Polițiștii din cadrul Secției 4 Poliție Rurală Podu Turcului, coordonați de Parchetul de pe lângă Judecătoria Podu Turcului, au efectuat la data de 22 ianuarie 2025 trei percheziții domiciliare în comunele Huruiești, Găiceana și Pâncești, într-un dosar penal privind furtul calificat de cabaline.

În perioada 13-19 ianuarie 2025, județul Bacău s-a confruntat cu un număr semnificativ de cazuri de afecțiuni respiratorii acute (I.A.C.R.S.), pneumonii și bronhopneumonii, conform datelor transmise de autoritățile sanitare.

După reluarea votului și o pauză de consultări și negocieri, Consiliul Local Bacău a reușit să desemneze al doilea viceprimar al municipiului. Dragoș Ștefan, reprezentant al AUR, a fost ales cu 15 voturi dintr-un total de 21.

Contracandidații săi, Adrian Mocanu (PMP) și Cristinel Manolache (PER), au obținut câte 2 voturi fiecare, în timp ce alte 2 voturi au fost declarate nule.

În discursul său de după vot, Dragoș Ștefan a declarat:
„Vreau să vă asigur că azi s-a conturat o majoritate absolută în Consiliul Local. Putem să rezolvăm problemele care sunt pe agenda băcăuanilor. Sunt pregătit să facem o echipă pentru următorii patru ani.”

Alegerea lui Dragoș Ștefan marchează un moment important pentru stabilitatea administrației locale. În condițiile unei majorități clare în Consiliul Local, se așteaptă ca proiectele de interes pentru municipiu să fie adoptate mai rapid și mai eficient.

Negocierile intense din timpul pauzei de consultări au fost esențiale în obținerea acestui rezultat. Alegerea lui Ștefan ca viceprimar vine într-un context de tensiuni politice, dar rezultatul de astăzi ar putea deschide calea către o colaborare mai eficientă între grupurile politice din Consiliu.

Azi dimineață, un accident rutier a avut loc pe strada 22 Decembrie din Bacău, în urma căruia trei persoane au fost rănite, iar două autoturisme au fost avariate.

În urma centralizării tuturor datelor transmise de către comisiile de management al burselor școlare constituite la nivelul fiecărei unități de învățământ din județ, Inspectoratul Școlar Județean Bacău a stabilit și lista cu beneficiarii burselor școlare pentru elevii de clasa a V-a, care se aprobă în luna ianuarie a anului școlar în curs și se plătesc începând cu luna februarie. În total, vor primi burse de merit și reziliență 2.120 de elevi din această categorie.

Conform Metodologiei-cadru de acordare a burselor școlare pentru elevii de clasa a V-a, acestea se stabilesc în baza rezultatelor școlare obținute de această categorie de elevi în primele două module, respectiv prin calculul mediei aritmetice, cu două zecimale, fără rotunjire, a tuturor notelor obținute de elevi la toate disciplinele, pe parcursul celor două intervale de învățare din anul școlar în curs. Bursele școlare care se acordă pe baza mediei la clasele a V-a sunt de merit și/sau reziliență, pentru minimum 30% din elevii din fiecare clasă.

Bursele de merit se acordă pentru toți elevii din fiecare clasă care au o medie a primelor două intervale de învățare din anul școlar în curs mai mare sau egală cu 9,50, iar în situația în care prin aplicarea procentului de 30% nu sunt cuprinși toți elevii cu medii mai mari sau egale cu 9,50, lista va fi extinsă pentru a-i cuprinde și pe aceștia. Dacă numărul de burse nu acoperă numărul stabilit, la nivel de clasă, după aplicarea procentului de 30%, se pot acorda, la acea clasă, și burse de reziliență acelor elevi care au o medie a tuturor notelor obținute în primele două module de învățare din anul școlar în curs mai mare sau egală cu 7, însă în ordinea descrescătoare a mediilor.

După centralizarea tuturor acestor date, în județul Bacău, pentru anul școlar 2024-2025, sunt 1.401 beneficiari de burse de merit la clasele a V-a și 719 beneficiari de burse de reziliență.
Listele cu elevii din clasa a V-a beneficiari ai bursei de merit și/sau reziliență se stabilesc în luna ianuarie, dar bursele se plătesc începând cu luna februarie, până la sfârșitul cursurilor din anul școlar curent. Aceste burse se acordă doar pe perioada derulării cursurilor, nu și pe perioada vacanțelor școlare.

La nivelul județului sunt, în total, aproximativ 50.000 de beneficiari de burse școlare, din toate categoriile, respectiv burse de excelență olimpică I și II, de merit, de reziliență, sociale, tehnologice și pentru mamele minore, pentru care Ministerul Educației și Cercetării alocă, în fiecare lună, în jur de 15.000.000 lei.

Bursele se plătesc lunar, de către unităţile de învăţământ, la data de 20 a fiecărei luni, pentru luna precedentă. Dacă data de 20 cade într-o zi de repaus săptămânal, zi de sărbătoare legală sau zi liberă, plata burselor se efectuează în ziua lucrătoare anterioară acesteia.

Primul parc atletic din România destinat atât sportivilor de performanță, cât și practicanților amatori va fi finalizat în luna iunie, urmând să fie dat în folosință în cea de-a doua jumătate a lui 2025. Finanțată în proporție de 95% de Consiliul Județean Bacău și 5 % de Consiliul Local, structura – unicat, ca dimensiuni și inovații, la nivel european- se întinde pe 4,4 hectare în proximitatea pasajului subteran General Ștefan Gușă (teren pus la dispoziție de municipalitate) și are o valoare de 14,5 milioane euro. Proiectat de arhitectul danez Flemming Overgaard, parcul urban include, printre altele, infrastructură atletică (pistă de alergare de 400 metri, de alergare pe deal, bol centrifugal, zone de aruncări și de sărituri), teren multifuncțional (pentru handbal, baschet și minifotbal), teren de volei pe nisip, pistă de pump-track și un traseu cu obstacole. Plus locuri de joacă pentru copii, parcare, o clădire cu vestiare și spații de socializare, un lac de agrement și o zonă în aer liber cu aparate de fitness. Accesul publicului va fi gratuit

Semne bune

Excelent start de sezon pentru atletismul băcăuan. Trei dintre cei mai talentați atleți români în vârstă de 16 ani legitimați la cluburi din Bacău au început 2025 cu rezultate impresionante. Toate echivalând cu recorduri personale. Pe 18 ianuarie, la cea de-a 40-a ediție a Cupei „Bistriței”, Daria Vrînceanu (SCM/ CSȘ Bacău, antrenor Cristi Nemțeanu) a sărit 13,02 metri la triplusalt, în timp ce Raul Filimon (SCM Bacău, antrenoare Mihaela Melinte) a aruncat greutatea de 5 kilograme la o distanță de 18,41 metri. Pe data de 19, la „Nyiregyhaza Open”, în Ungaria, Tudor Margasoiu (CSM Bacău, antrenoare Carmina Gorgan), a parcurs proba de 3000 metri în 8:37, 56 minute. Cu reușita sa, Daria se plasează pe locul 1 mondial la triplusalt indoor atât la Under 18, cât și la U20, iar cea din Ungaria îl situează pe Tudor în primii trei din lume la 3000 m Under 18! Impresionant este că toate aceste performanțe sunt obținute în condiții de antrenament medievale.

Atleții băcăuani (și nu vorbim doar de Daria, Raul și Tudor), nu au unde să se pregătească în mod decent în aer liber. Motiv pentru care, de cele mai multe ori, ei se antrenează pentru concursurile outdoor tot în sală. Asta când nu sar, aruncă sau aleargă pe tăpșan ori ciment. Și pentru că „semne bune anul are”, din 2025 lucrurile se vor schimba, în sfârșit. Se vor schimba în bine. Anul acesta va intra în circuit „Athletic Park” Bacău, o structură rezervată atât sportivilor de performanță, cât și amatorilor de mișcare. Proiectată de arhitectul danez Flemming Overgaard, structura realizată de Consiliul Județean Bacău în co-finanțare de 5 la sută de Consiliul Local este primul parc atletic din România. Și unul cu elemente de unicitate la nivel european. „Athletic Park” va fi finalizat în vară, urmând să fie dat în folosință în a doua jumătate a anului. O garantează președintele Consiliului Județean Bacău, Cristina Breahnă-Pravăț: „Finalizarea investiției este prevăzută pentru luna iunie. În paralel, avem misiunea de a pune la punct toate procedurile de administrare a parcului, astfel încât acesta să poată fi dat în folosință în partea a doua a anului. Acest proiect va aduce Bacăului plus-valoare, vizibilitate, prestigiu și, nu în ultimul rând, utilitate”.

Scurt istoric

„Athletic Park” are ca model de inspirație „Athletic Exploratorium” din Odense (Danemarca), primul și unicul parc inovator de atletism din Europa. Conceput de arhitectul danez Flemming Overgaard și finalizat în 2013, parcul din Odense a fost desemnat în 2015 drept „cea mai bună structură pentru sportul în aer liber” și „cea mai bună infrastructură de atletism în aer liber din lume” de către organizații precum Comitetul Olimpic Internațional și „Asociația pentru Sport și Timp Liber”. În martie 2022, o delegație a Consiliului Județean Bacău formată din președintele de la acea vreme, Valentin Ivancea, administratorul public Valentin Palea și șeful Serviciului de Relații Externe și Dezvoltare a Mediului Antreprenorial, Silviu Botez a inspectat „Athletic Exploratorium” și s-a întreținut cu arhitectul Overgaard. Subiectul? Realizarea unei structuri de acest gen în Bacău. Având însă în vedere infrastructura sportivă suferindă (in)existentă în Bacău, proiectul a vizat din start o dimenisiune superioară. Spre deosebire de „Athletic Exploratorium”, „Athletic Park” pornea de la zero. Și, conform lui Flemming Overgaard, „varianta finală trebuie să fie rezultatul mai multor propuneri intermediare, care să satisfacă toate cerințele de profil ale unui oraș precum Bacăul”. Ținând cont că în urma contractului de asociere dintre Consiliul Județean și Primăria Municipiului Bacău, în februarie 2022 fusese identificată suprafața de teren necesară realizării investiției (4,4 hectare puse la dispoziție de municipalitate în strada General Ștefan Gușă nr.2), pe 17 mai 2022 a fost semnat contractul pentru elaborarea studiului de fezabilitate. Fiind vorba de un parc sportiv destinat în egală măsură publicului larg și sportivilor de performanță, în perioada iunie- noiembrie 2022 s-au organizat o serie de dezbateri publice cu caracter de workshop la care au participat reprezentanți ai administrației locale, CSM Bacău, SCM Bacău, CS Știința, AJ Fotbal, AJ Atletism, Universitatea „Vasile Alecsandri”, jurnaliști, dar și simpli cetățeni pasionați de mișcare. Flemming Overgaard a supus dezbaterii trei variante de realizare a proiectului axat pe susținerea și dezvoltarea a cinci elemente vitale ce definesc sănătatea și starea de bine a condiției umane: forța, viteza, mobilitatea, rezistența și coordonarea. Concret, trei concepte menite să îmbine activitățile sportive cu cele recreative: „Pădurea activatoare”, „Poiana sportivă” și „Parcul sportiv urban”.

Zonă verde

Pe 25 noiembrie 2022, Flemming Overgaard a prezentat varianta finală. Este cea care, începând cu mai 2024, a prins contur o dată cu demararea lucrărilor de către Conextrust. Și cea care va fi finalizată în iunie 2025. Un punct verde- atât la propriu, cât și la figurat- pe harta orașului. Și un punct de mare atracție pe cea a României. Valoarea totală a investiției este de 14,5 milioane de euro (79.731.102 lei) și a fost asigurată de un împrumut. Parcul face însă toți banii. Practic, el aduce multiple beneficii Bacăului și cetățenilor săi. De la „creșterea atractivității și competitivității regionale și atragerea în zonă a a unui număr mare de persoane care practică diferite sporturi” la „dezvoltarea mișcării sportive de masă” și de la „creearea unui spațiu de recreere, mișcare și socializare” la „reconversia unei zone urbane într-o veritabilă atracție”. „Athletic Park” pune la dispoziția sportivilor de performanță și practicanților amatori o infrastructură diversificată. Atletismul este foarte bine reprezentat. În prim-plan se află o pistă de atletism de 400 metri care corespunde standardelor Federației Internaționale de Atletism.

Totodată, a fost realizată o pistă de alergare pe deal de 309 metri, care este conectată cu bretele către pista de atletism și terenurile de nisip, dar și un bol centrifugal de alergare. Evident, nu putea lipsi zona destinată aruncărilor, care, din motive de securitate, a fost amplasată într-un spațiu protejat. După cum nu lipsește nici zona de sărituri. Pasionații de extra-atletism au la dispoziție un teren multi-funcțional pentru diferite sporturi de echipă (handbal, baschet, minifotbal), unul de beach-volley (volei pe nisip), un pump-track, adică o pistă de biciclete modulară și un traseu cu obstacole. Există și un loc de joacă pentru copii, dar și o zonă, de asemenea în aer liber, cu 20 de aparate de fitness, acest spațiu fiind amplasat în fața unei clădiri multi-funcționale. Realizată în întregime din sticlă, clădirea include vestiare pentru femei și bărbați, o zonă de alimentare publică/ cafenea, spații de depozitare, grupuri sanitare, un spațiu pentru birouri și o cameră tehnică. Și pentru că este cu adevărat o oază, „Athletic Park” dispune de un lac de agrement de 845 mp (scăldatul este interzis, aviz amatorilor!) și, mai ales, de foarte multă verdeață, 60% din copacii care vor fi plantați fiind arbori maturi. Bineînțeles, accesul publicului este gratuit la tot ceea ce înseamnă „Athletic Park”, singura excepție făcând-o eventuala consumație la zona de alimentare publică.

Elemente de unicitate

„Athletic Park” are anexate 80 de locuri de parcare și patru stații de încărcare pentru mașini electrice. Există în plan și introducerea unei linii de transport în comun. Cert este că parcul va fi funcțional pe tot parcursul anului. Prin urmare, și în sezonul rece. Ceea ce-l face însă cu adevărat fără egal sunt o serie de elemente de unicitate. Începând cu sistemul wave-light prin care fiecare pasionat de alergare își poate montoriza viteza cu care se deplasează. Pentru aceasta, este să suficient să te conectezi la o aplicație, care, cu ajutorul ledurilor montate în rigolele ce străjuiesc pista de atletism, îți va indica ce viteză de alergare dezvolți. Este un sistem profesionist adaptat însă și condițiilor de agrement. O altă componentă specială a parcului urban băcăuan este reprezentată de traseul cu obstacole. Acesta a fost creat în baza unor parametri științifici meniți să dezvolte toate grupele musculare. Traseul este complementar pistei de atletism și e compus din următoarele zece obstacole: buturugi pentru echilibristică, pod cu frânghii, frânghii echilibristică, zonă de mers târâș, pădure din prăjini, bare transversale, bare echilibristice zig-zag, fereastră și scară din frânghii, rampe și tiroliană. Tot ca elemente de unicitate se prezintă pista de alergare pe teren variat și bolul centrifugal pentru alergare, care este amplasat în vârful dealului central. Realizat în baza unei consultări cu un specialist de la Universitatea din Bologna, bolul centrifugal va fi continuat, în jurul marginii superioare, de două culoare individuale de alergare. Gândit și proiectat ca un parc pe mai multe nivele, care îmbină zonele de promenadă, recreere și socializare cu infrastructura sportivă destinată deopotrivă profesioniștilor și amatorilor, „Athletic Park” se apropie să treacă linia de finiș. Și, totodată, să permită trecerea Bacăului într-o nouă dimensiune. Una a excelenței la nivel de infrastructură sportivă. La drept vorbind, era și timpul!

În perioada recentă, echipa Bronx People a participat la un eveniment de mare amploare, desfășurat în două locații emblematice din Spania: Clubul de Judo Axeria din La Coruña și Universitatea de Educație Fizică și Sport din Sevilla. Aceste evenimente au pus în lumină importanța incluziunii sociale și a promovării sportului adaptat prin judo.

La Coruña: Întâlnire cu excelența la Clubul de Judo Axeria

Invitați de Clubul de Judo Axeria, unul dintre cele mai importante din regiunea Galicia, delegația Bronx People, formată din Daniel Zodian, Sorin Zodian, Georgiana Adamachi, Marian Patrichi, Georgiana Bungardean, Mărioara Adochitei și Gabriela Iftimescu, a desfășurat seminarii practice și teoretice.

Sandra și Jose Lopez, antrenorii principali ai clubului, au fost gazdele care au facilitat schimbul de experiență, oferind ocazia de a lucra cu sportivi talentați, inclusiv cu o grupă dedicată persoanelor cu dizabilități. Această abordare inovatoare a evidențiat rolul judo-ului în depășirea barierelor și în promovarea incluziunii.

Sevilla: Programe inovatoare la Universitatea de Educație Fizică și Sport

La Sevilla, Bronx People a fost primit cu entuziasm de către Oscar Castillo și echipa Universității de Educație Fizică și Sport, mai exact Catedra de Judo. În acest cadru academic, delegația română a prezentat două programe de impact:

Judo4ID – dedicat judo-ului adaptat, acest program sprijină integrarea persoanelor cu dizabilități prin sport.

Judo Without Borders – o inițiativă orientată către promovarea școlii căderii în instituțiile de învățământ, dezvoltarea abilităților sociale și incluziunea prin judo.

Evenimentele organizate au subliniat importanța colaborării internaționale, punând accent pe educație, socializare și dezvoltare personală prin sport.

 Impactul Bronx People în comunitate

Această experiență în Spania a demonstrat încă o dată capacitatea Bronx People de a fi un ambasador al valorilor sportive și sociale. Prin parteneriatele dezvoltate și programele inovatoare prezentate, clubul a reușit să își extindă misiunea, promovând judo-ul ca mijloc de incluziune și dezvoltare personală, atât pentru sportivii profesioniști, cât și pentru cei din categoriile vulnerabile.

Mulțumim gazdelor din La Coruña și Sevilla pentru sprijinul oferit și pentru deschiderea spre colaborare, iar echipei Bronx People pentru dedicarea și pasiunea cu care promovează aceste valori.

Potrivit datelor oficiale pentru perioada 1 ianuarie – 31 octombrie 2024, diferențele salariale dintre domeniile de activitate în economia României continuă să fie semnificative. Cele mai mari salarii medii nete sunt înregistrate în sectoarele care beneficiază de expertiză specializată sau de cerere crescută pentru servicii, în timp ce alte domenii se confruntă cu provocări legate de remunerare.

Domenii cu cele mai mari salarii medii nete

La nivel național, topul salariilor medii nete pentru primele zece luni din 2024 este dominat de sectorul hotelurilor și restaurantelor, unde salariul mediu net a atins un impresionant 10.105 lei lunar. Această creștere este atribuită cererii ridicate pentru turism și ospitalitate, dar și unor reforme recente privind salariile din acest sector. Pe locul doi se situează producția și furnizarea de energie electrică, gaze și apă caldă, cu un salariu mediu de 7.538 lei. Acest sector strategic se bucură de stabilitate și investiții majore, care contribuie la menținerea unui nivel salarial competitiv. Industria extractivă închide podiumul, cu un salariu mediu net de 7.002 lei, datorită specificului activităților și cererii constante pentru resurse naturale.

Alte sectoare bine plătite

Domeniul administrației publice și apărării și cel al sănătății și asistenței sociale se află în continuare între primele locuri, cu salarii medii de 6.852 lei, respectiv 5.703 lei. Aceste sectoare beneficiază de finanțări constante din partea statului și de programe de sprijin pentru angajați. În sectorul transporturilor și depozitării, salariul mediu este de 5.043 lei, în timp ce domeniul construcțiilor a raportat o medie de 4.739 lei. Ambele industrii sunt esențiale pentru economia națională, iar creșterile salariale reflectă eforturile de a păstra și atrage forța de muncă calificată.

Domenii cu salarii mai reduse

La polul opus, cele mai mici salarii medii nete au fost înregistrate în domenii precum agricultura și vânătoarea (3.983 lei) și alte activități de servicii (3.522 lei). Aceste sectoare se confruntă în continuare cu provocări legate de competitivitate și productivitate.

Perspective pentru viitor

Diferențele salariale evidențiază necesitatea unor politici mai echilibrate care să sprijine dezvoltarea tuturor sectoarelor economiei. Totodată, domeniile bine plătite atrag atenția asupra importanței formării profesionale și investițiilor strategice pentru creșterea competitivității pe piața muncii.

5 și 24 ianuarie 1859, date cu semnificații solare pentru istoria României, dubla alegere a colonelului Al. I. Cuza reprezentând chiar actul de naștere a statului român modern. O remarcabilă realizare ce poartă amprenta unei excepționale generații de tineri, denumită de contemporani „bonjuriști” și integrată în istoriografia românească sub titulatura de „generația pașoptistă”; câteva sute de tineri boieri români, cu bacalaureatul luat la Paris, Berlin sau Viena în anii ʼ30-40 ai secolului al XIX-lea, care au revenit în țară și care, în numai două decenii (1848-1866), în pofida celor mai neprielnice condiții geopolitice, având de partea lor doar „sprijinul poporului” și iubirea de țară, au reușit să creeze aici un stat național, să pună bazele culturii naționale moderne, să smulgă acest spațiu din încremenirea sa oriental-vasalică, orientându-l cu fața spre modelul occidental de cultură și civilizație. Având în vedere toate aceste realizări, pentru a căror împlinire au sacrificat energii uriașe, mari averi și, în unele cazuri, propriile vieți, pașoptiștii au intrat în istorie drept una dintre cele mai valoroase și influente generații din istoria națiunii române.

Marile națiuni au la bază familii puternice. Familia Cuza

Alexandru Ioan Cuza s-a născut la Bârlad, la 20 martie 1820, așa cum ne indică o cerere de pașaport din 16 mai 1854 scrisă și semnată chiar de petent. Tatăl său a fost spătarul Ioan Cuza, proprietar al moșiei Bărboși, fost paharnic, comis, ispravnic de Fălciu și Tutova (1819-1820), pârcălab de Covurlui și deputat în Obșteasca Adunare, al cărui arbore genealogic ne indică o linie de descendență nobilă, de os domnesc, ce coboară până la Simion Movilă și Miron Barnovschi. La rândul lui, fratele său, Grigore Cuza, a avut o bogată activitate administrativă și politică, fiind revoluționar pașoptist, prezent în 1848 la întâlnirea de la Hotelul Petersburg din Iași, fost ispravnic de Vaslui și fost ministru al Instrucțiunii Publice (1851); unionist înfocat, ajunge deputat după lovitura de stat din mai 1864, fiind un susținător al reformelor nepotului său.

Mama lui Al. I. Cuza, Sultana Cozadini, s-a năcut la Constantinopol și provenea dintr-o familie italiană grecizată; a venit în Moldova o dată cu soția domnitorului Mihai Grigore Șuțu, din suita căreia făcea parte.

Bazele școlarizării lui Al. I. Cuza au fost puse la Iași, în pensionul francez al lui Victor Cuénim, la fel ca Mihail Kogălniceanu și Vasile Alecsandri. În 1834, alături de Alecsandri și N. Kretzulescu, la numai 14 ani, Cuza a plecat cu diligența la Paris într-un voiaj de 24 de zile, având ca îndrumător pe învățatul grec Filip Furnarachi, proprietar de locuință la Paris, situată în apropierea unui club de literați unde-i puteai vedea pe Lamartine, Victor Hugo sau pe Al. Dumas-tatăl. Obținând calificative lăudabile, în 1835, Cuza și-a luat bacalaureatul în „științe umaniste”, la Sorbona. Timp de doi ani a mai urmat cursurile Facultății de Drept, pe care nu o termină fiind obligat să se întoarcă în țară, unde își continuă studiile împreună cu fratele său Dimitrie, la Academia Mihăileană. Între 1837 și 1839, Cuza revine la Paris, unde se specializează în științele războiului și, foarte probabil, își continuă studiile de drept.

În aprilie 1844, la vârsta de 24 de ani, Cuza s-a căsătorit cu Elena Rosetti-Solescu (1825-1909) – numele provenind de la moșia Solești, din ținutul Vasluiului, unde se află și azi fostul conac al familiei, dar și mormântul Elenei. Foaia dotală a Elenei conținea și robi țigani, pe care, din considerente morale, Cuza îi va dezlega de servitute în 1844, în urma aplicării Hotărârii privind emanciparea țiganilor statului și ai mănăstirilor.

Al. I. Cuza, cariera politică și administrativă

Al. I. Cuza a avut o impresionantă carieră administrativă, politică și judiciară, fiind militar, președinte de judecătorie la numai 22 de ani, ministru de Interne, pârcălab de ținut și, nu în ultimul rând, domnitor. În toate funcțiile ocupate s-a distins prin competență, implicare și corectitudine, verificând frecvent piețele și oboarele, luptând cu specula, sancționând abuzurile boierilor, afirmându-se ca un luptător împotriva corupției și un denunțător al incompetenței profesionale. În martie 1848, a luat cuvântul la adunarea de la Hotel „Petersburg” din Iași, cerând domnitorului Mihail Sturza înfăptuirea de noi reforme. Hotărât să meargă înarmat în faţa acestuia, alături de alţi revoluționari, Cuza a fost arestat două zile mai târziu, fiind trimis împreună cu încă 13 persoane la Galaţi, pentru a fi îmbarcat către Imperiul otoman. La insistențele soției și cu ajutorul consulului englez local, procurându-şi paşapoarte austriece, o parte dintre cei arestați au evadat, plecând în exil în Transilvania și Bucovina. Epidemia de holeră, îl face să plece la Paris, apoi la Constantinopol unde-l va întâlni pe noul domn al Moldovei, Grigore Al. Ghica, alături de care va reveni în țară, fiind repus în funcţia de preşedinte al Judecătoriei Covurlui.

În martie 1857, noul caimacam Nicolae Vogoride, un antiunionist notoriu ce se visa domn al Moldovei, dorind să-l atragă pe Cuza de partea sa, îl repune pe acesta în postul de pârcălab și îl reintegrează ca sublocotenent în cadrele Armatei. În aprilie 1857, Cuza este avansat locotenent și, în numai 10 zile, este făcut căpitan și apoi maior, o înaintare excepţională, în afara legii, ce a stârnit în epocă numeroase comentarii. Cuza, însă, nu a renunțat la convingerile sale unioniste, astfel că, odată cu falsificarea alegerilor pentru Divanul ad-hoc, alături de toți subordonații, el şi-a înaintat demisia din funcţia de pârcălab de Galați; la mijloc a fost și un calcul pragmatic, calitatea de funcționar fiind incompatibilă cu cea de ales. Scandalul generat de demisia lui Cuza și tensiunile internaționale provocate de publicarea corespondenței secrete sustrasă de Elena Vogoride, soția caimacamului, l-au determinat pe N. Vogoride să încerce o aplanare a conflictului, astfel că, în august 1858, I. Cuza a fost avansat colonel iar în septembrie a preluat postul de ajutor al hatmanului miliţiei, propulsându-l în structura de conducere a Armatei.

Unirea nu a fost deloc facilă iar Rusia a fost la un pas de a-și impune favoritul

Adunați în cadrul Partidei Naționale, grupare politică ce avea ca obiectiv unirea Moldovei cu Țara Românească, reprezentanții unioniști au oscilat o vreme între a avea un candidat propriu și a-l susține pe Grigore Sturza, fiul fostului domnitor Mihail Sturza, și agent al Rusiei. Sprijinit de Imperiul Țarist prin intermediul bancherilor Șmul Rabinovici și Leiba Kan, dar și al agentului panslavist polonez Nieczuka Wierzbicki, care a adus la Iași câteva sute de mercenari, Sturdza viza și el unirea celor două țări, dar sub domnia sa și sub forma unui stat-marionetă care să facă jocurile Imperiului Rus. Planul era simplu: în cazul respingerii candidaturii lui Sturdza, contingentul polonez urma să-l impună cu forța la Iași iar în cea de-a doua etapă ar fi urmat Marșul asupra Bucureștilor. Aflând de acest complot, membrii partidei unioniste decid să-l sprijine pe Cuza, drept variantă de compromis între conservatorii filoruși și liberalii francofili, după ce Alecsandri și Negri au refuzat să-și asume candidatura.

Pe 5 ianuarie 1859, cu ajutorul trupelor militare conduse de Cuza, amplasate strategic în jurul Adunării Elective, candidatura lui Sturdza a fost respinsă iar Cuza a fost ales domn al Moldovei cu unanimitate de voturi; fiecare deputat a rostit public numele alesului votat anterior în secret. Reuniți de urgență la Hanul Baba-Rada, mercenarii polonezi au pus la cale asasinarea liderilor unioniști, în frunte cu Mihail Kogălniceanu, considerat trădător, și au stabilit o lovitură de stat pentru data de 13 ianuarie 1859; complotul a fost dejucat de Cuza în timp util, ca urmare a unor trădări din rândul complotiștilor. Toți cei implicați în complotul din Moldova au fost judecați, primind drept pedeapsă 20 de lovituri zdravene, fiind ulterior predați reprezentanților Franței și Austriei în calitate de supuși străini. Pe 1 februarie 1859, la București, Al. I. Cuza a scăpat cu bine dintr-un atentat cu bombă, rămas până astăzi la categoria „autor necunoscut”.

Textul Convenției de la Paris nu stipula ca domnii aleși în cele două Principate să fie persoane diferite, motiv pentru care, forțând sensul noii Constituții, liderii unioniști au decis ca alesul Moldovei să fie desemnat și în Țara Românească. În Muntenia, însă, unioniștii liberali erau o minoritate, în timp ce conservatorii dețineau 46 din cele 72 mandate; în plus, Cuza era aici un mare necunoscut iar alegerea lui era o misiune contra cronometru, ultima zi a alegerilor fiind 24 ianuarie 1859. În această situație, liberalii radicali au inițiat, prin intermediul tribunilor, o vie agitație în rândul populației Capitalei și al țăranilor din împrejurimi, reușind să adune în preajma Adunării Elective din dealul Mitropoliei aproximativ 35.000 de oameni; negustori, măcelari, oboreni, elevi de la Sf. Sava și țărani din împrejurimile Bucureștiului erau gata „să năvălească în Cameră și să o silească a proclama ales pe alesul Moldovei”.

Pe 23 ianuarie sala Adunării a fost evacuată, conservatorii s-au retras pentru discuții la reședința Oteteleșanu, liberalii la Hotelul „Concordia” iar delegația moldovenilor aflată în drum spre Constantinopol le-a propus celor două tabere candidatura lui Cuza. În urma unui compromis între cele două grupări politice, având la orizont perspectiva declanșării unei violente insurecții populare, o perspectivă ce părea iminentă dacă este să luăm în calcul ordinul comandantului miliției, maiorul unionist Vlădoianu, de retragere a militarilor în cazărmi, deputatul Vasile Boerescu a propus la 24 ianuarie 1859 alegerea lui Alexandru I. Cuza, aceasta fiind acceptată în unanimitate.

Astfel s-a realizat primul pas către definitivarea Unirii Principatelor Române, cele două țări aflându-se până în decembrie 1861 într-o uniune personală de tip federativ. Deși în epocă ideea nu a întrunit o adeziune unanimă, Unirea deplină se va înfăptui pe cale diplomatică, prin intermediul demersurilor întreprinse de Al. I. Cuza și de colaboratorii săi apropiați: Alecsandri, I. Ghica, C. Negri. 

„Români! Unirea este deplină, Națiunea este întemeiată! Vă iubiți Patria? Veți ști dar a o întări!”

(Al. I. Cuza, Proclamația către națiune; 23 decembrie 1861) 

Trăsăturile fizice ale viitorului domn au fost surprinse de D. Bolintineanu într-un succint, dar inspirat portret: de statură mijlocie, ochi albaștri, „avea privirea inteligentă, părul blond închis, fruntea largă, ras la față, pieptul larg, scutit de pleșuvie. Talia dreaptă, dar când pășea, avea în mers ceva ce nu era drept, ce se târa. Fuma neîncetat, bea cafea multă. N-avea patimi nici pentru cai, nici pentru tablouri sau obiecte de artă, nici pentru mâncăruri luxoase, ci numai pentru port-țigări de ambru”. Într-adevăr, Cuza avea un mers ușor șchiopătat, fiind rănit în perioada revoluției de la 1848 în timpul incidentelor din casa lui Mavrocordat; în plus, suferea de astm, motiv pentru care și-a întrerupt activitatea de multe ori, pentru „a merge la băi” la Odessa, Slănic-Moldova, Ems ș.a.

Al. I. Cuza

Dezvelirea statuii lui Cuza din Iași

27 mai 1912

 Muzeul de Istorie Naturală din Iași, sala „la Elefant”

(locul în care unioniștii au hotărât candidatura lui Al. I. Cuza)