Comedie neagră, „Gaițele” lui Alexandru Kirițescu, numită, în prima versiune, „Cuibul de viespi”, este una dintre cele mai jucate piese din dramaturgia românească, atingând, potrivit criticilor, un ridicat grad de „virtuozitate caracterologică”.

Este de aceea un text foarte ofertant pentru actori, mai cu seamă pentru actrițe, multe dintre ele dorindu-și, când ajung la o vârstă mai coaptă, rolul „gras” al Anetei Duduleanu. Acum, la recenta premieră a Teatrului Bacovia, acesta este jucat pentru prima oară în travesti de un actor, de Florin Zăncescu.

Pe care, cu siguranță, unii dintre spectatori și-l amintesc și din savuroasa interpretare dată Coanei Chirița din cunoscuta comedie a lui Alecsandri, rol jucat în trei montări diferite, una dintre ele fiind pe scena băcăuană. Având experiența travestiurilor și o bogată carte de vizită ca talentat interpret de comedie, Florin a fost, din start, un pariu reușit al regizorului Petru Vutcărău.

Regizor, actor, profesor de teatru, fondator al Teatrului „Eugen Ionescu” din Chișinău, cu o prestigioasă carieră internațională, Petru Vutcărău a semnat regia multor spectacole din Italia, Franța, România, Rusia, Japonia, Coreea de Sud, Turcia. Pentru prima sa colaborarea cu teatrul din Bacău el s-a oprit la cunoscuta piesă a lui Kirițescu, văzând în ea un „contrast izbitor între un Paradis, care e România, și lumea în care trăim”.

Eu nu am aceeași viziune paradisiacă asupra scumpei noastre țărișoare, dar înțeleg sentimentele unui artist venit din Republica Moldova și sensul profund al contrarietății trăite în fața unei lumi jalnice, triste, populată de oameni hidoși la suflet, care au uitat să iubească. Am reprodus cele câteva rânduri din caietul-program, prin care regizorul își motivează alegerea textului.

Un text citit cu atenție, respectat în litera sa și sensul său, pus în scenă fără tentația modernizării, a updatării cu orice preț, rezultatul fiind o montare tradiționalistă, realistă, fluentă, bine ritmată, construită cu meșteșug. Aparținând unui om de teatru care a învățat bine lecția lui Stanislavski, și a extras din ea cele mai importante lucruri.

Petru Vutcărău face, așadar, o distribuție bună, în cea mai mare parte a ei, ca prim act al unei regii izbutite, și lucrează aplicat cu actorii, dându-le indicații precise. A mers cu o carte câștigătoare în cazul lui Florin Zăncescu, un actor cu multe resurse, care face o Aneta Duduleanu credibilă, bărbătoasă, masculinizată, dură, meschină, feroce în egoismul și cupiditatea ei.

Florin conturează în linii precise o țață absolută, o mare păpușăreasă, șefă de clan plină de cruzime, căreia nu-i scapă nicio pradă, ducând o mare parte din greul spectacolului. Este admirabil secondat de Firuța Apetrei (Zoe) și de Florina Găzdaru (Lena), în rolurile celor două surori, profitoare, șirete, hachițoase, din care răbufnește o întreagă mahala sufletească. Ambele au găsit cele mai potrivite atitudini, gesturi, nuanțe care să caracterizeze personajele, fiind vizibilă plăcerea de a le juca. Eliza Noemi Judeu, în fandosita Colette, cu aerele ei de grande-dame în exil, care se visează mereu la Paris, evoluează cu aplomb, adjudecându-și câteva scene foarte bune, remarcabilă fiind cea din dormitorul soților Aldea, unde răutatea și perversitatea personajului său dau în clocot.

„Nucleara” Vanda, care aruncă în aer totul, este o apariție mai curând decorativă, purtând niște toalete de bon-ton (toate costumele din spectacol sunt reușite, fiind creația unei talentate scenografe, Rodica Arghir) Ana Adelaida Perjoiu fiind mai tot timpul „în poză” și mai puțin în rolul aventurierei tocătoare de averi și mare consumatoare de bărbați, de amoruri ilicite. Magnetismul dintre ea și Mircea Aldea nu se simte, și e păcat! La rândul său, Bogdan Matei e destul de palid în rolul ziaristului ratat, a bărbatului slab, victimă a patimii femeilor, un fel de vegetarian printre carnasiere, în casa Dudulenilor. Nefericita „somnambulă rătăcitoare”, Margareta, e jucată excesiv melodramatic și nevricos, cu o mare risipă de gesturi și de țipete de Alina Simionescu, ea urmând, conștiincios, linia impusă de concepția regizorală, una discutabilă de data aceasta.

In schimb, interesant este modul în care Petru Vutcărău a văzut-o pe Fraulein, în care Corina Goranda poartă (cu un lăudabil și consecvent efort, pe toată durata spectacolului) un machiaj tip mască japoneză din teatrul Kabuki, particularizând expresiv perfidul personaj cu aere despotice. Întregesc distribuția Bogdan Buzdugan și Ștefan Ionescu, în rolurile fraților Duduleanu, Ianache și George, stupizi, ridicoli, aflați într-o infantilă competiție, într-o rivalitate bine creionată de cei doi actori. Și Nina Ionescu este corectă, făcând ceea ce trebuie, în necăjita, umilita Zamfira, fata din casă.

Fără a fi perfect, și fără să aducă mari noutăți de concepție regizorală, „Gaițele” de pe scena băcăuană este un spectacol lucrat cu profesionalism, cu câteva roluri bine făcute, și nu mă îndoiesc de faptul că va avea succes, fiindcă publicul vine la teatru în primul rând pentru actori.

O idee și patru parteneri, cam așa ar suna pe scurt geneza unui proiect care își propune să promoveze talentele Generației Z. Numele orchestrei va fi „Grandissimo”, dar ar putea fi modificat pe baza propunerilor rezultate din branduire.

Proiectul „Grandissimo în Universul Z” va fi derulat de Filarmonica „Mihail Jora”, prin directorul Pavel Ionescu-Ambrosie, care va coordona din punct de vedere artistic activitățile de selecție și antrenare a orchestrei Z, și FSC Bacău, care va gestiona proiectul pe baza sumelor atrase de la sponsori până la constituirea unei organizații nonprofit care va gestiona proiectele „Platformei viitorului”, va promova trialurile de selecție prin intermediul site-ului www.GeneratiaZ.ro și va proiecta materiale de promovare. Un rol foarte important îi revine lui Tiberiu Dospinescu, proiectantul conceptului „Universul Z”, bazat pe „Platforma Viitorului”, care va atrage sponsorizări, va elabora strategii de promovare și va gestiona, împreună cu FSC, sumele atrase pentru susținerea orchestrei Z. În fine, Liceul de Artă „Victor Brauner” din Piatra Neamț, reprezentat prof. Carmen Corlățeanu, va asigura suport pentru selecția tinerilor din Neamț, transportul elevilor la repetițiile și concertele din Bacău, activitățile de comunicare și promovare.
Dirijorii sprijină „Grandissimo”

Proiectul va fi realizat în două faze: „StartUp”, faza în care va avea loc selecția instrumentiștilor și lansarea orchestrei „Grandissimo”, și „Post StartUp”, faza de funcționare, în care orchestra, împreună cu grupurile camerale pe care le va forma, va fi preluată și manageriată de Filarmonica „Mihail Jora”. Selecția se va organiza în cinci localități: Bacău, Piatra Neamț, Moinești, Roman și Onești.

Lansarea proiectului va avea loc joi, 18 aprilie, la „Ateneu”, într-o conferință de presă urmată de o masă rotundă pe tema parteneriatelor destinate dezvoltării proiectelor Universului Z, la care vor participa maestrul Ovidiu Bălan, dirijorul Andreas Mihăiță, Gabriela Achihăi, președinte FSC Bacău, echipa „Universului Z”, parteneri actuali și viitori ai proiectului, reprezentanți ai oamenilor de afaceri. Întâlnirea va fi urmată de un concert susținut de orchestra Filarmonicii „Mihail Jora” și tinerii deja selectați pentru „Grandissimo”.

Anul acesta, Sfântul Gheorghe NU se sărbătoreşte pe 23 aprilie. Acest lucru este marcat şi în calendarul ortodox. Motivul? Patriarhia Română a decis să mute slujba pe 29 aprilie, iar petrecerile se vor ţine tot în această zi, din cauză că va pica în Săptămâna Mare.

Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, Vasile Bănescu, a declarat pentru realitatea.net că nu este vorba despre mutarea sărbătorii, ci doar despre slujbă.

„Din rațiuni liturgice, atunci când sărbătoarea Sfântului Gheorghe se întâmpla să cadă în săptămâna Sfintelor Pătimiri, slujba acesteia se mută imediat după Înviere. Săptămâna Mare, a Sfintelor Pătimiri, este cea mai densă perioadă duhovniceasca din an, o perioadă de post intens dedicată exclusiv pregătirii pentru Învierea Domnului. Nu este aşadar vorba de o modificare a datei sărbătorii, ci doar de mutarea slujbei acesteia în contextul liturgic din acest an.”, a spus Bănescu.

Întrebat dacă cei care poartă numele de Gheorghe, Gică, George, Georgiana şi alte derivate pot să-şi serbeze această zi, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române a subliniat: „Dacă sărbătorirea e înţeleasă exclusiv ca petrecere sau chef, aceasta nu este adecvată la sobrietatea firească a postului din zilele Săptămânii Mari. Sărbătoarea e în primul rând bucurie spirituală.”

Săptămâna care pregăteşte sărbătoarea Învierii Domnului se numeşte Săptămâna Sfântă. Ceea ce este central în această săptămână este aşa-numitul Triduum pascal, constituit de zilele de: Joia Sfântă, Vinerea Sfântă şi Sâmbătă Sfântă care culminează cu Vigilia pascală.

Joia Sfântă este caracterizată de Liturghia Crismei care are loc la Catedrala din Iaşi la ora 10.30, acolo unde episcopul diecezei, Preasfinţitul Petru Gherghel, înconjurat de toţi preoţii, va celebra această Liturghie ca o comemorare a instituirii Sfintei Preoţii. La această Liturghie se sfinţesc uleiurile sfinte folosite în cadrul sacramentelor: Botez, Mir, Ungerea bolnavilor şi Preoţie.

Sfânta Liturghie de la ora 18.00 este numită şi Cina Domnului pentru că reaminteşte de instituirea Sfintei Euharistii. În cadrul acesteia, un gest ritual specific este spălarea picioarelor, pe care şi Isus a săvârşit-o faţă de apostolii săi ca semn al slujirii sale. După sfânta Liturghie, va avea loc adorația lui Cristos din Sfânta Euharistie după următorul program:

– Adorația copiilor: 19.30 – 20.30;
– Adorația persoanelor consacrate: 20.30 – 21.30;
– Adorația tinerilor: 21.30 – 22.30;
– Adorația pentru toți credincioșii: 22.30 – 23.30.

În Vinerea Sfântă, la ora 17.30 se va celebra Calea Sfintei Cruci; iar la 18.00 va avea loc Ceremonia pătimirii și morții lui Isus pe cruce în cadrul căreia se va cânta Pătimirea Domnului Isus Cristos după sfântul Ioan pe roluri, va fi dezvelită şi se va adora Sfânta Cruce. Este zi de post și abstinență.

Sâmbăta Sfântă este o zi în care nu se celebrează sfânta Liturghie. Singura celebrare este cea a Vigiliei Pascale de la ora 21.00. Sfânta Liturghie solemnă a Învierii Domnului cuprinde următoarele părţi: Binecuvântarea focului şi aprinderea lumânării pacale; Preconiul: vestirea solemnă a Învierii Domnului; Liturgia baptismală; Liturgia euharistică; Procesiunea pe străzile oraşului; Binecuvântarea alimentelor pascale.

În Duminica Învierii sfintele Liturghii vor fi la orele 8.00, 9.00, 10.30, 12.00 şi 18.00.

Luni şi marţi, în a doua şi a treia zi de Paşti, bucuria Învierii Domnului continuă să fie sărbătorită la sfintele Liturghii care vor fi ca în zi de duminică.

Pentru a trăi din plin bucuria spirituală a Învierii Domnului, credincioşii sunt invitați să experimenteze vindecarea spirituală participând la sfânta Spovadă, loc al milostivirii lui Dumnezeu, după următorul program:

– Joia Sfântă: între orele 17.00 – 23.30.
– Vinerea Sfântă: 6.30 – 12.00 şi 15.00 – 20.00.
– Sâmbăta Sfântă: 6.30 – 13.00.

Dorim tuturor credincioşilor catolici o sărbătoare a Învierii Domnului plină de sens şi de bucurie spirituală, iar, fraţilor ortodocşi, un post binecuvântat plin de roade spirituale!

Biroul de presă al Decanatului de Bacău

Teatrul Municipal Bacovia a declarat deschisă ediția a XXV-a a Bacău Fest Monodrame, festival care va include și în acest an concursul dedicat actorilor, cel rezervat dramaturgiei, recitaluri extraordinare, colocvii, lansări de reviste, ateliere pentru public, spectacole – lectură. Vor fi șapte zile de evenimente zilnice, menite să aducă mai aproape publicul de fenomenul monodramei, dar și un prilej de întâlnire între regizori, critici, invitați.

Festivitatea de deschidere a avut loc, miercuri seara, 17 aprilie, de la ora 18.30, în prezența juriilor de specialitate, a invitaților, oficialităților și a debutat cu o producție a teatrului, piesa „Emigranții”, care a avut premiera anul trecut. Tot aseară au avut loc și primele două reprezentații din concurs, internaționale, cu actori din Republica Moldova și Bulgaria, respectiv „Jurnalul Annei Frank” și „Everything on the table”.

Urmează un program încărcat, în fiecare zi fiind programat la Gio Pub un eveniment de la ora 11.00, iar spectacolele, între orele 17.00 – 21.00. Accesul la reprezentațiile din concurs va fi gratuit, iar la recitaluri extraordinare biletele sunt în vânzare atât online, cât și în agenție.

Din 18 aprilie vor debuta și atelierele de teatru „Scena e a ta”, sub îndrumarea regizorului Ilir Dragovoja și la care accesul este gratuit, finalizându-se cu prezentarea la rampă a unui spectacol.
În acest an, s-au înscris în concursul de Monodramă 38 de actori din țară și din străinătate, iar la Dramaturgie 17, dintre care 3 au fost selectați în vederea acordării marelui premiu.

Marele premiu este în valoare de 2.000 de euro, iar premiul la Dramaturgie este în valoare de 1.000 de euro. Consiliul Local Bacău și Primăria Municipiului Bacău susțin financiar acest eveniment, alături de sponsorul principal, Gio Pub.

Cortina se va trage pe 23 aprilie.