luni, 22 decembrie 2025
Acasă Blog Pagina 1715

Oana Hăineală și Felix Bănilă, admiși la Inspecția Judiciară

    Cei doi procurori băcăuani au fost declarați admiși la concursul pentru un post în cadrul Inspecției Judiciare.

    Inspecția Judiciară a organizat un concurs în vederea ocupării mai multor posturi vacanțe de inspectori judiciari. Lista cu cei admiși a fost postată pe site-ul Inspecției Judiciare.

    Printre aceștia se numără și băcăuanii Oana Hăineală și Felix Bănila. Oana Schmidt Hăineală este procuror la DIICOT – Structura Centrală. Magistratul a fost secretar de stat și șefa Corpului de Control al Ministerului Justiției.

    Anterior a fost membru CSM și chiar a condus această instituție timp de un an. Ea a mai candidat în acest an pentru funcția de adjunct al procurorului șef al DIICOT. Felix Bănilă este procuror la Parchetul Tribunalului Bacău, fost șef al DIICOT.

    Magistratul și-a dat demisia de la conducerea DIICOT, în octombrie 2019, după ce președintele Klaus Iohannis îi ceruse să plece pe fondul gestionării anchetei din Caracal.

    Tarabele la control! Marfa din piețe, verficată de inspectorii Direcției Agricole

      Sute de comercianți și producători agricoli care-și vindeau marfa în piețe au fost verificați de inspectorii Direcției Agricole. Controalele s-au încheiat cu amenzi care nu i-au speriat nici pe departe pe cei din piețe și târguri, date fiind cuantumurile ridicol de mici ale sancțiunilor. În nouă luni, inspectorii de specialitate au aplicat sancțiuni cu o valoare totală de doar … 3.500 de lei.

      De la începutul anului și până în prezent, angajații Direcției pentru Agricultura Județeană (DAJ) Bacău au efectuat mai multe controale în piețele și târgurile din tot județul. Au intrat în atenția specialiștilor atât comercianții care vindeau produsele în interiorul piețelor, cât și cei care erau în afara acestor spații special amenajate. În general, verificările s-au înscris în tematica anuală a controalelor dispuse de ministerul de resoprt, dar au fost făcute și ca urmare a reclamațiilor primite de la populație.

      Nereguli mici, sancțiuni pe măsură

      Astfel, specialiștii lnspecției de Stat pentru Controlul Tehnic în Producerea și Valorificarea Legumelor și Fructelor din cadrul DAJ Bacău au făcut 246 de verificări în Bacău, dar și în Onești, Moinești, Târgu Ocna, Buhuși și Podu Turcului. Controalele i-au vizat deopotrivă pe producătorii agricoli, societățile comerciale, persoanele fizice, întreprinderile individuale și depozitarii de legume și fructe proaspete care-și vindeau marfa în piețele agricole.

      „Au fost date zece amenzi contravenționale, pentru neafișarea etichetei de produs, neînscrierea la sfârșitul fiecărei zile/perioade, în filele din carnetul de comercializare a produselor și cantităților totale vândute în ziua/perioada respectivă, lipsa înscrierii calității produselor în facturi, nespecificarea originii produselor puse la comercializare, data recoltării produselor, numele și prenumele/denumirea producătorului și lipsa filei din carnetul de comercializare”, a arătat Adrian Solomon, directorul Direcției Agricole Bacău. Interesant este că, în urma verificărilor efectuate de la începutul anului și până acum, inspectorii Direcției Agricole au reușit să aplice amenzi totalizând doar … 3.500 de lei.

      Calitatea produselor de pe tarabe e … ok

      Mai trebuie spus că au fost efectuate controalele și în cadrul Planului Național de Monitorizare a Reziduurilor de pesticide din fructe, Iegume și cereale, derulat în colaborare cu specialiștii Oficiului Fitosanitar Bacău. Astfel, au fost prelevate și 39 de probe, toate fiind conforme. La final, reținem că specialiștii din cadrul Direcției Agricole vor continua verificările în piețele și târgurile din tot județul.

      Băcăuanul Bogdan Duca este câștigătorul Cupei Naționale de Maraton la Mountain Bike

      Sportivul băcăuan legitimat la clubul Dinamo a mai reușit o performanță notabilă, pe două roți. În ultima etapă a Cupei Naționale de Maraton MB, competiție desfășurată la Pucioasa-Dâmbovița, acolo unde au fost prezenți peste 300 de sportivi la toate categoriile, Bogdan Duca s-a clasat pe locul I la categoria Elite, cu timpul de 3 ore și 28 de minute. Traseul a fost de 70 de kilometri cu 2.000 de metri diferență de nivel, și pentru că în ultimele două zile a plouat, de la un capăt la altul a fost plin de noroi. Aceasta a fost a IV-a etapă și ultima din Cupa Națională iar Bogdan Duca, cu două clasări pe primul loc, în prima și ultima etapă, a câștigat această competiție.

      A participat și la Campionatele Mondiale

      În premieră, ciclistul băcăuan a participat acum o săptămână și la Campionatele Mondiale desfășurate în Turcia, Duca venind din postura de Campion Național.

      „A fost un traseu de 110 km cu peste 3.700 metri diferență de nivel. Am ocupat locul 31 cu timpul de 5 ore și 2 minute. Sunt mulțumit de această primă participare. A fost extraordinar și totul foarte bine organizat, cu un traseu super. Mai vreau să merg la Campionatul Mondial, dar pentru asta trebuie să ies din nou campion național”, a declarat Bogdan Duca.

      Odată cu Campionatele Mondiale s-a încheiat sezonul competițional, unul atipic și mult mai scurt din cauza crizei sanitare, motiv pentru care încă nu se știe ce va fi anul viitor. Pentru Bogdan Duca urmează o pauză de două-trei săptămâni, după care va relua antrenamentele în forță.

      De ce ne trebuie istoria?

      M-a întrebat, recent, cineva, de ce tot îmi cumpăr atâtea cărți de istorie. De ce mă interesează atât înțelegerea trecutului, când ar trebui să mă intereseze dacă nu înțelegerea viitorului, măcar cea a prezentului? Este o întrebare bună. Astăzi trăim prezentul cu o intensitate mult accelerată față de acum 30-40 de ani. Nu avem timpul necesar analizei, introspecției, ne grăbim să consumăm informație impulsiv, fără discernământ. Iar informația se transformă în educație și, ulterior, în acțiune. Acționăm pe baza unor infomatii incorecte și, prin urmare, deciziile noastre au consecințe neașteptate.

      Sunt ferm convins că o bună parte dintre problemele prezentului sunt cauzate de neînțelegerea trecutului. Nu putem corija prezentul decât în măsura în care vom înțelege unde am greșit în trecut, ca să nu mai repetăm erorile. Dar asta nu este suficient. Nu doar erorile trebuie corectate, trebuie să ne corectăm, în același timp, percepția asupra trecutului. Trecutul ne determină prezentul iar prezentul, viitorul. Viitorul este, deci, determinat de modul în care gestionăm percepția trecutului.

      O casă nu se clădește pe un teren nesigur, ci pe temelii solide; un popor nu poate fi edificat fără o istorie bine înțeleasă. Vreți exemple? Există o bună parte dintre români care chiar cred că în interbelic curgea lapte și miere prin țară iar acest «dolce farniente» a fost întrerupt brutal de comuniști. Realitatea, însă, este mult mai tragică și paradoxul este că schimbarea de regim a dus la o accelerare a dezvoltării economice. Dar percepția ideologizată a istoriei livrată în mod organizat societății ne împiedică să tragem concluziile corecte și să așternem un proiect pentru viitor.

      Mai mult decât o înșiruire de bătălii și biografii de conducători, istoria trebuie învățată în context determinist. Revin la exemplul meu preferat: Tratatul de la Adrianopole de la 1829, care a permis Principatelor Dunărene să vândă cereale la prețuri internaționale, a determinat o schimbare radicală în societate. Banii intrați în țară au schimbat obiceiurile, moda, mobilierul și chiar gastronomia. Tinerii români au fost trimiși la studii în străinătate și s-au întors cu idei novatoare, ceea ce a dus la Revoluția de la 1848.

      Ați auzit de «efectul fluturelui»? E un element din Teoria haosului, care spune că „o mică schimbare într-un loc dintr-un sistem neliniar determinist poate duce la diferențe mari într-o stare târzie”. Sună complicat; să ne amintim doar de acel film SF în care, un călător în timp omoară un fluture în trecut și, această întâmplare determină schimbări majore în prezent. Istoria este o suma relațiilor de cauzalitate. Schimbi astăzi o variabilă și obții un efect, peste un deceniu, un secol sau un mileniu. «Chestiunea țărănească» nu și-a găsit rezolvarea timp de secole; viziunea îngustă a unor oameni de stat au făcut posibilă, la zeci și sute de ani după moartea lor, o dictatură, un război, o răscoala.

      Portret de politician: Cătălina Ciofu: ”Doar cei care realizează totul în viață prin muncă proprie nu pot fi corupți”

      ”Cine o fi tânăra asta?”, s-au întrebat foarte mulți când au văzut că pe lista PNL Bacău la alegerile pentru Camera Deputaților apare Cătălina Ciofu. Un nume mai puțin cunoscut celor care fac politică prin județ sau alegătorilor.

       Iar în astfel de situații, de vreo zece ani încoace, primul impuls este să cauți informația pe Google, care știe totul. Primul rezultat e, firește, profilul de Facebook, dar următoarele apar așa: Google Scholar, Research Gate și edusoft.academia.edu. Adică trei platforme, dintre cele mai serioase, care găzduiesc profiluri și articole scrise de specialiști recunoscuți în diferite domenii.

      Dacă deschizi ”Cătălina Ciofu” pe Google Scholar, îți apar titlurile celor 13 studii scrise și publicate în engleză, semnate de Cătălina Ciofu (33 de ani), asistent cercetare științifică la Universitatea ”Vasile Alecsandri” (UVABc) Bacău, împreună cu alți colegi din cercetare.

       Cercetător științific implicat în proiectul PN-III-P1-1.2-PCCDI-2017-0446

       Ce-or cerceta ăștia la Universitatea din Bacău?” este următoarea întrebare care-ți vine în cap, dar pe care ți-o poate lămuri tot Google. Afli astfel că UVABc, alături de universitățile din Iași, Galați, Sibiu și Pitești, a obținut un grant național, intitulat științifico-enigmatic PN-III-P1-1.2-PCCDI-2017-0446. Colectivul din Bacău, din care face parte Cătălina Ciofu, coordonează proiectul intitulat ”Eficientizarea proceselor de prelucrare a materialelor avansate utilizate în industriile auto și aerospațială”.

      Ca să-ți faci o idee cât mai exactă cu ce se ocupă și de unde vine locul 2 de la PNL pentru Camera Deputaților, citești pe site-ul universității băcăuane: ”Proiectul îşi propune eficientizarea tehnologiilor de prelucrare cu jet de apă sau de formare pe calapod și aplicarea lor la prelucrarea unor repere (ca blindaje, componente de caroserie sau structură etc.) realizate din materiale avansate utilizate în industria auto sau aeronautică”.

       Din ”Massaro de la 6 dimineața” direct în laboratorul de cercetare aerospațială

      După ce Google ne-a lămurit, în linii mari, cine e Cătălina Ciofu, s-o lăsăm pe ea să ne povestească o zi din viața de asistent de cercetare științifică – cercetător postdoctoral (da, are doctoratul luat cu cea mai mare seriozitate!): ”Eu locuiesc în Comănești, așa că în fiecare dimineață iau «Massaro de 6» până la Bacău.

      La 8 începe programul, de obicei cu ședința la care se împart sarcinile în colectivul de cercetare. În urma experimentelor, se organizează întâlniri de tip brainstorming, pentru a stabili gradul de noutate și inovare al rezultatelor obținute, în vederea publicării acestora în articole științifice de reviste apreciate în domeniu. Mă documentez permanent cu privire la metodele de pe plan mondial, de îmbunătățire a proprietăților materialelor folosite în industriile auto și aerospațială.”

      M-am întreținut singură și în perioada studiilor de master

      Din documentarea despre ”necunoscuta” Cătălina Ciofu din politică nu putea lipsi contul de Facebook. Iată ce scrie acolo: ”Am apreciat încă din adolescență principiile de dreapta, liberale. M-am implicat de atunci, atât în zona politică, cât și în zona civică, în mai multe activități de voluntariat.

      Am absolvit Colegiul Tehnic „Dimitrie Ghika” din Comănești, profil Matematică-Informatică, după care am parcurs un drum ambițios în domeniul științelor inginerești. Mama a fost surprinsă când am ales Facultatea de Inginerie, crezând că este un domeniu mai mult pentru bărbați.

      Dar, după 11 ani de studii universitare la Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău (licență, master și doctorat), am obținut, în 2017, titlul de Doctor în domeniul Științe Inginerești. Am avut oportunitatea, în 2008, să studiez, timp de un semestru, la Universitatea de Tehnologie din Tampere – Finlanda, beneficiind de o bursă ERASMUS de la Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău.

      M-am întors în țară cu un entuziasm specific vârstei de 20 de ani, cu dorința de a transmite mai departe tot ce am învățat în perioada în care am beneficiat de resursele celui mai bun sistem de învățământ din lume. M-am întors cu dorința de a nu mai depinde financiar de părinți și m-am angajat. M-am întreținut singură și în perioada studiilor de master. Îmi amintesc toamna lui 2012, cum mă împărțeam între programul de la locul de muncă, masterul în inginerie, masterul didactic și școala de șoferi.

      În perioada studiilor de licență și de master am beneficiat în fiecare semestru de bursă de merit sau de studiu, respective, am fost tot timpul în primii 3-5 studenți din grupă.

      După obținerea titlului de Doctor în Științe Inginerești, am îmbrățișat în continuare cariera didactică, momentan fiind Asistent Cercetare Științifică la Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău. Părinții mei și întreaga familie sunt foarte mândri de mine. Mi-au fost tot timpul alături și m-au încurajat. Sunt fericită alături de soțul meu și ne împărțim viața cu cei doi copii, minunile noastre, viitorul nostru.”

      Ce a făcut când a intrat în partid

      Dacă stai la o discuție mai relaxată cu Cătălina Ciofu, afli că a intrat de la 16 ani în PNL, adică acum 17 ani. Făcea voluntariat, în timpul liceului, la Acțiunea Catolică și la Habitat for Humanity, fundația care construiește case pentru oamenii aflați în dificultate. Colegii voluntari erau în PNL, așa că s-a dus și ea, împreună cu o colegă. A găsit-o acolo pe profesoara ei de istorie, care-i era cea mai dragă, dar și pe mulți dintre profesorii colegiului.

      După voluntariat, mergea la partid, iar de acolo acasă, unde lucra la teme, până la 12 noaptea. N-o să uite cum Viorel Miron, șeful de atunci (și de acum!) al PNL Comănești, o punea să citească statutul partidului.

      A muncit în multe campanii electorale și nu îi este rușine nici acum să lipească afișe, să împartă pliante și să stea de vorbă cu oamenii. Doar are experiența din ”Massaro de 6”, unde o cunosc toți călătorii, care de acum înainte vor putea spune oricui vrea să-i asculte că ei au făcut naveta cu ”doamna Cătălina, deputata aia tânără de la PNL”.

      ”Am susținut teza de doctorat în Catedră când aveam 7 luni de sarcină”

       Timp de doi ani și ceva, cât a urmat cele două mastere, pentru că nicio firmă băcăuană nu avea nevoie de ingineri, s-a angajat șefă a unei case de pariuri, ca să nu depindă de banii nimănui. Atunci s-a și căsătorit. Pe soțul ei, care e subofițer la Pompieri, l-a cunoscut încă din liceu. Primul copil, o fetiță, l-a adus pe lume în perioada doctoratului, în 2017. ”Am susținut teza de doctorat în Catedră, când aveam 7 luni de sarcină, iar susținerea publică a fost când copilul avea 7 săptămâni de viață”, povestește Cătălina Ciofu, cu aerul cel mai firesc. Al doilea copil, un băiețel, s-a născut chiar în acest an.

       Un liberal ”clasic”, la 33 de ani

       De ce vrea să candideze un cercetător științific: ”Am acumulat suficientă experiență în activitatea și în meseria mea și consider că e bine să o folosesc acum și în zona politică. Vreau să contribui la o legislație mai bună împotriva violenței domestice, la integrarea în învățământul de masă a elevilor din familiile sărace, la legi care să protejeze copiii de vicii. De asemenea, voi susține cu perseverență proiectele de dezvoltare a județului Bacău, printre care construirea tronsoanelor de autostradă și reabilitarea întregii rețele de drumuri naționale din județ, care facilitează dezvoltarea economică și a turismului, precum și extinderea rețelei de gaze prin fonduri europene.”

      La 33 de ani, Cătălina Ciofu e acel liberal clasic, coborât parcă din Radu Câmpeanu și colegii lui de acum 30 de ani. Știe statutul, lipește afișe, vorbește firesc și în laboratorul de cercetare, și în ”Massaro de 6”, e familistă de modă veche, dar mai ales are principii liberale. ”Educația și numai educația este baza în viață pentru a deveni independent financiar și a te integra firesc în societate. Nu am citit asta nicăieri, vă spun din experiența mea. Da, eu am trecut prin asta! Doar prin muncă proprie devii cu adevărat liber în deciziile vieții de adult. Și am învățat că independența financiară îți oferă foarte multă libertate. Iar cei care realizează totul în viață prin muncă proprie nu pot fi corupți” – acestea sunt principiile Cătălinei Ciofu, candidat al PNL Bacău la Camera Deputaților.

       

       

      Mlaștina

      Întotdeauna am considerat politica o femeie ultraușoară, aflată la lucru pe drumul înțesat de tiriști. Acolo, dacă ai intrat, nu trebuie să mai ai scrupule. N-ai nici mamă, nici tată, frate, soră sau mai știu eu ce … afini. Ai pășit pe pământul moale al politicii, singura ta grijă e să rămâi la suprafață, altfel te înghite mlaștina.

      Căci pe acolo circulă tot soiul de creaturi gata-gata să te bage sub nivel. E o foame de bani și de privilegii, de nici n-ai timp să-ți scoți ziarul cu șuncă și ceapă din diplomat. E care pe care. Iar, dacă vreun lup mai tânăr sau mai bătrân e pus cu botul pe labe, mintenaș își va lua jucăriile și își va face, singur, un partid. Pentru că, azi, nu mai e valabilă disciplina de partid. Eventual, mai vezi discliplină, așa cum e descrisă ea în dicționar, doar la mafia din sudul Italiei sau la clanurile interlope de pe la noi. Numai dacă ai ridicat privirea din pământ, când trece șeful, și te-au și halit locotenenții.

      Pe când, în politica de la noi, unul care s-a săturat de lipit afișe și ar vrea și el ceva mai mult nu mai dă doi bani pe șef. Își ia calabalâcul și țuști!, în alt partid. Iar ăștia, colegii cei noi îl acceptă, chiar dacă proaspătul venit vine cu bube-n cap, râie sau … Covid.

      Nici nu-și bat capul dacă a trădat sau nu. Pentru ei, întreaga clică din politichie, noțiunea de trădare este ca matca pentru stupi, sine qua non. De-aia sunt unele partide care-s formate, predilect, numai din trădători și delatori. În fine, în politica de pe la noi, fata îmbrăcată strident, cu fusta cât mai sus de fese și machiată cu acele paste colorate de proveniență cel puțin îndoielnică, nu e să te facă mai frumos la suflet, dacă asta ți-ai dorit sau ai visat, dar va avea resurse să-ți îngroașe conturile. Cu condiția să dai din coadă, când ți se cere. Păi, n-o faci tu, când știi că vei ajunge – odată și-odată – să te înfrupți din ciolan?!

      La Slănic Moldova a fost reabilitat Izvorul 14

        În stațiunea balneoclimaterică Slănic Moldova au fost încheiate lucrările pentru renovarea Izvorului nr. 14 și a căii de acces la acesta. Lucrarea a fost executată cu piatră de Slănic, prin contribuția Asociației Pietrarilor din localitate.

        Conform unui raport din anul 2019 al Institutului Național de Recuperare, Medicină Fizică și Balneologie, apa Izvorului nr. 14 este indicată pentru gastroendenite cronice, enterocolite cronice nespecificate cu tendința la constipație, afecțiunilor căilor biliare și afecțiunilor respiratorii – în cură internă.

        La cura externă, apa poate fi folosită în afecțiuni reumatismale degenerative cronice sau abarticulare cronice, în afecțiuni postraumatice sau neurologice.

        Cunoscătorii știu că această apă este un remediu și împotriva mahmurelii, dar și un ingredient secret în rețeta clătitelor. Apa Izvorului nr. 14 este o apă minerală sulfuroasă, iodurată, clorurată, bicarbonatată, sodică, carbogazoasă, hipertonă.

        „Rabla Clasic” şi „Rabla Plus” au fost prelungite

        Administratorii firmelor băcăuane sau autoritățile locale din tot județul, care încă mai vor să-și schimbe parcul auto, dând la REMAT mașinile vechi, pot accesa unul dintre cele două programe derulate de stat prin Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM). Astfel, până pe 20 noiembrie 2020, pot beneficia de avantajele oferite în cadrul Programului „Rabla Clasic” şi „Rabla Plus”.

        De reținut că, în cadrul celui din urmă program, a fost introdusă și posibilitatea predării la fier vechi a autovehiculelor înmatriculate pentru prima dată cu cel mult şase luni în urmă, faţă de data vânzării şi care nu depăşesc 6.000 de km. Totodată, pot fi aduse la schimb inclusiv autovehicule care au fost utilizate pentru activităţi de drive-test sau demo. Mai mult, sunt acceptate și autovehiculele care „au fost înmatriculate tehnic în vederea exportului către România”.

        Nu în ultimul rând, AFM anunță că vor fi finanțate în procent de 90% din cheltuielile eligibile și proiectele depuse de municipiile reşedinţă de judeţ de extindere a reţelei de staţii de încărcare. În aceste cazuri, sesiunea de depunere a dosarelor de finanţare a fost prelungită până la data de 30 noiembrie 2020.

        A apărut noul număr al revistei ,,Sportul Băcăuan”

          Pe piața presei băcăuane poate fi găsit numărul 109-110 (august-septembrie 2020) al revistei ,,Sportul Băcăuan”, publicație lunară de cultură sportivă, care apare atât în ediție tipărită cât și online, sub egida Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR).

          Prima pagină face referiri la o importantă sărbătoare jurnalistică și literară, care a marcat momentul când s-a botezat Tabăra de Creație ,,Aris” de la Slănic de Argeș.

          Pagina editorialului este semnată de redactorul-șef al revistei, jurnalistul și publicistul Leonard Popa, ce vorbește de ,,Ape tulburi, ape limpezi” în sportul românesc, punctând o serie de rezultate atât negative, cât și pozitive din ultima perioadă. Și tot Leonard Popa, continuă documentarea prin arhivele sportului băcăuan, în episodul IV al serialului ,,Și noi am fost acolo…”, cu anul 1960, cel al Olimpiadei de la Roma, al Campionatului Mondial de Handbal Feminin, dar și cu rezultatele echipei de fotbal Dinamo Bacău și clasamentul sezonului 1960-1961, în care fotbaliștii băcăuani s-au situat pe locul 8, din 14 formații. Apreciatul gazetar băcăuan Ștefan Olteanu dezvăluie alte momente din cariera Nadiei Comăneci și ale echipei de aur, cu antrenorii Bela și Marta Karoly la timonă, în timp ce jurnalistul Dan Sion creionează un portret al antrenorului de box Relu Auraș, urmat de comentarii și rezultate din voleiul, handbalul și fotbalul băcăuan.

          Jurnalistul și caricaturistul Victor-Eugen Mihai (VEM) face o prezentare a întrecerilor din cadrul Campionatelor Naționale de Atletism pentru seniori și tineret (4-5 septembrie), precum și a performanțelor sportivilor de la cluburile băcăuane. Din paginile revistei mai aflăm despre un concurs automobilistic desfășurat în premieră la Dărmănești (RDBusnea), despre noua generație de automobile românești (Marius Cerghici), alături de noi episoade din volumul autobiografic ,,Dribling”, semnat de George Viscreanu, și din ,,Caietul albastru”, al scriitorului și jurnalistului Cornel Galben.

          Romulus-Dan Busnea (UZPR)

          Conferința de presă Mircea Fechet – VIDEO

            Mircea Fechet, secretar de stat la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, și Adi Croitoru, președitele Agenției Naționale pentru Ariile Naturale Protejate, au susținut, astăzi, o conferință de presă la Prefectura Bacău.

            Cei doi au explicat modul în care producătorii pot obține calitatea de „Producători în Arie Protejată”. Este vorba despre proprietarii de terenuri care obțin produse alimentare sau nealimentare sau chiar și proprietarii de pensiuni care își au punctul de lucru în ariile protejate și care pot aplica pentru a putea obține dreptul să-și etcheteze produsele cu brandul „Produs în Arie Naturală Protejată”.

            În cadrul conferinței s-a mai anunțat și intenția de extindere a sitului Natura 2000 din județ prin includerea Lacului Gârleni, unde ar exista specii care au nevoie să fie protejate.

            Mircea Fechet a anunțat că România are voucherul cu cea mai mare valoare din Europa pentru mașinile electrice – 10.000 de euro, ceea ce a dus la achiziția, anul trecut, a peste 4.000 de astfel de autoturisme în țară, între care peste 60 și în județul Bacău.

            Secretarul de stat a vorbit și despre Șoseaua de Centură a Bacăului și problemele de mediu ale acesteia. El spune că, din cauza documentației de mediu realizate de o firmă băcăuană, finanțarea Centurii de către UE era să se piardă și că numai munca asiduă a angajaților din Ministerul Mediului ar fi salvat situația.

            Accident mortal la Gherăiești; o mașină a fost lovită de tren

            Un bărbat a decedat şi doi copii au fost răniţi după ce maşina în care se aflau a fost lovită, duminică, de o locomotivă fără vagoane, în municipiul Bacău, a declarat purtătorul de cuvânt al ISU Bacău, căpitanul Andrei Grecu.

            Potrivit sursei citate, accidentul s-a produs în cartierul Gherăieşti, iar la faţa locului au intervenit pompierii cu autospeciala de descarcerare grea.

            „În urma accidentului feroviar au rezultat trei victime din autoturism: un bărbat decedat, în vârstă de 43 ani, încarcerat, care a fost extras de echipajul de descarcerare, şi doi copii cu multiple traumatisme care au fost preluaţi de un echipaj de la Serviciul de Ambulanţă al Judeţului Bacău”, a declarat purtătorul de cuvânt al ISU Bacău.

            Poliţiştii au deschis un dosar penal şi continuă cercetările pentru a stabili cauzele şi împrejurările producerii accidentului.

             

            Dragoș Benea: Poliția trebuie să cerceteze falsurile în lanț comise la ALDE

              Liderul PSD Bacău, europarlamentarul Dragoș Benea, a participat – la Onești și Tg. Ocna – la ceremoniile de instalare în funcție a noilor primari și a consiliilor locale respective.

              „La Onești, localele au servit o lecție severă dar nu PSD-ului, ci unei persoane care acum are timp suficient să învețe această lecție, dacă o va învăța vreodată. S-a vorbit la instalarea primarului Neghină, a făcut-o ex-deputatul Vreme de la PMP, despre calitatea vieții din Onești – cred că ceea ce s-a făcut în acest oraș, între 2016 – 2020, nu poate fi trecut cu vederea”, spune Dragoș Benea.

              Acesta se întreabă despre ce calitate a vieții vorbesc politicienii oneșteni, când mulțumită intervenției decisive a administrației PSD de la județ, utilitățile și salubrizarea orașului beneficiază azi de investiții cu fonduri europene!?

              „Despre ce calitate a vieții poate fi vorba, când ce nu au făcut în 26 ani politicienii oneșteni, a făcut administrația PSD în 2 ani – reabilitarea podului peste Trotuș, consolidarea malurilor râului și modernizarea drumului spre Adjud!?”, se întreabă europarlamentarul.

              „S-a pledat la Onești pentru colaborare, cuvântul «împreună» fiind folosit, cu o rușinoasă ipocrizie, până la epuizarea de conținut. De către cine? De către fățarnicii care, miercuri și joi, invocând democrația și parlamentarismul, au refuzat prezența unui social-democrat în comisia de numărare a voturilor la CJ pentru că în democrație… fripturiștii se numără între ei!

              Pe noi, social-democrații, chiar ne apasă încrederea cu care am fost creditați de băcăuani, prin cele 100.000 de voturi primite în județ: de aceea vom merge până la capăt cu proiectul nostru cardinal – autostrada A13 Bacău – Onești – Brașov. După ce am făcut șoseaua de centură a Bacăului și Aeroportul, a sosit vremea A13, cel mai avansat proiect de autostradă din regiunea Moldovei. Puțini au vorbit despre A13, iar cei care au vorbit sunt de la PSD Bacău, nu din altă parte: dacă vorbele celor care îndeamnă la colaborare nu ar fi decât vorbe, aceștia ar trebui să susțină – public și exclusiv – autostrada Bacău – Onești – Brașov, premisa pe care se întemeiază dezvoltarea, în viitor, a județului”, a mai precizat Dragoș Benea.

              Europarlamentarul se bucură că la Tg. Ocna PSD are un nou primar, Cristi Ciubotaru, care – este convins – va duce orașul turistic acolo unde îi este locul: turism, în Bacău, înseamnă Tg. Ocna și Slănic Moldova, nu a doua Bucovină.

              „Am profitat de ocazie să reiterez că la PSD nu credem în „demisii în alb” și în legarea de glie a colegilor, prin metoda șantajistă a demisiei în alb, așa cum am văzut că se practică, mai nou, în ALDE”, a mai precizat liderul PSD Bacău.

              Dragoș Benea consideră ca ALDE e un partid confiscat de tranzacționismul cuplului Coșa – Avram, al cărui unic crez politic se reduce la propășirea spirituală și materială al primeia și nu la susținerea alianței anti-Covid19 în județ și sprijinirea sănătății băcăuane; nu la susținerea exclusivă a autostrăzii A13 Bacău – Onești – Brașov, proiect de căpătâi pentru oricine se gândește la dezvoltarea Bacăului, ci doar la cum să mai obțină aibă o sinecură în plus.

              „Cuplul ceaușist, am aflat joi, operează cu obiceiuri de inspirație interlopă: umblă cu hârtii/înscrisuri la mână, demisii în alb, o practică mai mult decât discutabilă, la limita penalului – de fapt, un levier de șantaj asupra membrilor care își permit luxul să aibă propriile idei. Am mai aflat că poți demisiona prin interpuși și că demisia nu e un act unilateral: iată ce inovații politice a brevetat tandemul Coșa – Avram.

              Eu cred că Poliția trebuie să cerceteze de îndată falsurile în lanț comise la ALDE, mijloacele de constrângere exercitate asupra membrilor organizației (care se pretinde „democratică”), precum și rolul celor doi „lideri” în ecuația șantajului cu demisia în alb, în condițiile în care Avram – trecut la Pro România de ceva vreme – arunca joi cu epitete, în numele ALDE, în plenul ședinței de CJ”, a mai precizat europarlamentarul băcăuan.

              Noi vom merge înainte, în spiritul coeziunii, caracterului și curajului care ne-au caracterizat dintotdeauna: situația pandemică mai mult decât complicată, proiectele județului, investițiile în sănătate și infrastructură, susținerea educației și combaterea la nivel de județ a Covid19 – toate acestea nu pot sta după capriciile fripturiștilor care au crezut că-și pot împărți sinecuri unii altora, călcând în picioare legea și sfidând votul exprimat pe 27 septembrie de băcăuani.
              Dragoș Benea, europarlamentar

              Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, dă asigurări că la Podu Turcului se va înființa un Compartiment de Primiri Urgențe

              Senatorul liberal de Bacău, Daniel Fenechiu, a organizat, la spitalul POLIMED, din Podu Turcului, o întâlnire cu ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, doamna doctor Diana Cimpoeșu, coordonator SMURD pe regiunea Moldova, medici de familie din zonă, pentru a identifica soluții care să facă posibilă înființarea unui Compartiment de Primiri Urgențe. Au mai participat și primarul social-democrat din Podu Turcului, Gelu Cioroabă, împreună cu primarii liberali Gheorghe Tilibașa și Dănuț Florea.

               ”Am decis organizarea aceastei întâlniri înaintea campaniei electorale, deoarece sănătatea nu are culoare politică, iar atunci când vorbim despre ceva atât de important, chiar trebuie să lăsăm politica deoparte și să ne unim forțele pentru a rezolva probleme. Important este să găsim soluții, pentru că lipsa unui Compartiment de Primiri Urgențe în această zonă îngreunează intervenția rapidă a personalului medical, cu consecințe, nu de puține ori, nefaste sau chiar dramatice pentru pacienți”, a declarat senatorul Daniel Fenechiu.

               După analiza întregii situații, ministrul Nelu Tătaru a declarat că ”la Podu Turcului există o problemă reală, dar există și căi de rezolvare prin implicarea tuturor celor care au atribuții în acest domeniu. De exemplu, putem începe prin înființarea unei Camere de Gardă, într-o primă etapă, care să fie apoi transformată într-un Compartiment de Primiri Urgențe, în subordinea SMURD și a Ministerului Sănătății”.

               De cinci ani, circa 40.000 de oameni din cele 13 comune din zona Podu Turcului nu beneficiază de un Compartiment de Primiri Urgențe, deși spital există, acesta fiind unul modern. În zona Podu Turcului, cazurile grave sunt preluate de ambulanțe, iar oamenii sunt aduși fie la spitalul din Bacău, fie transportați la cele din Bârlad sau Adjud. Distanțele pe care trebuie să le parcurgă ambulanțele, de zeci de kilometri, fac diferența dintre viață și moarte pentru pacienții transportați.

               Biroul de presă al PNL Bacău

              Prietenii mai puțin obișnuite

              Când mă gândesc la Fellini, adaug imediat Nino Rota, cei doi italieni fiind o adevărată echipă de geniu. Doi maeștri inegalabili, care respirau în același timp. Despre Nino se spune că a fost un dar al zeilor și că a compus muzică pentru eternitate și încă o zi. Nu-mi imaginez iubitori de film care să nu-i știe extraordinarele compoziții din capodoperere lui Fellini, dar și din filmele lui Visconti, Zeffirelli sau Coppola, cu ultimul colaborând pentru ,,Nașul”, al cărui soundtrack e greu de uitat. Fellini avea un talent rar de a portretiza oameni, de a creiona personaje. De altfel, la începuturile sale, a lucrat în presă, a fost caricaturist, dar și reporter de teren, scriind diverse articole. Își amintește cum, în perioada când a fost secretar de redacție la ,,Marc ‘Aurelio”, și-a cumpărat mănuși de capră pentru a lua corecturile, cum avea o măsuță și o lampă, amândouă ale sale, cum cobora la subsol, în tipografia plină de vacarmul rotativelor. Rămânea acolo până în zori și era fericit.

              Să mă întorc însă la colaboratorul său cel mai prețios, la Nino (între ei existând, dintru început, un deplin, total acord), reproducând felul în care îl descrie regizorul. Ca pe un personaj cu o lume interioară, unde nu putea intra realitatea, cu o puternică intuiție, și care își trăia, cu libertate și dezinvoltură, muzica. Avea calități speciale, rare, un simț fin al observației, o judecată subtilă și de o impresionantă precizie despre lucruri, despre oameni și diferite împrejurări. ,,Asemeni copiilor, asemeni oamenilor simpli și anumitor persoane foarte sensibile, a oamenilor candizii și inocenți, spunea adesea lucruri uluitoare”. Fellini spune că prietenia lor trăia prin sunete și că era o adevărată bucurie să lucrezi cu Nino, pentru că, de îndată ce sosea el pe platou, stresul dispărea ca prin farmec și totul se transforma în sărbătoare. Prin simpla sa prezență, muzicianul comunica ,,un soi de beție, dându-ți senzația că tu însuți erai gata să compui acea muzică”. Ce grozav trebuie să fi fost să-i vezi lucrând împreună, să simți atmosfera aceea senină, fantastică, bucuria, grația!

              Din galeria de portrete ale prietenilor nu putea să lipsească, desigur, cel al lui Marcello Mastroianni. Pe care-l numea, afectuos, ,,bătrânul meu Snaporaz”, cu numele personajului creat de actor în ,,Cetatea femeilor”.

              ,,Marcello și cu mine ne vedeam foarte puțin, aproape niciodată. Poate că este una din cauzele prieteniei noastre care nu cere nimic, nu obligă, nu condiționează nimic, nu stabilește reguli și frontiere. O prietenie adevărată, frumoasă, bazată pe o salubră lipsă de încredere reciprocă”. Sigur că aici este o mică ironie care-și are sensul și hazul ei. Fellini, Feffy pentru apropiați, ne dezvăluie un Mastroianni delicat, disponibil, inteligent, care ,,intră în vârful picioarelor în pielea personajelor, fără a se complica, fără a pune întrebări inutile. Sunt și amănunte amuzante în portret, după cum veți vedea în următoarele rânduri: ,,Se lăsa machiat, îmbrăcat, coafat fără cea mai mică obiecție, neîntrebând decât lucrurile strict necesare; cu el totul e plăcut, senin, distins, natural, un natural care uneori îi permite să moțăie în timpul secvențelor în care e în scenă, chiar în prim plan”.

              Recitesc cu aviditate, în aceste sumbre vremuri, când mi s-a urât să tot aud distanțare și distanțare, mărturii despre frumoase, delicate apropieri între oameni, între artiști care ne-au dăruit atât de multă bucurie.

              Lumea privită cu alți ochi

              Înainte de toate vreau să spun că acest text nu este o remarcă la adresa oamenilor cu dizabilități, ci un semnal pentru noi, toți ceilalți.

              Toată povestea s-a petrecut în felul următor. După o zi întreagă în care am fost prizoniera orelor în fața calculatorului și a temelor care vin cu tractorul sau mai bine spus cu camionul (dar asta este o altă poveste pentru altă zi), am decis, împreună cu mama, să evadez din închisoarea școlii online și să mă relaxez la o sesiune de cumpărături necesare. Am văzut, însă, cu această ocazie, ceva ce nu am mai văzut niciodată până acum, și nu mă refer la decorațiuni de Halloween, dulciuri ciudate, dovleci sculptați ori alte nebunii. Am privit pur și simplu lumea cu alți ochi, și am descoperit o adevărată problemă care există la noi în țară, o problemă pe care nu o observăm, deoarece stă mult prea în umbră, deși e, totuși, la vedere: atitudinea angajaților din magazine, care se joacă De-a v-ați ascunselea cu persoanele cu dizabilități, acele persoane care stau în scaun cu rotile și au uneori nevoie de ajutorul nostru. Dar se lovesc de atitudinea noastră, în general indiferentă, față de ei.

              Un domn în scaun cu rotile se străduia să ia o pungă de pe ultimul raft, dar toți oamenii îl ocoleau, pentru a nu fi nevoiți să-l ajute. Un om singur, în lupta cu problemele sale, dar și cu indiferența celor din jur. Și acum întreb: dacă toată lumea se ferește de ei, de oamenii în scaun cu rotile, iar angajații magazinelor dispar precum fantomele, într-un joc, parcă, De-a v-ați ascunselea, acești oameni cum pot cumpăra ce au nevoie? Poate angajaților le este frică de ei, dar, în acest caz, rafturile ar trebui amplasate în așa fel încât și cei în scaun cu rotile să își poată lua singuri toate cele necesare. Altă problemă ar mai fi ușile de la frigidere, nu doar rafturile foarte înalte și lipsa de omenie față de ei. Putem să facem o schimbare minoră, cu însemnătate majoră pentru acești oameni. De exemplu, unele magazine au vitrinele cu produse, joase, fără uși, unde este mai ușor să ajungi, dacă ești în scaun cu rotile, decât să deschizi frigidere cu uși înalte, cum vezi în aproape toate magazinele.

              Este trist că oamenii nu vor să îi ajute, și îi resping, mai de fiecare dată, deși ei depind de alții și au nevoie de ajutor, pentru că nu se pot ridica să ia o pungă de făină de pe ultimul raft. Atunci începe să se vadă că le este rușine și teamă să mai ceară ajutorul nostru, dar o fac, totuși, pentru că nu au încotro, cu toate remarcile sau privirile neprietenești pe care le primesc.

              Oamenii care au probleme nu ar trebui să se simtă rușinați sau să le fie teamă de reacțiile celor din jur, noi, cei care suntem capabili să deschidem uși, cu ușurință, să urcăm ușor scările, să luăm produse de pe raftul de sus. Noi ar trebui să fim rușinați de faptul că nu i-am ajutat până acum [Dacă i-ați ajutat, felicitări! Continuați tot așa!].

              Să schimbăm lumea peste noapte! Să facem imposibilul posibil! Să nu fugim de oamenii care au nevoie de noi, pentru că nu îți poți alege destinul pe care îl ai. Mâine este o nouă zi în care tu ai putea să fii la mâna omului pe care nu l-ai ajutat astăzi. De aceea este important să ajutăm fiecare persoană pe care o putem ajuta. Astăzi! Nu mâine, nu poimâine. Ci astăzi! În momentul în care îi putem ajuta pe cei care se află în jurul nostru.

              Maria – Alexandra Vaman, elevă în clasa a VI-a, la Școala Gimnazială „Dr. Alexandru Șafran”, membră a Cercului de Jurnalism al Palatului Copiilor Bacău

              Un atentat dejucat. (Piesă pandemică într-un singur act)

              Personaje: Klausmut, imperator, Ludoviciosus, trompeta imperatorului, Ceo La Ku, opozantul de roșu pârât, Tătar Han, ocrotitorul pandemiei, Poantăveche, pofticios etern de tron Cinci neveste, trezorierul valorilor familiei

              Decor: Palatul Klausmut. Lideri de partide chemați la consultări. Sala de oglinzi. Cinci fotolii, o masă (pahare, coniac, trabucuri, măști, mănuși), accelerator pentru vorbele imperatorului.

              Ludoviciosus (mereu în picioare, turnând în pahare, cu bricheta la cingătoare): Stăm bine, imperator! Să sărbătorim! În curând, Casele de Pensii vor trebui desființate! Bugetul se va opri din oftat!

              Klausmut (apăsând pe butonul de pornire al acceleratorului de vorbe): A-ud of-tat în sta-tis-tici. Fi-e-ca-re of-tea-ză cum vrea, nu du-pă su-ges-ti-i-le Me-le im-pe-ra-ti-ve!

              Poantăveche: De nu-i cu bănat, nu puteți mări viteza acceleratorului imperial de vorbe? Între două silabe imperatorii pot trage chiar și-un pui de somn asezonat cu sforăituri. Dorm mai bine decât în Parlament! Nu vreau să atentez la divinul confort imperial, cu sforăitul meu…

              Ceo La Ku: Acord total cu antevorbitorul de roșu travestit. Preamută Excelență, Vicioasa Voastră Trompetă otrăvește ființa nației cu vorbe furate din Malthus! E o rușine de paharnic pentru popor!

              Klausmut (apăsând pe un buton al acceleratorului de vorbe, glăsuindca un tunet în care este tolănit trăsnetul): Tu, o-tra-vă a pa-tri-ei, ciu-mă ro-șie ca-re-ai fa-vo-ri-zat in-tra-rea Co-vi-du-lui pri-ete-ni-lor tăi chi-nezi în ța-ra mea stră-bu-nă, tu vor-bești?!!!

              Poantăveche: Locvace imperator, Speed al oratoriei, Te rugasem să apeși pe butonul de viteză al acceleratorului de vorbe, nu pe cel de volum!

              Cincineveste: Ne pierdem în clenciuri electorale! Aș dori ca întâlnirea noastră să trimită accente pe valorile care trebuie salvate în vremea acestui dezmăț pandemic gestionat fariseic de Tătar Han!

              Ludoviciosus (tușind competent, dă pauză trabucului, schimbă paharul în mâna dreaptă, pentru a-l armoniza cu doctrina partidului): Ha,ha,ha,ha! Ce-ai zice, Cincineveste care trăiești cu ochii după alte pirostrii, ce-ai zice să vorbim despre valorile familiei, ha, ha, ha,ha!?

              Tătar Han: Trăiesc eroic în epicentrul focarului pandemic și văd că sunt luat la mișto! Chiar astăzi, cu eforturi suprahanești, am revoluționat inventarul măștilor de la prezentul palat, dar și de la celelalte două mari palate ale dregătorilor cei de neînlocuit ai țării. V-am oferit măști cu zece straturi și cu mini-ventilatoare hărțuitoare de Covid! Ocrotim marile valori ale democrației!

              Klausmut: A-de-văr gră-ieș-te Tă-tar Han! (Șoptind):Ludoviciosus, ce ma-ma dra-cu-lui!? Iar s-a de-fec-tat ac-ce-le-ra-to-rul de vor-be im-pe-ri-ale? Par-că vor-besc și mai pa-u-zat! Ne a-pu-că zo-rii pâ-nă când re-u-șesc să le spun ce-va ăs-to-ra!

              Poantăveche(tușindrepetat):Scuze, imperatore! Dar nu cumva ai apăsat pe butonul cu minus? Pauzele sunt atât de mari între silabe, încât nu mai țin minte ce silabă ai rostit înainte, ca să încropesc în cap măcar un cuvânt imperial!…

              Ludoviciosus (devotat, ironic, ivindu-se printre rotocoalele fumului de trabuc și aromele de coniac): Tătar Han, adă iute trusa de testare pentru Covid! Poantăveche delirează, deja… Este o tentativă de atentat la viața imperială!…

              Klausmut (speriat, invocându-i pe străbunii daci, punându-și mască peste mască, mănuși peste mănuși): Se-pe-piști! Ac-ti-vați ur-gent se-pa-ra-toa-rele im-pe-ri-ale de ple-xi-glas! Por-niți tu-lum-be-le cu de-zin-fec-tant! A-run-ca-ți-l pe Poan-tă-ve-che în izo-le-ta po-li-ti-că, par-don, în… A-nun-țați na-ția că este în curs de e-xe-cu-ta-re un a-ten-tat roșu la vi-a-ța im-pe-ra-to-ru-lui!

              Ludoviciosus (sorbind din mers vioi ultima picătură din sticlă), Tătar Han (scoțând din trusă prișnița imperială de salvare, în cor): ,,Mărite! Ciuma roșie și Covidul nu te vor atinge în veci!”

              Klausmut,acoperit de scuturile-mască ale sepepiștilor, este extras din mijlocul complotului pandemic.

              Tătar Han fuge după el cu prișnița activată, Ludoviciosus, cu o sticlă lipită ca un timbru de mână,îl urmează.

              Ceo La Ku, Cincineveste(cor ofuscat): Uite cum omoară nemernicii democrația! N-am rezolvat nimic din agenda pandemică! Au dat iar bir cu fugiții!

              Poantăveche (evadând din ultimul somn intersilabic): Ce, ne evacuează?! Pot lua cu mine, până mâine, acceleratorul imperial de vorbe,ca să aflu ce mai spune imperatorul?

              Ludoviciosus (din depărtare): Atentatul a fost dejucat! Evacuați ciuma roșie!

              Silabele imperiale încă se rostogolesc în aer, vin alene din trecut: „Por-niți tu-lum-be-le!…”

              Echipe agitate de salvamari pandemici dezinfectează oglinzile sălii, chiștoacele de trabuc, fotoliilepe care au stat invitații ciumați, acceleratorul imperial de vorbe etc.

              Se trage cortina. Din difuzoarele Palatului Klausmut se aude, cu vlagă imperială, imnul pandemiei, compoziție seducătoare a tuturor partidelor: „Cu moartea pre moarte călcând…”

              Ceo La Ku(evacuat, emoționat,scăpândo lacrimă care cade pe esplanada Palatului, ca un meteorit uriaș): Versul din titlul imnului este propus de mine…

              Văz și auz

              VORBIRE ÎN AMVON ȘI PE SCENĂ. O „provocare colocvială” venită de la Gheorghe Geo Popa: „Limba română curată, chiar cu arhaisme, se mai vorbește în biserică, dar prea puțini oameni îi calcă pragul. De aceea o vorbioară – oare există cuvântul, domnule profesor Dănilă? – se cuvine spusă despre teatrul din cetate: dramaturgia înseamnă limba română acasă la ea”. Nu, nu există în MDA vorbioară (deși e format corect, ca lăcrimioară, de pildă), dar avem, ca forme populare, vorbușoară (atestat la I. L. Caragiale), vorbișoară, pentru vorbuliță. Vezi „testamentul” Văcăreștilor.

              POETUL ORTOGRAF. Andrei Codrescu își pune un fericit motto unuia dintre poeme: „Acea «rama» cu diacritice e viermele pe care-l pune pescarul în cârlig”. Titlul spune totul: „Poezie nu se poate scrie”, ci, deducem, doar se rostește.

              CUVINTELE DIN CUVÂNT. Jucându-se cu literele dintr-un nume de literat celebru, Constantin Mihăiloiu declară: răsucind cele nouă semne din cuvântul CALINESCU, a ajuns la un adevăr: E UN CLASIC. Probați!

              ȘI, ȘI. Prezentând o carte la emisiunea literară a „Trinitas”-ului, Teodora Stanciu constată: „Mi-au plăcut coperțile – sau copertele, dar ambele forme sunt admise”. Are dreptate, inclusiv ca preferință a DOOM-ului pentru coperți.

              RETENȚIA ÎN PUNCTUAȚIE. Serghei Coloșenco, profesor de română, rebusist și editor, își amintește cum a încheiat o lecție de gramatică. L-a chemat pe X la tablă și i-a cerut să scrie „Nu am” și apoi să pună virgula. „Aaa!”, răspundea spontan clasa, bucurându-l pe profesor că i-a reușit ora.

              AȚI CREDE? 25,4 de mii de vizualizări a avut o pagină dedicată școlii în vreme de Covid, înfățișând tabla dintr-o sală de clasă, pe care scria: BINE A-ȚI VENIT! Abia Lucica C., care ne-a listat pozna de pe Facebook, a avut curajul (şi știința!) să scrie un comentariu corector: AȚI, nu A-ȚI!

              O DEZARTICULARE… Spre Pensiunea „Balta albastră” se străbate cam tot centrul satului Letea Veche. La intrare, scrie clar (nu și corect): Comuna Letea Veche, județ Bacău (să fie o însușire acest „Bacău?”), iar la ieșire, la fel. Fiind un panou oficial, ca în toate localitățile din România, preferăm abrevierea „jud.”, pentru că noi descifrăm cum trebuie: „județul”.

              …ȘI O SCURTARE. Nu e frumos ca postul public de radio (RRA) să ne îndemne de câteva luni bune, cam din oră în oră: „Spălați-vă mâinile minim 20 de secunde!” Dacă se poate înlocui cu „cel puțin”, acel minim este adverbul minimum!

              DE VIAȚĂ. Citește pentru noi profesoara de limba și literatura română I.-R. G., la „Teleșcoala” de pe TVR 2: „Fii atent/atentă la normele de exprimare, de ortografie și de punctuație!” Și adaugă (de la ea): „Este o cerință vitală!” Electricianul trimite 300 de volți în rețea pentru ca noi să primim cei 220. Din mult, cât trebuie.

              PERFECȚIONISTUL. Alex Lancuzov – aflăm de la Dan Creța – e născut de Ziua Pompierilor, adică e fecioară. Acum pricep de ce reporterul rutier de la RRA e perfecționist și în materie de exprimare orală.

              GREU CU LATINA. În stația de autobuz Memorandului din Cluj-Napoca, s-a montat un aparat care, pentru 25 de genuflexiuni, dă gratuit un bilet de călătorie. Da, dar la RRA redactorul a smintit de vreo patru ori vocala a doua de la locul ei. Nici măcar DEX-ul nu dă ca variantă „genoflexiune”, pentru că avem un compus din genu- (lat. genus „genunchi”) și –flexiune „îndoire” (lat. fleo, flere, flexi, flectum).
              Ioan Dănilă

              Să învățăm a trăi cu adevărat! Sau nu…

              La vreme de apunere a soarelui de prăznuire peste cei doi sfinți Dimitrie, Evanghelia este mai actuală ca oricând. Cuvioșiți de Har, casnicii Domnului par a veni la noi, confrații de peste veacuri ai bogatului nemilostiv, spre a ne arăta cum trebuie să stingem focul indiferentismului ce ne desparte de suflul dragostei dumnezeiești. Cât de iute uităm pericopa săracului Lazăr și a bogatului neomenos, ce cade pradă propriei convingeri despre nemurire (Luca 16, 19-31)! De veacuri această istorisire marcheză lumea. Și tot de veacuri, cei neîndurători, preferă neadevărata veselie zdrăngănitoare a lumii, cer semne pentru a fi salvați, ei și familiile lor. Iar când acestea se întâmplă… sunt puse la îndoială.
              Nu poți să nu-i dai dreptate Mântuitorului și să nu înțelegi că omul neimportant al zilei, bogatul, nu are în esență milă față de el. Și-i trebuie această experiență cutremurătoare, spre a pricepe faptul că un gând, o atenție, o picătură de apă face cât toate avuțiile lumii. Este drept, gândul la moarte pe toți ne deconcentrează. Nimeni nu ne va mai da socoteală, nimeni nu ne va mai întreba nimic. Nimic nu vorbește mai sugestiv despre importanța pământească a omului decât un cimitir părăsit, plin de morți cărora le-au murit, la rândul lor, toți urmașii.

              Mântuitorul simplifică viața celor plini de sine. Lazăr devine astăzi un emedicament pentru memoria noastră scurtă. De ce? Pentru că prin el înțelegem faptul că semenul nostru este parte integrantă a mântuirii. Domnul Hristos se descoperă în chipul săracului…se povestește că cineva a văzut un sărac. I-a fost milă, și-a dezbrăcat haina și i-a dat-o. Cel miluit s-a dus la prima cârciumă, a vândut-o și a băut toți banii. Miluitorul, când a aflat, a fost foarte mâhnit și în ziua aceea n-a avut liniște. În noaptea următoare a visat ceva ce l-a liniștit, se făcea că a venit Domnul la dânsul, îmbrăcat în a lui haină, și i-a zis: „Vezi ce bine Mi se potrivește?” Ajunsese acolo unde trebuia. Celui milostiv i s-a socotit milostenia, indiferent de ceea ce făcuse cel miluit cu ea.

              O zicală românească ne spune: „Cine pe sărac ajută, pe Dumnezeu împrumută.” Expresia se găsește cam la fel și în Cartea Proverbelor înțeleptului rege Solomon (19,17), dar e mai frumos spusă în graiul popular românesc. Ți-L faci dator pe Dumnezeu! Să învățăm a trăi cu adevărat! Sau nu…

              Pr. prof. dr. Adrian Alexandrescu, inspector școlar

              Solemnitatea tuturor sfinților

              În Sărbătoarea Tuturor Sfinților, Biserica privește spre toți aceia care, după o viață pământească plină de încercări, dureri și bucurii, au fost primiți în Împărăția cerului. Ei se bucură acum în fața lui Dumnezeu, cel în care au crezut, pe care l-au iubit și în care au nădăjduit.Noi știm că după moarte, omului i se oferă trei posibilități: iadul, purgatoriul și paradisul; purgatoriul este ceva trecător, un loc de purificare; iadul și paradisul, însă, sunt veșnice. Sărbătoarea aceasta îi are în centru pe toți cei care au ajuns în paradis, fiind în același timp o sărbătoare a bucuriei și, concomitent, o sărbătoare a speranței.

              Cum se intră în prietenie cu Dumnezeu? O propunere ne-o oferă Isus în proclamarea fericirilor de pe munte. Isus își proclamă mesajul de pe munte. „Fericiți!” spune el. Dar fericiți cine? Nu cei bogați, nu prigonitorii, nu cei care umblă pe căi greșite, ci mai degrabă fericiți cei săraci, cei întristați, cei prigoniți. Cum putem noi să-i numim pe aceștia fericiți? E foarte simplu: deoarece, în nenorocirea lor, ei își înalță privirea spre Dumnezeu, i se încredințează lui Dumnezeu, i se abandonează lui, se lasă salvați de el. Iar Isus, care știe bine ce este fericirea, care știe cât este de trecătoare această viață, îi proclamă pe aceștia fericiți încă de pe acum.

              Sfinții pe care Biserica îi celebrează într-o singură sărbătoare nu sunt doar cei pe care îi avem scriși în calendare. Sunt celebrați însă toți acei oameni care în viața lor pământească au trăit în fapte iubirea față de Dumnezeu și față de aproapele, oameni care acum se bucură de vederea lui Dumnezeu. Îi celebrăm și le cerem mijlocirea pentru că ei sunt acum alături de Dumnezeu și ne pot ajuta ca și noi să ajungem acolo. Între fericiții din cer se află cu siguranță mulți dintre cei pe care noi i-am cunoscut pe acest pământ: oameni mai importanți sau mai puțin importanți, mai bogați sau mai săraci, simpli sau învățați, tineri sau bătrâni, toți având în comun un singur lucru: disponibilitatea de a se dărui, de a face ceva pentru alții.
              Având în vedere cele spuse, este evident că răspunsul la întrebarea „Oare noi putem deveni sfinți?”, trebuie să fie unul afirmativ. Aceasta pentru că sfințenia și mântuirea sunt într-adevăr la îndemâna tuturor.

              Pr. Richardo-Dominic Baciu, Parohia Romano-Catolică „Sf. Nicolae” Bacău

              O nouă filmare cu Centura Bacăului

                Imaginile prezintă Nodul rutier DN2F, Pasajul DJ207P, Podul peste canalul Bistrița (Ruși Ciutea).

                Sursa