Alături de 150 de colegi din cadrul instituțiilor de forță ale Ministerul Afacerilor Interne, Romania (Jandarmerie, Poliție, Pompieri, Grupare Mobilă), prefectul județului a participat – în această dimineață – la campania de ecologizare „Let’s do it, Romania!”, desfăşurată în parcul Gherăieşti, precum şi în zona intersecției străzilor Ctin. Muşat & Al. Şafran.

Au fost adunate peste 3 tone de deşeuri de toate felurile, dar ceea ce cred că trebuie să conştientizăm – cu toții – este că mediul înconjurător trebuie protejat şi păstrat curat zi de zi!

„Mulțumesc tuturor colegilor din MAI care au pus umărul la reuşita ecologizării din parcul Gherăieşti. Am convingerea că puterea exemplului pe care l-am oferit astăzi va genera un plus de conştientizare în rândul concetățenilor privitor la grija față de mediu, față de natură în ansamblul ei”, a declarat prefectul Lucian Bogdănel.

Un autoturism condus de un tânăr de 20 de ani a ratat o curba și a intrat în gardul unui imobil. Șoferul nu a fost rănit.

Conform IPJ Bacău, șoferul nu consumase băuturi alcoolice.

El a fost sancționat conform Oug 195/ 2002

Poliţiştii Serviciului pentru Imigrări al judeţului Bacău au asigurat managementul şederii şi rezidenţei pe teritoriul României pentru aproximativ 2.100 de persoane, din state terţe și europene. Au fost emise peste 700 de documente de ședere/rezidență și înregistrate aproximativ 1.500 de cereri de eliberare a avizului de angajare sau detașare, 20 de străini au fost depistați cu ședere ilegală și au fost emise 103 documente administrative de părăsire a României. 

Astfel, în ceea ce privește șederea/rezidența pe teritoriul României, de la începutul anului 2022, poliţiştii din cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări – Serviciul pentru Imigrări al judeţului Bacău, au asigurat managementul şederii pentru 2080 de persoane, dintre care 1409 din state terţe, cei mai mulţi din Republica Moldova, Turcia, China, Siria, Vietnam, Sri Lanka, Bangladesh, Nepal, India, Pakistan, Tadjikistan şi pentru 671 de cetăţeni ai Uniunii Europene/SEE/Confederația Elvețiană, majoritatea din Italia, Germania, Spania și Grecia. 

Principalele scopuri pentru care străinii şi-au stabilit reşedinţa pe teritoriul României sunt conexe dreptului la unitatea familiei (reîntregirea familiei, membrii de familie ai cetăţenilor români, UE sau SEE) studii, angajare în muncă sau stabilirea permanentă a domiciliului pe teritoriul ţării noastre.

Cu privire la admisia în România, în perioada de referinţă au fost primite 37 de invitaţii, 5 cereri de admisie în scopul reîntregirii familiei și 1443 cereri de avize de angajare/detașare depuse de către angajatorii de pe teritoriul României, pentru încadrarea în muncă/detașarea cetățenilor străini.

În conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 367 din 18 martie 2022 privind stabilirea unor condiţii de asigurare a protecţiei temporare, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul străinilor, polițiștii de imigrări au emis până în prezent 466 de permise de ședere persoanelor strămutate din Ucraina. 

Ca urmare a aprobării dreptului de şedere au fost emise 601 de permise de şedere temporară, 23 de permise de şedere pe termen lung pentru cetățeni din state terțe și eliberate 97 de certificate de înregistrare şi cărți de rezidenţă permanentă pentru cetăţeni ai Uniunii Europene/SEE/Confederaţiei Elveţiene. 

Pe linia combaterii şederii ilegale, în perioada menţionată, au fost organizate 57 de acţiuni şi controale, atât cu forţe proprii, cât şi în cooperare cu instituţiile cu atribuţii în domeniu, în urma cărora au fost depistaţi 20 de străini în ședere ilegală.

Pentru străinii aflaţi în situaţii ilegale sau care nu mai întruneau condiţiile prevăzute de lege pentru acordarea sau prelungirea dreptului de şedere, au fost emise 103 decizii de returnare prin care s-a stabilit obligaţia de returnare și termenul pentru plecare voluntară de pe teritoriul României, 1 comunicare de părăsire a teritoriului și instituite 13 măsuri de nepermiterea intrării în România, iar celorlalți le-a fost reglementat dreptul de ședere. 

Totodată, poliţiştii de imigrări au aplicat 71 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 9700 lei, pentru nerespectarea prevederilor O.U.G. nr.194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată, O.U.G. nr.102/2005 privind libera circulaţie pe teritoriul României a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene/SEE/CH şi O.G. nr.25/2014 privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România. 

Controlul permanent asupra legalităţii şederii în România a străinilor, combaterea migraţiei ilegale şi a muncii nedeclarate sunt acţiunile prioritare ale poliţiştilor de imigrări, care contribuie la creşterea gradului de siguranţă a cetăţeanului.

Astăzi, la Colegiul „N.V. Karpen”, în cea de-a doua zi a Bac-Fest, Vasile Ernu a creat o atmosferă electrizantă și fascinantă, presărată cu aroma Basarabiei.

În cadrul colocviului susținut, un român ”Născut în URSS” a prezentat cum a trăit, perceput și acceptat schimbările sociale de la începutul anilor ’90.

Modul în care au fost expuse aceste aspecte a fost o experiență personală deosebită pentru mine și pentru asistența din sală formată din dascăli și elevi.

„Admir acest scriitor, eseist, comentator politic și editor pentru modul onest în care abordează realitățile cu care ne confruntăm, dar mai ales pentru modul în care așează în rânduri gândurile și trăirile personale. Propriile frământări, expuse în volumele publicate cu un talent rar întâlnit, ne trimit în trecut pentru a înțelege ceea ce se întâmplă în prezent.
Îi mulțumesc pentru participarea la Bac-Fest și i-am adresat deja invitația de a ne fi alături și în 2023”, a declarat președintele Consiliului Județean Bacău, Valentin Ivancea.

Vasile Ernu spune: „Puterea cunoașterii este un lucru pe care nimeni nu ți-l poate lua”.
Aveți ocazia în aceste zile să cunoașteți o altă față a culturii în cadrul manifestărilor Bac-Fest pe care le-am gândit și organizat împreună cu echipa Bibliotecii Județene „C. Sturza”, sub egida Consiliului Județean, pentru ca viața culturală a Bacăului, orașul care l-a dat lumii pe George Bacovia, să strălucească și să vă atragă în lumea culturii românești.

Bac-Fest este literatură, muzică și artă!
În cele 4 zile ale festivalului, personalități marcante ale culturii românești sunt prezente în Bacău, dornice să vă împărtășească din operele și creațiile lor.

În parteneriat cu Asociația ”Contemporary Creative Dreams” din București, Secția de Coregrafie a CNA ”George Apostu” derulează, în perioada 16 – 18 septembrie 2022, în sălile de Coregrafie ale Colegiului, Atelierul de dans contemporan ”Enter the flux” din cadrul Proiectului ”CCD on Tour”, condus de coregraful George Pleșca.

La acest Atelier participă un număr de 33 de elevi de la Secția de Coregrafie, de la clasa a V-a până la clasa a XII-a: Dogaru Mateea, Brebuleț Denisa, Corobană Ancuța, Butacu Giulia, Ioan Amalia, Balașca Diana, Lungu Mara, Cristea Iarina, Rusu Alexandra, Spiridon Costel, Ciobanu Mario, Toma Gabriela, Călăuz Bianca, Tumurug Ioana, Manea Raluca, Roșu Ana-Maria, Dascălu Rebeca, Șerban Maria, Băcăuanu Ingrid, Iliescu Rebeca, Comănescu Maria, Dan Ana Sofia, Țarnă Ariana, Sran Denisa, Făcăuaru Tudor, Fluerariu George, Pascu Andreea, Bulibașa Adriana, Ilie Daria.

Nu este prima colaborare cu această asociație, profesorii Secției de Coregrafie: Simona Baicu, Ada Babiaș, Andra Romașcanu, Viorel Dascălu susținând îndeaproape acest parteneriat benefic pentru pregătirea elevilor.

Troița Monument ridicată acum 21 de ani în Parcul Cancicov pentru cinstirea memoriei și jertfei foștilor luptătorilor anticomuniști băcăuani a fost resfințită după încheierea lucrărilor de renovare a ei. Evenimentul a avut loc cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Ioachim chiar de Ziua Crucii, sărbătoare creștină marcată pe 14 septembrie.

La slujba de sfințire au participat membri ai Filialei Bacău a Asociației Foștilor Deținuți Politici, președintele filialei, col. (rtr) Alexandru Bulai, și președintele Filialei bacău Cultul Eroilor, Dănuț Voicu, împreună cu alți membrii ai Consiliului Director al acesteia. Iar serviciul religios a fost oficiat de părintele protoiereu Eugen-Ciprian Ciuche, alături de părintele Constantin Abageru, parohul bisericii „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” și de preoții slujitori.

La finalul slujbei, Alexandru Bulai, care s-a ocupat personal de lucrările de renovare a monumentului, a mulțumind pentru darul lui Dumnezeu de a vedea lucrările de renovare finalizate și a reamintit osânda și suferința celor care astăzi au rămas doar în amintirea colectivă a celor care îi cinstesc. Numele lor sunt înscrise pe Troiță, între care se regăsește și cel al fostului ministru liberal Mircea Cancicov.

Despre semnificația evenimentului și despre importanța comemorării celor care s-au jertfit pentru un înalt ideal a vorbit și Dănuț Voicu. „Suntem aici – a spus vorbitorul – să aducem, cu pioșenie și fermitate, un sincer omagiu și pentru a cinsti memoria celor care cu peste 30 de ani în urmă au pătimit sub un regim politic pe care nu-l agreau și căruia i s-au opus, motiv pentru care au ajuns prin închisori sau chiar și-au pierdut viețile. Le omagiem și noi jertfa pe care au dat-o și pentru care îi considerăm, de asemenea, Eroi ai Neamului”.

Părintele protoiereu Eugen Ciuche a făcut, apoi, trimitere la momentul ridicării monumentului, atunci când comunitatea băcăuană și-a îmbogățit patrimoniul religios-cultural cu un nou obiectiv, și a precizat că Biserica, asemenea unei mame iubitoare de fii, și i-a asumat pe acești oameni ca fiind ai ei.

La final, părintele Constantin Abageru a dăruit președintelui Filialei Foștilor Deținuți Politici, în semn de prețuire și recunoștință față de toată osteneala pentru reabilitarea Troiței, o icoană cu Maica Domnului în costum tradițional românesc. De asemenea, a amintit și propunerea Filialei Bacău a Asociației Foștilor Deținuți Politici ca monumentul să treacă în custodia Parohiei „Sfinții Apostoli Petru și Pavel”, pentru a fi fie ocrotit și cinstit la zilele și momentele aniversare de peste an.

La monument au fost depuse flori și o coroană din partea Filialei Cultul Eroilor.

Poliţiştii din Bacău au deschis, vineri, un dosar penal pentru distrugere în cazul incendiului care a afectat opt autoturisme şi un microbuz.

„La data de 16 septembrie, poliţiştii băcăuani au fost sesizaţi, prin 112, despre faptul că în curtea unei instituţii publice din Bacău ar fi izbucnit un incendiu. (…) Poliţiştii au constatat că nouă autoturisme au fost afectate de incendiu, fără a fi înregistrate victime. Cercetările continuă în acest caz, în cadrul unui dosar penal sub aspectul comiterii infracţiunii de distrugere prin incendiere, în vederea stabilirii tuturor împrejurărilor comiterii faptei”, se precizează într-un comunicat transmis de Inspectoratul de Poliţie Judeţean Bacău.

Opt autoturisme şi un microbuz, parcate într-un cartier din municipiul Bacău, au fost afectate de un incendiu izbucnit în noaptea de joi spre vineri.

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Bacău a anunţat că la faţa locului au intervenit două autospeciale de stingere şi un echipaj SMURD. Pompierii au acţionat pentru localizarea şi stingerea flăcărilor care cuprinseseră autovehiculele.

Potrivit reprezentanţilor ISU Bacău, cauza incendiului este în curs de stabilire.

Continuăm serialul dedicat ziarului ,,Curierul Slănicului” (din colecția Bibliotecii Centrale Universitare ,,Mihai Eminescu” din Iași – BCU), prima publicație care a apărut într-o stațiune din România. În fapt, un jurnal al stațiunii Slănic-Moldova, care acoperă o perioadă istorică a stațiunii mai puțin cunoscută publicului larg, cea din perioada ,,La Belle Époque”; un model peste timp de promovare a turismului balnear în stațiunea numită și „Perla Moldovei”.

În acest episod: Ziarul ,,Curierul Slănicului”, Nr. 9, Joi, 15 iulie 1904. Din sumar: Este publicată nuvela lui Nicolae Gane care îl are în prim plan pe Catrințaș, nume care dă și titlul nuvelei, acesta fiind primul slănicean care apare într-o creație literară și a cărui familie dăinuie și astăzi; stațiunea suferă de pe urma fluctuațiilor politice; se vorbește pentru prima oară de flirtul la Slănic dar și de frontiera Slănicului; echipa teatrului bucureștean, o încântare pentru publicul spectator; după rubrica ,,Galeria epitropilor”, începe din acest număr, ,,Galeria medicilor Slănicului”.

Pe prima pagină din acest nou număr al ziarului, într-un articol din categoria ,,Editorial”, intitulat ,,Politica și Slănicul”, se pune din nou problema administrării stațiunii, la conducerea căreia s-au succedat prea mulți diriguitori, în funcție de schimbările politice survenite: ,,Dacă ar fi o administrație continuă care să se identifice, atât cu intimitatea vieții Slănicului, cât și cu zilnicele necesități reclamate de propășirea lui, desigur că roadele sacrificiilor făcute ar fi cu mul mai mănoase”.

O nouă și distinsă colaboratoare a redacției, care se semnează cu pseudonimul ,,Alderombra” aduce un suflu nou gazetei, prin publicarea periodică a unei cronici feminine, care deschide seria cu articolul ,,Flirtul la Slănic”, o premieră în jurnalele mondene, care începe cu o definiție a flirtului: ,,Flirtul? Ce înseamnă acest cuvânt? Este arta de a nu părea niciodată plictisitor, de a ști să interesezi necontenit, de a place cu te miri ce, de a seduce cu aproape nimic. Căci, cum se poate oare defini mai bine acest joc de rachete cu o seamă de cuvinte drăgălașe, această specie de zâmbet ușor al ideilor? El este motorul simpatiilor, el stabilește camaraderiile de instinct, înrudiri de caracter și natură. El întețește între sexe o luptă de cochetărie și galanterie, leagă o prietenie misterioasă, dar gata de a se război pururea, el provoacă o afinitate obscură de spirit și de inimă”. În ,,Galeria medicilor Slănicului” este inclus unul dintre marile nume ale medicinei românești din acea vreme, prof. dr. Ludovic Russ junior, școlit la Viena (despre care am scris într-un episod trecut), profesor de Clinică medicală la Facultatea de Medicină din Iași, dar și medic inspector la Slănic-Moldova, care a avut o contribuție importantă la recunoașterea efectelor terapeutice ale apelor minerale ale acestei stațiuni: ,,Dacă pentru miile de vizitatori, Slănicul este repausul ideal, pentru profesorul Russ este oarecum un adevărat surmenagiu, prin marele contingent de clienți ce-i aduce sezonul. De aceea, cu regularitate, după stagiunea balneară întreprinde câte un voiaj de recreație în străinătate, de unde aduce delicioase impresii și amintiri”. Printre altele, medicul Ludovic Russ junior a participat, alături de tatăl său, la Războiul de Independență din 1877, fiind locotenent, medic de batalion și șef al ambulanței Diviziei a IV-a, calitate în care a participat la luptele pentru cucerirea Griviței și Plevnei și unde l-a cunoscut pe liberalul Ion C. Brătianu, tatăl lui Ion I. C. Brătianu, cel mai mare om politic și de stat al României: ,,Medicul și profesorul Russ n-a putut niciodată să fie clasificat ca aparținând unui partid politic. Se știe însă că poartă un mare cult lui Ion C. Brătianu, pe care l-a cunoscut în războiul din 1877, la care a luat parte ca medic militar”.

Și iată că, în acest număr avem de-a face cu două premiere literare, prima fiind legată de publicarea unui amplu articol scris de Alexandru Vlahuță (,,La Borzești” – cu ocazia sărbătorilor celui de-al patrulea centenar de la moartea lui Ștefan cel Mare), scriitorul care atât de frumos numea stațiunea Slănic-Moldova- ,,Sinaia Moldovei”, iar cea de-a doua, de publicarea nuvelei ,,Catrințaș”, scrisă de Nicoale Gane, una dintre cele mai frumoase și mai hazlii nuvele vânătorești din istoria literaturii române. Personajul principal al acesteia este Catrințaș, pristav (supraveghetor) de pădurari din Slănic-Moldova, descris de povestitor în culori extrem de vii:

,,Om înalt cât un brad, care călca sănătos, vorbea răspicat și cu temei și avea niște ochi pricepuți de parcă îți ghiceau gândurile. Știu bine că era unul dintre acei ce se băgau în vizuina ursului, cu lumânarea aprinsă în buza puștii” și care, printre alte isprăvi, reușise să împuște doi urși, însă la apariția celui de-al treilea n-a mai apucat să-și încarce pușca și a trebuit să o ia la sănătoasa…

N. Gane este invitat să participle la o vânătoare în grup de către domnul Codreanu, ,,cel mai credincios și mai habotnic slănicean dintre vizitatorii stațiunii”, care de vreo douăzeci de veri n-a lipsit în nicio dimineață să-și ia porția de trei pahare de la Izvorul Nr.1. ,,Ajunsese un fel de bețiv de apă minerală”, mai spunea N. Gane. În final, vânătoarea eșuează, căci nu găsiră urmă de urs în acea zi, ci doar câteva sperieturi trase de participanți făcură deliciul aventurii. Așa că, hăitașii și vânătorii au făcut apoi un popas, căci aveau ,,mare poftă de mâncare și poftă de vorbă cât lumea”. Bineînțeles că istorioarele celor prezenți, mai ales după ,,o ploscă de Cotnari trasă la măsea” au fost atât de exagerate, de au stârnit hohote de râs dar și uimire în fața unor descrieri atât de ,,serioase”, încât păreau reale, așa cum a fost și cea a lui Codreanu ,,care se jurase pe oțelul puștii lui, tot ce avea el mai prețios pe lume, că era adevărată”. Nu o să reproduc în rândurile de față aceste intervenții, dar ele sunt atât de savuroase, ca să nu mai vorbim de finalul oferit de Catrințaș, unul de senzație. Provocat și el să povestească o întâmplare cu iz vânătoresc și-a adus aminte că mai demult, pe când se afla la cules de zmeură, ,,într-o zi frumoasă, cu liniște mare în pădure, unde numai ciocănitoarea se auzea lovind cu pliscul în coaja bradului”, se trezi la spate cu ,,un urs zburlit, ridicat în două labe”, care venea spre el ,,mormăind și scuipând de parcă vroia să îl mustre că de ce i-a călcat răzășia”. Când să scape de fiara dezlănțuită, Catrințaș vede în față ,,un alt prădalnic de urs și mai zburlit și mai mânios”, aflat și el în căutare de zmeură. Iar el, pristavul de pădurari se afla tocmai acum, cu mâinile goale, ,,fără pușcă, fără cuțit, fără ciomag măcar, fără să poată fugi nici înapoi, nici înainte”.

Iar ceilalți, cu gurile căscate, îl întrebară toți, într-o suflare:

,,- Și ce-ai făcut, Catrințaș?

– Ce să fac, boieri dumneavoastră… Iaca, m-au mâncat urșii!”

După momentul de buimăceală stârnit de răspunsul lui Catrințaș, unul de altfel senzațional, apăru și reacția cuvenită:

,, – Ura!… Să trăiască Catrințaș strigă în sfârșit, din răsputeri, Codreanu. Și fiindcă a dat Dumnezeu de a înviat după ce l-au ospătat urșii, apoi să bem în sănătatea lui ca să nu mai moară a doua oară! Povestea lui Catrințaș a mers din gură în gură; a făcut ocolul Slănicului și, pot zice, a țării întregi. De atunci, ca mai ba, vânătorii noștri să mai istorisească că au văzut lupi pe jumătate jupuiți fugind prin pădure sau alte asemenea parascovenii (năzbâtii, pozne) bune de adormit copiii în Ajunul Crăciunului. Catrințaș merită o recompensă națională”.

1 de 4

Interesant este și faptul că unul dintre urmașii lui Catrințaș, pe nume Geo Catrințaș, a fost un remarcabil actor amator al Teatrului Popular de Comedie din Slănic-Moldova, iar fiul său, Daniel-Georgel Catrințaș trăiește astăzi în stațiune, alături de soția sa, Valentina, și de cei doi copii ai lor: George și Alexandra-Elena. Este și singura familie cu acest nume de pe întreaga vale a Slănicului, dar iată, numele Catrințaș este dus mai departe… În imagini, familia Catrințaș, cea din vremurile noastre…

Prezentarea acestui număr al ziarului va continua în episodul următor.

Text adaptat și adnotat de Romulus-Dan BUSNEA

Proiect inițiat și derulat de către Serviciul Public Județean pentru Promovarea Turismului și Coordonarea Activității de Salvamont Bacău (SPJPTCAS), cu sprijinul Bibliotecii Centrale Universitare ,,Mihai Eminescu” din Iași (BCU) și cotidianului ,,Deșteptarea”.

Sursa: BCU Iași

Foto imagini vechi Slănic-Moldova: Colecția ing. Mihai Ceucă, Bacău.

Mențiune: Drepturile de autor pentru publicarea acestor texte sunt deținute de SPJPTCAS Bacău, prin persoana lui Romulus-Dan Busnea, cu acordul BCU Iași. În conformitate cu ,,Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe”, niciun material conținut în acest serial nu poate fi reprodus integral sau parțial fără acordul scris prealabil.

Următorul episod: Marți, 20 septembrie 2022

O noutate fără precedent va apărea, de acum încolo, în rapoartele făcute publice de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC). Astfel, comunicatele emise de instituția de control vor conţine, printre altele, și numele operatorilor economici sancţionaţi în urma controalelor, mai ales în cazurile în care neconformitățile depistate pot afecta sănătatea, viaţa sau interesele economice ale consumatorilor.

Cu atât mai mult, vor fi făcute publice numele firmelor găsite în neregulă, cu cât aceste neajunsuri identificate de comisarii Protecției Consumatorilor pot fi probate cu imagini foto-video sau documente. Măsura este inclusă într-un ordin al preşedintelui ANPC, recent publicat, prin care se stabilește un set de reguli necesare fluidizării comunicării cu mass media, atât la nivel naţional, cât şi local.

O durere mai veche a consumatorilor

De fapt, aceasta este o doleanță mai veche a mass media și a consumatorilor care au cerut mai multă transparență în activitatea de control a instituției, nu de puține ori aceștia fiind nemulțumiți de faptul că nu era precizat și numele firmei prinsă pe picior greșit. În plus, decizia apare și ca urmare a avalanșei de nereguli depistate la recentele controale efectuate la nivel național. Astfel, pe lângă denumirile firmelor sancționate, comunicatele emise în urma acţiunilor de control vor conţine și informaţii privind perioada de derulare a acţiunilor, motivul care a stat la baza acestora (tematică naţională/regională/locală, reclamaţie/sesizare de la consumatori etc.), abaterile identificate de comisari, precum și sancţiunile aplicate (numărul şi valoarea amenzilor, numărul avertismentelor, măsurile complementare aplicate).

Răspuns obligatoriu la toate solicitările primite de la mass media

Ordinul președintelui ANPC mai prevede că șefii locali sau purtătorii de cuvânt „pot da declaraţii presei locale, după informarea şi cu avizul preşedintelui ANPC – atunci când subiectele abordate nu fac obiectul unor comunicate de presă – către posturile de radio şi televiziune locale sau în mediul online, doar pe problematica rezultatelor locale, respectiv regionale ale tematicilor de control naţionale, mai exact cele derulate pe raza lor de competenţă, în cazul în care există”. În schimb, nu vor fi comunicate informaţii despre acţiunile aflate în desfăşurare, rezultate parţiale ale controalelor sau acţiunile viitoare. Norma mai prevede obligativitatea comisariatelor teritoriale (regionale sau judeţene) de a răspunde tuturor solicitărilor primite de la presa locală, în cel mai scurt timp, dar numai pe subiecte avizate de ANPC, precum şi de a realiza comunicate de presă pentru toate acţiunile ocazionate de tematicile de control naţionale sau locale şi a celor prilejuite de reclamaţii/sesizări, al căror rezultat are un impact major asupra sănătăţii, vieţii sau intereselor economice ale consumatorilor.