Continuăm serialul dedicat ziarului ,,Curierul Slănicului” (din colecția Bibliotecii Centrale Universitare ,,Mihai Eminescu” din Iași – BCU), prima publicație care a apărut într-o stațiune din România. În fapt, un  jurnal al stațiunii Slănic-Moldova, care acoperă o perioadă istorică a stațiunii mai puțin cunoscută publicului larg, cea din perioada ,,La Belle Époque”; un model peste timp de promovare a turismului balnear al „Perlei Moldovei”.

În acest episod: Continuare din numărul trecut (Nr. 9, Joi, 15 iulie 1904).

Am rămas dator cu mici însemnări din numărul trecut, dar deosebit de interesante și de relevante pentru perioada la care acestea fac referire. Așadar, pentru prima dată este publicat un articol care descrie zona de lângă frontiera Slănicului, cunoscut fiind faptul că, după ocuparea Transilvaniei, devenit principat autonom, Imperiul Austriac a încercat și a și reușit să rectifice frontiera cu Moldova, bineînțeles, în favoarea sa. În lucrarea ,,Slănic-Moldova `Perla` Carpaților Orientali”, istoricul Corneliu Stoica amintește că, prin actul de fixare a hotarului la 1792, încheiat între Imperiul Habsburgic și Imperiul Otoman, linia de frontieră a fost stabilită pe câteva culmi ale Munților ,,Nemira” (între 1699 și 1867 cu Imperiul Austriac, iar între 1867 și 1918, cu Imperiul Austro-Ungar). Frontiera Slănicului era la circa zece minute de punctul numit Cascada, într-o poiană unde se afla și un mic lac, așa cum reiese și din fotografia atașată și intitulată ,,Lacul de la frontieră”, azi lacul (sau ce a mai rămas din el) de lângă podul care unește Izvorul Sonda 2 cu drumul ce urcă spre Cascada. Iată cum arăta zona frontierei: ,,Un podeț  rudimentar de bârne, un mic dâmb, și iată sus, santinela cu pușca pe umăr, în pragul gheretei deasupra căreia, pe o prăjină înaltă fâlfâie în vânt, tricolorul țării! O casă albă, cu câteva odăi aproape goale, lângă ea o baracă de scânduri și mai încolo, un coșar de vite (o construcție de nuiele pentru adăpostirea vitelor, oilor). Un tablou care te mișcă. Câteva litere albe pe o tablă neagră îți spun că ești la Trecătoarea `Oituz`. Întreb santinela, un flăcău blond, ars de soare, câți soldați are pichetul?

– Patru și un căprar (caporal).

Întreb și unde e linia frontului și mi se arată în poiană un semn alb, un triunghi de fier, de vreo 50 cm înălțime. (…) O mică podișcă dincolo de linia frontierei te duce la bere și la mezeluri. E o căsuță, un restaurant pentru cei care vor numaidecât să meargă vara… în străinătate! De abia ai trecut podețul și auzi gura hangioaicei (hangiței) bolborosind în ungurește. De aici încolo, peste munți și vii, peste dealuri și câmpii mănoase, se întinde Ardealul! Ascuțiii urechea, parcă să aud ceva din suspinele suferințelor înăbușite ce clocotesc acolo, în milioanele de piepturi românești, dar n-am auzit nimic, decât șopotul apei din vale și hârjâitul uniform al ferăstrăului care umblă mereu” (articolul ,,La frontiera Slănicului”, pag. 2, semnat cu pseudonimul ,,Ics”, probabil de readctorul-șef, sau de vreun alt membru al redacției).

Interesantă și inedită este și amintirea filosofului și academicianului Ion Petrovici despre vizita pe care a făcut-o în 1888 la Slănic-Moldova, cuprinsă în cartea sa ,,De-a lungul unei vieți”, în care povestește și de o aventură pe linia frontierei de aici. ,,Într-o bună zi, încercînd să pătrundă într-un zmeuriș întins și abundent cu dorința acerbă de a-l culege, cineva din grupul care-l însoțea pe filosoful-scriitor, mai bun cunoscător al locului, a exclamat, paralizîndu-i pe toți: `Atenție! Ne aflăm în Austro- Ungaria! Ați depășit granița!` Toți ceilalți au rămas înmărmuriți, sesizînd că, într-adevăr, granița care era foarte aproape de Cascada, rămăsese cu cîțiva pași înapoia lor. Era granița cu Austro- Ungaria ce se întindea pînă aici, pe vremea cînd Transilvania era anexată imperiului. Și ungurii și austriecii, care cunoșteau bine valoarea terapeutică a Slănicului datorită izvoarelor sale, puseseră chiar și o santinelă a lor, încă din 1853, pentru paza Izvorului Nr.1, santinelă forțată apoi să plece” (Romulus-Dan Busnea, ,,Rememorări: Filosoful Ion Petrovici în vilegiatură la Slănic Moldova”, cotidianul ,,Ziarul de Bacău, 7 octombrie 2002).

Descopăr că în mai toate numerele publicației apar epigrame, chiar bune, mare parte semnate cu pseudonimul ,,Giordano”.  Și mai descopăr că acesta i-a aparținut poetului, epigramistului și publicistului evreu român, Berman Goldner, născut la Iași în 1893, într-o familie de tipografi, meserie pe care a practicat-o și el. A publicat volumele ,,Epigrame” (Iași, 1893), ,,Epigrame” (ediția a doua, Iași, 1898) și ,,Sithuri și epigrame” (ediția a treia, Iași, 1925, ediție de lux, pe hârtie velină, în 100 de exemplare, Tipografia ,,H. Goldner”, acolo unde se tipărea și ,,Curierul Slănicului Moldova”). Epigrama din acest număr și sună așa: ,,Da, edificii, lux și artă!/ Slănicul cere cheltuială/ Căci apa ce-n stomacu-i poartă,/ Îi face o poftă colosală!” (,,Pofta Slănicului” – Giordano)

Rubrica ,,De toate” ne informează că în acest sezon, afluența vizitatorilor stațiunii este atât de mare, ,,încât nenumărate persoane, nevoind să se lipsească de binefacerile Slănicului, sunt silite să doarmă noaptea prin cabinele instalațiilor de băi, nemaigăsind locuri prin hoteluri, vile sau camere particulare”. Alțe douăzeci de personae dormeau înghesuite în salonul hotelului ,,Cerbu”, în timp ce Sala de lectură de la Hotelul ,,Racoviță” a fost ,,prefăcută într-un salon pentru doamne”. Ziarul mai înfățișează în cadrul aceleiași rubrici, succesul trupei bucureștene de teatru pe scena Cazinoului, care a dat într-o săptămână, trei și chiar patru reprezentații, de fiecare dată în fața unei săli pline. Piesele jucate au fost ,,Deputatul tatei”, Ginerele domnului Prefect” și ,,Dispărut”, toate trei, comedii în trei acte, ,,alese anume ca desfășurarea acțiunii să nu ia mai mult de două ore”, pauzele dintre acte fiind ,,delicios întreținute” de orchestra Regimentului 4 Roșiori ,,Regina Maria”, sub conducerea dlui O. Purch.

În acest număr, mai pot fi citite anecdote cu tâlc la rubrica ,,Slănicul vesel”, urmate în aceeași tentă, de articolul cunoscutului și talentatului gazetar bucureștean, C. Xeni, care prezintă ,,O teorie balneară”, în timp ce tot la Cazinou are loc o Gală de operă susținută de către dna Mezetti, care timp de trei ani consecutivi a repurtat succese răsunătoare  pe scena Operei Române din București, aceasta fiind completată de baritonul A. Zirra și de Pechea S. Alexandrescu, actorul societar al Teatrului Național din Iași, partener al lui Matei Millo, unul dintre marile nume ale teatrului românesc.

În fine, ziarul mai anunță că printre vizitatorii de seamă ce urmează să sosească în stațiune se vor număra și dl. Bogdan Ionescu, profesorul de matematică al Regelui Carol I, precum și gazetarul Sache Petreanu, de la ziarul ,,Adevărul”, supranumit și ,,demonul cu ochelari”, considerat de colegii săi „cel mai greţos şi mai temut administrator de gazetă” (cf. https://adevarul.ro/stil-de-viata/cultura/povesti-din-viata-adevrului-1340590.html).

Text adaptat și adnotat de Romulus-Dan BUSNEA

Proiect inițiat și derulat de către Serviciul Public Județean pentru Promovarea Turismului și Coordonarea Activității de Salvamont Bacău (SPJPTCAS), cu sprijinul Bibliotecii Centrale Universitare ,,Mihai Eminescu” din Iași (BCU) și cotidianului ,,Deșteptarea”.

Sursa: BCU Iași; Foto imagini vechi Slănic-Moldova: Colecția ing. Mihai Ceucă, Bacău. Grație domniei sale, o mare parte dintre fotografiile publicate în numerele acestei publicații se regăsesc și în episoadele prezentate, la care se adaugă și multe altele.

Mențiune: Drepturile de autor pentru publicarea acestor texte sunt deținute de SPJPTCAS Bacău, prin persoana lui Romulus-Dan Busnea, cu acordul BCU Iași. În conformitate cu ,,Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe”, niciun material conținut în acest serial nu poate fi reprodus integral sau parțial fără acordul scris prealabil. Următorul episod: Vineri, 23 septembrie 2022

O poartă de intrare în oraș, pasajul CFR va deveni un loc sigur pentru cei care îl tranzitează și un spațiu cu multiple funcționalități.

Arhitectul Alexandru Șerban Balan a fost premiat pentru proiectul propus în vederea reabilitării și modernizării pasajului CFR.

Obiectivul a trecut în această vară în proprietatea municipalității, ceea ce-i dă posibilitatea să îl reabiliteze complet.

Alexandru a propus idei concrete pentru refacerea finisajelor interioare, înlocuirea sistemului de drenaj al apelor meteorice, asigurarea condițiilor specifice pentru deplasarea persoanele cu dizabilități, digitalizarea spațiului, iluminat modern, rampă pentru biciclete.

Printre propuneri se numără realizarea unor picturi murale și placări cu materiale rezistente.

Toate ar contribui la schimbarea integrală a înfățișării pasajului și a zonei.
Arhitecții care vor face proiectarea pasajului vor ține cont de propunerile sale.

Municipalitatea spune că în bugetul de anul viitor va aloca primele sume pentru această investiție.

„Dacă nu era obiectivul investițional „Rezerva de apă a municipiului Bacău”, obiectiv creat de Cosmin Necula, personaje precum Benea și Viziteu nu mai aveau la ce să își „umfle muşchii politici”.

Este ultima dată când mai tolerez dezinformările și injuriile aduse la adresa mea de către europarlamentarul Benea. De aici înainte ne vedem în instanţa de judecată, acolo unde voi prezenta instanţei întregul „pachet” de injurii, neadevăruri și discriminări făcute sau spuse la adresa mea de către acest politician și postacii săi. Voi solicita daune pe care le voi dona copiilor instituționalizați, daune pe care le va plăti din salariul „gros” de europarlamentar, deoarece, nu-i aşa… avere nu are…

Pentru justa informare a publicului băcăuan vreau să fac un scurt recurs la datele concrete ale obiectivului investițional ,,Rezerva de apă a municipiului Bacău”.

Proiectul a fost pus pe hârtie de mine și echipa mea, alături de care am reușit să smulgem o promisiune de finanțare de la vicepremierul Sevil Shhaideh în dauna stadionului municipal. Proiectul a fost depus la guvern și în urma procedurilor competitive a fost declarat eligibil. Licitația obiectivului investițional a fost câștigată de către constructor în urma deciziei Curții de Apel Bacău, iar eu nu am pornit execuția propriu zisă (deși legea permitea) până când instanţa nu a stabilit un câștigător. Fac mențiunea ca în comisia de licitație s-a aflat și un reprezentant al SC CRAB SA.

Proiectul tehnic a fost avizat de toate instituțiile abilitate, inclusiv CRAB SA și, pe cale de consecință, nu se poate vorbi că principiile de funcționare și ideea în sine nu au fost fezabile. Din contră, era singura soluție în caz de avarie. Pe data de 30.09.2020, moment în care am părăsit primăria, gradul de execuţie al proiectului, asumat prin semnătură de funcționarii abilitaţi, era de 86%. Derularea investiției, cel puţin până în acel moment, s-a desfășurat sub supravegherea dirigintelui de șantier și a funcționarilor abilitaţi în acest sens, cei care au avut obligația legală și tehnică să discearnă corecta execuție a proiectului de către constructor. De la acel moment până în anul 2022, când s-a finalizat obiectivul, se nasc o serie de semne de întrebare cu privire la durata de execuţie și soluțiile tehnice, semne de întrebare pe care primarul Viziteu & compania trebuie să le explice.

Îl somez pe europarlamentarul Benea să prezinte dovezile „compromisurilor și concesiilor” făcute de mine constructorului, nu doar public ci și în faţa organelor de cercetare penală, pentru a nu mai exista poveşti cusute cu ață albă și interpretări felurite. Domnule Benea, până când se vor realiza aceste acțiuni concrete vă somez să nu mai încercați sa mă aduceți în „haznaua politică” în care vă „luptaţi” cu Viziteu, Miroşeanu, Fechet deoarece nu mă interesează și nici nu sunt tentat să încerc să mă mai alătur acestui joc degradant. Drumul meu este tot în slujba oamenilor dar dincolo de aceste jocuri politice mizerabile. Încă o dată vă somez să vă abțineți cu privire la persoana mea sau cu privire la membrii familiei mele, atât dumneavoastră cât și companioni mai sus amintiți.

Deocamdată în Bacău se execută o parte din proiectele gândite, asumate și semnate pentru finanțare de mine și echipa mea, proiecte cum ar fi „Hub-ul pentru tineret – Cinema Orizont”, reabilitarea sistemului de iluminat public sau modernizarea Spitalului TBC. Aceste lucrări aflate în derulare sunt dovada faptului că în perioada electorală am fost supus unei mizerabile campanii de dezinformare, cum că aceste proiecte nu ar fi fezabile sau utile, de către contracandidații mei în frunte cu cel care în momentul de faţă își dă măsura competenţei pe funcția de primar. De aici încolo nu mă interesează „cancanul” vostru dar simt, alături de cetățeni, „competenţa” cu care „conduceți” orașul, ţara și Uniunea Europeană!”

Cosmin Necula

primar al municipiului Bacău 2016 – 2020

În aceste zile, polițiștii rutieri au intensificat activitățile pentru reducerea riscului rutier, precum și pentru conștientizarea importanței respectării regulilor de circulație pe drumurile publice.

Activitățile sunt desfășurate în contextul Proiectului ROADPOL Safety Days, destinat conștientizării tuturor categoriilor de participanți la traficul rutier cu privire la riscurile la care se expun în situația în care nu respectă normele rutiere, în scopul adoptării de către aceștia a unei conduite responsabile atunci când se deplasează pe drumurile publice.

La nivelul județului Bacău, polițiștii rutieri desfășoară activități informativ – preventive, în vederea conștientizării tuturor categoriilor de participanți la traficul rutier cu privire la riscurile la care se expun, în situația în care nu respectă normele rutiere.

Polițiștii rutieri și cei de prevenire au fost prezenți în comunitățile din Buhuși și comunele arondate, unde au montat pe atelajele hipo elemente fluorescent-reflectorizante pentru a fi vizibili în trafic. Totodată, căruțașilor și bicicliștilor le-au fost înmânate veste reflectorizante de către oamenii legii și li s-au explicat obligațiile legale pe care le au când circulă pe drumurile publice.

Polițiștii recomandă căruțașilor și bicicliștilor să poarte îmbrăcăminte cu elemente fluorescent-reflectorizante, de la lăsarea serii până în zorii zilei sau atunci când vizibilitatea este redusă.

Guvernul României, prin Ministerul Finanțelor, compensează datoria la gaz a Thermoenergy, operatorul de termoficare al municipiului Bacău.

Sprijinul financiar se ridică la 39 milioane lei.

„În ciuda unor afirmații nesăbuite făcute – recent – de «primarul» Viziteu, care căuta să paseze propria răspundere în ograda altora, Guvernul nu-i va abandona pe băcăuani la greu, iar cea mai temeinică dovadă e chiar compensarea acestei datorii, în contextul în care atât societatea, cât şi sistemul de termoficare se află în proprietatea municipalității Bacău, nu a Guvernului”, a declarat prefectul Lucian Bogdănel.

„Însă Executivul de la Bucureşti nu poate face – la nesfârşit – treaba primarului, viceprimarilor sau administratorului public, care sunt (bine) plătiți să rezolve problemele Bacăului, nu să cauzeze – prin nepăsare & neimplicare – probleme suplimentare oraşului”, a mai declarat prefectul județului.

„Când spun asta, mă gândesc la faptul că inacțiunea flagrantă a conducerii UAT Mun. Bacău (acționarul unic al Thermoenergy) – care a refuzat, nejustificat, să consolideze finanțele societății – a condus la retrogradarea companiei la statutul de „societate în dificultate” (cf. ANRE), cauzând operatorului un prejudiciu de aprox. 10 milioane euro prin neîncasarea (pierderea) bonusului de cogenerare”, a mai explicat Lucian Bogdănel.

Acesta mai spune că Thermoenergy nu a reuşit – nici până acum – să-şi asigure un contract de furnizare gaz pentru sezonul rece 2022/2023, deşi s-au organizat 7-8 licitații (la care nu s-a prezentat nimeni).

„Pentru că furnizorii din piață fug de o «societate în dificultate» şi de o administrație neserioasă & incompetentă, aşa cum vedem – zi de zi – că este primăria condusă de Viziteu & co”, a mai spus prefectul de Bacău.

În zilele următoare, Camera Deputaților, for decizional, va dezbate și supune aprobării un proiect de lege prin care se va elimina o inechitate care există în prezent ”între angajații care au desfășurat activități cu afectarea relativ similară a sănătății”.

Este vorba despre cei care au muncit ori muncesc în turnătoriile de oțel, fontă, aliaje neferoase, precizie și cuzineți, precum și forje.

Mai exact, se propune încadrarea în categoria locurilor de muncă în condiții speciale ”a acelor activități care constau în: turnarea pieselor și lingourilor de oțel, în turnătoriile de oțel; turnarea pieselor de fontă, piselor din aliaje neferoase și a pieselor cu modele ușor fuzibile în turnătoriile de fontă, turnătoriile de aliaje neferoase și turnătoriile de precizie; forjarea pieselor pe ciocane de peste 2 tone forță și secțiile de forjă; turnarea cuzineților din aliaje neferoase pe suport de oțel în turnătoriile de cuzineți; activitatea de proiectare, cercetare, punere în execuție a tehnologiilor și asistență tehnică în secțiile de producție, efectuată de inginerii, subinginerii și tehnicienii din secțiile de proiectare tehnologii pentru sectorul cald, care deservesc turnătoriile de oțel, fontă, aliaje neferoase, precizie și cuzineți, precum și forje”.

O altă modificare preconizată se referă la faptul că va fi asimilată stagiului de cotizare în condiții speciale și perioada anterioară datei de 1 aprilie 2001, în care personalul din sectorul construcția de mașini a lucrat în grupa I.

De modificările respective vor beneficia și persoanele, încadrate în una din categoriile menționate, care s-au pensionat înainte de data în care va intra în vigoare noua lege și cărora le vor fi recalculate drepturile în virtutea acesteia.

Parohia Oțelești, din comuna Oncești, a fost gazda derulării de noi acțiuni în proiectele eparhiale „În temniță am fost și ați venit la Mine” și „Eroi au fost, eroi sunt încă!”, promovate în acest an de Protopopiatul Bacău în parteneriat cu Penitenciarul Bacău și cu Filiala Județeană Cultul Eroilor. Acțiunile au avut loc în filia Tarnița a parohiei Oțelești și la Monumentul Eroilor ridicat chiar în fața Primăriei Oncești. 

La evenimente au participat, alături de locuitori ai comunei, protopopul de Bacău, Eugen-Ciprian Ciuche, președintele Filialei județene Cultul Eroilor, Dănuț Voicu, și membri ai Biroului executiv al acesteia, reprezentanți ai conducerii Penitenciarului Bacău și primarul de Oncești, Marinel Mihai Puțeanu, precum și preoți ai Cercului pastoral nr. 6 al Protopopiatului Bacău.

Primul eveniment a început la biserica din satul Tarnița, unde a fost săvârșită, sub protia protoiereului Eugen-Ciprian Ciuche, Sfânta Liturghie. Acolo, părintele Gheorghe Popescu, parohul bisericii din Colonești, a cuvântat pe o temă cu referire la însemnătatea Anului Omagial al rugăciunii în viața Bisericii și a creștinului și a Anului Comemorativ al Sfinților Isihaști Simeon Noul Teolog, Grigorie Palama și Paisie de la Neamț. Tot cu acest prilej a fost derulat proiectul eparhial „În temniță am fost și ați venit la Mine”, adresat unui grup de zece deținuți de la Penitenciarul Bacău, alături de care s-a aflat și părintele capelan Daniel Mașala.

Cu acest prilej, părintele protoiereu a dăruit, din partea ierarhului IPS Ioachim, câte o icoană cu Sfânta Cuvioasă Parascheva pe Tron, asemenea celei din Catedrala Arhiepiscopală din Roman, părintelui paroh din Tarnița, Ionuț Todirașc, și părintelui Gheorghe Popescu.

Clerul, poporul și autoritățile locale au mers, apoi, la Monumentul Eroilor din Oncești, unde a fost derulat proiectul „Eroi au fost, eroi sunt încă”. La monument a avut loc un Trisaghion pentru pomenirea eroilor, după care părintele protoiereu a vorbit despre rolul benefic pe care l-au avut eroii și martirii în formarea conștiinței colective a neamului românesc. „Astfel de exemple – a spus părintele protoiereu – sunt cele care trebuie să dăinuiască și să fie transmise generațiilor care vor veni”. De asemenea, Dănuț Voicu a evocat memoria eroilor comunei și a subliniat importanța ca în această localitate să existe un monument reabilitat spre cinstirea și onoarea cuvenită celor care s-au jertfit pentru binele poporului. Președintele Filialei Cultul Eroilor a înmânat primarului Marinel Mihai Puțeanu o plachetă aniversară „30 de ani de la reînființarea Filialei Cultul Eroilor Bacău”. Medalia „30 de ani de la reînființarea Asociației Naționale Cultul Eroilor” a fost înmânată preoților Dumitru Antohi și Ionuț Todirașc.

Alocuțiunile au fost urmate de un scurt program artistic prezentat de elevi ai școlii din sat. După care la Monument au fost depuse coroane de flori.

La agapa frățească ce a urmat, părintele protoiereu a stat de vorbă cu cei zece deținuți de la penitenciar, pe care i-a îndemnat la apropierea lor către Dumnezeu, iar enoriașilor prezenți le-a insuflat ideea iertării și a acceptării aproapelui cu toate patimile și păcatele lor.

Sute de patroni băcăuani riscă pedeapsa cu închisoarea pentru că nu au plătit către stat contribuțiile reținute angajaților

Aproape 800 de contribuabili băcăuani persoane juridice au fost dați de Fisc pe mâna polițiștilor, urmând a fi cercetați penal. Măsura îi vizează pe angajatorii care au restanţe intrate sub incidenţa prevederilor care au reincriminat, de la 1 martie, reţinerea, fără virare la buget, a unor contribuţii şi impozite cu reţinere la sursă. Un angajator figurează cu restanțe de 134.010 lei, însă sunt și câteva zeci care datorează statului doar … 1 leu. Chiar și aceștia riscă același lucru, de a fi cercetați penal de polițiști.

Potrivit OUG 130/2021, începând din acest an, „constituie infracțiuni și se pedepsesc cu închisoare de la 1 an la 5 ani sau cu amendă reținerea și neplata, încasarea și neplata, în cel mult 60 de zile de la termenul de scadență prevăzut de lege, a impozitelor și/sau contribuțiilor prevăzute în anexa la prezenta lege”. Normativul mai prevede că ANAF trebuie să depună automat sesizare penală pentru restanţe mai mari de 60 de zile, la reţinerea şi nevirarea a 19 tipuri de contribuţii şi impozite.

La stat se poate, în rest, … nu prea

Cei aproape 53.000 de contribuabili din toată țara datorează statului 372,93 milioane lei, sume reprezentând impozite şi/sau contribuţii sociale (pensii și sănătate), cu reţinere la sursă, neachitate, a căror scadenţă/termen de plată s-a împlinit după data de 1 martie 2022. Potrivit datelor oficiale, aceștia au, în medie, restanţe de doar 7.040 de lei. Interesant este că, printre cei vizați, sunt și firme de stat, cu datorii imense la aceste capitole. Un exemplu este compania de stat CFR Marfă, dar căreia Guvernul i-a pregătit o derogare fiscală, urmând ca aceasta să predea Fiscului vagoane, în contul contribuțiilor angajaților la pensie și sănătate. Și mai interesant este că există peste 4.000 de firme cu restanţe mai mici de 100 de lei, care riscă să ajungă pe mâna anchetatorilor. Evident, va conta cât de riguroși în a aplica legea vor fi cei care vor selecta dosarele pentru lucru, dar și capacitatea de lucru a Poliţiei. În mod evident, cercetarea ar trebui să înceapă cu marii restanţieri, însă o analiză internă a decis că nu există bază legală ca ANAF să stabilească un prag sub care să nu trimită către Poliţie informaţiile pentru iniţierea cercetărilor penale. Cert este că bugetul de stat pierde, anual, 12 miliarde de lei, din cauza neplății contribuțiilor de către angajatori.

Circa 800 de firme, din tot județul

Potrivit Fiscului, în județul Bacău, sunt aproape 800 de firme care apar în lista trimisă de Fisc anchetatorilor. „Lista transmisă Inspectoratului General al Poliției Române la solicitarea acestei instituții cuprinde, la nivelul județului Bacău, un număr de 797 agenți economici care înregistrau, la 31 iulie 2022, obligații fiscale neachitate cu reținere la sursă la bugetul general consolidat, în valoare de 2.834.344 lei”, au precizat, în răspunsul dat solicitării noastre, reprezentanții Agenției Naționale de Administrarea Fiscală. Din această sumă, 286.481 lei sunt bani neachitați la bugetul de stat, iar 1.996.782 lei la bugetul asigurărilor sociale de stat şi 551.081 lei la bugetul asigurărilor sociale pentru sănătate. Interesant este că, la data efectuării analizei, exista o firmă din județ care avea de plătit 134.010 lei, la acest capitol. De precizat că, printre datornici, existau și contribuabili care figurau cu restanțe de doar… 1 leu.