Asociația Energia Inteligentă a înaintat o scrisoare tuturor liderilor politici, Premierului României și Ministerului Energiei, cu măsuri de eliminare a haosului de pe piața de gaze naturale și energie electrică.

În luna octombrie 2021, toți politicienii predicau minunile care le vor aduce plafonarea prețului la gaze și electricitate, chiar dacă prezentam atunci atât public, cât și prin materiale înaintate grupurilor de parlamentari că nu este modul prin care consumatorii vor avea prețuri corecte. Primele efecte s-au dovedit dezastroase și aceeași politicieni o reneagă și vin cu alte soluții ”miraculoase” – reglementarea prețurilor la gaze și energie de la 1 aprilie 2022.

În primul rând, este imposibil să se facă acest lucru, deoarece majoritatea producătorilor de gaz și energie, dar și unii dintre furnizori au contracte de vânzare-cumpărare deja încheiate la prețurile pieții pe întreg anul sau chiar pentru anii viitori. Astfel, nu există cantitatea necesară disponibilă în piață pentru a o reglementa. Suspendarea contractelor încheiate în piață nu se poate realiza decât în condiții de forță majoră sau insolvență, astfel nu ai cum să-ți propui acest lucru de la 1 aprilie 2022. În același timp de ce să îți propui să reglementezi o piață atunci când nu mai este nici o urgență iminentă? Începând cu luna aprilie cantitățile consumate de majoritatea consumatorilor va scădea substantial, astfel încât energia nu mai constituie o apăsare reală pe bugetul lor lunar, iar consumatorii casnici și non casnici care au cu adevărat probleme pot să fie ajutați prin Legea Consumatorului Vulnerabil, modifcată corespunzător. Astfel, autoritățile au timp să vină cu măsuri pentru a preîntâmpina situația din toamana anului 2021. Este adevărat autoritățile trebuie să se uite în ochii oamenilor și să recunoască că epoca prețurilor mici la energie și gaze s-a terminat și că urmează un deceniu de trend crescător al prețurilor, dar printr-un Planul de Măsuri de Urgență Energetică, se poate atenua impactul prețului asupra acestora.

Ne bucură faptul că de la propunerea noastră de Plan de Măsuri de Urgență Energetică lansat în august 2021, se inspiră tot mai mulți politicieni, dar din păcate acesta este gândit ca un tot unitar și practica de a extrage din el doar acele măsuri care sună bine sau dau bine, în lipsa abordării integrale, nu va adduce rezultatele dorite pentru societate.

1. Diminuarea Fiscalității în energie

Autoritățile trebuie să înceapă cu reconsiderarea sistemului fiscal din energie. Ani la rând fiscalitatea în energie a fost în creștere, inelasticitatea din energie favorizând colectarea sigură și consistentă de bani la bugetul de stat. Această metodă a funcționat atât timp cât energia era produsă preponderent în România, în sisteme construite înainte de 1989,  amortizate, cu costuri mici de producție când taxele și accizele aveau loc suficient astfel încât, încărcarea la nivel de preț să nu fie foarte mare la nivelul consumatorului final. Astăzi, România a devenit dependentă de importuri, are nevoie de dezvoltări masive de capacități de producție și astfel acest ststem fiscal trebuie obligatoriu adaptat pentru a diminua presiunea prețurilor mari asupra consumatorilor. Este adevărat această abordare va determina, obligativitatea reducerii costurilor publice (celebrele reforme administrative și de personal etc. pe care nu vrea nimeni să și le asume) și va aduce creșteri semnificative ale nivelului de impozitare al cetățenilor (un alt subiect tabu). Un alt element important al acestor construcții duplicitare în energie a fost taxa de cogenerare, în fapt un mecanism de subvenționare a consumatorilor de energie termică, de către toți consumatorii de energie electrică din România. Eliminarea acestei taxe va determina creșterea prețului la energie termică cu cca. 30%, astfel, se impun din nou alte taxe și impozite pe umerii oamenilor pentru a ține în viață aceste sisteme. Vedem că ”mizeria” este atât de mare, încât ea este greu de înțeles dar și mai greu de înlăturat. Tot ceea ce vedem acum este rodul minciunilor și diverselor mecanisme de subvenție încrucișate ascunse, realizate în ultimii 30 de ani.

2. Măsuri urgente de reducere a prețului energiei

Aceste măsuri au ca și scop readucerea prețurilor la un nivel corect bazat pe costuri și pe profituri decente în piață prin modificarea legii gazelor și a energiei:

1. Reglementarea pentru 12 luni a marjei de profit lunare la nivelul furnizorilor și producătorilor de energie, va reduce prețurile de achiziți și vânzare gaze naturale, atât pentru contractele în derulare cât și pentru contractele noi încheiate.
2. Eliminarea pentru 12 luni a TVA și a accizelor, va reduce prețurile de vânzare gaze naturale, atât pentru contractele în derulare cât și pentru contractele noi încheiate.
3. Suspendarea Gas Release Program și regândirea acestuia sub forma unor Best Practice, obligatorii a fi realizate la nivelul fiecărui producător pentru a crește lichiditatea pieței românești, va elimina un fals deficit de gaze în piață și va contribui la reducerea prețurilor de achiziție
4. Controale la furnizori pentru a preveni și depista măsurile abuzive din piață pe care unii dintre aceștia îl practică în raport cu consumatorii

1. Măsuri pentru reducerea sărăciei energetice și protejarea consumatorilor vulnerabili

Având în vedere situația critică existentă în toamna anului 2021 și lipsa capacității autorităților de a veni cu alte soluții, plafonarea / compensarea facturii la consumatorii casnici și non casnici a fost compromisul care poate fi acceptat până în luna martie 2022. Aberația acestei legi pleca de la ideea de a plafona prețul tuturor consumatorilor indiferent de veniturile, consumul și contractul deținut de consummator și de a socializa ulterior la nivelul tuturor românilor plata diferenței dintre prețul plafonat și prețul din contract. În momentul de față se impune ca începând cu data de 1 aprilie 2022 să se modifice Legea Consumatorului vulnerabil astfel încât prin această lege să fie ajutați toți consumatorii casnici și non casnici, fără să mai fie necesară alte legi aberante de plafonare/compensație.

De asemenea se impun modificări la Legea Consumatorului Vulnerabil pentru atingerea unui deziderat important – reducerea sărăciei energetice:

• extinderea aplicabilității legii de la ”stabilirea măsurilor de protecție socială pentru consumatorul vulnerabil de energie” la ”măsuri de diminuare a sărăciei energetice și de protecție socială pentru consumatorul vulnerabil de energie ;
• stabilirea unor indicatori ai sărăciei energetice și impunerea prin lege a țintelor de diminuare a sărăciei energetice;
• numirea unei entități responsabile cu diminuarea sărăciei energetice (în opinia Asociației aceasta ar trebui să fie Ministerul Energiei, minister numit responsabil cu elaborarea si ducerea la îndeplinire a Strategiei Energetice, strategie care trebuie să trateze și sărăcia energetică);
• introducerea categoriei de consumator vulnerabil din considerente de lipsă de informare;
• măsurile non-financiare propuse de AEI de diminuare a sărăciei energetice:

1. a) asigurarea unor canale adecvate de informare, la nivel national si local;
2. b) facilități de acces și conectare la sursele de energie disponibile necesare pentru asigurarea nevoilor energetice minimale;
3. c) aranjamente speciale de plată pentru clienții vulnerabili care nu pot achita factura, precum: eșalonarea plății în perioadele cu consum ridicat, termene de grație, nivelarea anuală a facturilor etc.;
4. d) evitarea deconectării în perioadele cu consum ridicat;
5. e) măsuri destinate creșterii performanței energetice de tipul reabilitării termice a locuinței, respectiv de eficientizare a consumului, subsumate obiectivelor PNAEE de creștere a eficienței energetice în sectorul rezidențial.
6. f) abonamentul la gaze și energie, ca modalitate de acoperire a costurilor fixe și aplatizare a costurilor cu energia în perioada de iarnă
7. g) impozitarea diferențiată a locuințelor pe clase energetice
8. i) măsuri pentru implicarea furnizorilor de energie în activități de reducere a sărăciei energetice

3. Măsuri urgente de asigurare a funcționării pieței de energie

Depășirea momentelor critice privind facturile din această iarnă la energie trebuie să fie urmată de realizarea în regim de urgență, a unor acțiuni care să asigure reluarea funcționării normale a pieței de energie.

1. Impunerea, unui nou model de impozitare progresist al supraprofiturilor furnizorilor/producătorilor, dar cu scopul unic de a reduce nivelul prețului și nu de a colecta bani la bugetul de stat
2. Obligativitatea indicării marjei comerciale practicate de furnizori în contracte și pe facturi,
3. Aplicarea modelului pentru aplatizarea vârfurilor de cost din perioadele de iarnă cu transferul costurilor în perioada cu minim de cost (perioada caldă). Rezervării de capacitate pe sistemele de distribuție concomitent cu introducerea tarifării binome în scopul aplatizării curbei de cost pentru consumatori pe perioada unui an și reducerea impactului facturilor asupra bugetului consumatorului în perioadele reci;
4. Obligativitatea realizării de către ANRE, Operatorii Bursieri de rapoarte saptamanale și lunare, publicate până cel mai tarziu a 3 zi din săptămâna următoare și a 5 zi din luna următoare privind preturile medii săptămânale/lunare pentru diversele tipuri de produse din energie.
5. Măsuri de stimulare a reducerii pierderilor de energie și creșterii eficienței energetice la operatori și consumatori
6. Separarea activității de trading de cea de furnizare, sub aspectul acționariatului, contabilității și managementului,

4. Măsuri sistemice pe termen lung de reducere a prețului energiei și asigurare a funcționării pieței

Dacă primele seturi de măsuri propuse au ca și scop stabilizarea și asigurarea funcționării societății românești, ele trebuie urmate de un Plan de acțiuni pe termen lung privind prevenirea apariției înor situații similare în viitor:

1. Master Planul creșterii a capacităților de producție, stocare, transport și distribuție a energie
2. Pregătirea consumatorilor pentru o piață liberalizată, prin programe de diseminare pentru consumatori
3. Restructurarea instituțiilor care trebuie să asigure funcționalitatea piețeiei libere – ANPC, Consiliul Concurenței, ANRE –  prin ample măsuri de depolitizare, profesionalizare și eficientizare
4. Înființarea unei Entități pentru Soluționarea Alternativă a Litigiilor, entitate care să medieze conflictele comerciale dintre consumatori și furnizori, în condițiile în care nici una dintre entitățile existente nu are această posibilitate în prezent
5. Realizarea unei strategii de diminuare a sărăciei energetice și protejarea a consumatorilor vulnerabili
6. Definirea unui Nou Model Energetic în concordanță cu cerințele prezente și viitoare care să asigure necesarul energetic românesc în următorii 50 de ani în concordanță cu constrângerile sociale, de mediu etc. România trebuie să accepte că sistemul românesc energetic nu mai face față tuturor cerințelor prezente și viitoare, este dependent de sursele de import, și trebuie să creioneze urgent strategii clare și realiste de Securitate Energetică și de definire a unui Nou Model Energetic Național, în contextul evoluțiilor viitoare.

5. Măsuri pentru cazuri de nefuncționare a pieței și cazuri de urgență energetică

Când ne confruntăm cu creșteri repetate de 20 – 30% a prețului la nivel de câteva zile, nu mai putem vorbi de o piață liberă pe deplin funcțională. O piață disfuncțională a energiei, cu un dezechilibru mare între cerere și ofertă, impune o altă abordare, care trebuie legiferată. Este important să se stabilească când se aplică astfel de măsuri și mai ales să se prevină ca aceste măsuri să fie utilizate în scop populist.

Introducerea unor acțiuni de reglementare a pieței pentru o perioadă determinată (gaze, energie electrica) se poate realiza conform Legii 21/1996 cu toate modificările ulterioare, care prevede la Art. 4 (3) În împrejurări excepţionale, precum: situaţii de criză, dezechilibru major între cerere şi ofertă şi disfuncţionalitate evidentă a pieţei, Guvernul poate dispune măsuri cu caracter temporar pentru combaterea creşterii excesive a preţurilor sau chiar blocarea acestora.

Asemenea măsuri pot fi adoptate prin hotărâre pentru o perioadă de 6
luni, care poate fi prelungită succesiv pentru durate de câte cel mult 3 luni, cât
timp persistă împrejurările care au determinat adoptarea respectivei hotărâri.

Astfel, considerăm că în baza alin 3, art 4 din Legea 21/1996 este necesară modificarea legii 123/2012 în care să se prevadă că la dezechilibre majore preconizate între cerere și ofertă, se vor aplica următoarele măsuri:

1. „Cap la pret final” pentru fiecare furnizor, cu plafonarea profitului furnizorului/producatorului și mecanism de recuperare costuri,
2. Suspendarea temporară a exporturilor,
3. Introducerea coșului de import astfel încât cantitățile de energie (gaze și energie electrică) importate să fie distribuite în mod unitar la nivelul tuturor consumatorilor
4. Plafonarea pe termen scurt a prețului producătorilor pentru energia/gazele nevândute
5. Măsuri de acoperire a cererii de gaze, energie electrică etc. în iarna următoare: Definirea conceptului de Societate de Securitate Energetică Strategică, cu scopul de achiziționare de gaze/energie electrică pentru acoperirea eventualelor crize energetice,

Atunci când ne îndreptăm către o lipsă acută a gazelor și a energiei electrice, considerăm că se impune activarea art 24 si art 176 din legea energiei si a gazelor pentru derularea de urgență a unui plan de măsuri (În cazul unor situații neașteptate de criză pe piața de energie/gaze și în cazul în care este amenințată siguranța fizică ori securitatea persoanelor, a aparatelor sau a instalațiilor ori integritatea sistemului, operatorul de transport și de sistem propune ANRE și ministerului de resort adoptarea unor măsuri de siguranță) care să cuprindă:

1. Măsuri de acoperire a cererii de gaze, energie electrică etc. în iarna următoare: activarea imediată a societăților de Securitate Energetică Strategică (care trebuie definite și operaționalizate), pentru a achiziționa/depozita gaze care ar putea preveni o criză energetică,
2. Realizarea unor depozite strategice de înmagazinare a gazelor naturale.
3. Realizarea unui plan de măsuri de diminuare a livrării gazelor naturale/energie electrică către anumiți consumatori industriali, ori de câte ori există situații de deficit masiv și metode de compensare a pierderilor înregistrate de aceștia;
4. Realizarea unui plan de măsuri de diminuare a livrării gazelor naturale/energiei electrice către anumiți consumatori non casnici neindustriali, ori de câte ori există situații de deficit masiv, prin reducerea activității/trecerea în online (școli, grădinițe, sedii administrative, birouri);
5. Raționalizarea gazelor extrase din depozitele de înmagazinare, în situații previzibile de deficit masiv, cu compensarea pierderilor înregistrate de cei care sunt prejudiciați de lipsa de acces la propriile gaze din depozite.
6. Introducerea de urgență a:

1. • Contractelor de rezervare de capacitate discontinue;
   • Contractelor intreruptibile de livrare a gazelor și energiei electrice;
   • Racordări noi condiționate de existența unei surse alternative de energiei (sisteme duale de alimentare) pentru anumite categorii de consumatori.

Ziua îndrăgostiților a furat startul anul ăsta și și-a făcut „de cap” în ciuda tuturor restricțiilor care, teoretic, există. Practic însă, dacă ar fi să nu vedem măști cam peste tot, am fi uitat clar de visul ăsta urât care ne bântuie de doi ani. Dar să revenim la Ziua îndrăgostiților care a acaparat cu totul weekendul ce tocmai a trecut.

În primul rând, toate magazinele au „îmbrăcat straie de sărbătoare” și și-au ademenit clienții cu fel de fel de oferte. Mai de Valentine”s, mai că se termină sezonul, reducerile sunt în toi, unele dintre ele, conform celor afișate, fiind și de 70%. Ce pandemie? Ce virus? Cu asemenea oferte e de stat acasă? Nici vorbă.

Acesta fiind contextul, cu banii sau cardul la purtător, băcăuanii au dat iama la cumpărături. Ce au cumpărat? Asta e mai puțin important. Important este cum se mai face accesul în magazine. Vă amintiți că nu aveai acces în magazine fără certificat verde, fără să ți se măsoare temperatura și fără mască? Ei bine, nu mai e așa.

Chiar dacă pe la televizor se mai dau de ceasul morții Arafat și compania, în teritoriu oamenii își văd de viața lor. Situația s-a schimbat în toate unitățile comerciale mari. Mai găsești pe ici pe colo câte un om de la pază care stă la intrare cu un termoscaner. Dar nu-l mai bagă nimeni în seamă.

Ce-i drept nici cei de la pază nu se mai agită. Mai întinde câte un vizitator mâna, dar cred că din obișnuință. După cum se vede limpede, și omul de la pază pune „pistolul” „la mișto”. Ce temperatură? În plus, se zice că de la varianta asta nouă nici măcar nu mai faci temperatură, așa că… Deh, trebuie și oamenii să își facă serviciul.

La fel și în cazul certificatelor verzi, sau ce culoare sau denumire or mai avea. Că deunăzi, un tânăr se lăuda pe rețelele de socializare că are vreo trei… Ce să mai facă cu ele? Că nici la mall nu se mai uită la ele deși oamenii din instinct le mai arată. Dar sunt și unii care intră val vârtej și nu le spune nimeni nimic. Doar să aibă mască. Și apropo de asta…Intră o duduie,blondă, frumoasă și sexi. Scapă masca pe jos și spune că nu o mai poartă că …dacă s-a infectat? Băieții de la pază îi și sar în ajutor cu o mască nou-nouță. Ce să mai facă duduia? A trebuit să o pună pe chipul ei angelic și să acopere fardul și rujul perfect aplicate. Probabil că de asta a scăpat și masca dar…nu s-a potrivit. Oricum, după ce au trecut de „punctul de control”, puțini mai sunt cei care poartă masca corespunzător. Dar ce mai contează?

Cei doi ani de pandemie au îngenunchiat industria HoReCa și odată cu ea și cea a evenimentelor. Spuneam că suntem, încă, sub imperiul restricțiilor. Numai că dorința oamenilor e mult mai puternică și practic nimic nu mai contează. Și dacă Valentine”s Day a furat startul, acest aspect s-a văzut cel mai bine în unele restaurante, cafenele și cluburi. Nimeni nu a mai stat pe gânduri și s-au organizat fel de fel de petreceri. În acest context, totuși, evenimentele nu prea au fost promovate decât în rândul clienților fideli. Chiar și în timpul petrecerilor, personalul i-a rugat pe cei prezenți să nu facă live-uri pe rețelele de socializare și să posteze după câteva zile.

Pe principiul că după, „mortul de la groapă nu se mai dezgroapă”. Și se pare că nu s-a întâmplat nimic. Totul a fost bine iar după aceste reușite, în care băcăuanii s-au descătușat după atâta secetă de petreceri, timid apar și promovări. Ce-i drept cu bătaie lungă. Cam pentru 8 martie, atunci când se presupune că vom avea relaxare maximă. Și uite așa, chiar dacă unii vor să ne mai arate „pisica”, se pare că oamenii au înțeles. Asta e. Și ce-o fi o fi!

Fundația Pădurea de Mâine anunță lansarea programului de finanțări nerambursabile Comunitățile Pădurii de Mâine. Programul, cu un buget de 500.000 de euro, alocat pentru anul 2022, susține dezvoltarea durabilă a comunităților din zonele forestiere din România.

Programul Comunitățile Pădurii de Mâine se adresează în primul rând proprietarilor sau administratorilor de păduri (și asociațiilor acestora), UAT-urilor, ONG-urilor cu preocupări de management sustenabil al pădurilor, de conservare a naturii și managementul ariilor protejate, ONG-urilor cu misiune socială, întreprinderilor sociale și instituțiilor de educație. O listă completă a entităților eligibile și a grupurilor țintă se găsește în Ghidul Solicitantului.

Programul se va desfășura în perioada 2022-2031, în limita resurselor financiare disponibile. Domeniile prioritare de finanțare vor fi definite pentru fiecare ciclu anual de finanțare, dar trebuie să urmărească obiectivele specifice ale programului. Pentru anul 2022, direcțiile recomandate de acțiune sunt următoarele:

• Educație: Proiectele vizează creșterea respectului față de natură prin educarea părților interesate pentru administrarea responsabilă a pădurilor în comunitățile forestiere.
• Economie socială: Dezvoltarea economiei sociale în comunitățile forestiere – organizații comunitare eficiente care promovează dezvoltarea economică sustenabilă și echitabilă a comunităților.
• Cercetare/inovare și transfer tehnologic: Dezvoltarea cercetării/inovării și transferului tehnologic în domeniile managementului forestier sustenabil.
• Creșterea suprafețelor împădurite: Creșterea ponderii suprafețelor reîmpădurite/împădurite în zonele actualelor/viitoarelor comunități forestiere.

Dezvoltare gestionată local, programe cu impact real și durabil

„Prin acest program urmărim dezvoltarea durabilă a comunităților care depind de pădure – spune Mihail Caradaică, directorul executiv al Fundației Pădurea de Mâine. Principalii actori din comunitate cunosc cel mai bine nevoile și soluțiile care trebuie implementate, iar programul nostru le oferă autonomie și puterea de a acționa local pe o paletă largă de direcții de dezvoltare.”

Pentru anul curent, bugetul programului este de 500.000 de euro. Sunt disponibile două categorii de granturi, cu valori cuprinse între 3.000 și 70.000 de euro și, respectiv, 70.001 și 120.000 de euro. Cofinanțarea proiectelor nu este obligatorie, dar se punctează suplimentar.

Proiectele pot fi depuse în perioada 1-31 martie 2022. Evaluarea acestora va fi făcută de evaluatori profesioniști și independenți, conform strategiei programului și codului de conduită, între 1 și 30 aprilie. Perioada de contractare a proiectelor va fi în luna mai, urmând ca de la 1 iunie să înceapă implementarea acestora.

Mai multe informații, Ghidul Solicitantului și modelul cererii de finanțare sunt disponibile pe site-ul Fundației Pădurea de Mâine, la adresa www.padureademaine.ro/comunitati.

Fundația Pădurea de Mâine s-a constituit în anul 2019 pentru a crește anvergura programului de reîmpădurire cu același nume, lansat în 2017, și pentru a extinde programe în direcții de promovare a silviculturii responsabile, proiecte de educație și dezvoltare comunitară. Pădurea de Mâine a luat naștere ca proiect de reîmpădurire a terenurilor private, dezvoltat de Asociația Administratorilor de Păduri și Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava, cu sprijinul HS Timber Group.

Campania de înființare de noi subfiliale Cultul Eroilor și de remodelare a celor deja existente în județ, derulată de la începutul acestui an de Filiala Bacău a Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria”, a continuat, la Moinești, cu alegerea Biroului executiv al unei astfel de organizații, pentru un mandat de patru ani. La eveniment au participat, alături de președintele și prim-vicepreședintele Filialei – Dănuț Voicu și Cristinel Aioanei, primarul și viceprimarul municipiului Moinești – Valentin Vieru și Bogdan-Dragoș Legănuș.

Membrii Biroului executiv al Subfilialei Moinești sunt în mare majoritate profesori la școlile din municipiu, dar și ingineri și preoți ai Bisericii Ortodoxe – protopopul de Moinești – preot dr. Costel Mareș, parohul Bisericii Nașterea Maicii Domnului și Sf. Mare Ierarh Nicolae – părintele Daniel Enea și preotul Gheorghe Aniculoaie.

Conducerea Biroului Executiv este formată de prof. Gabriela Biea (președinte), prof. dr. George Găman (prim-vicepreședinte), prof. Lorina-Ionela Lăzărică, preotul Daniel Enea și prof. Alina-Ramona Pistol (vicepreședinți), iar prof. Maria Lupu este secretar executiv.

Numărul membrilor subfilialei este acum de 26, dar obiectivul subfilialei este să se ajungă la 50-55 de membri până la finalul anului.

„Am procedat la reorganizarea primei subfiliale Cultul Eroilor dintr-un municipiu al județului Bacău – a precizat Dănuț Voicu – și este de remarcat calitatea membrilor Biroului executiv al acesteia. Subfiliala a funcționat și până acum, dar activitatea ei a fost mai puțin consistentă. Acum avem foarte mulți profesori membri ai ei și sperăm să dezvoltăm, astfel, latura educațională în acest domeniu, prin constituirea și mai multor Cercuri Cultul Eroilor în școli. Avem sprijin important și de la autoritatea locală și de la reprezentanții Bisericii Ortodoxe și credem că vom revigora activitățile de comemorare a eroilor, de îngrijire a monumentelor și cimitirelor dedicate acestor eroi. Sper să ajungem și la un număr mai mare de membri ai subfilialei. Iar noi vom continua campania de revigorare și reorganizare a subfilialelor Cultul Eroilor din județ”.

Acțiunea a fost apreciată și de reprezentanții Bizericii Ortodoxe. „Asociația Cultul Eroilor are de mai mulți ani activitate la Moinești, iar sufletul subfilialei noastre a fost Gabriela Biea – a declarat pr. dr. Daniel Enea. Acum, important este să punem toți umărul la astfel de activități, pentru a ne cinsti cum se cuvine Eroii Neamului, cei care s-au jertfit pentru ca noi, copiii și nepoții noștri să ne bucurăm de darurile frumoase date de Dumnezeu pe acest pământ binecuvântat, România. Eroii s-au jertfit și pentru a se păstra unitatea de credință, unitatea de limbă și unitatea teritorială a țării”.

Aprecieri au fost adresate adunării de reconstituire și de primarul Valentin Vieru: „Aveți sprijinul nostru și vă mulțumim că ați fost alături de noi la toate evenimentele dedicate omagierii Eroilor Neamului. Autoritatea locală și instituțiile municipiului au, în Biroul executiv al subfilialei Cultul Eroilor oameni care le reprezintă, un consilier al primarului, șeful Centrului Cultural Lira și directorul Direcției de asistență socială Moinești. Și iată lângă noi și preoții din municipiu, dar și cadrele didactice”.

Adunarea a fost precedată de un scurt program susținut de Corala Resurecțio a Liceului „Spiru Haret”, dirijată de Gabriela Biea.

Gabriela Biea: „Am privilegiul de a putea învăța istoria, prin cântec, eu și copiii mei. «Patriotismul nu echivalează cu declarațiile,  neacoperite prin fapte, cu vorbele goale» amintea poetul nepereche al românilor, Mihai Eminescu. Patriotismul presupune lucrare, dăruire, jertfă, recunoștință, într-un cuvânt, iubire față de tot ceea ce este românesc, frumos și curat. Patriotismul reprezintă, după credință, puterea unui popor. Patria ne face să simțim că aparținem unui popor, că avem obârșii. Apărându-ne identitatea, ne apărăm pe noi înșine și pe strămoșii noștri, al căror sânge ne curge prin vene. Patriotismul a fost firul care i-a adunat pe toți, dintr-o credință, istorie și-un neam, dintr-un ideal și o suferință comună.”

• sute de milioane de lei vor pleca în dezvoltarea județului și în proiectele majore din „Sănătate”

Bugetul alocat județului în acest an vizează, în principal, continuarea lucrărilor la proiectele deja începute, precum şi demararea unor noi investiţii pentru dezvoltarea economică şi socială a judeţului.

În recenta ședință extraordinară a Consiliului Județean, aleșii județeni au aprobat bugetul pe care-l va avea la dispoziție întreaga instituție, în acest an. 76% din fondurile aprobate pentru dezvoltarea județului se vor duce spre modenizarea infrastructurii de transport, inclusiv la aeroport, diferența de bani fiind alocată Sănătății, respectiv pentru finalizarea lucrărilor la heliport și UPU, la clădirea Secției Pediatrie, precum și la lucrările programate la parterul și subsolul clădirii Spitalului Municipal „Sfânta Maria”. S-au avut în vedere și cheltuielile de funcționare ale instituțiilor subordonate, precum și ale aparatului propriu, o mare parte din sumele alocate fiind pentru asigurarea utilităților, respectiv energie electrică și gaze. „Partea de cheltuieli înseamnă 594 de milioane de lei. Este un buget mai mare decât cel de anul trecut. Alocările pentru dezvoltarea județului Bacău sunt de peste 307 de milioane de lei, iar partea destinată cheltuielor curente proprii, inclusiv ale celor 19 instituții din subordine, se cifrează la 250 de milioane de lei. Sursele de finanțare pe care ne bazăm sunt în procent de 51% de la bugetul local – peste 176 de milioane de lei – , la care se adaugă fonduri europene de peste 108 milioane de lei, reprezentând 32% din total, iar diferența de 17 % – circa 57 de milioane – vin de la bugetul de stat”, a arătat președintele Consiliului Județean bacău, Valentin Ivancea.

Modernizarea drumurilor județene

Acesta a mai spus că, în acest an, bugetul Consiliului Județean se va prioritiza pe infrastructură rutieră, inclusiv de transport, pentru că în calcul intră și bugetul aeroportului, – reprezentând 76 % din totalul bugetului județului, și pe infrastructură de sănătate – circa 17%. În plus, vor mai fi investiții de interes județean în asociere cu UAT-urile, care se cifrează la 5 milioane de lei – 2 %, și investiții noi, totalizând peste 12,5 milioane de lei – 4%. La acest ultim capitol, banii vor fi destinați întocmirii documentațiilor tehnice, suma urmând să crească pe măsură ce vor fi obținute finanțări pentru fiecare proiect, din fonduri europene sau de la bugetul propriu, al județului. În privința sumelor alocate pentru modernizarea infrastructurii de transport, reținem că drumurile județene vor beneficia de cei mai mulți bani – peste 250 de milioane de lei, reprezentând 96% din totalul alocărilor. Circa 93,7 milioane de lei sunt bani atrași din sursele europene  – 39 %, respectiv POR 2014-2020, și se vor duce în lucrările la Axa rutieră strategică Bacău – Neamț. În plus, de la bugetul județului, s-a aprobat suma totală de 90,8 milioane – 37, în vreme ce de la bugetul de stat sunt aprobate 57,7 milioane de lei, bani acordați prin PNDL – 24%. Aeroportul Internațional „Gerge Enescu” va beneficia în acest an de o susținere financiară de peste 8,4 milioane de lei.

Continuă investițiile în „Sănătate”

Din fericire, o sumă importantă de bani va fi alocată continuării lucrărilor la unitățile spitalicești. Astfel, consilierii județeni au aprobat suma de peste 60 de milioane de lei destinată acestui capitol important pentru întrega comunitate, din care aproape 17 milioane de lei se vor cheltui pentru finalizarea reparațiilor capitale, demarate în urmă cu câțiva ani, la corpurile A și B ale Secției Pediatrie, clădire care era supusă unui risc major în caz de cutremur. Prin urmare, la finalul lucrărilor, unitatea medicală va putea beneficia, printre altele, două săli de chirurgie, inclusiv un spațiu de joacă şi de relaxare pentru copiii care vor ajunge să fie internați în acea secție. Va fi o clădire modernă, cu condiţii hoteliere de top, inclusiv grupuri sanitare și duşuri în toate saloanele. Evident, întregul mobil va fi recompartimentat, se vor reface instalațiile electrice și sanitare, se va instala un sistem de ventilație. Totodată, imobilul va fi reabilitat termic. Apoape 18 milioane de lei se vor duce la finalizarea lucrărilor la heliportul de la spitalul județean, investiție care va spori capacitățile spitalului de intervenție promptă în cazurile de urgență majoră. Aici, va exista inclusiv un lift exetrior. Totodată, pentru amenajarea și dotarea parterului și a subsolului clădirii Spitalului Municipal, consilierii județeni au aprobat suma de 15 milioane de lei. „Este o asociere 50-50 cu primăria municipiului Bacău, cu o sumă totală de 21 de milioane de lei, ceea ce ar fi însemnat ca fiecare să vină cu 10 milioane de lei. Însă, noi vom mai suporta, suplimentar, 15 miloane de lei pentru dotarea acestui obiectiv, respectiv pentru paterul și subsolul clădirii, tocmai pentru a putea deveni funcțională. Căci, degeba facem reparații sau o aducem în stare de a fi operaționalizată, dacă nu o și dotăm corespunzător”, a punctat Valentin Ivancea, președintele CJ Bacău.

„Sute de milioane, pentru sănătate și transportul rutier, și …25 de mii de lei pentru parcuri tehnologice – acesta este nivelul”

Din păcate, bugetul județului nu a fost susținut de toți aleșii județului, consilierii liberali alegând să se abțină de la vot, deși, la mijloc ar fi fost inclusiv comune conduse de primari PNL. Decizia pare controversată cu atât mai mult cu cât, într-o intervenție, un consilier liberal chiar a îndemnat, cel puțin declarativ, la renunțarea „meciurilor” dintre consilierii oponenți, subliniind, tot declarativ, că „toți cei din Consiliul Județean suntem o echipă” și „cetățenii ne vor taxa, dacă nu vom face lucruri bune pentru județ”. În schimb, prin vocea liderului Cezar Olteanu, liberalii au propus o serie de proiecte care să vină în completarea investițiilor, respectiv un parc științific și tehnologic la Onești, un alt parc industrial pe Valea Muntelui ș.a., amendamente care nu au trecut de votul majoritar al consilierilor județeni Cert este că, în ciuda atitudinii rezervate a grupului liberal din cadrul CJ, bugetul județului a fost votat de consilierii PSD și de aleșii grupului Pro România. „V-ați abținut de la votul pentru aprobarea a 61 de milioane de lei în «Sănătate», și a altor 250 de milioane destinate infrastructurii rutiere de transport. În schimb, ați propus amendamente pentru investiții care, să zicem, se cifrează la  … 25.000 de lei. Cam acesta este nivelul”, a replicat, la finalul votului, președintele CJ, Valentin Ivancea.

A fost lansat în dezbatere publică Regulamentul Local de Arhitectură și Estetică Urbană, care impune noi norme locale pentru publicitatea stradală, identitatea cromatică a orașului, respectiv urbanismul comercial.

Conform celor declarate de viceprimarul Cristian Ghingheș, se introduce o paletă de culori obligatorie pentru construcțiile din tot orașul (culori de bază/fond, respectiv culori pentru accente), completată de o paletă specifică și mai restrânsă pentru clădirile din zonele istorie (zona centrală – UTR 1 din PUG, respectiv zonele de protecție a monumentelor istorice).

Culorile stridente vor fi complet interzise. Va fi interzisă zugrăvirea parțială a fațadei, iar proprietarii au obligația să uniformizeze aspectul cromatic al clădirilor. Înscrisurile publicitare aplicate cu vopsea direct pe fațadă vor fi interzise.

De asemenea, orice lucrare de termoizolare sau reabilitare termică sau cromatică se va face cu avizul prealabil al primăriei și trebuie făcută obligatoriu pe toată fațada, nicidecum parțial (cum s-a tot întâmplat până în momentul de față).

Toate lucrările de reabilitare structural arhitecturală a anvelopei clădirilor se fac cu proiect tehnic și vor avea nevoie de autorizație de construire, așa cum spune legea. Proprietarii clădirilor aflate în degradare estetică și structurală au obligația să intervină și să reabiliteze structural-arhitectural anvelopa clădirilor. Dacă nu o fac, riscă o amendă între 2.000 și 2.500 de lei care, desigur, ar putea fi aplicată succesiv în timp.

Antenele, echipamentele aferente instalațiilor de climatizare, cablurile și alte instalații de telecomunicații nu vor mai putea fi amplasate pe fațadele clădirilor de la străzile principale din zonele 1 și 2.

Vor fi permise doar instalațiile de supraveghere, de alarmare și cele ale furnizorilor de electricitate și gaze naturale. Garajele care vor mai rămâne în picioare vor trebui să aibă toate culoarea gri deschis (NCS S 1002-G), iar porțile să fie gri-mat (NCS: S 2002-R50B).

Termenul de conformare: 12 luni de la intrarea în vigoare a regulamentului, valabil de fapt pentru toate celelalte obligații impuse. Celelalte reguli propuse pot fi consultate pe larg, în proiectul regulamentului, aflat în dezbatere publică până pe 17 februarie și publicat aici: https://bit.ly/rlaeubacau .