Suntem în anul 2021, în secolul vitezei, când totul se vinde și totul se cumpără, iar de cele mai multe ori oamenii uită să se uite și la calitate. Iar când vine vorba de calitate românescă, automat mergem cu gândul la tradiții. Mai găsim așa ceva în ziua de azi? Ei bine, da. Și e chiar în „buricul târgului”, și îți poate oferi o excursie temporală în vremea când plăcintele, gogoșile și clătitele aveau un gust fantastic de „acasă” românesc. Vorbim așadar de Gogoșeria „La Bunica”.

De aproape două luni, băcăuanii care tranzitează zona pieței centrale, pe partea cu Liceul Economic, chiar la semafor, au avut plăcerea să vadă cum niște doamne îmbrăcate în straie populare românești îi ademenesc cu dulciurile de altădată. Cu toții ridică privirea și citesc pe firma colorată în tricolor: Gogoși. La Bunica. Mirosul, un parfum dulce de altă dată, te face să deschizi larg portofelul și să-ți potolești pofta. Ce mai!? Răsfățul papilelor gustative. Un lucru atât de simplu și cu un efect uriaș. E clar. Trebuie să-i cunoaștem pe oamenii de aici.

„Aveam acest spațiu de câțiva ani și am considerat că la traficul pietonal din această zonă, cel mai potrivit era să facem o gogoșerie”, a povestit Cristi Bârgu, administratorul de aici, care și-a adus aminte că, în copilărie, aici în zonă era o gogoșerie renumită, chiar lângă stația de ambulanță. „Erau niște gogoși foarte bune, făcute în baie de ulei. Eu locuiam în zona de sud a orașului, dar când mergeam cu autobuzul mereu mă opream acolo la o gogoașă”, a mai spus Cristi Bârgu care astfel duce povestea mai departe și dorește să le amintească băcăuanilor de vremurile de altădată. De „La Bunica” poți savura gogoșile simple sau cele umplute cu gemuri și dulcețuri, brânzoaice moldovenești, turte pe plită-așa cum le făcea bunica-simple sau umplute cu măsline și ceapă, dar și alte preparate.

„Pot să spun că ne mândrim cu produse naturale, așa cum era în vremea bunicilor”, a precizat administratorul de „La Bunica”, care a subliniat că reacția băcăuanilor a fost încântătoare, că oamenii au apreciat atât portul fetelor care lucrează aici cât și calitatea produselor. Dacă tot am pomenit de portul personalului, trebuie să notăm că a fost prima condiție pentru a lucra aici.

Chiar dacă la interviuri s-a prezentat o persoană bine pregătită, cu experiență în patiserie, faptul că a refuzat să poarte veșmintele populare tradiționale a făcut imposibilă colaborarea, Cristi Bârgu sublinind că dorința lui este să ducă tradițiile românești mai departe, o datorie pe care o avem cu toții. Și pentru că surprizele vor continua la gogoșeria „La Bunica”, trebuie să spunem că în curând ne vom bucura și de covrigii aceia groși și plin cu mac, cum erau în vremurile de odinioară. Cu alte cuvinte, tradiția românească dăinuie și e împletită perfect cu o sărbătoare de-a noastră, de Dragobete, aici unde totul e făcut cu și din dragoste. La plăcinte, înainte!

1 de 4

Mai întâi este în calendarul, neoficial, dictat de tradiţie. În cel creştin ortodox, se serbează, la 24 februarie, întâia şi a doua aflare a capului Sfântului Proroc Ioan Botezătorul. Altfel spus, se întâlneşte o comemorare cu o reînviere, ambele la fel de puternice emoţional. Dragobetele este un  hotar între două vârste ale anului, marcate de fireasca despărţire de bătrâna iarnă şi de entuziasmanta întâmpinare a primăverii, când starea sufletească este aureolată de încredere, de elan, de bucurie şi de dragoste.

În virtutea obiceiurilor de peste an, în acest final de lună şi de anotimp, tinerii alegeau veşmintele cele mai bune şi luau calea luncilor (la câmpie) sau a pădurilor (la munte). Ţinta era una singură: să culeagă florile proaspete (ghiocei, viorele şi tămâioase, mai ales), cu care vor fi îmbrăcat icoanele. Vor fi stat acolo până la Sânziene, când vor fi luat firul apelor curgătoare. În zorii acestei zile, fetele adună zăpadă (pe cât posibil, proaspătă), pe care o pun la topit, iar cu apa rezultată se spală pe cap ca să le strălucească părul. După-amiaza sau seara se strâng(eau) la „o casă de om” şi „îşi fac/ făceau de Dragobete”, petrecând ca la o şezătoare, cu convingerea că dragostea are cel puţin durata unui an (până la celălalt 24 februarie, adică până la alt cap de primăvară).

Facem ce facem şi, în astfel de contexte, tot de Vasile Alecsandri dăm când vine vorba despre creaţia populară tematică. Întemeietorul folcloristicii noastre a salvat de la uitare o dramatică poveste lirică, sugerându-ne că sentimentul de afecţiune puternică ne poate pune uneori în dificultate. Cu vorbele lui Mihai Eminescu din „Odă (în metru antic)”, spunem aşa: „Nu credeam să-nvăţ a iubi vreodată”. Dar să urmărim textul „Dragostele”, din culegerea bardului de la Mirceşti „Poezii populare ale românilor” (1852): „Alelei! amar de mine,/ Frăţioare Constantine!/ Rele sunt frigurile,/ Mai rele-s dragostele!/ Frigurile te răcesc,/ Dragostele te-ameţesc/ Şi te-aprind, te scot din minte/ Şi te-ajung cu dor ferbinte./ Vai de mine! ce păcat,/ Ele că m-au fărmecat/ Şi-n trei zile m-au uscat;/ M-au uscat, m-au vestejit,/ Ca stejarul înfrunzit/ Când de brumă e atins/ Sau de mare foc cuprins./ Alei! dragă frăţioare,/ Mă trec ca roua din floare/ Şi ca spuma de pe mare/ Când le soarbe mândrul soare./ Fă-mi o groapă la răcoare,/ Că inima rău mă doare”. (În ediţia din 1908 îngrijită de poetul Emil Gârleanu, ultimul vers apare cu varianta „Că mă simt murind în floare”.)

Dar mai multe detalii despre sărbătoarea din 24 februarie puteţi afla din expunerea etnografei Feodosia Rotaru, în cadrul „Conexiunilor culturale” derulate în comuna Bereşti-Tazlău în anul 2018. Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Bacău (manager, Florin Zăncescu) vă oferă, în aceste vremuri atipice, secvenţe din înregistrarea evenimentului, bucurându-vă privirea şi auzul cu ambianţa creată de elevii din satele comunei (îndrumaţi cu pasiune de cadrele didactice, cu sprijinul Primăriei), dar şi de invitaţii acestora.

Filmarea va fi postată pe canalul YouTube azi, la ora 17.    

Un teren viran din comună a devenit locul obișnuit în care necunoscuți aruncă deșeuri de tot felul. Și asta deși locul este, periodic, igienizat de administrația locală. Primăria intenționează să monteze garduri și supraveghere video, pentru a descuraja depozitarea ilegală a deșeurilor.

Un cetățean din Buhuși a fost suprins, recent, aruncând deșeuri într-o zonă de pe raza localității Racova. Incidentul s-a petrecut într-o zonă abia igienizată de autoritățile locale, deși peste tot sunt puse panouri de avertizare prin care se interzice depozitarea deșeurilor. Din păcate, la fel ca în restul județului, astfel de situații se petrec mai tot timpul în comună, indivizi neidentificați descotorosindu-se de tot felul de obiecte care le prisosesc. Cum era de așteptat, incidentul a produs rumoare în rândul cetățenilor localității.

„112” nu intervine, nici Poliția

Locul de pe raza comunei Racova, cunoscut printre localnici drept „Râpa mare”, nu este amenajat pentru depozitarea deșeurilor, fiind doar un simplu teren viran unde, probabil, chiar și localnicii mai obișnuiesc să arunce fel de fel de gunoaie. Interesant este că recentul incident a fost surpins de chiar edilul din comună, Cătălin Apetrei, care, la sesizarea unui cetățean din Racova, s-a deplasat în zona cu pricina.

„Am sunat la 112 și mi s-a zis că ei nu vin, în niciun caz, pentru treaba asta. Nu mi se pare corect. Am vorbit inclusiv cu poliția și ne-a zis că nici ei nu pot interveni, ceea ce este foarte curios. În fine. Cert este că zona de acolo a fost creată de fostul primar, iar acum vine toată lumea, de peste tot, și lasă gunoaiele acolo. Eu am încercat, încă de pe vremea când eram viceprimar, să blochez zona, pentru că, de fiecare dată când venea Garda de Mediu, primeam câte 15.000 de lei, amendă. Am cerut să se facă supraveghere video, să închidem cu gard, să punem pază, dar niciodată, fostul primar, nu a dat curs referatelor mele”, susține Cătălin Apetrei, actualul primar de la Racova.

Gard și camere video de supraveghere

Din păcate, potrivit, legii, doar Garda de Mediu poate interveni și aplica amenzi în astfel de situații, dar și Jandarmeria, însă doar dacă, eventual, se află în zonă la comiterea faptei. „Am convenit ca acel cetățean să vină să curețe zona de deșeurile pe care le-a aruncat, pentru că, deocamdată, nu avem regulament și nu-l putem sancționa și noi. Urmează ca, într-una dintre ședințele viitoare ale CL, să elaborăm un regulament și să stabilim un proces verbal de amendă care să poată fi folosit de noi în astfel de cazuri”, a declarat edilul din Racova.

Între timp, terenul viran a fost curățat de administrația comunei, urmând ca, după ce solul se va mai usca, să fie îngrădit cu gard, eventual, supravegheat video. Astfel, va permisă doar aruncarea resturilor vegetale provenite din gospodăriile localnicilor, așa cum, de fapt, obligă legislația, și a resturilor provenite de la demolările de construcții din comună.

Astăzi, 23.02.2021, jandarmi din Gruparea de Jandarmi Mobilă Bacău, Detașamentul 1 Jandarmi Intervenție Antiteroristă, au desfășurat o activitate de pregătire specifică pe linia cunoaşterii şi implementării tehnicilor de deplasare şi coborâre alpină pe schiuri în mediul montan, în localitatea Slănic Moldova din judeţul Bacău.

Activitatea de pregătire are ca scop formarea, consolidarea şi perfecţionarea deprinderilor de mişcare pe schiuri în orice condiţii de teren, la temperaturi scăzute, cu sau fără materialele din dotarea individuală, educarea curajului și antrenament pentru mărirea vitezei de reacție în acţiune, necesare îndeplinirii misiunilor specifice.

În cadrul acestei activități a fost desfășurat și exercițiul „Pregătirea montană salvează vieți”, care a constat într-o acțiune de căutare – salvare a persoanelor accidentate în mediul montan, în zona pârtiei de schi „Nemira” din localitate.

Rezultatele acţiunilor desfăşurate de poliţiştii băcăuani, în ultimele 24 de ore, pentru siguranţa comunităţii

La data de 22 februarie a.c., polițiștii din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Bacău au acționat pentru menținerea unui climat de ordine și siguranță publică.

În ultimele 24 de ore, polițiștii au intervenit la 53 de evenimente, dintre care 46 au fost sesizate prin numărul unic pentru apeluri de urgență 112.
Pentru abaterile de la normele contravenționale, polițiștii au aplicat 274 de sancțiuni contravenționale, pentru încălcarea prevederilor privind ordinea și liniștea publică, pentru protejarea populației împotriva unor activități comerciale ilicite sau încălcarea normelor rutiere.
Cele mai multe amenzi, au fost aplicate pentru nerespectarea normelor privind circulația pe drumurile publice, potrivit O.U.G nr. 195/2002.
Valoarea totală a sancțiunilor contravenționale se ridică la 97.000 de lei.
De asemenea, au fost reținute 22 de permise de conducere și retrase 13 certificate de înmatriculare.

Mandat de executare a unei pedepse privative de libertate, pus în aplicare de polițiștii din Luizi- Călugăra

La data de 22 februarie a.c., polițiștii din cadrul Postului de Poliţie Luizi-Călugăra au depistat un bărbat, de 50 de ani, din localitate, condamnat la o pedeapsă de 3 ani şi 6 luni de închisoare pentru comiterea infracţiunii de instigare la complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice.
Bărbatul a fost încarcerat în Penitenciarul Bacău.

Aproape 100 de cereri de finanțare au fost depuse de edilii din tot județul pentru a primi bani nerambursabili de la stat. Sumele vor veni prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 (PNDR 2014-2020), urmând a fi folosite pentru modernizarea comunelor. Finanțările sunt atât pentru drumurile din zona rurală, cât și pentru sistemele de apă-canal sau conservarea tradițiilor.

În total, este vorba de peste 76 de milioane de euro care vor fi investiți în dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole și silvice, modernizarea infrastructurii de bază la scară mică, precum și în protejarea patrimoniului cultural. Deja, beneficiarii publici au primit aproape 37 de milioane de euro pentru cele 52 de contracte aflate în derulare.

Pregătiri pentru proiectul „Bacăul Mare”?

Sume importante de bani vor ajunge în comunele din imediata vecinătate a Bacăului. Judecând după amploarea proiectelor, am putea crede că aceste localități se pregătesc pentru proiectul „Bacăul Mare”, gândit, pe la începutul anilor 2000, de fostul primar Dumitru Sechelariu. Bunăoară, în Letea Veche, 985.903 de euro sunt investiți în modernizarea drumurilor din satele Holt, Ruși Ciutea, Siretu și Letea Veche, iar aproape 40.000 de euro în iluminatul public. Totodată, și la Hemeiuș, aproape un milion de euro sunt alocați pentru modernizarea drumurilor, în vreme ce la Nicolae Bălcescu, peste 1 milion de euro sunt deja investiți în rețeaua de drumuri, care trebuie să admitem că arată foarte bine. Dar, mai cu seamă după ce va fi modernizat și iluminatul public, proiect care va presupune alte circa 40.000 de euro.

„Suntem aproape de final, în vară va fi recepționată lucrarea de modernizare a drumurilor locale. În plus, pe Grupul de Acțiune Locală, am reușit să accesăm și o parte din banii necesari iluminatului public, cu becuri economice tip LED, să fie așa cum trebuie, în viața asta, căci «dincolo», stăm destul în întuneric”, arată Anton Șiler, edilul din Nicolae Bălcescu. Rămâne de rezolvat drumul care leagă comuna de satul Lărguța, un subiect aspu dezbătut de localnici și autorități.

„Marea mea nemulțumire este drumul de doar 3 kilometri, spre Lărguța. Din păcate, lacunele legislative ne-au pus doar piedici, până acum. Am reușit, într-un final, să transmitem documentația la Direcția Silvică pentru a face schimbul de teren și a ne apuca de treabă. Cât mai rapid, în perioada imediat următoare, după ce primim răspunsul de la Silvic, vom merge la minister pentru a ne da aprobarea de începere a construcției. Drumul ăsta este chiar o necesitate, pentru că avem o comunitate care nu este legată de reședința de comună. Plus de asta, este un acces foarte, foarte rău”, a completat primarul din localitate.

De departe, cea mai câștigată este comuna Săucești, unde vor ajunge sume importante, atât în drumurile din satele Săucești, Schineni și Bogdan Vodă –  978.043 de euro, cât și într-un modern centru de tip after school – 495.509 de euro și în modernizarea, renovarea și dotarea căminului cultural – 495.280 de euro. Interesant este că edilul de aici a obținut finanțare inclusiv pentru amenajarea unei piețe agroalimentare – 79.859 de euro.

Trotuare, chiar și la țară

Însă, și ceilalți primari din județ arată preocupare pentru drumurile comunale, solicitând, de asemenea, sume mari de la stat, cum ar fi cel de la Răcăciuni – 1.000.000 de euro, Berești Tazlău – 999.939 euro pentru drumurile din satele Boșoteni și Turluianu, de la Pâncești – 999.929 în amenajarea de drumuri de exploatație agricolă, Gârleni – 999.790 de euro pentru drumul din comună, Podu Turcului – 999.914 de euro, Ghimeș Făget – 919.700 pentru drumul comunal din satul Tărhăuși, Filipești – 999.266 de euro etc.

„Tot satul Răcăciuni este prins pe modernizarea drumurilor sătești, în total peste 9  kilometri. Plus că avem o parte din drumuri care sunt deja făcute prin PNDL. Sunt super-frumoase, zici că ești afară. Constructorul a fost foarte serios, banii au venit la timp. Mai am un PNDL la Gheorghe Doja, unde s-au oprit lucrările, din cauza vremii, dar în martie repornim”, a declarat Lucian Cheța, primarul din Răcăciuni.

1 de 6

Am observat chiar că unii primari vor să le facă inclusiv trotuare localnicilor, așa cum se întâmplă, de exemplu, la Ștefan cel Mare, unde, pe lângă cei 994.518 de euro care vor ajunge în modernizarea drumurilor, circa 75.000 de euro vor fi cheltuiți pentru amenajarea de trotuare. La fel și în Zemeș, unde primarul localității a primit aprobarea pentru finanțarea de 52.700 de euro pentru zonele de trafic rezervate pietonilor.

Apa va curge și la robinet

De reținut și faptul că finanțările obținute de edili pentru localitățile pe care le păstoresc vor ajunge în amenajarea sistemelor de alimentare cu apă, cel mai bun exemplu ar fi cel de la La Horgești, unde pentru alimentarea cu apă a satelor Sohodor, Recea, Galeri, Răcătau – Răzeși, Răcătău de Jos și Bazga, inlcusiv canalizare și stație de epurare, primarul a obținut un sprijin de la stat de … 2.500.000 de euro.

„Noi avem 7 sate, fără Mărăscu, depopulat, fiind părăsit de localnici. Doar Horgești nu a fost prins, pentru că, la momentul depunerii proiectului, era criteriul aglomerării urbane de care se ținea cont. Lucrările încep după ce vor fi încheiate procedurile de expropiere. Cert este că peste 3.000 de localnici vor beneficia de apă și canal. Și chiar așteaptă oamenii! O să facem și rețeaua de gaze, însă cu bani de la Mediu. Vreau, inclusiv, drumurile, să le fac așa cum trebuie, pentru că, pe această secțiune, în afară de o cerere de intenție depusă de fostul primar, nu este făcut niciun demers”, a explicat Luminița Temea, noul edil din Horgești.

Exemplul este urmat de primarul din comuna Buciumi. Aici, pentru înființarea rețelei de apă-canal, inclusiv amenajarea unei stații de epurare, se vor cheltui aproape 2 milioane de euro. Tot pentru canalizare și pentru epurarea apelor uzate, însă, de data asta din Găiceana, vor fi alocați prin PNDR, circa 963.000 de euro.

Moșenirea strămoșilor, la loc sigur

Primarii aleși ai comunelor din județ au grijă și de patrimoniul cultural din zonă, în acest segment fiind dirijate prin PNDR sume considerabile de bani. De exemplu, pentru modernizarea, renovarea și doarea căminului cultural „N. Stroe” de la Răcăciuni, autoritățile locale au obținut nu mai puțin de 500.000 de euro. „Avem o asociație care se ocupă de copii, lucrând cu ei pe partea asta de tradiții. Am avut și vom tot avea activități – de ziua comunei, de 8 Martie, de Sărbătorile de iarnă… Era nevoie de un astfel de așezământ. Plus că avem un volum mare de cărți, am făcut chiar și o lansare de carte, despre N. Stroe, cu invitați de prin Israel”, a precizat Lucian Cheța, edilul din Răcăciuni.

496.422 de euro sunt finanțările pentru căminul din Măgura, alți 480.548 pentru clădirea cu aceeași destinație din Pâncești, 448.241 de euro pentru căminul cultural din satul Bogata, com. Dofteana, iar pentru cel din satul Coșnea, comuna Agăș – 388.339 de euro.

„L-am și terminat, acum câteva luni. Am renovat tot, plus dotări, respectiv centrală termică, grup electrogen, mobilier, și, evident, costume naționale. Coșnea este un sat destul de izolat și oamenii de acolo, jumătate otodocși, jumătate catolici, chiar folosesc căminul cultural. Există intreres pentru tradiții din abele părți. Chiar m-am bucurat că am reușit să refac edificiul. La Coșnea, avem și un grup folcloric de copii”, a precizat Doru Merlușcă, primarul de la Agăș.

1 de 5

Sume importante vor ajunge și la Gârleni, unde pentru modernizarea căminelor culturale din sat Lezpezi și Gârlenii de Sus, primăria primește o finanțare totală de peste 372.000 de euro (184.441 de euro, respectiv 188.267 de euro).  La fel și la Sascut, unde 306.845 de euro vor ajuta la modernizarea căminului cultural din Păncești. Sume mai mici au fost cerute și pentru edificiile culturale din Helegiu – 80.000 de euro sau Valea Seacă – 73.150 de euro. dar și pentru valorificarea tradițiilor locale, la Bârsănești – 4.968 euro, Gura Văii – 4.678 de euro, Helegiu – 4.968 de euro și Nicorești, com. Pârgărești – 4.357 de euro.

Filiala „Miorița”, situată pe str. Mărăşeşti nr.116, se deschide pentru public, cu sprijinul financiar al Consiliului Județean Bacău, într-o locație nouă, amenajată pentru a oferi pasionaților de lectură și studiu o experiență cât mai plăcută în mijlocul cărților. Prin intermediul acestei filiale, serviciile bibliotecii sunt aduse mai aproape de publicul care locuiește în partea sudică a municipiului Bacău. Programul de lucru în noua filială va fi de luni până vineri între orele 08.00 – 16.00.

Fondul de documente pus la dispoziția utilizatorilor este unul de tip enciclopedic și cuprinde peste 30.000 de documente din toate domeniile de interes, organizate în acces liber la raft, cu respectarea, în această perioadă, a tuturor normelor impuse de pandemie. Prin deschiderea acestei filiale, Biblioteca Județeană „Costache Sturdza” Bacău dorește o continuare a activității instituției în folosul comunității și își așteaptă cititorii să pășească împreună pe drumul cunoașterii.

1 de 7

Municipiul Bacău va organiza miercuri, 24 februarie 2021, de la ora 11, la Centrul de Afaceri și Expoziții, întâlnirea cu tema „Energia din surse regenerabile: cheia viitorului cu emisii reduse de dioxid de carbon al Europei”.

Progresul înspre atingerea obiectivelor europene și naționale privind emisiile poluante face ca sursele de energie nepoluante, regenerabile să înlocuiască efectiv combustibilii fosili și să susțină o tranziție structurală către energia curată. Aceste evoluții promițătoare pot pregăti pătrunderea pe noile sectoare energetice ale lumii, în care se preconizează o creștere semnificativă. Se poate observala nivel local un interes și un sprijin tot mai mare pentru sursele de energie nepoluante în rândul publicului larg – un factor care ar putea contribui la accelerarea tranziției energetice curente.

Prin Programul Operaţional Sectorial Mediu 2007-2013, Axa Prioritară 3, Municipiul Bacău a implementat cu fonduri europene nerambursabile o investiţie prin care s-a instalat al doilea grup de cogenerare, care funcţionează în ciclul combinat gaze-abur. Acest grup de cogenerare a fost pus în funcţiune în septembrie 2017 şi are o capacitate de 14 MWt.
Cogenerarea, ca alternativă viabilă de reducere a consumului global de energie şi cu impact favorabil asupra mediului are următoarele avantaje:
– în procesul de cogenerare, eficienţa folosirii gazului natural este de minimum 85% în producerea concomitentă de energie termică şi electrică;
– recuperarea investiţiei pentru realizarea unei instalaţii de cogenerare se face în timp mai scurt decât în cazul altor echipamente;
– utilizarea cogenerării de înaltă eficienţă contribuie la protejarea mediului înconjurător.

În contextul în care Uniunea Europeană şi-apropus ca obiectiv reducerea emisiilor poluante cu cel puțin 55 de procente până în 2030, UAT Municipiul Bacău îşi exprimă opţiunea de a contribui la realizarea acestor cerinţe ambiţioase prin promovarea surselor nepoluante, regenerabile de energie, esențiale pentru eforturile pe termen lung de atenuare a schimbărilor climatice și de îmbunătățire a serviciilor oferite cetăţenilor.

La întâlnirea „Energia din surse regenerabile: cheia viitorului cu emisii reduse de dioxid de carbon al Europei” vor participa din partea autorităţilor locale, regionale şi naţionale Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu, primarul Municipiului Bacău, Mihaela-Cătălina Bădoiu, secretar de stat la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Raul Pop, secretar de stat la Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor. Vor fi invitaţi reprezentanţi ai unităţilor administrativ-teritoriale, ai firmelor, organizaţiilor non-guvernamentale, specialişti din domeniul energiei. Prezentările dlui Florin Goga, reprezentant al Thermoenergy Group S.A. Bacău şi ale dlui Cristian Athanasovici, manager al Kawasaki Gas Turbine Europe GmbHRomânia, având ca temă sistemul de termoficare implementat de Municipiul Bacău respectiv prezentarea tehnologiei de vârf asigurate de Kawasaki Gas Turbine Europe, vor întregi agenda zilei.

Evenimentul este o invitaţie adresată factorilor de decizie, locuitorilor şi agenţilor economici din municipiul Bacău de a conştientiza beneficiile aduse de sursele de energie nepoluante, regenerabile şi importanţa aportului noilor tehnologii în realizarea obiectivelor europene și naționale privind emisiile poluante.