vineri, 19 decembrie 2025
Acasă Blog Pagina 1466

O adolescentă din Bacău a semnat un contract de colaborare cu un producător muzical din Mexic

Larisa Ioana Anton – Lary – este singura solistă din Europa care interpretează piesele regretatei Selenei Quintanilla –Perez.

Lary este fondatoarea trupei de fete Happy Day (compusă din Lary, Teodora și Ella), singura trupă de fete din România care au lansat piesele „Fete rele” și „Lasă-mă papa la mare” (remix). Piesele au aparut pe piața muzicală din China (Casa de Discuri Chocolate records-巧克力唱片 cu care au semnat și contract) din Franța și Belgia.

În prezent sunt difuzate pe platformele online dar și pe radio și televiziunile din Romania. Lary (12 ani), Teodora (13 ani) si Ella (12 ani), sunt eleve ale Școlii de Canto Crina Mardare și a școlii de Canto Ruby ma Music Art și Artis Daio.Tinerele au voci originale cu personalitate și perspectivă în lumea muzicii. În paralel cu proiectul Happy Day, Lary și-a continuat și cariera solo reușind să pătrundă pe piețe muzicale importante cum ar fi China, Franța, Belgia și chiar în Statele Unite. Abordând cu ușurință muzica spaniolă, Lary a fost remarcată iar acest aspect i-a adus o nouă colaborare cu un producător muzical din Mexic, țara de origine a a regretatei Selenei Quintanilla –Perez. Practic Lary este singura solistă din Europa care interpretează piesele Selenei.

Larisa Ioana Anton – Lary – este elevă a Școlii Gimnaziale „Mihail Sadoveanu”, în clasa a VII-a. Ea studiază din 2018 și la Școala de Canto „Crina Mardare” la clasa prof. Ileana Lenghel, dar și la Școala de canto Rubyma Music Art unde se pregătește cu prof Bianca Ana Maria Rusu-Ciucanu. Mai lucrează la tehnică vocală și pian cu prof. Ionuț Gheorgheș la Club Artis Daio și este membră la Clubul de Excelență a Fundației Dan Voiculescu, anul III, „regie, film și scenaristică” – prof. Gabriela Ioniță. Lary este și membră a Clubului Fitstep By Deea –Andreea Elena Dobranis și desfășoară o intensă activitate în canto, teatru și studiază pianul și saxofonul.

A participat la Mamaia Copiilor unde a obținut locul II, Festivalul Tinereții de la Mangalia – locul III, „Români au Talent” și a cântat în duet cu Andrei Ștefănescu în 2018.
A reprezentat România la Campionatul Mondial de Talente „World Championships of Performing Arts” – America, unde a obținut Placheta de Argint la vocal, Placheta de Bronz la instrumental – pian. Din 2016 până în prezent a participat la numeroase concursuri de muzică ușoară, unde a obținut numeroase premii. Larisa Ioana Anton are propria linie de costume unicat marca LARY și este implicată activ în organizarea evenimentelor caritabile fiind voluntar activ la Asociația Pentru Ambulanță Bacău.

 

Întâlnirile de la Văratec

Inițiativa a trei scriitori – Viorel Savin, Petre Isachi și Mihai Botez-Stîncaru – tinde să capete statut de tradiție. ,,Întâlnirile de la Văratec”, organizate inițial doar sub egida Revistei de Cultură 13 PLUS, au ajuns la ediția a III-a. Scriitori, artiști plastici și muzicologi, critici și istorici ai literaturii, eseiști, au abordat în primele două întâlniri (2019, 2020) teme fundamentale ale culturii și civilizației. Ecourile acestor dezbateri au fost reflectate mai ales în revista amintită, dar și în cotidianul ,,Deșteptarea”. Dezbaterile au fost găzduite uneori de Mănăstirea Văratec, Biblioteca Orășenească Tg. Neamț sau de localitatea Ghindăoani (locul de naștere al filosofului Vasile Conta), de vecinătatea casei (aflată în paragină) în care s-au întâlnit Eminescu și Veronica Micle etc.

Ediția din acest an (30 august – 2 septembrie 2021) va fi gestionată de Revista de Cultură 13 PLUS, Asociația Culturală Renașterea Buhuși și Biblioteca Orășenească George Bacovia Buhuși. Vor participa, ca și în celelalte ediții, scriitori, artiști plastici și muzicologi, critici și istorici ai literaturii, eseiști, dar și un criminolog devenit scriitor. Printre aceștia se numără: Cristina Ștefan, Ozana Kalmuski-Zarea, Petre Isachi, Viorel Savin, Ion Fercu, Ion Dinvale, Ștefan Munteanu, Adrian Lungu, Theodor George Calcan, Petru Botezatu, Alexandru Dumitru, Constantin Leonte, dar și scriitorii născuți în Văratec: Mihai Botez-Stîncaru și Petru Nica. Spirtul tuturor dezbaterilor va fi influențat, desigur, de tema generală a întâlnirii: ,,Galaxia Gutenberg și deplasarea spre roșu”. Debutul va fi găzduit de casa prof. univ. dr. Ștefan Munteanu (Izvoare – Dumbrava Roșie, Neamț). Ineditul popas estetico-filosofic eminescian de aici va cuprinde vizitarea  fondul privat de carte „Mihai Eminescu” și lansarea volumului  lui Ștefan Munteanu: ,,Comentarii estetico-filosofice” (București, Editura Eikon, 2021). Momentul aniversar ,,Revista de Cultură 13 PLUS – 200 declarații de dragoste” și provocarea eseistică ,,Galaxia Gutenberg și deplasarea spre roșu”, lansată de Ion Dinvale, vor trage cortina peste întâmplările din prima zi, în acordurile momentului poetic susținut de Cristina Ștefan, Theodor George Calcan, Ion Dinvale, Ion Fercu, Alexandru Dumitru.

,,Bacovia 140/ Bacovianismul”, ,,Culoare și muzică în poezia lui Bacovia” vor prefața ziua a doua a întâlnirii. Inedit: ,Biblioteca ,,George Bacovia” Buhuși va prezenta caricaturi după chipul lui Bacovia semnate de artiști plastici din întreaga lume. Mihai Botez-Stîncaru își va lansa volumul sapiențial ,,CARTE DIEM” (Bacău, Editura Egal, 2021), Petru Botezatu va cultiva vraja aforismelor personale, toți participanții urmând să facă, în final, la ,,Indiscreții de atelier”, ,,mărturisiri de autor”.

,,Poetica și poietica romanului «Gresia albastră»” (Iași, Editura Junimea, 2021), publicat de Viorel Savin la Editura Junimea (2021), lansarea volumului de poeme al lui Ion Dinvale, „La apa Vavilonului” (Bacău, Editura Ateneul scriitorilor, 2021) și reflecțiile (,,Anotimpuri muzicale”) Ozanei Kalmuski – Zarea vor reprezenta atracțiile celei de-a treia zile. Cortina peste manifestări va fi trasă de ,,critica criticii” romanului lui Ion Fercu, ,,Dac-aș fi fost Dumnezeu” (Iași, Editura Junimea, 2021) și de ,,gândurile empatice despre ediția viitoare a «Întâlnirilor»”. Muzeul Mănăstirii Văratec va fi îmbogățit cu fotografii ale anului 1931 (cu măicuțe originare din Buhuși) donate de familia profesorilor buhușeni Angela și Crisostom Dantz. Moderatorii acestor întâmplări – Petre Isachi, Cristina Ștefan, Viorel Savin, Ion Fercu, Ion Dinvale, Mihai Botez-Stîncaru – vor avea misiuni dificile, întrucât participanții, aflați și sub vraja Văratecului și Agapiei, vor revendica și puțin timp liber…

 

Hublou / Din antidoturile mele

Cum totul este luat în ușor, „à la légère“, pe meleagurile noastre, aproape nimic nu-ți mai stârnește mirarea. Nimic nu are consistență, seriozitate, consecințe, și nu durează, topindu-se în neant.

Se știe, minunile țin doar trei zile, scandalurile, numeroase, izbucnind din te miri ce, se ofilesc imediat și zarva pe care-o stârnesc dispare, chiar dezvăluirile cu lucruri grave trec aproape fără urme, din moment ce nimeni nu rămâne afectat, compromis de ceea ce a ieșit la iveală despre prostiile sau matrapazlâcurile făcute. În curgerea asta mâloasă, mai nimic nu are relief. Valorile reale, atâtea câte mai există, sunt rareaori recunoscute, apreciate, poate doar cu unele ocazii aniversare, și acelea minate de un plicticos, greoi festivism. Avem, în schimb, potop de „vedete“, iar la televizie apar niște persoane gratulate cu apleativul „maestre“. Știți, vorba aceea scurtă și cu farmec dulce, ca „mângâierea porcului pe burtă“ (Arghezi). Vezi, ca într-un miracol, cum inșilor respectivi li se înalță de vreo trei ori gâtul, cum se lățesc și se lungesc, părând mai ageri și mai vioi, așa cum e descrisă subita, hilara metamorfoză în balada din care am citat.

Sunt puțin aceia care au simțul ridicolului și se feresc de astfel de tămâieri, mai exact spus, le refuză categoric, și o fac și cu un haz enorm. Unul dintre aceștia, artist de geniu, mă gândesc la Lucian Pintilie, nu suporta să i se tot pună placa asta cu „maestre“, pe platoul de filmare, dându-le celor care-l agasau cu fel de fel de chestiuni mărunte, chipurile insurmontabile, următoarea indicație regizorală: „Spuneți-mi, băi, p…lică, s-a rezolvat!“ Umorul lui sarcastic era sclipitor, tăios, alunecând spre negru, uneori. Alteori însă era teribil de simpatic. Povestește criticul de film Mihai Chirilov că, lucrând împreună pentru realizarea unui DVD, când treaba s-a încheiat cu bine, marele artist i-a declarat: „Tu pentru mine ești pe locul 1 și pe locul 17“. „De ce tocmai pe 17, domnu´ Pintilie?“ „Păi, pe 2, 3, până la 16 nu e nimeni altcineva, ca să știi cum stai.“

Era un personaj fascinant, cei care au lucrat cu el văzându-l ca un „tiran vrăjitor“. Făcea magie cu actorii, din care scotea lumina, îi conducea cu măiestrie, cu mână fermă, îi incita, neezitând să-i umilească, pentru ca, mai apoi, să-i ridice în slăvi, după cum spune Victor Rebengiuc.

Omul era lipsit de orice formalism și gândea original despre viață, artă, despre semeni, era un rebel de neîmblânzit. Minunata actriță Clody Bertola, al cărei soț a fost, ea având cu 20 de ani mai mult (fusese căsătorită mai întâi cu pictorul de origine băcăuană Ștefan Constantinescu și cu Liviu Ciulei) vorbea despre „nebunia lui plină de spiritualitate“ și despre felul lui de a trăi fără compromisuri.
Pintilie alegea, în teatru și în film, formule radicale, prin ele își exprima întreaga furie existențială, spiritul moral coroziv, intransigența etică. Era neîmpăcat cu starea de lucruri din țară și refuza orice acomodare.

Am scris câteva rânduri despre un regizor uriaș, pentru că i-am revăzut niște filme recent („Balanța“, „De ce trag clopotele, Mitică?“) și am recitit mai multe pagini din fermecătoare lui carte, de-o sinceritate cuceritoare, „Bricabrac“. Ca antidot la prostia sistemică, la conformism, submediocritate, ipocrizie socială și individuală, vulgaritate, vedetism ieftin, penibil și alte asemenea lucruri din realitatea și irealitatea imediată.

 

 

 

Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul

Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul este prăznuită pe 29 august. Este ultima mare sărbătoare din anul bisericesc, pentru că pe 1 septembrie începe un nou an. Ziua Tăierii capului Sfântului Ioan Botezătorul este o zi de post. Ni se cere să postim în această zi, pe de o parte ca să nu ne asemănăm cu Irod, care din cauza ospățului fără măsură, a cerut ca Salomeea să-i danseze și drept răsplată i-a oferit capul Sfântului Ioan Botezătorul, iar pe de altă parte, ca să ne asemănăm cu viață înfrânata a lui Ioan.

Există persoane care au susținut că ziua Tăierii Capului Sfântului Ioan Botezătorul prefigurează Vinerea Patimilor. Și după cum poștim în fiecare vineri, ca zi a răstignirii Domnului, tot astfel se cuvine să poștim și în această zi. Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul este o sărbătoare cu semnificație eshatologică, precum este și Schimbarea la Față a Domnului și Adormirea Maicii Domnului.

Prin Schimbarea la Față ni se descoperă chipul pe care îl va avea omul unit cu Hristos – chip de slavă, prin Adormirea Maicii Domnului se arată că cel care L-a purtat pe Hristos se mută de la stricăciune la nestricaciune, în vreme ce prin această sărbătoare ni se revelează că toți cei care nu au fost străini de pocăința vestită de Sfântul Ioan Botezătorul vor ajunge în rai.

Din acest motiv, Sfinții Părinți au rânduit ca cele trei sărbători să fie prăznuite în luna august, ultima lună din anul bisericesc, ca semn că acest chip al lumii va trece, că cer nou și pământ nou vor fi (Apocalipsa cap 21). Sfântul Ioan Botezătorul s-a născut în cetatea Orini, în familia preotului Zaharia. Elisabeta, mama sa, era descendența a seminției lui Aaron. Nașterea prorocului Ioan s-a petrecut cu șase luni înaintea nașterii lui Iisus. Nașterea sa a fost vestită de către îngerul Gavriil lui Zaharia, în timp ce acesta slujea la templu. Pentru că nu va da crezare celor vestite de îngerul Gavriil, Zaharia va rămâne mut până la punerea numelui fiului său.

În ziua de 29 august, când prăznuim Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul, exista credința în popor că nu trebuie să se folosească cuțitul, totul se rupea cu mâna. În popor se vorbea și de începerea unui post, numit „de la cruce până la cruce”, un post care ținea până pe 14 septembrie (Înălțarea Sfintei Cruci), neconsemnat în calendarul creștin, care avea rolul de a-i curăți pe cei care au săvârșit omoruri sau alte păcate grave. Tot în popor era întâlnită și interdicția de a tăia și mânca fructe și legume cu formă rotundă, de exemplu pepenele nu era consumat in această zi. Aceste obiceiuri nu au legătură cu Sfânta Scriptură și Sfânta Tradiție, deci, nu trebuie respectate.

crestinortodox.ro/

Odă în fir de mătase pentru limba română

Autorul şi ţinta lui

Ai zice că e lucrarea unui dascăl de umanioare care ne-a pus la îndemână un eseu pe tema graiului matern, în cheie lirică. Dacă ţinem seama de adevărul că oricare dintre noi am putea fi găsitorul unui astfel de titlu, atunci înţelegem de ce Silviu-Claudiu Mihai (27 aug. 1951, satul Scărişoara, comuna Corbasca, judeţul Bacău – 29 iunie 2021), profesor de istorie şi filozofie, ni l-a propus în 1999. E totuşi mai adâncă motivaţia: autorul este un poet consacrat, iar cartea numită mai sus înmănunchează scurte poeme în proză, adeverind previziunea lui George Bacovia că poezia viitorului nu va mai fi una de largă respiraţie, ci un exerciţiu de sinteză.

Ovidiu Genaru, companionul său liric şi critic

Autorul „Patimilor după Bacovia” i-a prefaţat cărţile cu bucuria descoperirii unui „bun consumator de filozofie, profesor de Kant şi de Hegel”, dar mai ales a unui poet care „atacă frontal hotarele rămase de atâta vreme intacte ale acelui dincolo neliniştitor”. Confratele mai mare îi reproduce primele două texte din „Copilul de foc”: „N-am degete/ Scriu cu lumânarea/ Literele ustură/ Buzele ard/ Mi-e foame, sete…/ Ce se întâmplă cu mine?/ Mă ştiam de iarbă şi cuvinte/ Îngere,/ Ascultă numai/ Oasele mele/ Cântă din mierle şi privighetori” (Cuvintele flăcări); „Mamă bună/ Mamă de sus/ Lutul mă plimbă din oală în oală/ Nici una nu mi se potriveşte/ Toate plesnesc/ Toate se sparg/ Iarba mă ustură şi mă doare/ S-aude la cer/ Mamă bună/ Mamă de sus/ Stai lângă mine când urc cărarea/ Şi nu veni singură” (Golgota de aer). Cartea este dedicată P.S. Calinic, episcopul Argeşului, şi părinţilor călugări de la Mănăstirea Curtea de Argeş, „veghetori la moaştele Sfintei Muceniţe Filofteia”.

Patria e limba română

Istoricii literari au transcris acest pasaj din Ţara bunilor Ioani: „Asemeni bunicului sunt o virgulă în patria lui foaie verde. Insuficient pentru a fi nemuritor. Când nimeni nu va şti nimic despre mine voi fi cu adevărat nemuritor” (Eugen Budău, Bacăul literar). Silviu-Claudiu Mihai împleteşte din cuvinte obşteşti, într-un discurs aparent comun, ziceri memorabile despre limba română şi în general despre ţara sa. Nimic ostentativ în definiţii: „Cuvintele sunt rochia de mireasă a sufletului. Ele acoperă goliciunea vieţii, puritatea şi inocenţa ei. Cuvintele sunt ca floarea de cireş. Cu ele visăm, cu ele răbdăm, prin ele ne salvăm” (p. 40). Nostalgia primelor buchi e prilej de preamărire a zeilor literelor noastre: „Pe poteca abecedarului păşiţi ca şi cum v-aţi mângâia bunii şi străbunii ori v-aţi juca cu zânele şi cu Eminescu: A fost odată ca-n poveşti,/ A fost ca niciodată sau Frumoaso!/ Ţi-s ochii-aşa de negri/ Încât seara… A,B,C sunt vii pagini din A FI pe româneşte” (p. 51).

„Bucuraţi-vă de steaua limbii române!” (p. 9) Îndemnul poetului merită urmat.

 

Inima lor este departe de mine

În pasajul Evangheliei din duminica ce urmează (Mc 7,1-8a.14-15.21-23), Isus taie de la rădăcină tendinţa de a acorda mai multă importanţă gesturilor şi ritualurilor externe decât dispoziţiilor inimii, dorinţa de a părea mai buni decât suntem, pe scurt, ipocrizia şi formalismul. Însă în vremurile noastre putem trage din acest pasaj al Evangheliei o învăţătură nu doar de ordin individual, ci şi social şi colectiv. Pervertirea pe care Isus o critica, de a acorda mai multă importanţă curăţiei exterioare decât purităţii inimii, este reprodusă astăzi la scară mondială.

Isus a afirmat-o clar că nu a venit să desfiinţeze Legea şi profeţii, dar s-a ridicat cu vehemenţă împotriva unor prescrieri tradiţionale şi a unor omisiuni din spiritul Legii făcute de farisei şi scribi. Un pericol grav şi radical a fost şi acesta: fariseii au pus la baza mântuirii dreptatea umană înaintea dreptăţii lui Dumnezeu. Mântuirea, conform practicilor adăugate, nu se baza pe har şi pe iniţiativa divină, ci pe observarea poruncilor şi pe practica faptelor bune legate de cult, ca şi cum omul ar fi fost capabil să se salveze singur.
Trebuie ştiut că observarea meticuloasă a Legii nu-i garanţie suficientă pentru adevărata religiozitate. În această privinţă este foarte uşor ca cineva să se înşele. Pentru a evita acest pericol sunt două criterii caracteristice religiei creştine: bunăvoinţa faţă de cei nevoiaşi şi efortul de a duce o viaţă curată.

Lupta împotriva contaminării fizice şi grija pentru igienă sunt un semn al progresului şi civilizaţiei la care nu trebuie să renunţăm cu nici un preţ. Totuşi, Isus ne spune că nu este de ajuns ca noi să ne spălăm mâinile, vasele şi tot restul; aceasta nu merge la rădăcina problemei. Isus lansează aşadar programul unei ecologii a inimii. Să luăm câteva dintre lucrurile care „îl fac pe om impur”: bârfa cu viciul legat de aceasta, de a spune lucruri rele despre aproapele. Dorim cu adevărat să întreprindem sarcina de a ne vindeca inimile? Dacă da, trebuie să ne angajăm într-o bătălie totală împotriva obiceiurilor de a bârfi, de a critica, de a murmura împotriva persoanelor care nu sunt de faţă, de a-i judeca rapid pe ceilalţi.

Pr. Richardo-Dominic Baciu

Legea cu beneficiile pentru consumatorul vulnerabil zace la Parlament

    După mai bine de 5 luni de când a fost adoptat de către Guvernul României, proiectul de ”Lege privind stabilirea măsurilor de protecție socială pentru consumatorul vulnerabil din sistemul energetic” nu a fost luat încă în dezbatere de către Parlament, deși se află în procedură de urgență. Așa stând lucrurile, marți, 24 august, Raluca Turcan, ministrul Muncii, a cerut accelerarea demersurilor pentru adoptarea proiectului. Dar, chiar dacă acesta va fi adoptat curând, beneficiile pe care le va aduce nu vor fi resimțite de către familiile nevoiașe decât din septembrie 2022, deși prețul gazelor și al energiei electrice a crescut semnificativ deja din anul în curs.

    Amintim că proiectul de lege conține câteva măsuri pentru protecția socială pe tot parcursul anului a consumatorului vulnerabil de energie. Potrivit proiectului, vor fi modificări legate de ajutorul de încălzire și va fi introdus, ca măsură nouă de protecție socială, suplimentul pentru energie care va fi dat lunar pe tot parcursul anului. În ceea ce privește ajutorul de încălzire (cu energie termică în sistem centralizat, cu gaze naturale, energie electrică sau combustibili solizi ori lichizi), plafonul de venit în funcție de care se acordă va fi majorat.

    Astfel, acest tip de ajutor va ajunge la familiile care au un venit de până în 810 lei (față de 800 lei, în prezent) pe fiecare membru component. În cazul persoanelor singure (familiile monoparentale), plafonul de venit va crește de la 1.082 lei la 1.445 lei. Aceasta înseamnă că vor primi ajutor de încălzire și familiile monoparentale care au un venit cuprins între 1.083 lei și 1.445 lei. Cuantumul ajutorului va fi stabilit prin compensare procentuală care se va aplica unei valori de referință diferențiată în funcție de sistemul de încălzire. Pentru cei cu veniturile cele mai mici, compensarea este de 100 la sută.

    Compensarea cea mai mică va fi de 10 la sută și beneficiare vor fi familiile și persoanele singure care se află la limita maximă a veniturilor (810 lei, respectiv 1.445 lei). Valoarea de referință, la care se va aplica procentul de compensare cuprins între 10 și 100 la sută, va fi de 250 lei (față de 262 lei, în momentul actual) pentru gaze naturale, 500 lei (240 lei, acum) pentru energie electrică și 80 lei (în prezent, 58 lei, cei cu ajutor social, și 54 lei maximum, restul beneficiarilor) pentru combustibili solizi sau lichizi. În cazul familiilor și persoanelor singure care au locuințele racordate la sistemul centralizat de termoficare valoarea de referință se va stabili în limita consumului mediu și în funcție de prețul local al gigacaloriei.

    În acest scop, harta României va fi împărțită în 3 zone de temperatură (rece, temperată și caldă), pentru fiecare stabilindu-se un consum mediu lunar corespunzător lunilor de iarnă și mărimii locuinței (1, 2, 3, 4 sau mai multe camere). Județul Bacău se situează în zona rece. În ceea ce privește suplimentul de energie, acesta va fi diferențiat pe tipuri de consumuri. Astfel, pentru consumul de energie electrică suplimentul lunar va fi de 30 lei, gaze naturale-10 lei, energie termică-10 lei, iar pentru cei care utilizează combustibili solizi și lichizi va fi de 20 lei.

     

     

    Duminică, 29 august 2021, la ora 10:30, părintele Isidor Dâscă va celebra ultima Sfântă Liturghie ca paroh și decan de Bacău

     

    1) Ce ne puteţi spune despre copilăria sfinţiei voastre?

    M-am născut la data de 12 septembrie 1953, o zi deosebită în care se celebrează numele Mariei, dintr-o familie numeroasă cu 9 copii, dintre care 2 au murit imediat după naştere. Am rămas 5 fete şi 2 băieţi, eu fiind cel mai mic din familie. Deşi nu eram bogaţi, am avut o copilărie fericită pentru că am avut părinţi foarte credincioşi, apropiaţi de biserică şi de preoţi.

    2) Când aţi simţit dorinţa să ajungeţi preot?

    Încă de mic copil mergeam zilnic la Sfânta Liturghie, am fost ministrant şi văzând preoţii din parohie cum celebrează sfintele taine, mai ales Sf. Liturghie, am dorit foarte mult să fac şi eu ca ei.

    3) Când aţi fost hirotonit preot?   

    La data de 29 iunie 1979, în sărbătoarea sfinţilor Petru şi Paul, am fost sfinţit preot de către episcopul de Alba Iulia, Iacob Antal. Mi-am început sfânta preoţie cu dorinţa de a-l urma cât mai bine pe Marele Preot Cristos, cu un cuvânt de mulţumire de la sfânta Liturghie: „Binecuvântat să fie Dumnezeu în veci” şi cu dorinţa ca în toată viaţa să fac asemenea lui în voinţa Tatălui ceresc: „Iată, vin Doamne, ca să fac voinţa ta!”

    4) Care au fost realizările misiunii pastorale spirituale în aceşti 42 de ani şi 2 luni de preoţie?

    Foarte multe. Nici nu cred că le pot aminti aici pe toate. Dar cele mai importante au fost celebrarea sacramentelor în frunte cu cea mai mare comoară: Sfânta Liturghie. Am celebrat cam aproximativ 16.000 de Sfinte Liturghii, mii de botezuri, prima Sf. Împărtăşanie, Sf. Mir, sute de căsătorii, logodne, zici de mii de sfinte spovezi, sute de ungerea bolnavilor, mii de vizite la bolnavi, cateheze cu copii şi tineri şi adulţi.

    Însă cele mai mari bucurii le-am trăit atunci când, prin harul lui Dumnezeu am reuşit să conving un suflet de importanţa credinţei şi a convertirii.

    O bucurie mare am şi acum pentru că am reuşit, cu harul lui Dumnezeu, să fac din parohia „Sfântul Nicolae” Bacău o parohie euharistică.

    Deviza mea de preot a fost şi rămâne aceasta: Euharistia şi Maria.

    Tot o bucurie şi o realizare au fost chemările la sf. preoţie şi preoţii nou sfinţiţi mai ales în ultimele două parohii.

    Am colaborat cu Episcopia romano-catolică Iaşi, făcând parte din Consiliul Presbiteral şi Consiliul Consultanţilor timp de 25 de ani.

    6) Şi care au fost realizările misiunii preoţeşti din punct de vedere material, căci şi acestea fac parte din datoriile unui preot?

    Mi-am început munca preoţească, aşa cum am spus mai sus, la Butea. Acolo se construia o biserică nouă. Nu erau macarale, betoniere şi alte mijloace de astăzi. Când se  construia turnul venea ca 200 de femei şi copii, şi se făcea betonul la lopată şi transportul lui cu găleata. Nu puteam să stau să mă uit la ei, dar puneam mâna pe lopată, târnăcop sau găleată, muncind cot la cot cu ceilalţi.

    În anul 1986, luna august, s-a dărâmat biserica de la Bârlad, şi s-a deteriorat grav cea de la Vaslui. A trebuit să repar biserica din Vaslui şi să construiesc o biserică nouă. Am construit şi la Vaslui şi la Bârlad o căsuţa parohială. La dat de 2 septembrie 1990 episcopul Petru Gherghel a sfinţit ambele biserici.

    La data de 9 septembrie 1990 mi-am luat rămas bun şi am fost transferat la Slănic-Moldova cu această  a episcopului de a construi o casă parohială legată de o casă de odihnă şi reculegere, o biserică, o grotă frumoasă şi o casă pentru surorile episcopiei. La data de 20 iunie 1999 am fost instalat la Bacău, parohia „Fericitul Ieremia” pentru a construi şi aici biserica deja începută pe care am avut bucuria de a o sfinţi la data de 6 august 2005.

    În anul 2003, fiind directorul filialei Asociaţiei Caritas Bacău am achiziţionat şi am construit o casă pentru persoanele în vârstă şi sărace, pe Calea Moldovei, nr. 9, în care am adus acele persoane care locuiau în 3 apartamente ale Caritasului.

    La parohia „Sfântul Nicolae” Bacău, tot muncă, amenajarea subsolului noii biserici, îmbrăcarea în foiţe de aur a Căii Sfintei Cruci, vitralii, bănci noi, amenajarea intrărilor exterioare, reparaţia capitală a bisericii vechi şi pictarea, ridicarea unui etaj la casa parohială, amenajarea curţii interioare, gard metalic, schimbarea acoperişului catedralei şi a bisericii vechi şi altele. Nu uităm şi frumoasa realizare a orgii clasice, cea mai mare din Moldova şi printre primele din ţară.

    Toate acestea s-au realizat cu ajutorul dumneavoastră, credincioşi buni ai acestei parohii. Fără ajutorul lui Dumnezeu şi al dumneavoastră nu puteam realiza nimic.

    7) Au fost şi momente mai triste în misiunea sfinţiei voastre?

    Da, au fost şi cât de multe:

    – când nu am reuşit să fac voinţa lui Dumnezeu, aşa cum am promis şi am făcut voinţa mea greşind;

    – când nu am reuşit să atrag sufletele la credinţă, de care voi răspunde la dreapta judecată;

    – când s-a dărâmat biserica din Bârlad;

    – momente triste au fost şi atunci, când, din slăbiciune, am întristat sau supărat pe cineva;

    – au fost şi altele, foarte multe, dar sunt conştient că nu există preoţie fără cruce.

    8) Părinte Decan ce le transmiteţi credincioşilor acum când încheiaţi ultima misiune pastorală oficială?

    Mai întâi îi mulţumesc bunului Dumnezeu pentru toate darurile primite şi pentru că m-a ales să slujesc în această parohie. În acelaşi timp, îi cer iertare pentru toate păcatele şi greşelile pe care le-am comis cu voie sau fără de voie.

    Mulţumesc episcopului emerit de Iaşi, Petru Gherghel care m-a pus la muncă şi a fost alături de mine şi m-a încurajat ca un tată, părinte şi prieten bun.

    Mulţumesc Înalt Preasfinţitului arhiepiscop şi mitropolit de Bucureşti, Aurel Percă, coleg, prieten sincer şi susţinător.

    Mulţumesc părinţilor vicari, au fost 33 în această parohie, care m-au ajutat în munca pastorală.

    Nu-l uit nici pe părintele decan Ştefan Erdeş, pe care l-am ţinut lângă mine pentru a-mi împărtăşi din experienţa sfinţiei sale.

    Mulţumesc feciorilor de biserică, corurilor de copii, tineri, şi adulţi şi celorlalţi copii, tineri, adulţi, bolnavi, bătrâni, ministranţilor, toţi de ieri şi de azi.

    Mulţumesc surorilor de la parohie care s-au străduit să ajute preoţii în munca lor pastorală.

    Mulțumesc și presei, mai ales cotidianului Deșteptarea pentru colaborarea frumoasă pe care am avut-o.

    Tuturor celor pe care i-am supărat din neatenţie le cer iertare. Mulţumesc şi celor care sunt supăraţi pe mine şi îi asigur de rugăciunile şi iubirea mea.

    De acum voi avea mai mult timp de meditaţie şi rugăciune.

    Vă doresc tuturor să vă trăiţi cu tărie credinţa, speranţa şi iubirea creştină. Nu uitaţi niciodată să iubiţi Euharistia şi Maria, Adoraţia euharistică şi Sfântul Rozariu, Sfânta Liturghie şi sfânta Împărtăşanie deasă.

    Ca sfântul părinte Papa Francisc vă rog şi eu: Nu uitaţi să vă rugaţi şi pentru mine. Nici eu nu voi uita să mă rog pentru toţi. Am lăsat în testament dorinţa de a fi înmormântat în cimitirul din Bacău, în mijlocul celor pe care i-am păstorit.

    Dacă aveţi nevoie cândva de ajutorul meu nu vă fie teamă să mi-l cereţi.

    Vă spun tuturor: La revedere şi Lăudat să fie Isus şi Maria, şi vă binecuvântez şi vă îmbrăţişez cu dragoste! Vreau să rămân părintele şi prietenul tuturor!

    Acelaşi părinte Isidor Dâscă.

    A consemnat părintele Richardo Baciu,

    responsabil parohial cu presa

    Poliția în acțiune

      Trei minori din Dofteana identificați și cercetați de polițiști pentru furt calificat

      În urma activităților de cercetare efectuate de polițiștii de la Postul de Poliție Dofteana, la data de 26 august a.c., doi minori de 16 ani și unul de 17 ani, au fost identificați și sunt cercetați sub aspectul săvârșirea infracțiunii de furt calificat.
      Aceștia, în perioada 25.06-14.07.2021, ar fi pătruns pe timp de noapte în locuința nelocuită a unui vecin, aflat la muncă în străinătate, de unde au sustras mai multe bunuri, în valoare de aproximativ 10.000 de lei.
      Polițiștii au reușit să recupereze prejudiciul și continuă cercetările față de cei trei minori sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt calificat.

      Ordine de protecție provizorii emise de poliţişti

      La data de 26 august a.c., poliţiştii din cadrul Postului de Poliție Poduri au fost sesizaţi de către o femeie de 36 de ani, despre faptul că, soţul ei, aflat sub influența băuturilor alcoolice, pe fondul unui conflict, a amenințat-o cu moartea.
      În urma verificărilor efectuate, poliţiştii au procedat la întocmirea formularului pentru evaluarea riscului iminent asupra vieții și integrității victimei, reieșind faptul că se impune emiterea unui ordin de protecție provizoriu.
      În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de „amenințare”.

      La data de 26 august a.c., poliţiştii din cadrul Secţiei 1 Poliţie Bacău au fost sesizaţi prin apel 112, de către un tânăr de 20 de ani, despre faptul că tatăl său provoacă scandal în familie.
      Deplasându-se la faţa locului, în urma verificărilor efectuate, poliţiştii au constatat că bărbatul în cauză, pe fondul consumului de alcool și a unor neînțelegeri, a provocat o ceartă în familie, amenințând membrii familiei cu acte de violență.
      De asemenea, polițiștii au procedat la întocmirea formularului pentru evaluarea riscului iminent asupra vieții și integrității victimei și au emis pe numele bărbatului un ordin de protecție provizoriu.

      TINERII DE LA CENTRUL ”HENRI COANDĂ” DE VORBĂ CU POLIȚIȘTII

        Săptămâna aceasta, polițiștii de la Biroul Siguranță Școlară și Compartimentul de Analiză și Prevenire a Criminalității au stat de vorbă cu tinerii de la Centrul Multifuncțional ”Henri Coandă” Bacău.

        În această săptămână polițiștii de prevenire și siguranță școlară au făcut o vizită la Centrul Multifuncțional ”Henri Coandă” Bacău, instituție a cărei misiune generală este de a furniza și asigura accesul tinerilor aflați în dificultate și cu nevoi speciale, pe o perioadă determinată, la găzduire, îngrijire, educație și pregătire în vederea reintegrării sau integrării familiale și socio-profesionale.

        Astfel polițiștii au avut ocazia de a sta de vorbă cu tinerii din centru despre răspunderea penală, violența verbală și fizică, influența anturajului, consumul de alcool, tutun, substanțe etnobotanice sau droguri, riscurile de pe internet, dar mai ales despre ce ar trebui să facă pentru a fi mereu în siguranță și pentru a nu deveni autorii sau victimele unor infracțiuni.

        Mobilizarea comunității în prevenirea delincvenței juvenile și victimizării minorilor este esențială și trebuie să vizeze reducerea factorilor de risc din viața copilului și înlocuirea acestora cu factori protectivi.

        În acest sens, polițiștii băcăuani, alături de profesioniștii din toate domeniile centrate pe minori, vor continua astfel de demersuri menite să aducă rezultate pozitive în viața copiilor noștri.

        Zei ai norocului și prosperității

        Un studiu efectuat de Universitatea din Bristol arată că pe teritoriul Marii Britanii, orașele mai sărace au o rată semnificativ mai mare a incidenței agențiilor de pariuri. O reconfirmare a legăturii dintre condițiile materiale și credința în noroc.

        Astăzi vom continua articolul despre zeii pariorilor și ai jocurilor de noroc și vom vorbi despre alte ființe divine despre care se spunea că aduc norocul și bogăția.

        Mercur – Zeul roman al norocului și câștigurilor financiare


        La fel ca Thoth în mitologia egipteană, Mercur este echivalentul lui Hermes în mitologia romană. Latin Mercurius, cunoscut mai degrabă ca Mercur, era zeul roman al norocului și al banilor.

        Beneficiind de aceeași viteză supranaturală ca echivalentul său grec, mesagerul zeilor Romei Antice era considerat zeul negustorilor, călătorilor și transportatorilor de bunuri, dar și protectorul hoților și trișorilor.

        Dažbog – Zeul slav al norocului și bogăției


        Una din cele mai importante figuri din mitologia slavă, Dažbog, era un zeu al soarelui, al flăcărilor și al ploii. Știut și ca Dazdbog, Dabog, sau Dajbog, acest zeu slav este bazat pe un arhetip al unei zeități binevoitoare, fiind considerat un erou al poporului.

        Tradus literalmente, numele lui Dažbog înseamnă „cel care împarte norocul”, întărind imaginea acestuia de zeu benevol.

        Gefjon – Zeița nordică a norocului și prosperității


        Dintotdeauna, cultura vikingilor a fost una din cele mai inclusive din istorie. Astfel, nu este de mirare că una din cele mai importante zeități venerate de războinicii maritimi era Gefjon, zeița femeilor necăsătorite.

        Considerată una dintre Æsir, zeii principali ai mitologiei nordice, Gefjon era asociată cu recoltele bogate, inteligența, virginitatea, intuiția, alegerea de nu te căsători și, desigur, cu prosperitatea și abundența. Se spunea că este zeița profeției și norocului, iar cei care mureau virgini ajungeau să o servească direct în Valhalla.

        Gad – Zeul pan-semit al norocului


        Menționat inclusiv în Biblie, în cartea lui Isaia, Gad era un zeu pan-Semitic al norocului, numele lui fiind tradus la propriu ca „bogăție” sau „fericire”, în funcție de context.

        Uneori văzut că un bărbat, alteori ca o femeie, Gad, scris și Gadde a început să fie venerat destul de târziu, fiind una din zeitățile mai obscure din acea perioadă.

        Shichifukujin – Cei șapte zei japonezi ai norocului


        Shichi Fukujin, cei șapte zei ai norocului în mitologia shintoistă, nu au fost grupați laolaltă de la început. În schimb, aceștia erau figuri mitologice din mai multe culturi, mai ales din Japonia, China și India, care au fost aleși de diverse profesii ca zeitatea reprezentativă pentru industria lor. De-a lungul anilor, cei șapte au început să fie menționați doar ca un grup, cu excepția situațiilor în care cineva îi cere ajutorul personal unuia dintre ei.

        Chiar dacă sunt șapte zei ai averilor în acest grup, doi dintre aceștia sunt uneori interschimbabili, în funcție de zona geografică sau cultura care le aduce tribut. Aceștia sunt Ebisu, Daikokuten, Bishamonten, Benzaiten, Jurōjin, Hotei (Buddha cel Gras, a nu fi confundat cu Gautama Buddha), Fukurokuju și Kichijōten.

        Lakshmi – Zeița hindusă a bogăției și norocului

        Lakshmi este zeița căreia îi este dedicat celebrul festival al luminilor, Diwali, scris și Divali sau Deepavali. Considerată o zeiță a prosperității, cei care își doresc o șansă în plus atunci când joacă jocuri de noroc apelează la Lakshmi.

        Datorită asocierii lui Lakshmi cu norocul, mulți hinduși joacă tot felul de jocuri de cazino cu ocazia Diwali, considerând că o onorează pe zeiță.

        Nortia/Nurtia – Zeița etruscă a sorții

        Nortia este numele latinizat al zeiței etrusce Nurtia, ale cărei responsabilități includeau timpul, destinul, soarta (considerată diferită de destin în cultura etruscă) și norocul.

        Multe din referințele istorice la Nurtia au fost șterse de trecerea timpului și de unii lideri religioși romani, care au preluat conceptul zeiței și l-au transpus în versiunea lor de zeiță a norocului, Fortuna.

        Fortuna și Tyche – Zeițele norocului din grecia și roma antică

        Tyche era considerată zeița titulară a norocului și bogăției în Grecia antică. Ea era atât de adorată de populație, încât grecii au numit chiar și un oraș după aceasta, Tychai – lucru destul de rar în afara panteonului principal.

        Popularitatea lui Tyche era atât de răspândită, încât zeița a fost preluată atât de romani, care făceau asta destul de des cu zeii populari din Grecia, cât și de creștini pentru o perioadă.


        Fortuna, echivalentul roman al lui Tyche, avea aceeași sferă de interes, și era imaginată ca având un Corn al Abundenței într-o mână și cu o Roată a Sorții în cealaltă, dând instrucțiuni sorții și norocului.

        (Prima parte a articolului: https://www.desteptarea.ro/zei-ai-pariurilor-din-jurul-lumii/)

         

         

         

        Atelierul de Paste pentru pofticioși

        Cu mirare, dar și cu satisfacție, în Bacău descoperim lucruri noi, locuri noi și oameni implicați. Oameni care vor să facă ceva și să ne demonstreze că se poate. Astăzi pășim împreună într-un loc super fain, un loc care cu siguranță îți potolește foamea dar care îți aduce și un adevărat regal din lumea…pastelor. Vorbim, așadar, de Atelierul de Paste de pe strada Carpați nr.2, peste drum de secția „Caziere” de la Poliție.

        Atelierul de Paste a pornit la drum la sfârșitul anului trecut, fiind un proiect start-up nation, implimentat de Georgiana Neculcea și fratele ei Mircea Stăncilă. În primul rând, cei doi și-au dorit să aibă un business al lor, înainte de „Atelierul de Paste” ei ocupându-se de coordonarea și dezvoltarea unei unități HoReCa importante din oraș. Apoi, Georgiana și soțul ei au fost foarte pasionați de acest domeniu. „Eu sunt o pofticioasă în sine, sunt un gurmand, dar nu sunt adepta fast-food-ului, în general, și mi-am dorit un fast-food sănătos”, a explicat Georgiana Neculcea care s-a gândit la paste, soțul nefiind fanul acestora.

        Ce e cel mai important însă, este faptul că pastele de aici sunt handmade, acestea fiind făcute cu făină din grâu dur, fiind respectată o rețetă italienească de pastă în sine iar unele rețete chiar au fost adaptate după gustul românesc. Astfel, în momentul de față aici găsiți 15 tipuri de paste, unele fiind adaptate pe loc după gustul clienților. După primele nouă luni de funcționare a Atelierului de Paste se poate contura un top al pastelor preferate de băcăuani. Pe locul întâi, în topul preferințelor, sunt pastele cu creveți. Apoi ar fi pastele carbonara și cele cu sos bolognez. Chiar dacă unele rețete par a fi la îndemâna oricui, cei de la Atelierul de Paste dețin mici secrete pentru a obține un gust desăvârșit. Și pentru a întări acest lucru, Georgiana Neculcea ne-a dezvăluit faptul că rețetarul lor a fost pus la punct de Loredana Laslău, prietena lor dragă, fostă concurentă de succes la show-ul de cooking „Chef la cuțite”.

        Atelierul de Paste are doar câteva mese, pentru cei grăbiți, majoritatea produselor fiind comandate fie telefonic sau prin alte servicii de catering. „Avem clienții noștri fideli care vin aici zilnic să savureze pastele noastre. Avem recenzii foarte bune ”, ne-a mai spus Georgiana care a adăugat și faptul că pot fi „vizionați” și pe conturile lor de facebook și instagram. Și pentru ca povestea să aibă și ceva ilar, Georgiana ne-a povestit că ezxistă un Atelier de Paste și în Târgu-Mureș și că s-au confruntat cu situația de a se…confunda niște aspecte: „S-a întâmplat să primim comenzi de la Târgu Mureș și invers. Săptămâna trecută am primit o comandă pe Delivery de două paste, coincidența e că și ei au cam aceleași rețete și nu ni s-a părut nimic ciudat. Am pregătit pastele, am dat adresa, a plecat livratorul…

        Clientul sună că unde suntem, livratorul spunea că e în față, dar în față nu era nimeni. Și-au dat repere care nu coincideau și atunci și-au dat seama că erau în orașe diferite.” După această poveste, amuzantă pe de-o parte, Georgiana Neculcea ne-a vorbit puțin și despre parcursul pe care și l-au propus pe viitor. Idei sunt, și sunt chiar foarte multe. Cel mai important pentru noi, este creșterea numărului de rețete din meniu. Pe lângă paste, care și acestea se vor bucura de combinații noi, vor mai apărea în meniu supele cremă dar și deserturile, aceste urmând să completeze lista de meniu chiar din această toamnă. Pe lângă acestea își fac loc și alte planuri, de extindere și poate chiar extindere și în alte orașe. Până atunci, cred că trebuie să ne bucurăm cu ce avem. Cu paste bune și sănătoase de la Atelierul de Paste!

         

        În Bacău și Tescani se desfășoară Festivalul Internațional ,,Enescu – Orfeul Moldav”

        La Sala ,,Ateneu” din municipiul Bacău și la Secția din Tescani a Muzeului Național ,,George Enescu” are loc în perioada 26 – 29 august, ediția cu numărul 42 a Festivalului Internațional ,,Enescu – Orfeul Moldav”, dedicat aniversării a 140 de ani de la nașterea marelui compozitor George Enescu (19 august 1881 – 4 mai 1955).
        Devenit emblematic și de tradiție, evenimentul este organizat de Consiliul Județean Bacău, Filarmonica ,,Mihail Jora” din Bacău și Muzeul Național ,,George Enescu” – Secția ,,Dumitru și Alice Rosetti Tescanu – George Enescu” din Tescani (comuna Berești-Tazlău, jud. Bacău).

        Concertul de deschidere a avut loc joi, 26 august, la Filarmonica ,,Mihail Jora” din Bacău, sub genericul ,,Familii de muzicieni” și a fost susținut de orchestra instituției, alături de Carmen Cârneci Cavassi (fiica poetului Radu Cârneci), dirijoarea concertului, și fiul său, violonistul Aron Cavassi.

        De vineri și până duminică (27 – 29 august), la Tescani, cu începere de la ora 17.00, vor fi susținute o serie de momente muzicale de excepție: Recital cameral ,,George Enescu”, soliști Ioana Pecingină – vioară și Iulia Marin- pian; Recital de lied,, Ludwig van Beethoven”, cu tenorul Daniel Magdal acompaniat la pian de Vasilica-Stoicu Frunză; Concertul tinerilor cântăreți de la cursul de artă vocală realizat de soprana de renume mondial, Elena Moșuc (de naționalitate româno-elvețiană, cea mai bună soprană din lume a anului 2019), împreună cu Alina Pavalache – pianistă și Anda Tăbăcaru – regizor.

        Duminică, festivalul se încheie cu ,,Dialogul Artelor”, care va prilejui și vernisarea Expoziției taberei de pictură și fotografie ,,Tescani 45”, în cadrul căreia vor expune Ilie Boca, Marcel Lupșe, Tudor Marinescu, Ion Mihalache, Ioana Panaitescu, Mihai Sârbulescu și Ovidiu Ungureanu.
        ,,Enescu și-a servit țara doar cu sufletul, cum frumos afirma. Prin arta sa, marele Pinx, cum îi spunea Mihail Jora, a făcut să fim cunoscuți în Europa și America”, a spus prof. dr. Ozana Kalmuski-Zarea, pianist, muzicolog, consultant şi director adjunct artistic al filarmonicii băcăuane, membră a Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România.

        Romulus-Dan BUSNEA

        Mediocrii

        Dom’le, eu chiar îi înțeleg pe proști, pentru că, Ferească Dumnezeu!, nu-i ajută capul, nu pot, n-au cum să ofere mai mult decât i-a înzestrat natura. Ăștia sunt, n-ai ce le face!. În schimb, nu pot să-i accept pe nesimțiții, pe tupeiștii, pe mârlanii, pe „looserii” care și-au arogat niște funcții în structurile extrem de importante ale țării, plătiți regește fiind, doar pentru că sunt politicieni ajunși, vremelnic, să conducă o țară.

        Să zicem că am trecut (e drept, poate prea ușor) peste dosarul de studii al premierului, chit că omul n-a trecut treapta a doua de liceu (notat fiind cu 4), doar pixul directorului l-a plasat în rândul liceenilor, și nu la școala profesională, cum ar fi fost normal. Un mediocru care, fără intervențiile familiei, nu ar fi ajuns să se laude că a mai făcut și facultatea (dac-o fi făcut-o). Un alt individ, la fel de mediocru, căruia i-au fost dați pe mână banii întregii țări, este noul ministru de Finanțe.

        Omul ăsta care s-a făcut antipatic și în trecut, prin intervenții absolut caraghioase, ei bine, ajuns șef peste grămăda de cocoșei de aur a României, s-a umplut din nou de „respect”, debitând gafe după gafe, absolut impardonabile pentru unu’ care, zice-se, e … economist. Prima dată, zice omu, cică, n-ar n-ar exista creștere economică fără…inflație, inepție care i-ar face să se sucească de râs pe economiștii reali ai lumii.

        A continuat în prostia lui și s-a pus de-a curmezișul realității, insistând să nege inflația de 5%, făcută publică de chiar Institutul Național de Statistică. În noaptea minții sale, dom’ ministru de Finanțe mai comite o gafă, la fel de monumentală, epică, susținând (încruntat spre ziariștii care l-au întrebat) că salariul minim al românilor ar fi vreo 2.300 de lei, brut. Un afront adus celor 2 milioane de români care se târâie cu această mizerie de bani, de doar 1.360 de lei, cât este, de fapt, salariul minim.

        Dar și altor multe milioane de cetățeni ai României care și-au văzut veniturile „roase” de inflație, de prețurile din ce în ce mai mari, la curent, gaze, alimente de bază sau la carburanți etc. În vreme ce unii colegi de partid l-au articulat pe gafeurul de serviciu (chiar dacă motivul real a fost altul), premierul mediocru (cel care nu știa cât costă o pâine, pe motiv că el cu consumă) a încercat să-l „spele” cu leșie și înălbitori de înaltă clasă, motivând că „era optimist, vedea în viitor cât o să fie salariul minim pe economie”. În viitor, zic, dar cât mai apropiat, să nu vă mai văd nici eu, deloc, pe aici, prin România. Să plecați, măi, cât mai iute, nu, însă, fără a da scoteală poporului pe care l-ați umilit și jefuit.

        „Bieţii liberali copiază de la PSD. Bine ar fi să fie la fel de competenţi şi atenţi la nevoile oamenilor!”, spune Ionel Floroiu, deputat PSD

         

        Domnule deputat, de aproape doi ani, la guvernare se află PNL şi aliaţii săi. Cum priviţi din opoziţie prestaţia Dreptei?

        Încă din toamna lui 2019, când Ludovic Oban a ajuns premier, am fost îngrijorat de neputinţa şi neştiinţa acestor indivizi de a trece România prin criza sanitară şi cea economică. Din păcate pentru români, în loc de organizare şi competenţă am avut haosul din spitale, lipsa materialelor de protecţie pentru personalul medical, cheltuielile suspecte patronate de gaşca PNL-USR şi neglijarea firmelor româneşti lovite de criză. Ca să nu mai vorbim despre împrumuturile uriaşe ale lui Cîţu, pe care bunul-plac al preşedintelui Iohannis l-a pus în fruntea guvernului pentru a continua dezastrul.

        Totuşi, guvernanţii vin acum cu Programul „Anghel Saligny”, un ambiţios plan de investiţii pentru mediul rural.

        De fapt, liberalii vor un PNDL III, o copie după Programul Naţional pentru Dezvoltare Locală I şi II al PSD. Bieţii liberali copiază de la PSD. Bine ar fi să fie la fel de competenţi şi atenţi la nevoile oamenilor. Cîţu şi ai lui şi-au dat seama că noi am investit cu cap banii ţării în drumuri, apă şi canalizare, şcoli şi grădiniţe, dispensare sau săli de sport. Multe dintre aceste investiţii sunt gata şi oamenii din comunele băcăuane se bucură de ele. Altele sunt în lucru şi aşteaptă ca guvernul să plătească firmele de construcţii pentru ca să fie finalizate.

        Aţi vorbit des despre investiţiile din PNDL I şi II din judeţul Bacău, mai ales despre cele din Estul judeţului. Care este stadiul lor?

        Unul foarte bun, după cum vă spunem. Doar în comunele de pe văile Berheciului şi Zeletinului şi de pe Colinele Tutovei vorbim despre mai mult de 173 milioane lei, cei mai mulţi bani din Istorie care au venit  în această zonă pentru dezvoltare. Este un succes al echipei PSD Bacău, care a înţeles nevoile din aceste localităţi, reuşind să convingă guvernele social-democrate să finanţeze sute şi sute de lucrări în satele noastre. De asemenea, vreau să-i felicit pe primarii din toate aceste comune, care au făcut proiecte bune şi au reuşit să le transforme în realitate, o adevărată probă de cinste şi pricepere în administraţie.

         Revenind la Programul „Anghel Saligny” al PNL, vă întreb dacă, din punctul dumneavoastră de vedere, este unul serios şi ce şanse sunt să devină realitate.

        Sincer, când mă uit la păruiala de mahala din PNL, nu prea găsesc motive de optimism. Din această campanie internă de ridicare a poalelor în cap, unde Orban şi Cîţu se întrec în mizerii, sper ca PNDL III botezat „Anghel Saligny” să fie o reuşită. Dar cu o condiţie: liberalii să fie la fel de imparţiali ca PSD în împărţirea banilor pentru comune şi să nu îi folosească în lupta lor internă de partid! Guvernele noastre nu au ţinut cont de culoarea politică atunci când au fost proiecte bune pentru oameni. Întrebaţi primarii PNL din judeţ dacă sunt mulţumiţi de finanţările primite prin PNDL I şi II şi vor răspunde că sunt. Şi am multe exemple concrete: Secuieni (9,3 milioane lei pentru canalizare şi iluminat public), Cleja (10 milioane lei pentru două grădiniţe, un dispensar şi mai multe poduri), Pârjol (o şcoală şi un pod de 8,5 milioane lei), Urecheşti (canalizare şi staţie de epurare de 13 milioane lei) sau Traian (drumuri în valoare de 5,8 milioane). Asta vreau să se întâmple şi dacă promisiunile guvernanţilor actuali vor deveni realitate – fără favoritisme politice, fără „pedepsirea” primarilor PSD, bani alocaţi doar pentru proiecte serioase.

         Programul „Anghel Saligny” a fost criticat de cei din USR, care au afirmat că e o metodă de cumpărare a bunăvoinţei primarilor, dar şi un mod de sifonare a banilor publici, aşa cum s-a întâmplat cu PNDL I şi II.

        Useriştii nu au nicio legătură cu realitatea din România, mai ales cu cea din satele noastre. Pentru ei, totul se întâmplă prin birourile din centrul Bucureştilor, eventual pe la Bruxelles, iar românii sunt trecuţi la şi altele, sunt doar cifre care pot fi tăiate şi uitate când e vorba despre investiţii. Eu m-am săturat să-i tot aud pe aceşti mincinoşi luptători anticorupţie care sunt conduşi de unul anchetat pentru corupţie cum aruncă pietre împotriva celor care au făcut ceva cu adevărat pentru oameni. Să dea suspectul Barna sau internaţionalistul Cioloş un singur exemplu de corupţie în PNDL I şi II! Nu există aşa ceva, doar mici probleme birocratice sau cauzate de greşeli ale constructorilor, dar care nu au înseamnă în niciun caz corupţie. Dar USR, un partid de birou care nu are decât o mână de primari prin municipii, nu este interesat de viaţa a mai mult de jumătate din populaţia României, cea care trăieşte la ţară sau în micile oraşe.

         Cei de la USR, dar şi voci din PNL, susţin că prin PNDL I şi II s-au risipit banii prin construcţia şi modernizarea şcolilor sau grădiniţelor, a dispensarelor sau ridicarea unor săli de sport. Ce părere aveţi?

        Voi încerca să rămân elegant în faţa acestor prostii scoase pe gură de nişte nepricepuţi. Cum să spui că a oferi condiţii bune de educaţie pentru copiii de la ţară este o risipă? Ăstora nu le pasă de viitorul României, sau educaţia se face doar cu bla-bla la Cotroceni, unde Iohannis moşeşte de opt ani un proiect inexistent? Sau nu contează sănătatea bătrânilor care şi-au rupt spatele la CAP şi a celor care mai sunt încă prin sate? Ori sportul trebuie interzis copiiilor şi tinerilor din mediul rural? PSD a investit bani pentru România sănătoasă şi educată, în timp ce PNL şi USR nu sunt în stare nici să aducă banii europeni care ni se cuvin!

         Pe lângă drumuri, apă şi canalizare, în Programul „Anghel Saligny” apare şi alimentarea cu gaze naturale. Cum priviţi această noutate?

        Este o noutate cam… veche. În guvernarea PSD am încercat să aducem în gospodăriile de la sate şi gazele naturale, bazându-ne pe exploatarea zăcămintelor din Marea Neagră. Din păcate, nu ştiu ce interese au întârziat începerea exploatării acestor resurse româneşti. Nu am auzit să se fi rezolvat problema şi nu ştiu de unde vor veni gazele pentru comune, dar eu îmi doresc din suflet să se realizeze această promisiune pentru binele oamenilor. Primarii PSD au deja proiectele gata şi abia aşteaptă să le depună, dar nu mai depinde de ei, ci de acest guvern care conduce parcă sub influenţa aloolului sau a substanţelor interzise.

         50 de miliarde în următorii ani, aceasta este promisiunea de investiţii pentru mediul rural. Dacă se va materializa, credeţi că primăriile vor avea capacitatea de a gestiona aceste fonduri?

        Primarii şi consiliile locale din judeţul Bacău au dovedit deja, prin PNDL I şi II, că ştiu şi pot să ducă la bun sfârşit proiecte foarte importante. Îngrijorarea mea este că nu vom avea constructori pentru viitoarele şantiere din două cauze. Prima este lipsa forţei de muncă bine calificată, care să lucreze bine şi repede acolo unde e nevoie. Sunt firme care au angajat locuitori de pe văile Berheciului şi Zeletinului, pe care i-au calificat la locul de muncă, dar nu e suficient. A doua cauză este situaţia economică a firmelor de construcţii, lovite puternic în ultimii doi ani de guvernarea PNL-USR, care nu a sprijinit mai deloc societăţile româneşti. În schimb, au avut grijă de cele străine, care îşi transferă profitul la firmele-mamă din Vest.

        Foaie verde de dudău…

        O cireadă de vite poate fi foarte ușor supusă de un puștan; animalele alea cât sunt ele de mari și puternice se lasă conduse de un „doi la metru” cu gura mare și care învârte o nuielușă. Ai zice că dacă și-ar pune mintea, cireada s-ar putea revolta foarte ușor și l-ar călca în picioare pe văcar. Dar nu o face. Pentru că ochii vitelor sunt în așa fel construiți încât piticania care le mâna le apare ca un monstru imens; și, cu excepția momentelor de nebunie când vreo vită prinde nălucă și-și atacă ciurdarul, animalele se supun fără crâcnire celui care le conduce.

        Societatea românească se află în această situație. Cetățenii văd politicienii care îi conduc drept niște monștri atotputernici cu care cred că nu au nici o șansă să se lupte. Și acceptă fără să comenteze tratamentul la care sunt supuși de o șleahtă de nemernici ajunși, nici ei nu știu cum, la Putere. Pentru că nu s-au pregătit, pentru că majoritatea au impușcat francul în așteptarea unei sinecuri bănoase, a unui unchi care este ales, a unui tătic bine plasat în arhitectura Puterii, băieții ăștia nu știu pe ce butoane să apese. Și, apăsând la întâmplare, au reușit să pună țara pe butuci.

        Dar cetățenii care văd asta zi de zi și care simt în buzunare efectele devastatoare ale acestui tip de guvernare stau liniștiți la locurile lor. Sunt sfătuiți să păstreze liniștea, să nu se agite, să nu cumva să vină iar ăilalți. „Ăilalți” stau și ei și se uită. Poate așteaptă ca „ăștia” să-și rupă gâtul. Poate și ei sunt hipnotizați de băieții de la Guvernare. Poate nu au curaj, poate au alte interese. Dar cetățeanul de ce stă și așteaptă să fie dus la tăiere de niște puștani analfabeți dar cu tupeul cât China?

        Economia merge prost, nu trebuie să fii doctor în științe ca să vezi asta. Dar, ca pe vremea lui Ceaușescu, autoritățile ne spun că o ducem tot mai bine. Probabil, în turnul lor de fildeș, unii băieți chiar cred asta. Alții, sub influența drogului Puterii, repetă ca papagalii ce le este trimis de departamentul de PR. Mulți știu, însă, care este situația. Dar nu pot să o spună. Pentru că ar însemna să-și piardă funcția, postul, șpaga, amanta, cafeluța moca și visarea bovină din scaunul de șef care nu știe să facă nimic.

        Culoare în mișcare sau despre cum sportul schimbă vieți…

          „Culoare în mișcare”, proiect derulat de Asociația Bronx People și finanțat prin programul „În Stare de Bine”, susținut de Kaufland România și implementat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile, se desfășoară, încă din prima parte a lunii iulie, în fiecare weekend, în Parcul Gherăiești. Proiectul se adresează copiilor din medii vulnerabile, fiind construit ca o terapie alternativă, bazată pe joc, mișcare, sport informal și socializare. Unul dintre obiectivele proiectului este selecția copiilor cu abilități motirce deosebite și îndreptarea lor spre practicarea susținută a unui sport într-un cadru specializat, astfel încât șansele lor de integrare socioprofesională cresc considerabil.

          Copiii au avut alături, în timpul sesiunilor sportive, voluntari de la CS Bronx Powerlifting Club Bacău, o parte dintre ei provenind din medii vulnerabile. În cazul lor, sportul a reprezentat o modalitate de a depăși barierele mediului din care provin, de a învăța, de a se dezvolta și, în final, de a-și găsi un loc de muncă în domeniul sportiv, prin care să schimbe, la rândul lor, destinele copiilor care iubesc și doresc să facă sport, dar nu dispun de resursele necesare.

          „Nimeni nu credea că voi reuși. Am ales să practic judo, dar niciodată nu am ajuns la nivelul de performanță la care visam. Nu aveam pe nimeni care să mă susțină și să suporte cheltuielile pentru echipamente și competiții. După separarea de familie, mutându-mă mereu, mi-am întrerupt programul de antrenamente, mi-a fost afectată și situația cu școala. Singurul lucru care nu s-a schimbat a fost Bronx Sport Club. Antrenorul m-a susținut cât de mult a putut, iar copii cu situații ca ale mele erau o grămadă. Ne-a susținut pe toți. Ne-a făcut să iubim judo. Ne-a făcut să ținem unii la alții, să ne susținem reciproc, să fim prieteni, familie, să îi tragem după noi și pe cei mai slabi. Ne-a arătat că judo e, în primul rând un mod de autoeducare, de disciplină, de a te împăca cu tine însuți, de a crește.

          N-am reușit să fac performanță, dar am învățat ce înseamnă judo, tehnicile, procedeele și ce reprezintă el pentru copii. Din 2019, sunt antrenor la CS Bronx Powerlifting Club, îi antrenez pe cei mici, iar, anul acesta, am reușit să intru la Facultatea de Educație Fizică și Sport din Bacău.
          «Culoare în mișcare» despre asta e. Despre cum sportul îți devine întâi prieten, apoi, un mod de viață, o șansă la un viitor pe care să ți-l scrii prin propriile tale puteri.” Adochiței Mărioara-Elena, sportiv CS Bronx Powerlifting Club Bacău, voluntar în cadrul proiectului „Culoare în mișcare”

          Pentru mai multe informații despre programul „În stare de bine”, accesați www.instaredebine.ro.

          #InStareDeBine #implicareafacediferenta #kaufland #fdsc

          Poliția în acțiune

            Infracţiune la regimul rutier

            La data de 25 august a.c., poliţiştii rutieri, aflându-se în exercitarea atribuţiilor de serviciu, pe DN2F din comuna Secuieni, au depistat în flagrant un bărbat de 50 de ani, din municipiul Bacău, în timp ce conducea o autoutilitară, fiind sub influenţa băuturilor alcoolice.
            În urma testării acestuia cu aparatul etilotest, rezultatul a fost de 0,48 mg/l alcool pur în aerul expirat.
            În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe.

            Mandat de executare a pedepsei închisorii pus în aplicare de polițiștii din Onești

            Polițiștii din cadrul Biroului de Investigații Criminale Onești au depistat un bărbat, de 29 de ani, pe numele căruia era emis un mandat de executare a pedepsei închisorii.

            La data de 25 august a.c., polițiștii din cadrul Biroului de Investigații Criminale Onești au depistat pe raza municipiului, un bărbat de 29 de ani, pe numele căruia Judecătoria Onești a emis un mandat de executare a pedepsei închisorii.
            Cel în cauză a fost introdus în Penitenciarul Bacău unde are de ispășit o pedeapsă de 9 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de distrugere, faptă săvârșită anul trecut, în luna ianuarie, când în mod intenționat a lovit cu capul geamul unei autospeciale de poliție.

            Reținut de polițiști pentru încălcarea ordinului de protecție provizoriu

            La data de 25 august a.c., un bărbat de 41 de ani, din comuna Filipeni, a fost reținut de polițiști și încarcerat în Centrul de Reținere și Arest Preventiv din cadrul I.P.J. Bacău. Acesta a încălcat ordinul de protecție provizoriu emis pe numele său cu trei zile în urmă, fiind cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor de violenţă în familie și ameninţare.
            Bărbatul urmează să fie prezentat Parchetului de pe lângă Judecătoria Bacău cu propuneri procedurale.

            Verificări ale poliţiştilor de investigare a criminalităţii economice

              Ieri, 25 august a.c., lucrători din cadrul I.P.J. Bacău – Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice, cu sprijinul lucrătorilor de poliţie din cadrul structurilor teritoriale cu atribuţii pe linie de ordine publică au desfăşurat o acţiune pe linia prevenirii şi combaterii evaziunii fiscale, din domeniul comerţului cu legume și fructe, de pe raza judeţului Bacău.

              În cadrul activităților desfășurate au fost verificate 39 de entități economice, au fost aplicate 28 de sancţiuni contravenționale în valoare de 50.000 de lei și a fost confiscată suma de 1.263 de lei.

              Din totalul sancțiunilor aplicate, 8 au fost la OUG 28/1999 privind obligaţia agenţilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscal și 19 la Legea 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor din sectorul agricol.