Consilierii județeni au fost convocați pentru data de vineri, 27 noiembrie, în ședință ordinară, pentru a se pronunța în privința mai multor proiecte importante pentru întreaga comunitate a județului Bacău. Astfel, dintre cele șapte proiecte incluse pe ordinea de zi, pe lângă cel referitor la aprobarea contului de execuție bugetară al județului pe trimestrul III, de departe cel mai important este cel legat de proiectul COVID – 19 CONTROL.

Cu o valoare de peste 2,5 milioane de lei, bani europeni, proiectul este destinat unităților de învățământ special de stat. Practic, prin implementarea acestui proiect, se dorește asigurarea investițiilor necesare consolidării capacității de reacție la criza de sănătate publică, pe fondul pandemiei de SARS-CoV-2.

Se urmărește, astfel, asigurarea de materiale necesare unităților de învățământ special de stat din județul Bacău, cum ar fi Școala Gimnazială Specială „Maria Monsessori” Bacău, Școala Gimnazială Nr. 7 Tîrgu Ocna, Școala Gimnazială Nr. 22 Bacău, Centrul Școlar de Educație Incluzivă nr. 1 Bacău, Centrul Școlar de Educație Incluzivă nr. 2 Comănești, Centrul Școlar de Educație Incluzivă nr. 2 Comănești – secția Onești. Unitățile școlare vor fi dotate cu echipamente dc protecție sau dispozitive medicale, județul Bacău urmând să asigure eventualele cheltuieli neeligibile din proiect, neprevăzute sau conexe, ce pot apărea pe durata derulării proiectului.

Tot în ședința de vineri, aleșii județeni vor trebui să decidă asupra propunerii făcute de primarul din Zemeș în privința majorării taxelor de drum suplimentare ce se vor aplica autovehiculelor cu gabarit depășit.

Consilierii locali ai PSD Bacău au elaborat și depus un proiect de hotărâre care vizează acordarea unor facilități fiscale la plata impozitelor și taxelor locale, pentru întreaga perioadă a stării de alertă, pentru persoanele din municipiul Bacău a căror activitate economică a fost și este grav afectată de consecințele contextului pandemic și de deciziile actualei guvernări.

„Acest proiect trebuie însușit urgent de Primăria Bacău!”, spune consilierul Cristina Breahnă-Pravăț.

„Mediul antreprenorial local, în ansamblul său, entitățile private din sectorul HORECA, precum și populația activă din Municipiul Bacău, din taxele și impozitele cărora se constituie bugetul local, trebuie să beneficieze de susținerea mediului politic, pentru a depăși această criză!”, a concluzionat aceasta.

Adrian Popa, managerul Spitalului Județean de Urgență (SJU) Bacău, a donat, ieri, plasmă, dupa ce a aflat că a fost bolnav, fără să știe, de COVID 19. Plasma va fi administrată unor pacienți infectați cu covid19 eligibili pentru astfel de tratament.

„Parcursul personal în această pandemie a făcut ca la un moment dat să fiu la rându-mi purtătorul acestui virus, povestește Adrian Popa. „Din luna aprilie am utilizat, pe rând, toate metodele de testare de la testele rapide, la testele de serologie și apoi PCR, toate indicând absența virusului”, a mai spus acesta.

În luna iulie în urma unei testări serologice, a descoperit prezența în sânge a unui număr crescut de anticorpi IGG, ceea ce evidențiază că organismul său a luat contact cu virusul și a activat sistemul de apărare prin dezvoltarea acestui tip de anticorpi.

„Pentru că Providența mi-a croit un traseu ușor prin această boală, neconștientizând prezența ei, astăzi am decis să donez la rândul meu 600 ml de plasmă plină de anticorpi vindecători altor persoane mai puțin norocoase”,a mai povestit managerul SJU Bacău.

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie fac, joi, 67 de percheziţii în Bucureşti şi în judeţele Suceava, Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Neamţ şi Bacău în trei dosare în care sunt investigate infracţiuni de corupţie şi spălare de bani.

Potrivit unui comunicat al DNA, procurorii de la Serviciul Teritorial Suceava efectuează cercetări în trei cauze penale ce vizează suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni de corupţie, de spălare a banilor şi de constituire a unui grup infracţional organizat, presupus săvârşite în perioada 2018 – 2020.

„În cursul zilei de miercuri, ca urmare a obţinerii autorizărilor legale de la instanţa competentă, sunt efectuate percheziţii domiciliare în 67 de locaţii situate pe raza municipiului Bucureşti şi a judeţelor: Suceava, Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Neamţ şi Bacău, din care nouă sunt instituţii publice, restul reprezentând domiciliile unor persoane fizice şi sediile unor societăţi comerciale.

Sunt foarte mulți cei care se plâng că nu au cu ce să își umple timpul liber, mai ales în vremurile astea, când toate activitățile au fost stopate din cauza crizei sanitare. Dar, tot în aceste condiții, sunt recomandate ieșirile în aer liber, aer curat, desigur, cu respectarea păstrării distanței fizice. Chiar dacă vremea s-a mai răcit, Insula de Agremet îți poate oferi un refugiu perfect. În aer liber, în bătaia soarelui, care numai bine face o fixație de vitamina D, perfectă pentru imunitate. Dincolo de acest aspect, o plimbare pe Insulă îți poate face bine la nivel mental. O plimbare de un ceas te poate scoate dintr-o stare depresivă.

În aceste zile, peisajul de toamnă de la Insula de Agrement te întâmpină cu o imagine ce te duce cu gândul la vacanță. Câteva cârduri de lebede sau de rațe sălbatice fac deliciul trecătorilor. Băcăuanii le îndrăgesc și le aduc de mâncare. Și păsările s-au învățat cu oamenii și vin în cea mai mare viteză, zgomotoase și cu o mișcare hazlie din codiță. „Alea-s o familie de rațe. Sunt tata, mama și patru pui. Le știu de multă vreme”, îmi explică un pescar văzând că le fotografiez. Omul spune că vine frecvent la Insulă să dea la un pește, ca să „omoare” timpul și să scape de „nebunia de la televizor”.

Dacă te întrebi ce altceva poți să faci la Insulă pe vremea asta, ei bine, răspunsul l-am găsit la fața locului. Câțiva adolescenți se plimbau în voie ceea ce m-a dus cu gândul că aici e cel mai bun loc de chiulit. Dar, de la care școală? Doi îndrăgostiți stau pe o bancă, ea mai mult cu ochii în telefon. Două fete au considerat că aici e cel mai bun loc pentru o ședință foto și…o „baie” cu frunze. În zona locului destinat viteziștilor pe trotinete sau skeat-borduri, ca de fiecare dată, copii și tineri își exersează talentele. Și locul de joacă e la mare căutare. Singura zonă care ar ridica probleme ar fi faleza de lemn. Iar asta din cauza vântului care suflă cam rece. Dar cu o căciuliță sau o glugă problema e ca și rezolvată. În acea zonă, fiind mai puțin populată, stau pescărușii la soare. Imaginea e super și merită imortalizată. În rest, oamenii vin la promenadă, la o cafea pe o bancă, să plimbe cățeii sau chiar…pisica.

1 de 13

În lumina acestor întâmplări banale, când crezi că ai nevoie să îți încarci bateriile, încearcă o plimbare la insulă. Îți va prinde bine…

Un act normativ – HG 974/2020, publicat zilele trecute în Monitorul Oficial, stabilește modul de calcul al despăgubirilor pentru hotelurile rechiziționate, folosite pentru cazarea persoanelor carantinate în pandemia de SARS – COV – 2. În perioada stării de urgență, o serie de imobile din turism au fost rechiziţionate în baza Legii nr. 132/1997, despăgubirile cu titlul de chirie făcându-se de autorităţile administraţiei publice locale.

Spațiile care ofereau criteriile minime necesare cazării/carantinării instituţionalizate puteau fi rechiziționate, chiar dacă proprietarii refuzau să le pună la dispoziția autorităților. Hotelierii au primit, atunci, câte 300 de lei pe zi pentru fiecare persoană cazată, reprezentând plata pentru lipsa de folosinţă a respectivelor spaţii pe timpul rechiziționării. Din această sumă, 230 de lei erau pentru găzduire, curățenie și servicii de igienă, iar 70 de lei, pentru cheltuieli cu hrană și îmbrăcăminte (pijamale și papuci).

Rechiziționare și în perioada stării de alertă

Noutatea este că HG 974/2020 nu vizează doar plata chiriilor pentru unităţile hoteliere rechiziţionate pe timpul stării de urgenţă, ci se extinde și la situațiile viitoare, inclusiv pe perioadele stării de alertă. Mai mult, autoritățile locale se pot îndrepta și către alt fel de spații de cazare, în afara celor din turism, cum ar fi spitalele private. Calculul chiriei se face după o formulă complicată. Practic, chiria se determină prin raportare ipotetică la media încasărilor imobilelor necesare pentru cartiruire sau cazare în clădirile rechiziţionate, similare cu cele din zonă, ținând cont de clasificarea acestora și de numărul de camere rechiziționate.

Scutiri de impozite şi taxe

Banii sunt plătiți în baza documentelor depuse de proprietari în termen de trei luni de la data restituirii bunului rechiziţionat. Pe timpul rechiziționării, proprietarii şi deţinătorii sunt scutiţi de la plata impozitelor şi a taxelor pentru bunurile rechiziţionate. La debutul pandemiei, 11 unități de cazare de pe raza municipiului Bacău au fost dispuse să cazeze persoanele venite din afara țării. Printre acestea, se numără Hotel EMD, Motel Travel, Hotel Bohemia, Pensiunea Tosca, Hotel Bizanț, Hotel ViaLux, Pensiunea Moldavia, Hotel Hanami etc.

Preşedintele Consiliului Judeţean Bacău, Valentin Ivancea, a declarat, marţi, în urma unei întâlniri avute cu rectorul Universităţii de Medicină, Farmacie, Ştiinţe şi Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureş, profesor doctor Leonard Azamfirei, candidat PSD la Senat, că la nivelul judeţului Bacău se doreşte o reorganizare a sistemului medical şi că speră ca exemplul de la UMFST să fie replicat de administraţia băcăuană.

„Am venit ţintit la Universitatea de Medicină pentru a avea o întâlnire cu domnul rector Leonard Azamfirei, să ne împărtăşească experienţa dânsului la modul de organizare a secţiei externe COVID existentă la universitate. Intenţionăm să facem acelaşi lucru la nivelul judeţului Bacău, încercăm să facem o reorganizare a sistemului medical, un management integrat la nivelul judeţului Bacău, în aşa fel încât să fim cât mai eficienţi.

Sunt bucuros să văd un exemplu de bune practici la universitate pe care sper să îl replicăm şi la Bacău”, a declarat preşedintele CJ Bacău, Valentin Ivancea, care a fost însoţit la întâlnirea de la UMFST Târgu Mureş de o serie de candidaţi ai PSD la alegerile parlamentare. Europarlamentarul Dragoş Benea, preşedintele PSD Bacău, a arătat, în acelaşi cadru, că dacă la capitolul sănătate şi lupa anti-COVID judeţul Mureş este net superior Bacăului, la infrastructură lucrurile stau complet invers. „Am remarcat centura ocolitoare Târgu Mureş la bugetul pe 2020, adoptat prin asumare, beneficia de o alocare superioară centurii municipiului Bacău. Nu ar fi nimic rău, dar centura Bacău avea contractul semnat (…) iar pentru centura Târgu Mureş nici procedura de achiziţie nu era începută.

A fost, într-un fel, pentru noi, pentru băcăuani, o jignire din partea Guvernului Orban, dar centura Bacău au promis că îi vor da drumul chiar pe 3 decembrie, în condiţiile în care contractul a fost semnat pe 22 decembrie 2018, au început lucrările în martie 2019, în timpul protestelor (…) Şi noi am considerat că este un şantier extrem de dinamic la nivel naţional în care a fost implicat şi domnul Valentin Ivancea cât timp a fost subprefect şi prefect al judeţului Bacău. Şi la Târgu Mureş, dacă veţi avea parte de un constructor bun, cum am avut noi, vor fi totuşi probleme de ordin birocratic (…)

Asta e o veste proastă, nu sunt fericit că nu se lucrează la centura Târgu Mureş. La sănătate sunteţi, însă, într-o situaţie net mai favorabilă decât noi, pe mine m-au şocat nişte cifre. Am înţeles că în lupta anti-COVID la Mureş sunt implicaţi peste 110 rezidenţi”, a susţinut liderul PSD Bacău. În context, Dragoş Benea a arătat că formaţiunea sa propune liste de candidaţi cu persoane bine pregătite pe domeniile lor de activitate, unii dintre ei aflaţi la prima experienţă electorală şi că aceasta este faţa noului PSD. La conferinţa de presă de la Târgu Mureş au mai participat Lucian Bogdănel, candidat PSD Bacău la Camera Deputaţilor, şi Dumitriţa Gliga, candidat la Camera Deputaţilor din partea PSD Mureş.

Toate dau dependență și o formă incipientă de a tezauriza obiecte, mai mult sau mult valoroase. Un colecționar adevărat nu vinde. Face schimb! De la cutii de chibrituri, brichete, pachete de țigări, mașinuțe sau mașini de epocă, la păpuși, ceasuri sau icoane. Până și trofee de vânătoare, armament sau ustensile de pescuit. Depinde la ce scară se ridică ardoarea și bugetul. Legea nescrisă a compensației există. Numai dacă ne amintim de cea a lui Murphy, că probabilitatea este mai mare ca felia de pâine, unsă cu indiferent ce dulceață, să aterizeze cu partea întinsă, pe covor. Mai ales când, din reflex, intervine un picior să-i atenueze căderea. Explicații logice sunt. Așa și la colecționari. Adună! Adună și nu mai au unde… să le expună! Ocupă spațiul din casă, cheltuiesc bani și nu recunosc căt, fiind siguri că sunt bine investiți. Am stat de vorbă cu doi dintre ei, Vasilică Busuioc și Ioan Hordilă.

La birou, Vasilică Busuioc a creat un ambient plăcut. La masa mare, din lemn masiv de stejar, pe scaune tapițate de meșteri pe vremea bunicii, iau loc cei care vin să-și rezolve problemele. Pe pereți, câteva icoane, tablori și gravuri, creează în încăpere o atmosferă caldă. „La locul de muncă, ca să fii eficient și să dai randament, trebuie să te simți ca acasă. Sunt născut (29. 03. 1961), crescut în Răcăciuni, dar de peste 20 de ani locuiesc în Bacău. Am lucrat în administrație la Răcăciuni, și am avut ocazia să intru prin multe case țărănești. Pe la Fundu Răcăciuni, Ciucani, și tot vedeam lucruri vechi, pe care oamenii le aruncau.

1 de 4

Am zis că e păcat să se piardă. Am amenajat acolo, la țară, un spațiu. Și am început cu obiecte din astea care nu se mai găsesc: căruță, plug, tot felul de unelte agricole, război de țesut… Tot caut o măsuță cu trei picioare, și scăunelele rotunde. Venind în oraș, aici la piață, am început să merg și prin târg, talcioc. Dacă am văzut ceva vechi să îmi placă, am cumpărat. Nici măcar schimb nu fac. Un prieten bun a văzut la mine o lampă. I-a plăcut foarte mult și m-a rugat să i-o dau. Am zis că nu pot. Că-i cumpăr alta. Atâta a insistat… A fost singurul artefact la care am renunțat. Așa am ajuns să mă atașez de lucrurile vechi odată devenit colecționar. Faptul acesta îmi aduce și plăcere. De două ori. Una că fac parte din mine, din sufletul meu până la urmă, și a doua, că am amenjat și locul de muncă să fie cât mai primitor. Îmbinând utilul cu plăcutul a devenit pasiune. Nu mai este cale de întoarcere. Aloci și bani, și timp. Cam asta e povestea, cine o înțelege. Scurtă, adevărată și de suflet.”

1 de 4

Vasile Busuioc are un vis. A cunoscut un tânăr în oraș, Andrei, care este și pictor de icoane. Se pricepe să repare, recondiționeze, obiectele deteriorate. A cumpărat o clădire veche de peste 100 de ani, în satul natal, pe care vrea să o restaureze. Acolo să facă un muzeu, unde colecțiile să fie clasificate și expuse. Pentru a putea fi admirate, de câți mai mulți iubitori de istorie și frumos.

Vorbind de muzee, Ioan Hordilă are mai multe exponate. A umplut două camere și spațiile din zona de locuit. Numismatica, filatelia și aparatura foto veche le-a lăsat în grija băiatului. Domnu’ Nelu cum îi spun prietenii, este de loc din Iași, localitatea Tanța, (18. 05.1953). Locuiește în Bacău din anii ’70.

„Pasiunea de a colecționa obiecte din alamă, din porțelan, fier, lemn, am descoperit-o pe la 17 ani. Încet-încet am început să adun. Prima mea colecție am înstrăinat-o. Nu-mi pare rău după ea. Conținea de la lucrări vechi de mână, artizanale, la instrumente muzicale. Fluiere, tobe, 2 viori, 4 armonici de proveniență rusească, câteva porturi populare. Adunasem țesături de casă făcute din lână, cânepă, păr de capră. Am mai avut câteva păpuși originale, de la Ardeleana, mari cât un copil de 10 ani, care-mi plăceau foarte mult. Stând la bloc, neavând spațiu, din ’90 am început să colecționez iar. Și datorită faptului că soția lucra în învățământ. Era învățătoare și avea multe contacte cu arta, cu istoria. Lua cu ea câte un obiect și le explica elevilor despre meșteșuguri și tradiții.

Am colecționat prima dată clopote. Din alamă, bronz, porțelan, de la zurgălăi până la tălăngi pentru animale. Apoi am continuat cu ceasuri mecanice. Am ajuns la peste 650 de bucăți, din care jumătate sunt în stare bună de funcționare. Încet-încet am început să colecționez și lămpi, opaițuri, felinare, din diferite zone ale țării. Mă apropii de 100. Și pentru că atunci când eram mici, surorile mele nu aveau păpuși – făceau din pănuși de porumb, linguri din lemn și le legau cu basmale de la bunica, am adunat și din acestea foarte multe. Mai am și câteva mașini de cusut, straie populare, țesături lucrate manual din zona Bacăului, goblenuri, dar și fluiere, naiuri, viori. Ceea ce fac, fac cu plăcere. Cu pasiune. Nu m-am gândit niciodată să le înstrăinez, deși am avut oferte. Caut pe cineva să mi le așeze în ordine, să le scoată în evidență valoarea. Încerc, nu mă las, când găsesc ceva frumos, adun. Cu timpul, o să încerc să le fac cunoscute. Fie prin mass-media, fie prin expunere undeva. Dacă prietenul meu, Vasilică, va reuși să deschidă acel muzeu, pe care și l-a propus de ani de zile, îl voi ajuta. Îi voi dona o parte din ele. Cu timpul voi mai dona din ele. Nu vreau bani. Mă gândesc și la alte muzee, care nu au astfel de obiecte.”

1 de 4

Mult de muncă și timp pentru întreținerea unei colecții. Sunt obiecte care nu se șterg de praf, să nu se ducă patina timpului, și altele pe care trebuie să le muți, să le îngrijești. Fără colecționari, muzeele nu am avea o istorie palpabilă. Trebuie să le rămânem recunoscători.