La data de 18 august a.c., în jurul orei 10:30, lucrători din cadrul Poliţiei Oraşului Buhuşi au efectuat verificări şi investigaţii pe raza oraşului Buhuşi, în urma cărora au depistat un bărbat de 44 ani, din localitate, faţă de care autorităţile din Ungaria au emis un mandat european de arestare în vederea extrădării, pentru savarsirea infracţiunii de furt organizat sau armat.

Persoana în cauză a fost preluată sub escortă de către lucrători din cadrul Serviciului de lnvestigaţii Criminale şi prezentată Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău, care a dispus reţinerea acestuia pentru 24 de ore.

De asemenea, bărbatul urmează să fle prezentat Curţii de Apel Bacău în vederea declanşării procedurii de extrădare.

Continuăm serialul dedicat ziarului ,,Curierul Slănicului” (din colecția Bibliotecii Centrale Universitare ,,Mihai Eminescu” din Iași – BCU), prima publicație care a apărut într-o stațiune din România. În fapt, un jurnal istoric al stațiunii Slănic-Moldova, prezentat online în premieră, care acoperă o perioadă istorică a stațiunii mai puțin cunoscută publicului larg, cea din perioada ,,La Belle Époque”.

După șase ani de întrerupere, ziarul ,,Curierul Băilor Slănic” reapare în anul 1903, structurat tot pe patru pagini, dar cu rubrici noi și cu o nouă denumire, pe care o va purta până la ultimul său număr din 1916: ,,Curierul Slănicului (Moldova)”.

Cu un sumar bogat vede lumina tiparului și Curierul Slănicului, Nr. 4, din 1 august 1903, cu o primă pagină în care apare un alt material închinat stațiunii Slănic-Moldova, frumuseții acesteia, dar și tristeții pe care o lasă în urmă la despărțirea de ea: ,,Mâine te las, dragul meu Slănic, cu pădurea ta de fagi și brazi, cu râulețul tău limpede, cu societatea ta drăguță în care m-am desfătat câteva zile din fada mea viață. (…) Vezi tu, soarta e tirană: își bate joc de noi, fără milă. Când iubești ceva, ea îți răpește ceea ce ți-e drag; când dorești ceva, ea depărtează mai mult ceea ce râvneai; când visezi mai dulce, ea te deșteaptă din visul de aur, aruncându-te în realitatea rece și dureroasă. Mi-ești drag locaș al păcii și atâtea clipe de bucurie ce am petrecut cu tine, tocmai de aceea, mi-e teamă că nu te voi mai revedea! Lăsându-te cu bine, îți zic precum marinarul ce se îmbarcă pe vaporul ce-l poartă departe, departe de tot, Good-bye, Good-bye! – 23 iulie 1903”.

Articolul este semnat de Ilie Ighel-Deleanu (1870 – 1938), poet, prozator și gazetar, care a desfășurat o activitate publicistică importantă, fiind redactor literar al periodicelor: „Românul”, „Naţiunea”, „Adevărul”, „Familia”, „Fântâna Blanduziei”, „Ecoul. Revistă pentru Litere – Arte – Ştiinţă”. De asemenea, acesta s-a remarcat printr-o lucrare semnificativă și rară în istoria literaturii române, intitulată „Întâiul Dicționar Românesc de Rime”, publicat în 1889, dar, în special, prin publicarea ultimei poezii a lui Mihai Eminescu, în revista ,,Fântâna Blanduziei”. Această din urmă creație a marelui nostru poet a fost găsită într-un carnețel din halatul de spital al acestuia și se numește ,,Stelele-n cer”, titlul fiind adăugat de către Ilie Ighel-Deleanu după primul vers. Conform admiratorilor săi, poezia a fost scrisă pe 15 iunie 1889, la ora 03:00 dimineața, cu o oră înainte de moarte, de unde reiese și sentimentul clipei finale: ,,Stelele-n cer /Deasupra mărilor /Ard depărtărilor /Până ce pier. /După un semn /Clătind catargele /Tremură largile /Vase de lemn; /Nişte cetăţi /Veghind întinsele /Și necuprinsele /Singurătăţi. /Orice noroc /Şi-întinde-aripile /Gonit de clipele /Stării pe loc. /Până ce mor, /Pleacă-te îngere /La trista-mi plângere /Plină de-amor. /Nu e păcat? /Ca să se lepede /Clipa cea repede /Ce ni s-a dat?”

În editorialul ,,Ziarele și Slănicul”, redactorul-șef al ziarului, M. Miereanu constată cu satisfacție și mândrie: ,,În anul acesta – ca niciodată- principalele ziare din toate grupările politice, cum sunt `Adevărul`, `Epoca`, `Țara`, `Secolul` etc. au fost unanime în a găsi cuvinte de încurajare și de înălțare pentru Slănicul nostru, o dată cu alte cuvinte de laudă pentru eforii care administrează aceste băi. Lucrul acesta este îmbucurător și pentru cel care cunoaște influența presei, de un folos nespus pentru propășirea Slănicului, mai cu seamă din punct de vedere național-economic. Noi, făcând această constatare, nu putem decât felicita presa bucureșteană, pentru atitudinea-i dreaptă și demnă, dovedind că a renunțat la micile satisfacții politice, atunci când sunt în joc interese generale”.

Tot M. Miereanu îl abordează în acest număr, la rubrica ,,Interviurile noastre”, pe Atanasie Ath. Gheorghiu, deputat liberal și efor al Casei ,,Sf. Spiridon” din Iași, care a răspuns unor întrebări care au vizat întreținerea și înfrumusețarea stațiunii, infrastructura și dotarea cu noi instalații de tratament, construirea de hoteluri și vile, suprimarea băilor (a bazei de tratament) din incinta hotelului ,,Racoviță”, necesară din două considerente: ,,tribulațiile provocate de vaporii apelor prin tuburile ce urmează a se instala în hotel, ca și mirosul mineralelor din ape care face hotelul de asemenea, cu totul impropriu. În plus, instalarea băilor la Racoviță ar necesita sume mari, pe când localuri proprii pentru diferitele băi, în locurile unde se află acum instalațiile, ar prezenta multe avantaje”.

O altă știre descrie ,,Incendierea vilei Ruja” chiar într-o duminică, atunci când, brusc, cerul fu cuprins de valuri de fum și limbi de foc, în timp ce mulțimea aflată la plimbare o lua îngrozită la goană spre băi, iar pretutindeni se răspândea sinistrul zvon ,,Slănicul e în flăcări”. Vila a ars ca o torță iar incendiul tindea să se extindă și prin împrejurimi. Administrația a organizat serviciile de salvare și pază a bunurilor aruncate peste tot. Focul era să cuprindă și vila ,,Scurtu”, dar intervenția energică și eroică a doi ofițeri duce la salvarea ei, iar pe la zece seara, incendiul este localizat. Un alt pompier aflat la datorie a căzut de la mare înălțime și s-a ales cu leziuni destul de grave, care însă nu i-au pus viața în pericol. O altă întâmplare senzațională face referire la lupta unui medic din Slănic purtată cu trei urși enormi: pe doi dintre aceștia i-a doborât prin împușcare, dar când a apărut și al treilea, deși era considerat unul dintre cei mai buni vânători din tot ținutul, l-a cuprins spaima și a luat-o la fugă, ,,lăsând pradă ursului pălăria și toate armele sale”. Și se mai spune în finalul articolului, ca o concluzie: ,,Se vede că, ursul mirat și el de isprava medicului-vânător nu s-a urnit din loc, lăsându-l să fugă. Aviz vânătorilor de iepuri, de prepelițe și de toate celelalte jigănii (jivine, animale sălbatice, n. a.), unele mai teribile decât altele”.

În paginile ziarului mai sunt descrise pe larg concertele, piesele de teatru și serbările de binefacere care au avut loc în stațiune.

Proiect inițiat și derulat de către Serviciul Public Județean pentru Promovarea Turismului și Coordonarea Activității de Salvamont Bacău, cu sprijinul Bibliotecii Centrale Universitare din Iași (BCU) și cotidianului ,,Deșteptarea”.

Text adaptat și adnotat de Romulus-Dan BUSNEA

Sursa: BCU Iași

Următorul episod: Marți, 23 august 2022. Lectură plăcută!

La Schitul „Sfântul Eftimie cel Mare”, de pe Dealul Cireșoaia, a avut loc, marți, 16 august, ediția a VII-a a concursului „Toacă și ie moldovenească”.

În deschiderea evenimentului, un sobor de preoți aflați sub protia părintelui dr. Ioan Bârgăoanu, protopop de Onești, a oficiat Sfânta Liturghie în biserica de lemn a Schitului.
După momentele de rugăciune, copii înscriși la concurs și-au dovedit măiestria în a bate toaca. Toți erau îmbrăcați în frumoase costume tradiționale.
Juriul concursului a punctat și virtuozitatea concurenților, dar și autenticitatea portului popular al acestora.

La concurs au participat mai mult de 50 de copii din zece parohii ale Protopopiatului Onești și din alte protopopiate ale Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului, care au concurat pe patru categorii de vârstă.

Concursul este organizat anual, prin strădania părintelui Ioan Bârgăoanu și prin râvna și munca părintelui stareț protosinghel Claudiu-Constantin Panțîru, de la Schitul„Sfântul Eftimie cel Mare”.

Concursul se înscrie între proiectele catehetice ale Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului, cu desfășurare exclusivă în Protoieria Onești. Deliberările din concursul de toacă țin cont și de ținuta tradițională a participanților, care vin costumați în frumoase costume populare, aidoma multora dintre cei prezenți.

Dacă vă aflați în zona orașului Buhuși sau vizitați mănăstirile din împrejurimi, puteți face un popas pentru a vă relaxa și răcori în Pădurea Runc. La inițiativa buhușeanului Sergiu Manea, un pasionat de sport și drumeții, aici a fost amenajat un traseu de drumeție pentru iubitorii de natură și mișcare în aer liber.

Acesta a solicitat ajutorul Primăriei Buhuși și Ocolului Silvic Fântânele pentru amenajarea traseului – panou informativ și un podeț pentru un curs de apă. Traseul este marcat cu un cerc albastru cu un contur alb, are o lungime de 5, 6 km și se adresează începătorilor și celor pasionați de plimbări prin natură.

,,Traseul este unul circular, care practic, pornește și se termină în același loc: drumul ce intră în pădure dinspre Buhuși. La 50 de metri după intrarea în pădure, veți vedea indicatorul pentru acest traseu. Timpul de parcurs este de două până la două ore și jumătate, traseul necesită echipament adecvat sezonului și este accesibil în toate anotimpurile”, a declarat Adrian Păduraru, șef Serviciu Cultură și Sport din cadrul Primăriei Buhuși.

Există și un alt traseu secundar, către Fântâna Alunului. Aceasta este un loc ideal de popas pentru drumeți, izvorul fiind la doar 400 de metri de traseul principal. Drumul este marcat cu un triunghi albastru, cu un contur alb.

Pădurea Runc este o arie naturală protejată de interes național, care se întinde pe o suprafață de circa 60 de hectare și este o pădure de fag de peste 150 de ani, unde pot fi zărite deseori și căprioare.

Este situată la circa 4 km de orașul Buhuși, iar accesul se face pe DJ156H Buhuși DN15-Runcu.

În apropierea se mai află alte două importante obiective turistice: Mănăstirea Runc și Mănăstirea Ciolpani.

Romulus-Dan BUSNEA
Sursa foto: buhusi.net

 Pentru această sesiune a examenului de Bacalaureat 2022, în județul Bacău s-au înscris în total 909 candidați. Dintre aceștia, 637 sunt din promoția curentă, iar 272, din promoțiile anterioare.

Prezența înregistrată la probele scrise este următoarea:
• La proba scrisă la Limba și literatura română – proba E).a, desfășurată în data de 16 august, au fost prezenți 440 de candidați din cei 511 înscriși.
• La proba scrisă obligatorie a profilului – proba E).c), la Matematică sau Istorie, care a avut loc în data de 17 august, au fost prezenți 471 de candidați din cei 566 înscriși.
• La proba scrisă la alegere a profilului şi specializării – proba E).d), organizată pe 18 august, au fost prezenți 536 de candidați din cei 631 înscriși.

La nicio probă scrisă nu s-au înregistrat eliminări pentru fraudă sau tentativă de fraudă a examenului.
* La proba scrisă la Limba și literatura maternă – proba E).b), programată în data de 19 august, județul Bacău nu are înscris niciun candidat.

De luni, începe evaluarea competențelor lingvistice/digitale, după cum urmează:
• 22-23 august: Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română;
• 24 august: Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă;
• 25 august: Evaluarea competențelor digitale;
• 26 și 29 august: Evaluarea competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională.

Afișarea primelor rezultate, prin anonimizarea numelui și a prenumelui candidaților, în conformitate cu prevederile specifice în vigoare (Regulamentul General Privind Protecția Datelor – RGPD/GDPR), va avea loc în data de 31 august (până la ora 12.00). Contestațiile pot fi depuse în aceeași zi, în intervalul orar 12.00-18.00, atât în format fizic, cât și electronic, în centrele de examen unde candidații au susținut probele scrise. Candidații completează, semnează și depun/transmit electronic inclusiv o declarație-tip în care se menționează faptul că au luat cunoștință că nota acordată ca urmare a soluționării contestației poate modifica, după caz, nota inițială, prin creștere sau descreștere. Pentru candidații minori, declarația-tip este semnată și de către părinții/reprezentanții legali ai acestora. Rezultatele finale, după soluționarea contestațiilor (1-2 septembrie), vor fi comunicate pe 3 septembrie.

La nivelul județului sunt organizate cinci centre de examen, respectiv Colegiul Economic „Ion Ghica” Bacău, Liceul Tehnologic „Dumitru Mangeron” Bacău, Colegiul Național Pedagogic „Ștefan cel Mare” Bacău, Colegiul Tehnic „Gheorghe Asachi” Onești și Colegiul Tehnic „Dimitrie Ghika” Comănești, iar centrul zonal de evaluare este la Colegiul Național „Gheorghe Vrănceanu” Bacău.

În patrul luni de zile, Guvernul a plătit pentru refugiații ucraineni din județul Bacău găzduiți de persoanele private suma de 1,75 milioane de lei. Pentru fiecare refugiat s-au plătit câte 50 de lei pe zi pentru cazare și câte 20 de lei pentru mâncare. Banii nu au ajuns în mâinile refugiaților, ci în cele ale băcăuanilor care au decis să-i cazeze și să-i hrănească. Alți 648.900 de lei au fost plătiți firmelor care dețin spații de cazare. În total, circa 2,4 milioane de lei

În urma unei solicitări a cotidianului Deșteptarea, ISU Bacău, care se ocupă de centralizarea solicitărilor de decontare, ne-a informat că, pentru luna martie s-au plătit 64.500 de lei în 15 localități din județ.

Pentru aprilie s-au plătit 642.670 de lei în 22 de localități, pentru mai – 652.540 de lei în 21 de localități iar pentru iunie – 392.350 de lei pentru 14 unități administrativ-teritoriale. Dacă aplicăm o ecuație simplă, având în vedere că pentru fiecare refugiat se platește 50 de lei pe zi pentru cazare și 20 de lei pentru masă, iar dacă X este numărul de refugiați, rezulta că 70 de lei înmulțint cu X refugiați ne dă suma zilnică decontată. Având în vedere că, în aprilie, de exemplu, au fost 30 de zile, exuația va fi 70X=642.670/30. Cu aproximație, pentru că nu e obligatoriu ca un refugiat să fi venit fix pe 1 aprilie, rezultă că în luna respectiva au fost circa 300 de refugiați în plată în județul Bacău.

Un efect pe piața imobiliară

Ceea ce este interesant este că apariția refugiaților a dat peste cap piața imobiliară. Practic, chiriile au explodat pe segmentul garsonierelor mobilate. Conform storia.ro, prețul mediu al unei garsoniere a sărit, de la 202 euro în aprilie, la 344 de euro pe lună în mai. Dar, cum, în mai numărul refugiaților ajunși în județ a fost aproximativ egal cu cel din aprilie, adică în jur de 300, prețurile s-au calmat rapid, astfel că, în iunie, chiria medie a unei garsoniere a căzut la 190 de euro pe lună și a mai cunoscut creșteri foarte mici, de 2 sau 9 euro în lunile iulie si august.

O ipoteză pertinentă

Ne putem gândi că spiritul antreprenorial al unor români a primit un stimulent neașteptat din partea Guvernului. Sa ne gândim numai că o familie de 4 persoane ar primi câte 150 de lei zilnic pentru cazare și câte 80 de lei pe zi pentru masă. Ar fi 280 de lei înmulțit cu 30 de zile, adică 8.400 de lei lunar. Să zicem un preț umflat de 350 de euro pentru închirierea unei locuințe (deși chiria medie a unui apartament cu două camere a fost de maxim 276 de euro în perioada respectivă iar un apartament cu 3 camere nu a depăsit, în medie, 316 euro), ar însemna 1750 de lei pentru chirie. Cu 80 de lei se poate mânca decent dacă-ti faci mâncarea acasă. În fapt, sunt mii de familii în județ care nu-și permit o asemenea sumă zilnică pentru hrană.

Rămân vreo 4250 de lei lunar, ca profit pentru un eventual binevoitor care ar vrea să-și rotunjească venitul. Pentru că sumele pe care le primesc de la autorități persoanele care găzduiesc cetățeni ucraineni nu sunt considerate venit pentru care cei care îl încasează, astfel că nu se datorează impozit și contribuții. Cu alte cuvinte, ar fi fost mai profitabil pentru proprietarii de locuințe să le ofere refugiaților decât să le închirieze pe piața imobiliară. Ba chiar, cine s-a mișcat repede, ar fi putut să închirieze apartamente pe care să le pună, ulterior, la dispoziția refugiaților și să obtină profituri frumoase.

Rămân întrebări

Nu discutăm drama refugiaților ucraineni. Discutăm atitudinea Guvernului, care opereaza cu măsuri diferite. Când a fost vorba despre refugiații din Siria, aceștia nu au primit un asemenea ajutor. Ba chiar atitudinea generală a fost alta. Dar să lăsăm refugiații. Guvernul a oferit sume imense drept ajutoare pentru refugiați dar pentru propriii cetățeni nu a oferit aproape nimic. Un pacient internat într-un spital din România primește hrană zilnică de doar 11 lei. Salariul minim net pe economie este de 1524, ceea ce înseamnă ca o familie de patru persoane va avea de cheltuit circa 3500 de lei lunar (dacă punem la socoteală si alocațiile copiilor). în acest timp, Guvernulalocă 8400 de lei pentru o familie de refugiați compusă din patru persoane.

Chimcomplex S.A. informează investitorii în legătura cu inchiderea temporara a activitatii de productie in cadrul platformei industriale Borzesti pe o perioada de 14 zile incepand cu data de 18.08.2022, avand in vedere preturile in crestere la energie electrica si gaze naturale.

Contractele individuale de muncă ale salariatilor afectati de incetarea temporara a activitatii se suspendă în această perioadă, aceștia urmând să primească o indemnizație de 75% din salariul de bază, conform prevederilor legale aplicabile si contractului colectiv de muncă.

Primele șase luni ale anului au generat rezultate pozitive la Chimcomplex Borzești, principalul producător și furnizor de substanțe chimice vitale din regiune. Compania a raportat un profit net de 165 de milioane de lei (33,5 milioane de euro), cu o cifră de afaceri de 1.222 de miliarde de lei (247 de milioane de euro).

În această perioadă, poliolii-polieteri au avut o pondere de 56% în total vânzări, fiind produse cu impact major în procesul de decarbonare. Produsele clorosodice au avut o pondere de 33% în total vânzări, urmate de oxo-alcooli cu 4%.
Vânzările pe piața externă, în cea mai mare pare adresate piețelor din Uniunea Europeană, au reprezentat aproximativ 90,79% din totalul vânzărilor.

Cheltuielile din exploatare au crescut în 2022 din cauza prețurilor de achiziție ale materiilor prime și utilităților, care au avut un trend ascendent în perioada ianuarie-iunie. Rata de creștere a acestora a fost mai mare decât creșterea prețului de vânzare al produselor finite Chimcomplex. Astfel, profitabilitatea companiei s-a diminuat, iar profitul net a fost în scădere cu 42% comparativ cu aceeași perioadă a anului 2021.

Măsuri după involuție

„Rezultatele financiare – au declarat reprezentanții companiei – sunt în scădere față de aceeași perioadă din 2021 ca urmare a creșterii alarmante a prețurilor la energie electrică și la gaze naturale. Este esențial acum să avem asigurat același mediu economic ca al marilor noștri competitori europeni și globali, care beneficiază de prețuri mult mai bune la resurse de bază. În acest fel, produsele lor sunt mai ieftine și invadează piața țării noastre și a celor din jur. Acest lucru duce la un deficit și mai mare al balanței comerciale a României. În acest context, trendul descendent al rezultatelor noastre financiare va continua și în semestrul II. Ca și alte companii din industrie, avem nevoie de intervenția statului pentru amortizarea prețurilor crescute la gaz și energie electrică înainte de a lua în calcul reorganizarea producției și optimizarea structurii organizaționale.”

Impactul presiunilor inflaționiste fără precedent asupra dezvoltării marjei a fost limitat prin controlul costurilor și eficiența operațională. Totodată au crescut semnificativ investițiile din spatele cheltuielilor de capital – reintegrarea fabricilor de pe platforma Oltchim (achiziția pachetelor de acțiuni Sistemplast și CET Govora), dar și sustenabilitatea.
În aceste condiții, în primele 6 luni din acest an, Chimcomplex înregistrează un nivel consistent al EBITDA, respectiv 232 milioane lei (47 de milioane de euro și 19% din cifra de afaceri).