Două sărbători importante în istoria Creștinismului, la început de an 2022. Boboteaza și Sfântul Ioan încheie maratonul, început mai bine de o lună cu Sfântul Andrei și Întâi Decembrie. Fie laice, fie creștine, sunt cele mai multe zile sărbătorite în acest interval: Sfântului Nicolae, Crăciunul – Nașterea Domnului, Sfântul Ștefan, Revelionul, Sfântul Vasile.

Nu mai crapă de ger… ouăle corbului

De Bobotează se prevăd zile calde în acest an. În loc de cruci sculptate în ghiață, petale de ghiocei. Bun prilej de a se încumeta mult mai mulți credincioși, buni înotători, de a se întrece în apa rece pentru a aduce la mal, crucea aruncată de înaltele fețe bisericești. Conform legendei, când Ioan Botezătorul a început procesiunea botezului pe râul Iordanului, diavolii au venit pentru a o împiedica. Atunci, Dumnezeu le-ar fi poruncit preoților să sfințească toate apele, așa că diavolii au căzut sub ghețuri și s-au înecat. Ritualul aruncării crucii în apă se repetă în fiecare an. Mai sunt care scapă și se înmulțesc când apele nu îngheață. Noroc de agheasma care îi mai sperie. Necuratul fuge  și de tămâie.

Agheasma Mare

Ne-am obișnuit cu acele căzi mari, în care se zdrobesc strugurii, aduse în fața bisericilor. Toamna, din ele iese mustul care ajunge și vin de împărtășanie, e drept – dat cu lingurița. Bine spălate, umplute cu apă, așteaptă ca preoții după slujbă, să le sfințească cu harul divin.Acum le-au luat locul butoaiele din plastic.

Agheasma Mare se săvârșește o singură dată pe an, la Bobotează, iar cea mică în foarte multe și diverse împrejurări. Atunci când este nevoie de binecuvântare și sfințire, curățire de întunciune, vindecarea patimilor și ferirea de rele, dezlegarea păcatelor. Chiar și la sfințirea unei mașini sau mai nou, la repararea unei conducte. Foarte mulți credincioși merg la biserică, în ziua praznicului Bobotezei, pentru a participa la Sfânta Liturghie și pentru a lua agheasmă. Ea se păstrează nestricată vreme îndelungată și rămâne tot așa de proaspătă, de curată și plăcută la gust. Aghiasma Mare nu înlocuiește Sfânta Împărtășanie.

Credincioșii au lipit în acest an etichete, pe sute de mii de sticlele din plastic Se spune că agheasma, împărțită în această zi creștinilor, are putere sfințitoare și tămăduitoare. Vor gusta din ea timp de opt zile, pe nemâncate, înainte de anaforă (pâinea binecuvântată de la prescuri). După această perioadă Aghiasma Mare nu se mai bea ci se folosește doar pentru rugăciunile de sfințire, curățire și de îndepărtare a lucrărilor potrivnice.

Agheasma ne sfințește sufletele și trupurile, casele, gospodăriile și întregul spațiu în care ne desfășurăm activitatea. Trebuie să avem convingerea că apa sfințită ne vindecă și ne sporește credința de Dumnezeu și față de semeni. Ne arată că Dumnezeu trebuie mărturisit și lăudat nu numai în biserică, ci și în afara ei. N-ar strica să respectăm și cele zece porunci.

Obiceiuri, tradiții

* Masa să fie îmbelșugată, cât de Crăciun și Revelion la un loc. În ajunul Bobotezei gospodinele pregătesc 12 feluri de mâncare, de post, pentru a avea masă bogată tot anul. Nu trebuie să lipsească sarmalele umplute cu crupe, fiertura de prune, bobul fiert, borșul de pește, peștele prăjit, plăcintele cu varză murată dar și plăcintele cu mac. Să nu se uite coliva. Dar conform tradiției, nimeni nu are voie să mănânce bucatele pregătite, până nu vine preotul cu Boboteaza, să sfințească locuința și mâncarea. Atunci se poate scoate și ceva afumătură.

* În această zi nu se dau sau iau bani cu împrumut. Îți aduce pagubă și fuge norocul de tine tot anul.

* În această zi sfântă, femeile nu spală rufe și nici în următoarele șapte. Și mașina de spălat este de genul feminin. Spălarea hainelor murdare ar însemna spurcarea apei din râuri.

* Apare ursitul în vis, pentru fetele nemăritate. Trebuie îndeplinite câteva condiții în ajun. Se folosesc două crenguțe de busuioc sfințit. Cu una, înfășurată cu un fir roșu de mătase, se bandajează degetul inelar. Nu chiar ca o atelă. A doua se pune sub pernă. Se spune că bărbatul visat le este predestinat. Așa a apărut zicala: „I s-a pus fetei pata!”. Pentru ca ritualul să aibă efect (valabil doar pentru fetele nemăritate), să țină post și să spună rugăciuni în ajunul Bobotezei. A nu se uita… Agheasma!

Sfântul Ioan

Sfântul Ioan Botezătorul este considerat cel mai important proroc, care face legătura între Vechiul și Noul testament. A mai fost numit și Înaintemergătorul, pentru că el a fost cel care a anunțat venirea lui Hristos. A fost primul care a recunoscut și mărturisit în fața oamenilor pe Iisus Hristos, drept Mesia. A avut rolul de a pregăti oamenii pentru primirea Fiului lui Dumnezeu.
Cel care l-a botezat pe Iisus
Părinții lui au fost preotul Zaharia și Elisabeta, rude cu părinții Fecioarei Maria, Ioachim și Ana. Arhanghelul Gavril i-a vestit lui Zaharia, aflat la bătrânețe, că soția sa va naște un fiu, și se va chema Ioan. Zaharia nu l-a crezut. A rămas mut până când Elisabeta a născut. Sfântul proroc Ioan Boteztorul a dus din tinerețe o viață ascetică. S-a retras în deșertul Bethabra, unde a trăit în rugăciune și meditație. În anul 26 a început să provăduiască și să boteze, vestind venirea lui Mesia-Iisus. În predicile sale susținea îndreptarea moravurilor, dreptatea, cinstea, buna conviețuire. Acuzația de incest adusă regelui Iudeii, Irod Antipa, îi va aduce sfârșitul. La cererea soției lui Irod, Irodiana, și a fiicei vitrege a acestuia, Salomeea, va fi încarcerat și decapitat. Biserica Creștină a fixat mai multe sărbători pentru prăznuirea sa: Ziua nașterii (24 iunie), Zămislirea ( 23 septembrie), ca Botezător (7 ianuarie) și ziua morții sale (29 august).
Se spune că în dimineața zilei de Sfântul Ioan, oamenii trebuie să se stropească cu agheasma de la Bobotează, pentru a fi feriți de boli în timpul anului. Conform tradiției populare acum se sfințește gerul, pentru a-și mai muia din puteri. Strămoșii noștri nu luaseră în calcul încălzirea globală, efectul de seră și reducerea stratului de ozon. Erau adevărați ecologiști. Ortodocșii de stil vechi sărbătoresc vineri, la două săptămâni distanță, Crăciunul.

Două milioane de români își sărbătoresc onomastica

Ca la sondajele făcute înaintea votărilor, cu o marjă de plus minus 3%, statistica actuală ar arăta cam așa: Genul feminin: Ioana – 390 000/ Ionela – 147 000/ Oana – 72 000/ Ionica – 19 500/ Nela – 11 000/ Ionelia – 6 800/ Jana – 5 000/ Ionuța – 580/ Onuța – 135.
Genul masculin: Ioan – 464 000/ Ion – 355 000/ Ionuț – 350 000/ Ionel – 138 000/ Nelu – 21 000/ Ivan – 6 500/ Jan 4 600/ Ionică – 4 500/ Jean – 3 500/ Ioniță – 2 000.
Acum, cine are chef de adunat, să o facă! Sănătate, fericire, și multe împliniri alături de cei dragi! La mulți ani tuturor!

Astăzi, 5 ianuarie 2022, la Baza 95 Aeriană a avut loc ceremonia de predare-primire a comenzii unității în prezența șefului Statului Major al Forțelor Aeriene, general-locotenent Viorel Pană.

Generalul de flotilă aeriană Leonard-Gabriel Baraboi a predat comanda și Drapelul de Luptă ale Bazei 95 Aeriană comandorului Ioan Mischie.

Generalul de flotilă aeriană Leonard-Gabriel Baraboi a îndeplinit cu profesionalism, devotament și dăruire funcția de comandant al Bazei 95 Aeriană din decembrie 2017.

Șeful Statului Major al Forțelor Aeriene, general-locotenent Viorel Pană a adresat cuvinte de apreciere și mulțumire generalului de flotilă aeriană Leonard-Gabriel Baraboi petru activitatea desfășurată la comanda Bazei 95 Aeriană, iar noului comandant i-a urat mult succes în exercitarea atribuțiilor specifice unității.

S-a lansat licitația pentru documentația de atribuire a serviciului de transport public metropolitan. Firma câștigătoare va livra un regulament de transport, dimensionarea reală a rutelor, regulile de taxare (cu aplicație, bilet unic etc), precum și costurile financiare.

Studiul de oportunitate și fundamentare pentru delegarea gestiunii serviciului public local de călători va include municipiul Bacău și 18 comune (Nicolae Bălcescu, Luizi, Filipești, Buhoci, Gioseni, Gârleni, Măgura, Prăjești, Itești, Cleja, Traian, Săucești, Sărata, Tamași, Fărăoani, Hemeiuși, Răcăciuni, Letea Veche).

Totodată, se va elabora și un studiu de trafic pentru trenul urban. Contractul de consultanță are o valoare de 370 de mii de lei, cu un termen de livrare de maximum 6 luni de la data semnării contractului.

Beneficiarul este Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Bacău.

Un proiect foarte important pentru comunitate, „ Modernizarea coridorului de mobilitate urbană integrată în zona centrală a municipiului Moinești”, a fost semnat miercuri, 5 ianuarie, fiind vorba de un proiect cu o finanțare europeană în valoare de peste 10 milioane de euro.

Contractul de execuție a fost semnat la Centrul Cultural, în prezența a numeroși oaspeți și invitați importanți, a membrilor echipei de implementare a proiectului, a majorității consilierilor locali.

Informațiile au fost detaliate de către primarul municipiului Moinești, Valentin Vieru:
-modernizarea spațiilor incintelor blocurilor;
-reabilitarea trotuarelor și străzilor pentru fluidizarea circulației: refacerea carosabilului pe străzile Tudor Vladimirescu, Libertății, Schelei, Ion Creangă, Zorilor și Vasile Alecsandri;
-reamenajare spații verzi, amenajare cu pavaje, sisteme moderne de iluminat și supraveghere video;
– amenajarea a 4,7 km de piste de biciclete și a 7 stații de închiriere de biciclete în zona centrală a localității;

În cuvântul său, Vasile Asandei – director general al Agenției de Dezvoltare Regională Nord-Est, a felicitat administrația locală pentru preocuparea constantă de a transforma municipiul Moinești într-un „smart-city”, un areal prietenos cu locuitorii săi, mai pitoresc și mai frumos cu fiecare an care trece.

Și prefectul Tudorița Lungu a ținut să precizeze că proiectele implementate în municipiul Moinești se văd în viața de zi cu zi a locuitorilor iar noul proiect va contribui în mod esențial la schimbarea în bine a localității – sunt zece milioane de euro investiți.

Deasemenea, Valentin Ivancea, președinte al Consiliului Județean Bacău, a declarat că acest proiect este un pas important pentru ca Moinești să devină un exemplu de bune practici pentru o tranziție către un viitor verde, cu o solidă investiție a fondurilor europene în acest municipiu.

Și deputatul PNL Mircea Fechet a felicitat echipa administrației locale care a pus în operă acest proiect printr-o muncă îndelungată și a urat succes tuturor în implementarea acestui proiect pentru un aer mai curat și un viitor verde. Nu în ultimul rând, a precizat clar că infrastructura școlară și spitalul municipal din Moinești sunt la un nivel european, în mod cert.

Au mai luat cuvântul primarii localităților Slănic-Moldova, Dărmănești și apoi s-a trecut la semnarea contractelor de execuție de către primarul municipiului Moinești și reprezentantul societății Conextrust SA Bacău – administrator Marius Leana, în aplauzele tuturor celor prezenți la eveniment!

Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU) s-a reunit miercuri, 5 ianuarie 2022, în prima ședință din acest an și a aprobat o hotărâre privind prelungirea stării de alertă, dar şi o serie de măsuri care să fie aplicate pe durata acesteia, printre care obligativitatea purtării măştilor de protecţie de tip medical sau FFP2.

HOTĂRÂREA nr. 1 din 05.01.2022 privind propunerea prelungirii stării de alertă şi a măsurilor necesar a fi aplicate pe durata acesteia pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, presupune, conform articolului 1 „prelungirea stării de alertă pe întreg teritoriul naţional, pentru o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 08.01.2022.”

Astfel, s-a stabilit un plan de măsuri de prevenire și contol a infecțiilor pe durata stării de alertă. Între acestea, se propune menţinerea obligativităţii purtării a măştii de protecţie doar tip medical sau FFP2, astfel încât să acopere gura şi nasul, în toate spaţiile publice închise şi deschise, în condiţiile stabilite prin ordinul comun al ministrului sănătăţii şi al ministrului afacerilor interne.

După cum se poate observa, măștile textile ori de alt fel vor fi considerate neconforme. Se exceptează de la aceste măsuri următoarele categorii de persoane:
a) copiii cu vârsta mai mică de 5 ani;
b) persoanele care sunt singure în birou;
c) prezentatorii TV şi invitaţii acestora, cu condiţia respectării distanţei de 3 metri între persoane;
d) reprezentanţii cultelor religioase, în timpul slujbelor, cu condiţia respectării distanţei de 3 metri între persoane;
e) vorbitorii aflaţi în spaţii închise sau deschise cu condiţia respectării distanţei de minimum 3 metri între aceştia şi oricare din celelalte persoane din public;
f) persoanele care desfăşoară activităţi fizice intense şi/sau în condiţii de muncă solicitante (temperaturi ridicate, umiditate crescută etc.) sau activităţi sportive.

Redăm textul integral al documentului:

HOTĂRÂREA nr. 1 din 05.01.2022 privind propunerea prelungirii stării de alertă şi a măsurilor necesar a fi aplicate pe durata acesteia pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19

Având în vedere analiza factorilor de risc privind managementul situaţiei de urgenţă generată de virusul SARS-CoV-2, pe teritoriul României la data de 03.01.2022, realizată la nivelul Centrului Naţional de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei,

luând în considerare propunerile formulate în cadrul şedinţei de lucru organizate în data de 03.01.2022 la sediul Guvernului României sub conducerea Primului Ministru şi cu participarea reprezentanţilor Ministerului Sănătăţii, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Finanţelor şi Institutului Naţional de Sănătate Publică,

ţinând cont de măsurile deja întreprinse la nivel naţional pentru creşterea capacităţii unităţilor sanitare în vederea acordării asistenţei medicale de specialitate pacienţilor infectaţi cu virusul SARS-CoV-2, inclusiv prin limitarea internărilor şi intervenţiilor medicale ce nu reprezintă urgenţe de sănătate şi transformarea unor unităţi sanitare în spitale dedicate tratamentului acestora,

în contextul necesităţii menţinerii condiţiilor socio-economice necesare desfăşurării activităţilor specifice economiei naţionale, concomitent cu realizarea unui nivel de alertă adecvat la nivelul componentelor Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă,

în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (1) lit. c) din O.U.G. nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 5, art. 8, art. 9 alin. (1), art. 13, art. 17, art. 19, art. 21, art. 32 alin. (2), art. 37, art. 41, art. 42, art. 43 alin. (1), art. 44 alin. (2) şi (3), art. 45 alin. (1) şi art. 71 din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, ale art. 20 lit. l) şi n) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 15/2005, cu modificările şi completările ulterioare şi ale art. 2 şi art. 4 din Hotărârea Guvernului nr. 94/2014 privind organizarea, funcţionarea şi componenţa Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă,

Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă adoptă prezenta

HOTĂRÂRE:

Art.1 – Se propune prelungirea stării de alertă pe întreg teritoriul naţional, pentru o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 08.01.2022.

Art.2 – Măsurile de prevenire şi control a infecţiilor generate de virusul SARS-CoV-2, propuse a fi adoptate începând cu data de 08.01.2022, în contextul epidemiologic actual, sunt prevăzute în anexa la prezenta hotărâre.

Art.3 – Măsurile propuse în prezenta hotărâre produc efecte doar în situaţia aprobării lor prin acte normative ale Guvernului sau, după caz, ale conducătorilor ministerelor sau organelor administraţiei publice centrale.

Art.4 – Se propune ca, pentru preîntâmpinarea afectării activităţii autorităţilor/operatorilor economici deţinători de infrastructuri critice, prin acte administrative ale conducătorilor acestora, să fie dispuse măsuri suplimentare pentru prevenirea răspândirii infecţiilor cu SARS-CoV-2 care să vizeze testarea săptămânală a tuturor angajaţilor, desfăşurarea activităţii în schimburi sau ture cu evitarea contactului între acestea sau utilizarea unor măşti cu un grad mai ridicat de protecţie (FFP2) în zonele aglomerate.

Art.5 – Prezenta hotărâre se comunică tuturor componentelor Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă.

PREŞEDINTELE COMITETULUI NAŢIONAL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ
PRIM-MINISTRU
NICOLAE-IONEL CIUCĂ

*** Anexa la HCNSU nr. 1 din 05.01.2022

MĂSURI DE PREVENIRE ŞI CONTROL A INFECŢIILOR PROPUSE A SE APLICA PE DURATA STĂRII DE ALERTĂ

1. Se propune menţinerea coordonării operaţionale a serviciilor publice de ambulanţă şi a serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă de către inspectoratele judeţene/Bucureşti-Ilfov pentru situaţii de urgenţă, iar coordonarea poliţiei locale de către Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti/inspectoratele judeţene de poliţie.

2. Se propune menţinerea asigurării continuităţii activităţii centrelor rezidenţiale de îngrijire şi asistenţă a persoanelor vârstnice, centrelor rezidenţiale pentru copii şi adulţi, cu şi fără dizabilităţi, precum şi pentru alte categorii vulnerabile, precum şi obligativitatea stabilirii programului de lucru al angajaţilor cu avizul direcţiilor de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti.

3. Se propune menţinerea obligaţiei furnizorilor de servicii sociale de tip rezidenţial de a-şi organiza programul în funcţie de contextul epidemiologic existent la nivel local şi cu respectarea normelor în vigoare privind legislaţia în domeniul muncii. Activitatea la nivelul acestor servicii va fi organizată şi desfăşurată cu respectarea normelor de prevenire a răspândirii virusului SARS-CoV-2 instituite de autorităţile competente.

4. Se propune menţinerea obligaţiei desfăşurării, în regim permanent, a activităţii tuturor centrelor operative pentru situaţii de urgenţă cu activitate temporară, precum şi a Centrului Naţional de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei şi a centrelor judeţene/al municipiului Bucureşti de coordonare şi conducere a intervenţiei.

5. Se propune menţinerea obligativităţii purtării a măştii de protecţie doar tip medical sau FFP2, astfel încât să acopere gura şi nasul, în toate spaţiile publice închise şi deschise, în condiţiile stabilite prin ordinul comun al ministrului sănătăţii şi al ministrului afacerilor interne.

6. Se exceptează de la măsura prevăzută la pct. 5, următoarele categorii de persoane:

a) copiii cu vârsta mai mică de 5 ani;

b) persoanele care sunt singure în birou;

c) prezentatorii TV şi invitaţii acestora, cu condiţia respectării distanţei de 3 metri între persoane;

d) reprezentanţii cultelor religioase, în timpul slujbelor, cu condiţia respectării distanţei de 3 metri între persoane;

e) vorbitorii aflaţi în spaţii închise sau deschise cu condiţia respectării distanţei de minimum 3 metri între aceştia şi oricare din celelalte persoane din public;

f) persoanele care desfăşoară activităţi fizice intense şi/sau în condiţii de muncă solicitante (temperaturi ridicate, umiditate crescută etc.) sau activităţi sportive.

7. Se propune menţinerea posibilităţii izolării şi carantinării persoanelor care sosesc din ţări cu risc epidemiologic ridicat în condiţiile stabilite prin Hotărâre a Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă /ordin al ministrului sănătăţii.

8. Se propune menţinerea testării săptămânale, prin grija direcţiilor de sănătate publică, a personalului de îngrijire şi asistenţă, a personalului de specialitate şi auxiliar care îşi desfăşoară activitatea în centrele rezidenţiale de îngrijire şi asistenţă a persoanelor vârstnice, centrelor rezidenţiale pentru copii şi adulţi, cu şi fără dizabilităţi, precum şi pentru alte categorii vulnerabile.

9. Se propune menţinerea restricţiilor privind organizarea şi desfăşurarea de mitinguri, demonstraţii, procesiuni, concerte, spectacole, cursuri de instruire, workshopuri, conferinţe sau alte tipuri de întruniri, organizarea de evenimente private (nunţi, botezuri, mese festive şi altele asemenea), precum şi a întrunirilor de natura activităţilor culturale, ştiinţifice, artistice, sportive sau de divertisment în spaţii deschise sau închise şi desfăşurarea acestora în condiţiile punctelor 10-25.

10. Se propune menţinerea posibilităţii desfăşurării activităţilor de pregătire fizică în cadrul structurilor şi bazelor sportive, constând în cantonamente, antrenamente şi competiţii sportive organizate pe teritoriul României numai în condiţiile stabilite prin ordinul comun al ministrului tineretului şi sportului şi ministrului sănătăţii.

11. Se propune ca organizarea şi desfăşurarea competiţiilor sportive pe teritoriul României, în spaţii închise sau deschise, să poată fi realizată, doar în intervalul orar 5,00-22,00, cu participarea spectatorilor până la 50% din capacitatea maximă a spaţiului, repartizarea acestora pe întreaga suprafaţă a arenei, asigurarea unei distanţe de minimum 2 metri între persoane şi purtarea măştii de protecţie, în judeţele/localităţile în care rata de incidenţa cumulată la 14 zile este mai mică sau egală cu 1/1.000 de locuitori. Se propune ca participarea să fie permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RTPCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore, respectiv persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2.

12. Se propune ca organizarea şi desfăşurarea competiţiilor sportive pe teritoriul României, în spaţii închise sau deschise, să poată fi realizată, doar în intervalul orar 5,00-22,00, cu participarea spectatorilor până la 30% din capacitatea maximă a spaţiului, repartizarea acestora pe întreaga suprafaţă a arenei, asigurarea unei distanţe de minimum 2 metri între persoane şi purtarea măştii de protecţie, în judeţele/localităţile în care rata de incidenţa cumulată la 14 zile este mai mare de 1/1.000 de locuitori. Se propune ca participarea să fie permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore, respectiv persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2.

13. Se propune ca activităţile instituţiilor muzeale, a bibliotecilor, librăriilor, cinematografelor, studiourilor de producţie de film şi audiovizuală, a instituţiilor de spectacole şi/sau concerte, şcolilor populare, de artă şi de meserii, precum şi evenimentele culturale în spaţii închise sau deschise, să se desfăşoare numai în condiţiile stabilite prin ordinul comun al ministrului culturii şi al ministrului sănătăţii.

14. Se propune ca, în condiţiile pct. 13, organizarea şi desfăşurarea activităţii în cadrul cinematografelor, instituţiilor de spectacole şi/sau concerte în spaţii închise sau deschise să fie permisă în intervalul orar 5,00-22,00, cu participarea publicului până la 50% din capacitatea maximă a spaţiului şi cu purtarea măştii de protecţie, în judeţele/localităţile în care rata de incidenţa cumulată la 14 zile este mai mică sau egală cu 1/1.000 de locuitori. Se propune ca participarea să fie permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore, respectiv persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2.

15. Se propune ca, în condiţiile pct. 13, organizarea şi desfăşurarea activităţii în cadrul cinematografelor, instituţiilor de spectacole şi/sau concerte în spaţii închise sau deschise să fie permisă în intervalul orar 5,00-22,00, cu participarea publicului până la 30% din capacitatea maximă a spaţiului şi cu purtarea măştii de protecţie, în judeţele/localităţile în care rata de incidenţa cumulată la 14 zile este mai mare de 1/1.000 de locuitori. Se propune ca participarea să fie permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2, respectiv persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore.

16. Se propune ca, în condiţiile pct. 13, organizarea şi desfăşurarea în aer liber a spectacolelor, concertelor, festivalurilor publice şi private sau a altor evenimente culturale să fie permise cu participarea publicului până la 50% din capacitatea maximă a spaţiului, dar nu mai mult de 1.000 de persoane, în intervalul orar 5,00- 22,00, cu asigurarea unei distanţe de 2 metri între persoane şi a unei suprafeţe de minimum 4 mp pentru fiecare persoană, cu purtarea măştii de protecţie, în judeţele/localităţile în care rata de incidenţa cumulată la 14 zile este mai mică sau egală cu 1/1.000 de locuitori. Se propune ca participarea să fie permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore, respectiv persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2.

17. Se propune ca, în condiţiile pct. 13, organizarea şi desfăşurarea în aer liber a spectacolelor, concertelor, festivalurilor publice şi private sau a altor evenimente culturale să fie permise cu participarea publicului până la 30% din capacitatea maximă a spaţiului, dar nu mai mult de 500 de persoane, în intervalul orar 5,00- 22,00, cu asigurarea unei distanţe de 2 metri între persoane şi a unei suprafeţe de minimum 4 mp pentru fiecare persoană, cu purtarea măştii de protecţie, în judeţele/localităţile în care rata de incidenţa cumulată la 14 zile este mai mare de 1/1.000 de locuitori. Se propune ca participarea să fie permisă doar pentru persoanele vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2, respectiv persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore.

18. Se propune ca, organizarea şi desfăşurarea de cursuri, inclusiv cele de formare profesională care necesită activităţi practice, workshop-uri şi conferinţe, inclusiv cele pentru implementarea proiectelor finanţate din fonduri europene, să fie permisă doar în intervalul orar 5,00-22,00, cu participarea persoanelor până la 50% din capacitatea maximă a spaţiului în interior sau în exterior, dar nu mai mult de 150 de persoane, cu asigurarea unei distanţe de 2 metri între persoane şi a unei suprafeţe de minimum 4 mp pentru fiecare persoană, cu purtarea măştii de protecţie şi respectarea normelor de sănătate publică, în judeţele/localităţile în care rata de incidenţa cumulată la 14 zile este mai mică sau egală cu 1/1.000 de locuitori. Se propune ca participarea să fie permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore, respectiv persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2.

19. Se propune ca, organizarea şi desfăşurarea de cursuri, inclusiv cele de formare profesională care necesită activităţi practice, workshop-uri şi conferinţe, inclusiv cele pentru implementarea proiectelor finanţate din fonduri europene, să fie permisă doar în intervalul orar 5,00-22,00, cu participarea persoanelor până la 30% din capacitatea maximă a spaţiului în interior sau în exterior, dar nu mai mult de 100 de persoane, cu asigurarea unei distanţe de 2 metri între persoane şi a unei suprafeţe de minimum 4 mp pentru fiecare persoană, cu purtarea măştii de protecţie şi respectarea normelor de sănătate publică, în judeţele/localităţile în care rata de incidenţa cumulată la 14 zile este mai mare de 1/1.000 de locuitori. Se propune ca participarea să fie permisă doar pentru persoanele vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2, respectiv persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore.

20. Se propune ca activitatea cultelor religioase, inclusiv a slujbelor şi rugăciunilor colective, să se desfăşoare în interiorul şi/sau în afara lăcaşurilor de cult cu respectarea regulilor de protecţie sanitară, stabilite prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi al ministrului afacerilor interne.

21. Se propune ca, în condiţiile pct. 20, pentru prevenirea răspândirii infecţiilor cu virusul SARS-CoV-2, organizarea de procesiuni şi/sau pelerinaje religioase să fie permisă numai cu respectarea regulilor de protecţie sanitară, stabilite prin ordin al ministrului sănătăţii cu avizul Secretariatului de Stat pentru Culte.

22. Se propune menţinerea interdicţiei desfăşurării activităţilor recreative şi sportive în aer liber, cu excepţia celor care se desfăşoară cu participarea a cel mult 10 persoane care nu locuiesc împreună. Se propune ca participarea să fie permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2, respectiv persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore, în condiţiile stabilite prin ordinul comun al ministrului sănătăţii, după caz, cu ministrul tineretului şi sportului, ministrul mediului, apelor şi pădurilor sau ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale.

23. Se propune menţinerea organizării şi desfăşurării activităţilor specifice instituţiilor cu atribuţii în domeniul apărării naţionale, ordinii şi siguranţei publice, în aer liber, sub supravegherea unui medic epidemiolog.

24. Se propune menţinerea organizării şi desfăşurării activităţilor specifice din domeniul diplomatic, inclusiv la sediile misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare acreditate în România, astfel încât să fie asigurată o distanţă de 2 metri între persoane şi a unei suprafeţe de minimum 4 mp pentru fiecare persoană participantă şi să fie respectate regulile de protecţie sanitară.

25. Se propune menţinerea măsurii referitoare la organizarea de mitinguri şi demonstraţii cu un număr de participanţi de maximum 100 de persoane şi cu purtarea măştii de protecţie. Se propune ca participarea să fie permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2, respectiv persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore.

26. Se propune menţinerea permisiunii de desfăşurare a activităţilor de prevenire şi combatere a pestei porcine africane prin vânători colective la care pot participa cel mult 20 de persoane.

27. Se propune menţinerea interzicerii intrării pe teritoriul României, prin punctele de trecere a frontierei de stat, a cetăţenilor străini şi apatrizilor care sosesc din Botswana, Eswatini, Lesotho, Malawi, Mozambic, Namibia, Africa de Sud, Zimbabwe, Angola şi Zambia.

28. Se propune menţinerea competenţei Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă de a adopta măsuri de suspendare a zborurilor efectuate de operatorii economici din aviaţie spre şi dinspre ţările cu risc epidemiologic ridicat, care au fost stabilite prin hotărâre a Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă la propunerea Institutul Naţional de Sănătate Publică.

29. Se propune exceptarea de la măsurile adoptate în temeiul prevederile pct.28 a următoarelor categorii de zboruri:

a) efectuate cu aeronave de stat;

b) de transport marfă şi/sau corespondenţă;

c) umanitare sau care asigură servicii medicale de urgenţă;

d) pentru căutare-salvare sau de intervenţie în situaţii de urgenţă, la solicitarea unei autorităţi publice din România;

e) având drept scop transportul echipelor de intervenţie tehnică, la solicitarea operatorilor economici stabiliţi în România;

f) aterizări tehnice necomerciale;

g) de poziţionare a aeronavelor, fără încărcătură comercială tip ferry;

h) tehnice în scopul efectuării unor lucrări la aeronave;

i) efectuate de transportatori aerieni deţinători de licenţă de operare în conformitate cu reglementările Uniunii Europene, prin curse neregulate (charter), pentru transportul lucrătorilor sezonieri sau pentru repatrierea unor cetăţeni străini, din România către alte state, cu avizul Autorităţii Aeronautice Civile Române şi al autorităţii competente din statul de destinaţie;

j) efectuate de transportatori aerieni deţinători de licenţă de operare în conformitate cu reglementările Uniunii Europene, prin curse neregulate (charter), din alte state către România pentru repatrierea cetăţenilor români, cu avizul Autorităţii Aeronautice Civile Române, în baza acordului Ministerului Afacerilor Interne şi al Ministerului Afacerilor Externe;

k) efectuate de transportatori aerieni deţinători de licenţă de operare în conformitate cu reglementările Uniunii Europene, prin curse neregulate (charter), pentru transportul lucrătorilor din sectorul transporturilor prevăzuţi în anexa nr. 3 la Comunicarea privind implementarea Culoarelor Verzi („Green Lanes”) în temeiul Orientărilor privind măsurile de gestionare a frontierelor în vederea protejării sănătăţii şi a asigurării disponibilităţii mărfurilor şi serviciilor esenţiale – C(2020) 1897, din 23.03.2020, din România către alte state şi din alte state către România, cu avizul Autorităţii Aeronautice Civile Române şi al autorităţii competente din statul de destinaţie.

30. Se propune menţinerea interdicţiei efectuării transportului rutier de persoane prin servicii ocazionale, precum şi suplimentarea unor curse regulate, potrivit reglementărilor în vigoare, în scopul participării la procesiunile şi/sau pelerinajele religioase către locurile unde se desfăşoară aceste activităţi.

31. Se propune menţinerea închiderii temporare, totale sau parţiale, a următoarelor puncte de trecere a frontierei de stat:

31.1 la frontiera româno-ungară: Carei, judeţul Satu Mare.

31.2 la frontiera româno-bulgară:

a) Lipniţa, judeţul Constanţa;

b) Dobromir, judeţul Constanţa.

32. Se propune ca activitatea cu publicul a operatorilor economici care desfăşoară activităţi de preparare, comercializare şi consum al produselor alimentare şi/sau băuturilor alcoolice şi nealcoolice, de tipul restaurantelor şi cafenelelor, în interiorul clădirilor şi la terase, precum şi a celor dispuse în interiorul hotelurilor, pensiunilor sau altor unităţi de cazare, precum şi la terasele acestora să fie permisă până la 50% capacitatea maximă a spaţiului în intervalul orar 5,00-22,00 în judeţele/localităţile în care rata de incidenţa cumulată la 14 zile este mai mică sau egală cu 3/1.000 de locuitori. Se propune ca participarea să fie permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2, respectiv persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore.

33. Se propune ca activitatea cu publicul a operatorilor economici care desfăşoară activităţi de preparare, comercializare şi consum al produselor alimentare şi/sau băuturilor alcoolice şi nealcoolice, de tipul restaurantelor şi cafenelelor, în interiorul clădirilor şi la terase, precum şi a celor dispuse în interiorul hotelurilor, pensiunilor sau altor unităţi de cazare, precum şi la terasele acestora să fie permisă până la 30% capacitatea maximă a spaţiului în intervalul orar 5,00-22,00 în judeţele/localităţile în care rata de incidenţa cumulată la 14 zile este mai mare de 3/1.000 de locuitori. Se propune ca participarea să fie permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2, respectiv persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore.

34. Se propune ca măsurile prevăzute la pct. 32 şi 33 să se aplice şi operatorilor economici care desfăşoară activităţi de preparare, comercializare şi consum al produselor alimentare şi/sau băuturilor alcoolice şi nealcoolice în spaţiile publice închise care au un acoperiş, plafon sau tavan şi care sunt delimitate de cel puţin doi pereţi, indiferent de natura acestora sau de caracterul temporar sau permanent.

35. Se propune ca în situaţia în care activitatea operatorilor economici prevăzuţi la pct. 32, 33 şi 34 este restricţionată sau închisă, să fie permisă prepararea hranei şi comercializarea produselor alimentare şi băuturilor alcoolice şi nealcoolice care nu se consumă în spaţiile respective.

36. Se propune ca prepararea, comercializarea şi consumul produselor alimentare şi băuturilor alcoolice şi nealcoolice să fie permise în spaţiile special destinate dispuse în exteriorul clădirilor, în aer liber, cu respectarea măsurilor de protecţie sanitară stabilite prin ordinul comun al ministrului Sănătăţii, al ministrului Economiei, Antreprenorialului şi Turismului şi al preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor. Se propune consumarea produselor alimentare şi băuturilor alcoolice şi nealcoolice în spaţiile special destinate dispuse în exteriorul clădirilor, în aer liber doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2, respectiv persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore.

37. Se propune ca activitatea cu publicul în centrele şi parcurile comerciale, să fie permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizare a schemei complete de vaccinare, persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2, respectiv persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore. Se propune ca măsura să nu se aplice persoanelor care se prezintă la centrele de vaccinare în vederea administrării unei doze de vaccin, dacă sunt stabilite culoare dedicate şi controlate de intrare, deplasare şi ieşire în/din centrele şi parcurile comerciale.

38. Se propune ca activitatea cu publicul a operatorilor economici, dispuşi în interiorul sau în afara parcurilor şi centrelor comerciale, care au ca obiect principal de activitate comercializarea produselor nealimentare, să fie permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2, respectiv persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore. Se propune ca măsura să nu se aplice unităţilor farmaceutice dispuse în afara centrelor şi parcurilor comerciale, precum şi benzinăriilor.

39. Se propune ca accesul în cadrul spaţiilor de comercializare a produselor nealimentare cu suprafaţa mai mică sau egală cu 200 mp să fie permis tuturor persoanelor fără a fi necesară dovada vaccinări, testării sau trecerii prin boală, cu asigurarea unei distanţe de 2 metri între persoane şi a unei suprafeţe de minimum 4 mp pentru fiecare persoană şi cu afişarea la intrare a numărului maxim de persoane care pot fi simultan în incintă.

40. Se propune ca activitatea de cazare în structurile de primire turistice să fie permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2, respectiv persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore.

41. Se propune menţinerea interzicerii activităţii în baruri, cluburi şi discoteci.

42. Se propune ca operatorii economici care desfăşoară activităţi de comerţ/prestări de servicii în spaţii închise şi/sau deschise, publice şi/sau private, inclusiv în interiorul centrelor şi parcurilor comerciale, să îşi organizeze şi să desfăşoare activitatea în intervalul orar 5,00-22,00.

43. Se propune ca, prin excepţie de la prevederile pct. 42, în intervalul orar 22,00-05,00 operatorii economici să poată activa doar în relaţia cu operatorii economici cu activitate de livrare la domiciliu.

44. Se propune ca, prin excepţie de la prevederile pct. 42, în intervalul orar 22,00-05,00 unităţile farmaceutice, benzinăriile, operatorii economici cu activitate de livrare la domiciliu, precum şi operatorii economici din domeniul transportului rutier de persoane şi de mărfuri să îşi poată desfăşura activitatea în regim normal de muncă, cu respectarea normelor de protecţie sanitară.

45. Se propune ca transportul aerian să se desfăşoare în continuare cu respectarea măsurilor şi restricţiilor referitoare la igiena şi dezinfecţia spaţiilor comune, echipamentelor, mijloacelor de transport şi aeronavelor, procedurile şi protocoalele din interiorul aeroporturilor şi aeronavelor, regulilor de conduită pentru personalul operatorilor aeroportuari, aerieni şi pentru pasageri, precum şi privitor la informarea personalului şi pasagerilor, în scopul prevenirii contaminării pasagerilor şi personalului ce activează în domeniul transportului aerian, în condiţiile stabilite prin ordin comun al ministrului transporturilor şi infrastructurii, ministrului sănătăţii şi al ministrului afacerilor interne.

46. Se propune ca transportul feroviar să se desfăşoare în continuare cu respectarea măsurilor şi restricţiilor referitoare la igiena şi dezinfecţia spaţiilor comune din gări, halte, staţii sau puncte de oprire, a echipamentelor şi garniturilor de tren, procedurile şi protocoalele din interiorul gărilor, haltelor, staţiilor sau punctelor de oprire, dar şi în interiorul vagoanelor şi garniturilor de tren, gradul şi modul de ocupare al materialului rulant, regulile de conduită pentru personalul operatorilor şi pentru pasageri, precum şi privitor la informarea personalului şi pasagerilor, în scopul prevenirii contaminării pasagerilor şi personalului ce activează în domeniul transportului feroviar, în condiţiile stabilite prin ordin comun al ministrului transporturilor şi infrastructurii, ministrului sănătăţii şi al ministrului afacerilor interne.

47. Se propune ca transportul rutier să se desfăşoare în continuare cu respectarea măsurilor şi restricţiilor referitoare la igiena şi dezinfecţia mijloacelor de transport persoane, procedurile şi protocoalele din interiorul mijloacelor de transport, gradul şi modul de ocupare a mijloacelor de transport, regulile de conduită pentru personalul operatorilor şi pentru pasageri, precum şi privitor la informarea personalului şi pasagerilor, în scopul prevenirii contaminării pasagerilor şi personalului ce activează în domeniul transportului rutier, în condiţiile stabilite prin ordin comun al ministrului transporturilor şi infrastructurii, ministrului sănătăţii şi al ministrului afacerilor interne.

48. Se propune ca transportul naval să se desfăşoare în continuare cu respectarea măsurilor şi restricţiilor referitoare la igiena şi dezinfecţia navelor de transport persoane, procedurile şi protocoalele din interiorul navelor de transport persoane, gradul şi modul de ocupare al navelor de transport persoane, regulile de conduită pentru personalul operatorilor şi pentru pasageri, precum şi privitor la informarea personalului şi pasagerilor, în scopul prevenirii contaminării pasagerilor şi personalului ce activează în domeniul transportului naval, în condiţiile stabilite prin ordin comun al ministrului transporturilor, infrastructurii şi comunicaţiilor, ministrului sănătăţii şi al ministrului afacerilor interne.

49. Se propune ca transportul intern şi internaţional de mărfuri şi persoane să se desfăşoare în continuare, în condiţiile stabilite prin ordin comun al ministrului transporturilor şi infrastructurii, ministrului sănătăţii şi al ministrului afacerilor interne.

50. Se propune ca activitatea cu publicul a operatorilor economici în spaţii închise în domeniul sălilor de sport/fitness, să fie permisă, fără a depăşi 50% din capacitatea maximă a spaţiului, cu asigurarea unei distanţe de 2 metri între persoane şi a unei suprafeţe de minimum 4 mp pentru fiecare persoană, în judeţele/localităţile în care rata de incidenţa cumulată la 14 zile este mai mică sau egală cu 1/1.000 de locuitori. Se propune ca participarea să fie permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2, respectiv persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore.

51.Se propune ca activitatea cu publicul a operatorilor economici în spaţii închise în domeniul sălilor de sport/fitness, să fie permisă, fără a depăşi 30% din capacitatea maximă a spaţiului, cu asigurarea unei distanţe de 2 metri între persoane şi a unei suprafeţe de minimum 4 mp pentru fiecare persoană, în judeţele/localităţile în care rata de incidenţa cumulată la 14 zile este mai mare de 1/1.000 de locuitori. Se propune ca participarea să fie permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2, respectiv persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore.

52. Se propune ca activitatea cu publicul a operatorilor economici care desfăşoară activităţi de administrare a piscinelor interioare să fie permisă fără a depăşi 50% din capacitatea maximă a spaţiului, în judeţele/localităţile în care rata de incidenţa cumulată la 14 zile este mai mică sau egală cu 1/1.000 de locuitori. Se propune ca participarea să fie permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2, respectiv persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore.

53.Se propune ca activitatea cu publicul a operatorilor economici care desfăşoară activităţi de administrare a piscinelor interioare să fie permisă fără a depăşi 30% din capacitatea maximă a spaţiului, în judeţele/localităţile în care rata de incidenţa cumulată la 14 zile este mai mare de 1/1.000 de locuitori. Se propune ca participarea să fie permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2, respectiv persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore.

54. Se propune ca activitatea operatorilor economici care desfăşoară activităţi de administrare a ştrandurilor exterioare, a piscinelor exterioare sau a sălilor de sport/fitness să se desfăşoare în condiţiile ordinului comun al ministrului tineretului şi sportului şi al ministrului sănătăţii.

55. Se propune ca activitatea cu publicul a operatorilor economici licenţiaţi în domeniul jocurilor de noroc să fie permisă până la 50% din capacitatea maximă a spaţiului în intervalul orar 5,00-22,00, în judeţele/localităţile în care rata de incidenţa cumulată la 14 zile este mai mică sau egală cu 1/1.000 de locuitori. Se propune ca participarea să fie permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2, respectiv persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore.

56.Se propune ca activitatea cu publicul a operatorilor economici licenţiaţi în domeniul jocurilor de noroc să fie permisă până la 30% din capacitatea maximă a spaţiului în intervalul orar 5,00-22,00, în judeţele/localităţile în care rata de incidenţa cumulată la 14 zile este mai mare de 1/1.000 de locuitori. Se propune ca participarea să fie permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2, respectiv persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore.

57. Se propune ca activitatea operatorilor economici care administrează săli de jocuri să fie permisă fără a depăşi 50% din capacitatea maximă a spaţiului în intervalul orar 5,00-22,00, în judeţele/localităţile în care rata de incidenţa cumulată la 14 zile este mai mică sau egală cu 1/1.000 de locuitori. Se propune ca participarea să fie permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2, respectiv persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore.

58.Se propune ca activitatea operatorilor economici care administrează săli de jocuri să fie permisă fără a depăşi 30% din capacitatea maximă a spaţiului în intervalul orar 5,00-22,00, în judeţele/localităţile în care rata de incidenţa cumulată la 14 zile este mai mare de 1/1.000 de locuitori. Se propune ca participarea să fie permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2, respectiv persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore.

59. Se propune ca desfăşurarea activităţii operatorilor economici care administrează locuri de joacă pentru copii în spaţii închise sau deschise să fie permisă fără a depăşi 50% din capacitatea maximă a spaţiului şi doar în intervalul orar 5,00-22,00. Se propune ca participarea să fie permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2, respectiv persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore.

60. Se propune menţinerea obligaţiei operatorilor economici care desfăşoară activităţi de tratament balnear de a respecta normele de prevenire stabilite prin ordinul ministrului sănătăţii.

61. Se propune menţinerea obligaţiei operatorilor economici care desfăşoară activităţi de jocuri de noroc, îngrijire personală, primire turistică cu funcţiuni de cazare, precum şi activităţi de lucru în birouri cu spaţii comune în sistem deschis de a respecta normele de prevenire stabilite prin ordinul comun al ministrului economiei, antreprenorialului şi turismului şi al ministrului sănătăţii.

62. Se propune menţinerea obligaţiei pentru instituţiile şi autorităţile publice, operatorii economici şi profesioniştilor de a organiza activitatea, astfel încât să asigure, la intrarea în sediu, în mod obligatoriu, triajul epidemiologic şi dezinfectarea obligatorie a mâinilor, atât pentru personalul propriu, cât şi pentru vizitatori, în condiţiile stabilite prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi al ministrului afacerilor interne.

63. Se propune menţinerea obligaţiei ca activitatea la nivelul cabinetelor stomatologice şi unităţilor sanitare non-COVID, să se desfăşoare numai în condiţiile stabilite prin ordinul ministrului sănătăţii.

64. Se propune menţinerea obligaţiei ca activitatea în creşe, să se desfăşoare numai cu respectarea condiţiilor stabilite prin ordin comun al ministrului educaţiei, al ministrului familiei şi al ministrului sănătăţii.

65. Se propune ca activitatea operatorilor economici care desfăşoară activităţi tip after-school să se desfăşoare cu respectarea măsurilor de prevenire şi limitarea a răspândirii infecţiilor cu SARS-CoV-2.

66. Se propune permiterea în cadrul unităţilor/instituţiilor de învăţământ a activităţilor didactice şi a altor activităţi specifice precum şi organizarea şi desfăşurarea examenelor pentru elevi/studenţi, cadre didactice, în condiţiile respectării măsurilor de prevenire stabilite prin ordin comun al ministrului educaţiei şi al ministrului sănătăţii.

67.Se propune ca activitatea pieţelor agroalimentare, inclusiv a pieţelor volante, să se desfăşoare în condiţiile stabilite prin ordin comun al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei, al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, al ministrului sănătăţii şi al ministrului muncii şi protecţiei sociale.

68. Se propune ca activitatea târgurilor, bâlciurilor şi talciocurilor, să fie permisă fără a depăşi 50% din capacitatea maximă a spaţiului, în condiţiile stabilite prin ordin comun al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei, al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, al ministrului sănătăţii şi al ministrului muncii şi protecţiei sociale, în judeţele/localităţile în care rata de incidenţa cumulată la 14 zile este mai mică sau egală cu 1/1.000 de locuitori. Se propune ca participarea să fie permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2, respectiv persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore.

69. Se propune ca activitatea târgurilor, bâlciurilor şi talciocurilor, să fie permisă fără a depăşi 30% din capacitatea maximă a spaţiului, în condiţiile stabilite prin ordin comun al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei, al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, al ministrului sănătăţii şi al ministrului muncii şi protecţiei sociale, în judeţele/localităţile în care rata de incidenţa cumulată la 14 zile este mai mare de 1/1.000 de locuitori. Se propune ca participarea să fie permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2, respectiv persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore.

70. Se propune menţinerea obligaţiei de organizare a programului de lucru în regim de telemuncă sau muncă la domiciliu pentru cel puţin 50% din angajaţi, iar acolo unde specificul activităţii nu permite telemuncă sau muncă la domiciliu programul de lucru să fie organizat şi să se desfăşoare cu program decalat cu începere de la orele 07.30 a.m., respectiv 10.00 a.m. sau în schimburi.

71. Se propune ca organizarea activităţii la locul de muncă, să fie realizată cu respectarea prevederilor legale emise de autorităţile competente în ceea ce priveşte prevenirea contaminării cu noul coronavirus SARS-CoV-2, pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii în muncă a lucrătorilor, ţinând cont şi de gradul de vaccinare al angajaţilor de la acel loc de muncă, atestat prin certificat de vaccinare împotriva virusului SARS-CoV-2 prezentat de salariaţii pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare precum şi de numărul de angajaţi aflaţi în intervalul de 180 de zile de la data testului pozitiv, pentru salariaţii care au fost confirmaţi pozitiv pentru infecţia cu virusul SARS-COV-2, care deţin şi prezintă angajatorului adeverinţă eliberată de medicul de familie.

72. Se propune ca accesul persoanelor, cu excepţia angajaţilor, participanţilor în cadrul procedurilor judiciare, disciplinare, contravenţionale, administrativ jurisdicţionale şi a celor administrative din motive de ordine şi siguranţă publică, persoanelor care necesită servicii medicale şi prestaţii sociale, precum şi persoanelor care se prezintă la centrele de vaccinare în vederea administrării unei doze de vaccin, în incintele instituţiilor publice centrale şi locale, regiilor autonome şi operatorilor economici cu capital public să fie permis doar celor care fac dovada vaccinării împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore, respectiv care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2.

73. Se propune ca prin excepţie de la prevederile pct. 72 să fie permis accesul avocaţilor pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat.

74. Se propune ca măsurile prevăzute la pct. 72 să fie aplicate şi pentru operatorii economici care funcţionează în clădiri cu birouri private în care îşi desfăşoară activitatea cel puţin 50 de persoane simultan.

75. Se propune ca instituţiile publice şi operatorii economici să întreprindă măsurile necesare pentru asigurarea accesului la serviciile publice oferite, în situaţii urgente (de exemplu: eliberare certificat de deces, certificat de naştere şi altele asemenea) şi persoanelor care nu fac dovada vaccinării, testării sau vindecării de infecţia cu virusul SARS-CoV-2, prin organizarea activităţii în mediul on-line, în spaţii deschise, la ghişee dispuse direct în exteriorul clădirilor sau în orice alte condiţii care să asigure respectarea măsurilor de prevenire a răspândirii SARS-CoV2.

76. Se propune ca accesul persoanelor care nu fac dovada vaccinării, testării sau vindecării de infecţia cu virusul SARS-CoV-2 să fie permis în lăcaşurile de cult, unde se desfăşoară activitatea cultelor religioase, inclusiv slujbele şi rugăciunile colective, şi în unităţile de alimentaţie publică în care se comercializează produse alimentare şi băuturi alcoolice sau nealcoolice aflate în afara centrelor comerciale, târgurilor, bâlciurilor şi talciocurilor, cu purtarea măştii de protecţie şi respectarea normelor de protecţie sanitară.

77. Prin incidenţa cumulată la 14 zile se înţelege incidenţa cumulată a cazurilor calculată pe un interval de 14 zile, cuprins între a 17-a zi şi a 3-a zi, anterioare datei în care aceasta se realizează, prin raportare la cifra reprezentând suma persoanelor cu domiciliul sau reşedinţa în localitatea de referinţă, comunicată comitetului judeţean/al municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă de către Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, prin structurile teritoriale judeţene, în prima zi lucrătoare a săptămânii, la ora 16,00. Cifra comunicată de către Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, prin structurile teritoriale judeţene, este utilizată ca referinţă pentru întreaga perioadă de timp până la furnizarea unui nou set de date actualizate şi se transmite şi Serviciului de Telecomunicaţii Speciale.

78. Se propune ca realizarea constatării încadrării în limitele de incidenţă cumulată a cazurilor la 14 zile în vederea punerii în aplicare a măsurilor stabilite în prezenta hotărâre să se realizeze în maxim 48 de ore de la atingerea acestora prin hotărâre a comitetului judeţean/al municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă pe baza analizelor prezentate de direcţiile de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, iar măsurile se aplică pentru o perioadă de 14 zile, urmând a fi reevaluate la finalul acesteia.

79. Se propune ca direcţiile de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti să calculeze zilnic, pentru fiecare localitate din zona de competenţă, incidenţa cumulată a cazurilor la 14 zile, astfel cum este calculată potrivit dispoziţiilor pct. 77 şi să prezinte comitetului judeţean/al municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă analiza rezultată în cel mult 24 de ore de la data constatării atingerii limitelor stabilite în prezenta hotărâre.

80. Se propune ca zilnic, pe baza rezultatelor testelor persoanelor nou confirmate, gestionate în aplicaţia „corona-forms”, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale să prezinte automat, la ora 10:00, pe platforma „alerte.ms.ro” rezultatul calculului ratei de incidenţă conform formulei de la pct. 77.

81. Se propune ca atestarea vaccinării, testării sau vindecării de infecţia cu virusul SARS-CoV-2 să se realizeze prin intermediul certificatelor digitale ale Uniunii Europene privind COVID-19 sau în cazul persoanelor fizice provenite din state ale căror autorităţi nu emit certificate digitale ale Uniunii Europene privind COVID-19 sau documente compatibile cu aceste certificate, dovada să fie făcută prin intermediul unui document, pe suport hârtie sau în format electronic, care să ateste vaccinarea, testarea sau vindecarea de infecţia cu virusul SARS-CoV-2.

82. Se propune menţinerea obligaţiei pentru organizatorii/operatorii economici care desfăşoară activităţi potrivit prezentei de a scana codul QR de pe certificatul digital al Uniunii Europene privind COVID-19 folosind secţiunea „Verificare reguli interne” din aplicaţia mobilă ‘Check DCC’ pentru verificarea autenticităţii, valabilităţii şi integrităţii certificatului, fără a se reţine niciun fel de date sau informaţii din certificatul verificat sau documentele pe suport hârtie sau în format electronic, care să ateste vaccinarea, testarea sau vindecarea de infecţia cu virusul SARS-CoV-2.

83. Se propune exceptarea persoanelor, de la măsurile prevăzute în prezenta hotărâre, care au vârsta mai mică sau egală cu 12 ani şi sunt însoţite de o persoană cu vârsta mai mare de 18 ani şi care face dovada vaccinării împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, respectiv care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2 sau care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore.

În a doua lună a valului 4, au murit 1.395 de băcăuani. Dar numai 306 au fost declarați morți de COVID.

Datele colectate de Direcția Județeană de Statistică (DJS) se publică cu o întârziere de două luni, necesară prelucrării informațiilor. Conform cifrelor publicate de DJS, ratamortalității în județul Bacău a ajuns, în luna octombrie a anului trecut, la 19 la mie, față de numai 13,4 la mie în octombrie 2020 și de 11-12 la mie, în anii anteriori. Județul a avut o mortalitate mai mare în al doilea an al „pandemiei”, decât în primul an, deși, în 2020 nu au existat vaccinuri. În octombrie 2021 execesul de mortalitate a fost de 435 de persoane față de octombrie 2020. Iar în octombrie 2020 excesul de mortalitate a fost de 215 persoane față de octombrie 2019. Mai interesant este că, în octombrie 2021 au murit cu 650 de băcăuani mai mulți decât în 2019, primul an dinaintea pandemiei. Din cei 650 de băcăuani decedați în plus față de „normalul” perioadei, doar 306 au fost declarați oficial decedați de COVID.

Nici în septembrie nu a fost prea clar

An scris, luna trecută, că datele pentru spetembrie 2021sunt ciudate. Prima luna a celui de-al patrulea val al pandemiei a provocat, oficial, în județul Bacău, 95 de decese, dar, excesul de mortalitate al lunii septembrie 2021 fața de septembrie 2020 este de doar 45 de persoane, după cum informează Direcția Județeană de Statistică Bacău. Practic, în luna septembrie 2021 s-au înregistrat 820 de decese față de 775 în perioada similară a anului 2020. În mod normal, fără o altă cauză care să crească numărul deceselor, numărul de decese suplimentare ar trebui să fie aproape egal cu decesele de COVID. Faptul că excesul de mortalitate este mai mic decât numărul oficial al cazurilor de COVID naște întrebări care ar trebui să-și găsească explicații.

De ce e ciudat că nu corespund cifrele

Teoria oficială spune că din cauza virusului a crescut mortalitatea. Numai și numai din cauza virusului. Alte cauze nu pot exista, deci mortalitatea este cauzată de faptul că lumea nu s-a vaccinat. Prin urmare, lumea trebuie să se vaccineze ca să scadă mortalitatea. Dacă această logică ar fi corectă, atunci excesul de mortalitate ar trebui să fie aproximativ egal cu numărul de decese COVID. Dar, așa cum am văzut încă de anul trecut, cifrele sunt extrem de diferite. În septembrie, excesul de mortalitate ar fi trebuit să fie mult mai mare având în vedere numărul deceselor atribuite COVID. Dar excesul de mortalitate a fost la jumătate față de numărul morților COVID. Ceea ce poate însemna, de exemplu, că unele decese provocate de alți factori au fost consemnate eronat drept cauzate de virus. În octombrie e și mai ciudat: din 650 de decese suplimentare, doar puțin peste 300 au fost alocate Coronavirusului.

Anomaliile lui 2020

Dacă va amintiți, în 2020 au existat anumite perioade în care se regăsea aceeași anomalie: excesul de mortalitate era mai mare decât numărul deceselor oficial declarate de COVID. Poate n-au fost numai 300 de decese COVID, poate au mai fost unele nedescoperite. Dar e imposibil să fie atât de multe decese neîncadrate corespunzător. De unde și concluzia că sute de decese au fost provocate nu de virus ci de măsurile luate împotriva acestuia. Medicii cunosc faptul că există două perioade din an în care mortalitatea crește. Spitalele cunosc un aflux de pacienți în lunile februarie, martie, aprilie și apoi în septembrie, octombrie, noiembrie. Este cunoscut faptul că patologiile vechi, cronice, respiratorii și cardiace se agravează în aceste perioade și decesele sunt mai frecvente în aceste luni, indiferent de fenomenele epidemice.

Concluzii

În lipsa unor informații suplimentare, nu putem trage decât o concluzie sumară: în toamna trecută am avut un număr de decese mult mai mare decât cel normal, aproape dublu în luna octombrie față de perioada similară a anilor de dinaintea epidemiei, dar numai o parte a acestor decese suplimentare poate fi explicat prin infectarea cu COVID. Jumătate din excesul de mortalitate al lunii octombrie 2021, în lipsa altor factori, poate fi pus pe seama bolnavilor cronici care au decompensat, a efectelor adverse ale vaccinurilor sau chiar a faptului că mulți bolnavi cronici au amânat foarte mult prezentarea la spital din cauza fricii de contaminare, sau din cauza aglomerării unităților medicale ori chiar din cauza scăderii încrederii în sistemul medical. 

Numărul deceselor si rata mortalitătii pentru luna octombrie

Anul              număr decese              rata mortalității (la mie)

2021              1.395              19,1 *

2020              960              13,4**

2019              745              11,8

2018              761              12,3

2017              714              11,6

2016              703              11,7

2015              688              11,5

2014              667              11,4

–––––––––––––

* Calculată de Deșteptarea

** Date provizorii

Băcăuanii s-au vaccinat și în zilele de 1 și 2 ianuarie

La nivelul judetului Bacău, până la data de 02.01.2022, au fost administrate 324.093 de doze de vaccin împotriva COVID-19. În perioada 31.12.2021-02.01.2022 au fost vaccinate un numar total de 275 persoane, din care 106 de persoane cu prima doza, 75 persoane au primit doza a doua și 94 persoane au primit doza de rapel. Ultima raportare a incidenței cumulate la 14 zile a numărului de infectări, publicată de către Direcția de Sănătate Publică (DSP) Bacău pe 31 decembrie 2021 arăta că județul Bacău avea o rată de 0,26. Cele mai importante localități prezentau situația următoare: municipiul Bacău-0,31; municipiul Onești-0,34; municipiul Moinești-0,21; orașul Buhuși-0,17, Comănești-0,39 și Târgu Ocna-0,08. Cu peste 1/1000 erau înregistrate comunele Mărgineni, cu 1,24, Oncești-1,28 și Scorțeni-1,70. După prima raportare din acest an, cea din 3 ianuarie, observăm o creștere cu 0,12 la nivelul județului, respective 0,38. Creșteri s-au consemnat și în municipiul Bacău, la 0,53; Onești la 0,52; Moinești la 0,42; Comănești la 0,43 și Târgu Ocna la 0,16. Doar la Buhuși incidența a scăzut, fiind în 3 ianuarie de 0,04. Din păcate a crescut și numărul localităților care au depășit 1/1000, acestea fiind: Asău-1,18; Dealu Morii-1,15; Faranoani-1,07; Măgura-1,74; Oncești-1,28; Orbeni-1,85; Scorțeni-1,36. Din totalul celor 93 de Unități Administrativ-Teritoriale din județul Bacău, în 42 de comune, la data de 3 ianuarie se înregistrau 0 cazuri. La aceeași data, în spitalele din județ erau internați 60 de pacienți. Florin Ștefănescu

Primăria orașului-stațiune Slănic-Moldova organizează, joi, 6 ianuarie, de Bobotează, ceremonia de Sfințire a Izvoarelor Minerale. Evenimentul va avea loc pe platoul din vecinătatea Mofetei, cu începere de la ora 15,30.

Stațiunea este renumită pentru izvoarele sale minerale, 11 la număr, pe o distanță de circa 2 km. „Pe teritoriul stațiunii – citim în recent lansata enciclopedie «Slănic Moldova – „Perla” Carpaților Orientali» scrisă de Corneliu Stoica – au fost descoperite 21 de izvoare minerale de diversitate și unicitate chimică, ceea ce reprezintă un caz unic în România”.

Primăria orașului-stațiune a preluat în domeniul public izvoarele și le-a modernizat și repornit. Izvoarele sunt dotate, acum, cu senzori care atunci când se apropie un turist de izvor apa începe să curgă. În zonă este modernizat și iluminatul. Iar apa curge la izvoarele minerale gratuit. Explorarea zonei cu izvoare minerale este încheiată, s-au obținut și indicațiile terapeutice ale acestora, dar este depusă și documentația pentru licența de exploatare. De asemenea, au fost preluate, din domeniul privat, și terenurile și clădirile de la izvoare.

Stațiunea Slănic Moldova este renumită pentru izvoarele sale de ape carbonate, bicarbonate, ușor sulfuroase, clorate, sodice, hipertonice, hipotonice și oligominerale, izvoare descoperite în anul 1801, iar în 1877 au apărut primele instalații balneare. Specialiștii le-au comparat cu apele minerale de la Karlovy Vary, Vichy, Aix-les-Bains etc.

Fermierii care produc usturoi și cei care cultivă legume în spații protejate vor putea beneficia, în 2022, de o schemă de ajutor de minimis care va ajunge până la 3.000 de euro/ha, respectiv 4.000 de euro. Producătorii agricoli vor putea primi aceste subvenții în funcție de tipul legumelor pe care le cultivă și de ciclul de producție în care se încadrează.

Ministerul Agriculturii va susține și în acest an producătorii de legume în spații protejate (sere și solarii). Potrivit oficialilor de la București, legumicultorii vor putea primi sprijin financiar pentru maximum două culturi, fiecare de câte 1.000 mp. Suprafețele cultivate cu legume trebuie să se încadreze în cicluri diferite de producție, respectiv în ciclul I (când valorificarea se va face în perioada 1 martie – 10 iunie) și / sau ciclul II (valorificarea se va face în perioada 20 octombrie – 9 decembrie). Vor putea solicita acest sprijin producătorii agricoli care produc tomate, ardei gras și/ sau lung-kapia, castraveți, fasole păstăi, salată, spanac, ceapă verde. Valoarea maximă a sprijinului financiar pentru cele două cicluri de producție poate ajunge până la 4.000 de euro/ beneficiar, respectiv 3.000 de euro pe cultură, în Ciclul I pentru 1.000 mp, 1.000 de euro pe cultură, în Ciclul II, pentru 1.000mp. Anul trecut, în județ, doar 15 producători au ales să cultive roșii sere și solarii. Interes mare față de acest program de finanțare l-au manifestat fermierii din Parava, Stănișești, Pâncești și Mănăstirea Cașin, dar au fost și cultivatori din Filipești, Faraoani, Nicolae Bălcescu și Răcăciuni. Spre cultura de ardei, s-au orientat 13 agricultori, majoritatea din Pâncești și Parava, restul provenind din Corbasca, Racova și Cleja. În general, aceștia au cultivat pe suprafețe de 1.000 de metri pătrați de seră sau solar, dar sunt și câțiva care s-au încumetat să producă ardei pe 3.000, 5.000 până la … 6.500 de metri pătrați.

3.000 de euro/ha

De cealaltă parte, proiectul pentru susținerea producerii de usturoi prevede susținerea cu până la 3.000 de euro/ha a celor care cultivă usturoi. Pentru a se putea califica în programul de acordare a ajutorului de minimis, beneficiarii trebuie să utilizeze o suprafaţă cultivată cu usturoi de minimum 3.000 mp, marcată la loc vizibil cu o placă indicator, pe care să se găsească inscripţia „Program susţinere usturoi, anul, beneficiar numărul, Direcţia Agricolă Judeţeană”. În plus, producătorii agricoli trebuie să obţină o producţie de cel puțin 3 kg usturoi/10 mp. Valorificarea producţiei se va face în perioada 1 iulie – 21 noiembrie inclusiv. În sezonul trecut, la nivelul județului Bacău, au fost înregistrați 15 beneficiari în programul de minimis pentru cultura de usturoi. Fermierii au cultivat, în total, 20,26 ha cu acest condiment. Cei mai mulți erau din zona localităților Podu Turcului – 4, Glăvănești – 3 și Motoșeni – 2, restul fiind din Solonț, Tamași, Filipeni, Roșiori și Pîncești. . „În urma verificărilor efectuate în teren, din cei 15 fermieri care au depus cerere pentru înscrierea în program, doar 9 au îndeplinit cerințele privind suprafața și producția minimă obținută”, au precizat reprezentanții Direcției Agricole Bacău. O altă condiție impusă era ca producătorii să probeze vânzarea producţiei realizate, prin documente fiscale (bon fiscal, factură, filă din carnetul de producător). Aceste documente justificative se depuneau la Direcția Agricolă Bacau până la 29 noiembrie 2021.