Costul inputurilor în agricultură a crescut de patru-cinci ori, mai ales de la declanșarea războiului din Ucraina. Creșterea a început odată cu criza gazelor, de dinaintea conflictului armat de la granițe, urmată de cea a carburanților. Pe deasupra, apare și neajunsul lipsei precipitațiilor, din ultimele luni, inclusiv din iarna recent încheiată.

Fermierii se plâng că, din cauza sistării activității, în luna decembrie, la combinatul de îngrășăminte Azomureș, dublată de războiul din Ucraina, fertilizatorii se găsesc din ce în ce mai greu. În plus, și prețul acestora a crescut fulminant, pe lângă restul inputurilor din agricultură – motorină, ierbicide, fungicide și insecticide. Și asta în plină campanie de primăvară, când nevoia de îngrășăminte este poate cea mai mare, întrucât fără fertilizatori, scade în mod dramatic producția. Iar, efectul imediat este creșterea prețurilor alimentelor, cu cel puțin 20%, spun economiștii. „Este simplu de înțeles, dacă socotim că, de exemplu, tona de uree care, anul trecut, costa 1.400 de lei, acum nu o găsești sub 5.000 de lei. Apoi, motorina care, în 2021, era 4,5 lei – 5 lei, acum este peste 8 lei litrul. Mergem mai departe și vedem că, la semințe, adaosul de acum, în comparație cu nivelul de preț din 2021, este de 15 – 20%, iar la ierbicide, fungicide și insecticide, este o creștere de 20 – 30 %”, spun fermierii băcăuani. Deși prețurile pot fi negociate în funcție de cantitate, un sac de 50 de kg cu azotat de amoniu care, la începutul anului trecut, costa 50-60 de lei, în prezent se vinde cu …260 de lei, indiferent de cantitatea comandată, după ce, în noiembrie, prețul era de peste 80 de lei.

„Fără îngrășământ, în doi ani de zile, dăm faliment”

Înainte, fermierii puteau alege de unde să se aprovizioneze cu îngrășăminte, dar acum, după declanșarea conflictului din Ucraina, când exporturile din această țară și din Federația Rusă au fost sistate complet, lumea nici măcar nu mai întreabă de proveniență, acceptând orice ofertă, din orice țară. Prin urmare, au rămas, ca variante, produsele importate din Azerbaidjan și Egipt, cu marele dezavantaj al creșterii prețurilor, la toate aceste produse. „Imaginați-vă că îngrășămintele s-au scumpit cel mai mult, de trei – patru ori față de anul trecut. Efectele crizei îngrășămintelor se vor resimți al naibii de tare la toamnă, pentru că, mă gândesc, mai toți marii fermieri au reușit să-și procure cât de cât din necesarul pentru primăvară. Unii se sperie că motorina și-a dublat prețul, dar ureea e mai scumpă de patru ori. Plus că nu se mai găsește. Or, cele mai mari cantități veneau de la ucrainieni, pentru că le videau mai ieftin. Totul se leagă, pentru că gazul metan, materia primă din care se fac îngrășămintele pe bază de azot, era adus de la ruși”, explică Viorel Ilaș, unul dintre marii fermieri din județul Bacău, cu terenuri cultivate în zonele Ardeoani și Sănduleni. De reținut că, anterior crizei războiului din Ucraina, producția de îngrășăminte din Europa s-a scumpit enorm, ca efect al creșterii prețului la gaze. Partea proastă este că restul producătorilor, în special cei din lumea arabă, nu fac față necesarului de îngrășăminte din zona Europei. „Vă spun că dacă prețul gazelor va rămâne la acest nivel, extrem de ridicat, vor fi probleme mari, în următorii doi ani, în privința îngrășămintelor pe bază de azot, care este principalul element în dezvoltarea plantei. Fără îngrășământ, în doi ani de zile, dăm faliment. Anul ăsta, să zicem că mergem în virtutea inerției, dar la anul…vai de noi”, mai spune fermierul Ilaș.

Visând, cu ochii deschiși, la comorile pierdute din industrie

În aceste condiții, agricultorii regretă dispariția din sistem a combinatului Amurco, redenumit ROM Fertilizers (fostul CICh – Sofert) Bacău, deținut de grupul InterAgro al miliardarului Ioan Niculaie. Fost ofițer de Securitate, acesta a fost închis pentru 5 ani, sub acuzația de instigare la evaziune fiscală, instigare la spălarea banilor şi cumpărare de influenţă. La fel ca și restul combinatelor fanion de îngrășăminte (Nitroporos Făgăraş Ga Pro Co Săvineşti, Donau Chem Turnu-Măgurele, Chemgas Slobozia, Viromet Victoria), toate cumpărate de Ioan Niculaie, și Amurco a ajuns la fier vechi. Și asta în ciuda falsei campanii mediatice, de dezinformare, declanșate de Ioan Niculaie, după tipicul serviciilor secrete, în privința repornirii colosului industrial de la periferia Bacăului. Ca o paranteză, combinatele de îngrășăminte deținute de Ioan Niculaie, împreună, consumau gaze cât întrega populație a României. „Amurco?! Păi, Amurco făcea cel mai bun îngrășământ chimic din România. Producea DAP (diamoniu fosfat), îngrășământul numărul 1 pe bază de fosfor din lume, (folosit, de ex., și ca activator de creştere a drojdiilor în timpul fermentaţiei alcoolice n.r.). dar făcea și uree de foarte bună calitate. Amurco era aur pentru România , dacă ar fi mers”, spun fermierii băcăuani.

Seceta, capac peste toate

Însă, de departe, problema cea mare rămâne lipsa apei din sol. Astfel, pe lângă criza fertilizatorilor, lipsa precipitațiilor, menite să dizolve îngrășământul din sol, pune în pericol culturile din acest an. De altfel, în toată țara, a fost înregistrată o secetă apăsătoare, în ultimele luni. „Nu scăpăm de griji, dar măcar o ploaie bună ne-ar mai da speranțe să mergem mai departe, să putem intra la semănat, în condiții normale. Îngrășământul pe care am apucat să-l dăm stă deasupra, pentru că n-a plouat deloc. Ar trebui măcar vreo 30 de litri pe metrul pătrat. Măcar. Sigur că, după aceea, va trebui să plouă mereu, cât de mult. Știți cum se zice: «Plouă în mai, avem mălai»”, spun fermierii. Din păcate, nici măcar hibrizii de porumb sau grâu, rezistenți la secetă, nu fac față lipsei acute de apă din sol. Specialiștii americani din cercetare lucrează la elaborarea unui hibrid de porumb, transaltând o genă de la cactus, care se crede că va face să reziste planta la secetă. Până să ajungă inovația în producție, o variantă mai credibilă și mai lesne de pus în practică ar fi dezvoltarea sistemelor de irigații, distruse de hoții de fier vechi, dar și de aplicarea legilor fondului funciar. „Pentru noi, cei din zonă, e dificil, pentru că aici nici în trecut nu a fost Organizație a Utilizatorilor de Apă pentru Irigații – OUAI. Pe de altă parte, eu nu pot să fac proiecte de finanțare europeană, în lipsa unui OUAI, iar pentru că terenul este foarte fărâmițat, nefiind al meu, ci luat în arendă, nici nu pot face investiții pe termen lung. Pentru că e posibil ca proprietarul, la anul, să nu ți-l mai dea în arendă. Bașca, nici statul nu te lasă să irigi din apa freatică, considerând că apa este proprietatea statului”, conchide fermierul Viorel Ilaș

Efecte în lanț

Din păcate, necazul agricultorilor se va extinde peste tot, în lanțul alimentar. Și asta pentru că, de afacerile din agricultură va depinde restul verigilor din economie, mai ales industria alimentară. Bunăoară, numai dacă luăm în calcul că grâul a atins cotele cele mai mari, la începutul anului, trecând peste 300 de euro tona. Războiul de la graniță, însă, a provocat haos pe bursele de cereale europene, prețul grâului fiind în creștere din nou, în ultima perioadă. În prezent, cereala-vedetă a depășit pragul de 400 de euro pe tonă. În aceste condiții, în prețul pâinii, dar și al tuturor alimentelor, este foarte posibil să crească, cu peste 20%, față de anul trecut. Pe de altă parte, scumpirea cerealelor ca urmare a creșterii prețului îngrășămintelor produce efecte și în ograda producătorilor de carne, întrucât animalele vor consuma hrană mai scumpă. Or, furajele reprezintă 75% din costul total al animalelor. Deja s-a văzut asta de Paște, când prețul mieilor a atins cote de neimaginat – 40 de lei / kg, în piețe, 50 – 60 de lei/kg, în magazine.

Potrivit Direcției pentru Agricultura Județeană (DAJ)Bacău, „prețul imputurilor pentru campania de însămânțări de primavară pot să difere, în funcție de tehnologia aplicată de fermieri, de modernitatea utilajelor folosite, dar și de firmele de la care aceștia cumpără produsele – importatori direcți sau distribuitori ai acestora”. „Cantitatea cumpărată poate fi, de asemenea, un factor de cost însemnat, întrucât pentru cantități mai mari se aplică reduceri de preț”, au precizat reprezentanții DAJ Bacău. Din analiza acestora, reiese că prețul motorinei a crescut de la 4,5 lei/l, în anul 2020, la 8,30 lei/l, în prezent, creșterea fiind de aproximativ 84 %. La semințele de grâu, de exemplu, prețul a fost, în toamna anului 2020, de aproximativ 2,00 lei/kg, iar în toamna anului 2021, a ajuns la aproximativ 2,50 lei/kg, rezultând o creștere de circa 25%. Prețul pentru sămânța de porumb, în schimb, a crescut de la 580 lei sacul cu 80.000 de boabe, în anul 2021, la 750 lei/sac, în anul 2022, creșterea de preț fiind de 29%. La pesticidele folosite la culturile agricole, prețul a crescut, în anul 2022, față de 2021, cu 10%, iar la îngrașamintele chimice, diferența era de 163% la uree (1.900 lei pe tonă, în anul 2021, 5.000 de lei, în acest an), 150%, la îngrășământul complex ( în anul 2021, o tonă costa 1.600 lei, iar în acest an este de 4.000 de lei).

Jandarmii din Gruparea Mobilă Bacău vor asigura, în perioada 28 aprilie – 1 mai 2022, măsurile de ordine şi siguranţă publică pe timpul manifestărilor religioase de la Biserica „Sfântul Gheorghe” din municipiul Bacău, ocazionate de sărbătorirea „Zilelor Parohiei Sfântul Gheorghe”.      

Conform programului transmis de organizatori, joi 28 aprilie a.c.,  la ora 14.00, va fi adusă „Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului” de la Mănăstirea Giurgeni, pentru credincioșii care doresc să vină în pelerinaj și va rămâne la Biserica „Sfântul Gheorghe” Bacău până duminică, 1 mai a c., ora 14.00.                                                                                                                         
           

Jandarmii vor acționa în zonele de deplasare a pelerinilor, în curtea și în zonele din apropierea lăcașului de cult pentru asigurarea climatului de ordine și siguranță publică, iar prin măsurile adoptate sunt vizate protecția participanților și prevenirea faptelor de natură infracţională și contravențională.
           

Gruparea de Jandarmi Mobilă „Alexandru cel Bun” Bacău va institui dispozitive de ordine publică care vor acționa pentru fluidizarea traficului de pelerini, în vederea evitării aglomerărilor de persoane și blocarea căilor de comunicație rutiere.

 Pentru ca aceste manifestări religioase să se desfășoare în bune condiții, facem următoarele recomandari:
            – respectați indicaţiile forţelor de ordine și manifestați înțelegere față de măsurile luate;
            –  adoptați un comportament civilizat faţă de ceilalţi participanţi;

– supravegheați în permanență bagajele şi bunurile personale, iar dacă sunteți însoțiți de copii, asigurați-vă că aceștia nu se deplasează în afara câmpului dumneavoastră vizual;

– evitați implicarea în conflicte de orice natură, iar dacă sunteți victime sau martorii unor fapte antisociale, solicitați imediat sprijinul jandarmilor aflați în zonă sau prin apel la Serviciul Național Unic pentru Apeluri de Urgență 112.

Efectivele Inspectoratului de Jandarmi Județean Bacău au fost la datorie în minivacanța de Paști, mai mult de 200 de jandarmi fiind angrenați în această perioadă în misiuni de ordine și siguranță publică, precum și în cele de pază și protecție instituțională la obiectivele din competența inspectoratului.

Jandarmii au acționat pentru prevenirea și combaterea faptelor antisociale în cooperare cu polițiștii băcăuani, dar și prin echipaje de jandarmerie, în urma acțiunilor specifice fiind aplicate 41 de sancțiuni contravenționale, însumând aproximativ 9200 de lei.

Cele peste 41 de sancțiuni contravenționale au vizat în principal tulburarea liniștii publice, consumul de băuturi alcoolice în locuri publice, provocarea de scandal, adresarea de injurii și pescuit fără permis, fiind constatate atât direct, cât și în cazul intervenției la apelurile la numărul unic de urgență 112.

Recomandăm cetățenilor să se adreseze celei mai apropiate patrule de ordine şi siguranţă publică când situația o impune, iar în cazuri de urgenţă să apeleze numărul unic 112.

În urma acţiunii desfăşurate la șfârșitul săptamanii trecute pe râul Siret, jandarmii au depistat un bărbat care pescuia cu plasă de pescuit tip monofilament, deși este instituită perioadă de prohibiție .

Până la momentul depistării, bărbatul respectiv a reușit să prindă peste 20 de kg de pește, care ulterior fost redat mediului natural.

Jandarmii i-au intocmit bărbatului actele de sesizare a organelor de urmărire penală sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de pescuit prin orice metode al reproducătorilor, în perioadă de prohibiție (art 64, litb), deținerea peștelui și altor viețuitoare acvatice obținute din pescuit ori produselor din pește( art. 64. lit h), utilizarea uneltelor de plasă de tip monofilament(art. 64, lit. k),fapte prevăzute și pedepsite de O.U.G. nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura.

De asemenea, jandarmii au constatat alte patru fapte de natură penală, fiind efectuat controlul a două autovehiculele, unde au fost depistate mai multe plase de multifilament, plase monofilament, o barcă gonflabilă și o cantitate de peste 50 de kg de pește.
Actele procedurale întocmite de jandarmi au fost înaintate organelor de urmărire penală în vederea continuării cercetărilor şi aplicării măsurilor legale.

Acțiunile de acest gen vor continua și în perioada următoare, atenția jandarmilor fiind îndreptată asupra modului în care sunt respectate normele în vigoare privind pescuitul.
Recomandăm iubitorilor acestui sport să înţeleagă impactul direct al prohibiţiei asupra refacerii ecosistemului, având ca scop principal protejarea resursei şi asigurarea calităţii pescuitului, în viitor.

După 3 ani și jumătate de la semnarea contractului de finanțare, începe implementarea proiectului de modernizare a unei mari părți a sistemului de iluminat public din municipiul Bacău (SLFW), finanțat printr-un credit BERD inițiat de fosta administrație în anul 2017.
Joi, 28 aprilie, începând cu ora 11:00, are loc prima consultare publică pentru derularea proiectului, formatul propus cuprinzând prezentarea proiectului de către executanți, precum și prezentarea punctelor de vedere ale participanților (instituții, părți implicate, cetățeni) + răspunsuri la eventualele întrebări.

Evenimentul se va desfășura în sala de ședințe a Centrului de Afaceri și Expoziții și este deschis tuturor băcăuanilor interesați. „Proiectul constă în investiții importante pentru creșterea eficienței energetice, prin reabilitarea și modernizarea sistemului de iluminat public stradal din municipiul Bacău, implicând aproximativ 60 de străzi și până la 45 km de rețea de iluminat stradal (din totalul de 198 km de străzi din oraș).

Investiția va îmbunătăți standardele de siguranță și va crea economii bugetare prin reducerea cheltuielilor cu energia electrică (aprox. 30%) și a cheltuielilor de exploatare (peste 25%) și va îmbunătăți condițiile de mediu prin reducerea emisiilor de CO2 (circa 50%) generate de noua tehnologie LED”, a declarat viceprimarul Cristian Ghingheș. Vor fi instalate corpuri de iluminat cu LED-uri și va fi implementat un sistem de telegestiune pentru a controla de la distanță noul sistem de iluminat și pentru a putea fi urmărit în timp real.

„La vremea când a fost aprobat (vorbim despre anul 2018), nu am fost de acord cu acest împrumut de 11 milioane de euro deoarece existau fonduri europene puse la dispoziție pentru aceste intervenții, dar acum, ajuns la maturitate, proiectul trebuie dus la capăt și monitorizat îndeaproape pentru a produce rezultatele așteptate”, a mai declarat viceprimarul Cristian Ghingheș.

Date tehnice

– aproximativ 44,54 km de rețea LES nouă, pentru străzile din zona prioritară, inclusiv lucrări de subtraversare a căilor de circulație și refacere a carosabilului;
– 1954 stâlpi metalici noi pentru iluminat (străzi/parcuri) cu console metalice aferente;
– 9337 corpuri de iluminat cu surse LED și controlere;
– includerea a 248 de corpuri de iluminat cu LED nou instalate (Milcov – 138 buc, Pasajul Letea – 74 buc și I.L.Caragiale – 36 buc) în sistemul de telegestiune proiectat;
– lucrări de verticalizare stâlpi din beton din Zona Rest Municipiu (maximum 200 buc.);
– lucrări de reparații crăpături stâlpi din beton din Zona Rest Municipiu (maximum 250 buc.);
– lucrari înlocuire stâlpi din beton din Zona Rest Municipiu cu alti stâlpi noi de același tip (maximum 200 buc.);
– 187 de noi puncte de iluminat integrate în sistemul de telegestiune;
– 5380 de tablouri de distribuție, montate pe stâlpii Primăriei situate în Zona Rest Municipiu;
– implementarea sistemului de telegestiune, raportat la SIP. Sistemul de telegestiune va fi amplasat într-un spațiu pus la dispoziție de către Primăria Municipiului Bacău;
– furnizarea de echipamente tehnologice și mobilier.

Cercetătorul și colecționarul oneștean de jetoane emise de-a lungul timpului, ing. Dorel Bălăiță, anunță apariția unei noi lucrări sub semnătura sa, „Arheologie industrială cu ajutorul jetoanelor” (Editura Karta.ro, Onești, 2022). Lucrarea – precizează chiar autorul – are 176 de pagini full color, format mediu, cu peste 140 de imagini și peste 570 de note bibliografice, cu „istorii neștiute, din spatele jetoanelor”.

Jetoanele colecționate și cercetate de Dorel Bălăiță sunt piesele metalice asemănătoare unor monede emise de diverse instituții sau firme încă din Secolul al XIX-lea în România care înlocuiau moneda măruntă ori lansau mijloace de fidelizare și de marketing, mijloace de plată și de recompensare suplimentară a muncii angajaților. Erau și unități de măsură ale unui produs vândut, instrumente de decont intern între angajații aceleași firme, mijloace de evidență pentru o mai ușoară contabilizare a muncii prestate ori pentru a atesta plata unei contribuții bănești etc. Emitenții erau întreprinderi industriale, exploatări forestiere, cariere de piatră, mine, bănci, închisori, cluburi, restaurante, cafenele, cofetării, berării, moșii, asociații, cazinouri etc.

Colecționarul oneștean de jetoane le prezintă în noua sa carte pe cele găsite prin cercetarea a opt domenii industriale – exploatarea și prelucrarea lemnului, exploatarea pietrelor de construcții, industriile textilă, a zahărului, a berii, sticlei, cimentului și industria chimică. Pornind de la astfel de jetoane, autorul cărții prezintă interesante istorii ale unor societăți, fabrici și cooperative din mai multe zone ale țării.

„Autorul acestui volum, care are meritul să acopere un gol reproșabil în istoriografia românească, a reușit să descopere și alte aspecte uimitoare, plecând de la analiza unei bucăți de metal la prima vedere nebătătoare la ochi – scrie istoricul german din România Volker Wollman în prezentarea cărții. Ca un arheolog care știe să descifreze o întreagă istorie într-un ciob ceramic și inginerul Dorel Bălăiță aduce la lumină aspecte inedite ale istoriei industriale cu ajutorul jetoanelor, ele fiind de multe ori singurele dovezi ale existenței economice dintr-o localitate sau din zone mai întinse”.

Volker Wollmann este specialist în istoria patrimoniului industrial al României și crede că volumul scris de Dorel Bălăiță reprezintă „începutul unui demers promițător în vederea punerii în circuitul științific al jetoanelor, care multă vreme n-au stat decât în atenția unor colecționari de fise și mărci”.

La hacikarul (crucea de piatră) dăruită Comunității Armenilor din Bacău de edilii orașului Hrazdan din Armenia, înfrățit cu municipiul din România, a fost ținută, pe 24 aprilie, o slujbă de comemorare a martirilor sfinți uciși în atrocitățile comise de guvernul „Junilor Turci” în perioada aprilie 1916-iunie 1916 și chiar în 1923 asupra populației pașnice din teritoriile Armeniei istorice incluse în Imperiul Otoman. Armenii din toată lumea comemorează în fiecare an pe 24 aprilie victimele acestui genocid.

Hacikarul este amplasat, în Bacău, în scuarul de pe Strada Șoimului. Acolo, pe 24 aprilie, în zona unde a existat biserica armeană, demolată în anul 1977, afectată greu la cutremurul de pământ din acel an.

Armeni și membri simpatizanți ai Comunității Armene din Bacău au participat la această manifestare. „S-a depus o coroană de flori, s-au aprins lumânări – am aflat de la președintele comunității din Bacău, Vasile Agop -, iar preotul Petru Dinu, cu sorginți armenești după străbunicul Eremia, boier din Valea Hogii, a ținut o slujbă specifică Săptămânii Luminate și ne-a arătat din nou «că toți câți murim în nădejdea învierii și a vieții celei veșnice, în Hristos înviem». Pentru că Hristos a înviat din morți, cu moartea pe moarte călcând, și celor din morminte viață dăruindu-le”.

În genocidul armean – a mai precizat Vasile Agop – a fost cel în care două treimi dintre armenii care trăiau pe teritoriul de astăzi al Turciei au pierit în urma deportărilor, foametei și masacrelor de mare amploare. Au fost arestați, deportați și uciși fără milă 1,5 milioane de armeni și este considerat primul genocid al Secolului al XX-lea, dar negat de autoritățile otomane”.

Pe 24 aprilie 1915, liderii politici și religioși ai armenilor din Istanbul au fost arestați și uciși, pe fondul temerilor că Rusia i-ar putea ataca pe otomani și, în acest caz, rușii ar fi fost susținuți de armeni. Parlamentul European a votat rezoluția privind genocidul armean la 100 de ani de la crimele comise de otomani împotriva comunității armene.