Storia.ro, platforma de imobiliare cu cele mai multe anunțuri din piață, lansează un studiu despre felul în care românii percep piața imobiliară în prezent, acțiunile pe care le fac și estimările lor pentru următoarele 6-12 luni. Datele analizate au fost colectate în septembrie 2022 și sunt agregate de pe platformele Storia.ro și OLX Imobiliare.

Întrebați dacă își doresc să achiziționeze o proprietate în următoarele 12 luni, 38% dintre respondenți au răspuns că sunt siguri că da, o treime că oscilează între da și nu (33%), iar 12% că înclină spre da. Doar 9% sunt siguri că nu vor cumpăra o locuință în următorul an, iar alți 8% înclină spre nu.

Bugetul alocat pentru viitoarea proprietate se situează pentru jumătate din ei (54%) sub 60.000 EUR. Un sfert (25%) au un buget între 61.000 și 90.000 EUR, 12% se situează între 91.000 și 120.000 EUR și 8% depășesc 121.000 EUR.

Legat de felul în care a evoluat bugetul alocat pentru achiziții imobiliare în ultimele 6 luni, pentru aproape jumătate dintre ei (42%) a rămas constant, în timp ce pentru 23% dintre respondenți a crescut, iar pentru 35% a scăzut. Evoluția diferă în funcție de buget. 44% dintre cei care sunt dispuși să ofere până în 60.000 EUR au scăzut bugetul, față de doar 18% dintre cei cu peste 121.000 EUR. Creșterile de buget au apărut în special la cumpărătorii care caută locuințe de 91.000-120.000 EUR (30%) și cei de peste 121.000 EUR (31%).

Cei care au spus că sigur nu ar cumpăra o proprietate, întrebați care ar fi schimbarea care i-ar putea face să se răzgândească , au menționat în proporție de 75% că scăderea prețului locuințelor ar fi factorul decisiv. Pe locul doi ca importanță se află scăderea dobânzilor la credite (27%), urmată de scăderea celorlalte costuri de zi cu zi (19%) și creșterea veniturilor personale (18%). Nevoia neapărată de a se muta i-ar convinge pe 8%, urmată de găsirea unei proprietăți perfecte pentru persoana respectivă – cu 6% și de creșterea semnificativă a chiriei – cu 3%. Dintre respondenți, doar 10% au afirmat că nimic nu le poate schimba decizia.

„În privința așteptării legate de evoluția prețurilor, e normal ca oamenii să își dorească o scădere a acestora. Sunt copleșiți de creșteri pe toate planurile și nu își mai doresc o creștere de preț și în cazul viitoarei lor locuințe, aceasta având și un impact mare asupra bugetului total. Dacă se va materializa sau nu această scădere, rămâne de văzut. În termeni reali (ajustați cu inflația) avem deja o scădere a prețurilor medii în imobiliare (practic prețurile imobilelor au crescut mai lent decât rata inflației), deci suntem pe perioada de corecție la mijlocul ciclului imobiliar. În valori nominale (cifre efective) însă, e greu de crezut că inflația nu va afecta și piața construcțiilor, care are două componente principale: materialele și forța de muncă (manopera). Așteptările mele și ale colegilor mei din The Concept sunt ca pe perioada cât dobânzile bancare sunt sus să avem o domolire a creșterii la câteva procente an la an, iar din momentul scăderii dobânzilor să asistăm la o explozie a prețurilor pe o perioadă de 3-5 ani. Românii câștigă mult mai bine (în medie de 2.3 ori mai bine) decât câștigau acum 14 ani la vechea criză economică, în schimb prețurile imobiliare sunt mai mici ca în vârful din 2008, pe medie cu 10-12%”, a declarat Daniel Tudor, reprezentant al agenției imobilare The Concept.

Referitor la modalitatea de plată, cei care ar cumpăra o proprietate ar achita cash în proporție de 60%, iar cu credit – 40%. Cei care pot achita cash au răspuns în proporție de 49% că sunt siguri că vor să cumpere o proprietate în următorul an, față de 33% dintre respondenții care ar apela la un împrumut. În ultimele 6 luni, bugetul celor cu cash a ramas același pentru 44% dintre respondenți, a scăzut pentru 33% și a crescut pentru 23% dintre ei. Pentru cei cu credit însă, bugetul a scăzut pentru 40% sau a rămas la fel (38%). Suma alocată locuinței a crescut pentru 23% dintre cumpărătorii cu credit.

„Faptul că peste jumătate dintre respondenții studiului Storia.ro doresc să achiziționeze o proprietate în următoarele 12 luni arată o cerere concretă, reală pentru locuințe în România, care alimentează în continuare noi dezvoltări imobiliare. Coroborat cu indicatorul de aproape 60% dintre respondenți care doresc să achiziționeze cu cash și nu cu credit, se confirmă încă o dată că piața românească este una atipică, la începutul dezvoltării ei. În acest moment, când dobânzile sunt sus, este benefic să existe atât de mult cash disponibil, pentru că dă combustibil pieței mai departe. Altfel, o piață imobiliară în care balanța ar înclina în mod copleșitor către credit ar fi foarte vulnerabilă în situații cum este cea actuală pe piața creditelor bancare”, a completat Daniel Tudor, reprezentant al agenției imobilare The Concept.

În ceea ce privește așteptările pentru următoarele 6 luni, 39% dintre participanți anticipează o scădere semnificativă a prețurilor, 27% – o ușoară scădere, în timp ce 9% se așteaptă să stagneze. Doar 8% se așteaptă la o creștere ușoară și 5% la una semnificativă. 12% declară că nu știu la ce să se aștepte. Cei care se așteaptă în cea mai mare măsură la scăderi de preț sunt respondenții cu buget de până în 60.000 EUR (42%), în timp ce creșterile semnificative sunt anticipate mai degrabă de cei cu bugete de 91.000-120.000 EUR (8%).

În următoarele 12 luni însă, proporția celor care se așteaptă ca prețurile să fie semnificativ mai mici scade până la 30%, iar 24% să scadă ușor. O ușoară creștere este estimată de 12% dintre respondenți, o creștere semnificativă – de 7%, iar stagnarea – de 12%.Proporția celor care nu știu în ce direcție se vor îndrepta prețurile crește până la 18%. Pentru acest orizont de așteptare, cumpărătorii cu buget de peste 121.000 EUR sunt cei care așteaptă scăderi semnificative, iar creșterile sunt anticipate tot mai degrabă de cei cu buget de 91.000-120.000 eur (10%).

„Luând în considerare creșterea costurilor de construcție, care încă nu s-au stabilizat, din păcate nu se poate discuta despre scăderi de prețuri ale locuințelor noi. În această perioadă, mulți clienți amână luarea unei decizii, în speranța unor prețuri mai accesibile. Momentan, în București prețurile apartamentelor în complexele rezidențiale noi sunt în stagnare, iar piața veche este direct influențată de evoluția pieței locuințelor noi. Pentru anul viitor, în contextul unei cereri ridicate de locuințe noi și a unui stoc nou în scădere din cauza blocajului în procesul de emiterere a PUZ-urilor de sector, nu preconizăm scăderi majore de preț, ci, cel mai probabil, anumite reglaje în cazul unor proiecte”, a declarat Despina Ponomarenco, președinta BUCHAREST REAL ESTATE CLUB (BREC).

Subiectele care influențează deciziile imobiliare în această perioadă sunt: pentru 62% – prețurile mai mari ale locuințelor, pentru 38% – creșterea dobânzilor la credite, pentru 36% – prețurile mai mari pentru coșul zilnic, pentru 28% contextul geopolitic, pentru 16% înăsprirea condițiilor de creditare, în timp ce 8% menționează modificările din noul Cod Fiscal.

Cu privire la starea pieței imobiliare din România, 80% dintre respondenți cred că ne aflăm într-o bulă imobiliară și tot atâția că e mai bine să amâne achiziția unei proprietăți.

36% consideră că locuințele încă mai sunt accesibile și 19% că este un moment bun să cumperi o proprietate. 54% dintre cei cu buget de peste 121.000 EUR considera locuințele accesibile, față de doar 31% dintre cei cu 91.000-120.000 EUR.

Percepția unei bule imobiliare nu este probată, însă, de cifrele din piață. Indicele de accesibilitate este de 1,85 în primul trimestru din 2022, în timp ce, în 2008 – valoarea sa era de aproape 5. Indicele de accesibilitate este calculat pe baza prețurilor reale de tranzacționare, ca raport dintre prețul mediu per metru pătrat (mp) al locuințelor și salariul mediu net pe economie.

Senzația unei bule imobiliare, neprobată de cifre, influențează și sentimentul general care descrie felul în care se raportează respondenții la piața imobiliară: îngrijorare, în proporție de 48%, urmat de descurajare – 30%, frustrare – 18%, confuzie – 18%. Speranța este menționată de 13%, urmată de curiozitate – 8%, optimism – 6% și indiferență 3%.

„Sondajul ne confirmă că există diferențe semnificative între așteptările potențialilor cumpărători și preconizările dezvoltatorilor și ale altor profesioniști în imobiliare. Considerăm că observațiile de aici sunt un punct bun de pornire pentru o discuție mai amplă despre ce influențează prețul imobiliarelor și care sunt așteptările cumpărătorilor. Misiunea noastră e să înțelegem perspectiva tuturor, să le oferim o voce și să facilităm un dialog coerent care să aducă mai multă claritate într-o perioadă cu atât de mulți factori de luat în calcul”, a declarat Monica Dudău, Marketing Manager Storia.ro și OLX Imobiliare.

Activitățile imobiliare din această perioadă sunt: pe locul 1 – urmărirea anunțurilor imobiliare, pentru 93%; pe locul 2 – urmărirea știrilor din domeniu, pentru 42%; pe locul 3, la egalitate, cu 29% – contactarea proprietarilor sau agenților și mersul la vizionări; pe locul 4, cu 16% este ofertarea proprietăților de interes, iar pe locul 5, cu 9% – consultarea băncii sau a unui broker de credite. Cei mai preocupați de știrile din domeniu sunt cei cu bugete de 91.000-120.000 EUR (61%), iar cei mai dispuși să meargă la vizionări sunt cei cu buget de peste 121.000 EUR (55% față de 21% în cazul celor cu buget de sub 60.000 EUR).

Dintre cei care au completat chestionarul și au precizat veniturile în gospodăria lor, 24% au un venit de 2.501 și 5.000 lei; 17% se situează între 5.001 – 7.500 lei; 16% câștigă peste 9.000 lei, 10% – sub 2.500 lei și 7% – între 7.501 – 9.000 lei.

Studiul a fost realizat prin chestionar online, aplicat în rândul a 1,041 respondenți care utilizează platformele Storia.ro și OLX Imobiliare, în luna septembrie 2022.

Jandarmeria Montană, structura specializată a Jandarmeriei Române a luat fiinţă în urmă cu 21 de ani, pe 05 octombrie, în judeţul Prahova şi avea ca misiuni principale menţinerea ordinii publice în staţiunile montane, pe pârtiile de schi şi pe traseele turistice, căutarea şi salvarea turiştilor aflaţi în dificultate şi protejarea mediului înconjurător.

În cadrul Inspectoratului de Jandarmi Județean” Stefan cel Mare „Bacău funcționează Postul de Jandarmi Montan Slănic Moldova, care a fost înființat în data de 15 octombrie 2003 și a cărui eficiență în sprijinul iubitorilor muntelui a fost dovedită în repetate rânduri.

Pe tot parcursul acestor ani, jandarmii montani băcăuani au răspuns ,,prezent” ori de câte ori au fost solicitaţi, indiferent de anotimp, condiţii meteorologice, zi sau noapte, la misiuni de căutare a persoanelor rătăcite, menţinerea ordinii publice în staţiunile montane, pe traseele turistice, rezervaţiile naturale, îndrumarea şi sprijinirea turiştilor, intervenţia operativă pentru soluţionarea sesizărilor cetăţenilor prin apel la „112”, la acţiuni comune cu reprezentanţii instituţiilor abilitate pentru prevenirea şi combaterea infracţiunilor şi contravenţiilor privind asigurarea protecţiei, conservării fondului cinegetic şi piscicol natural.

Pentru îndeplinirea în bune condiţii a misiunilor, jandarmii montani au urmat cursuri de specializare şi perfecţionare în domeniul tehnicilor montane, schi, alpinism, căutare – salvare – evacuare şi acordarea primului ajutor medical de bază, în cadrul Centrului de Perfecţionare a Pregătirii Cadrelor Jandarmi Montan „Regele Carol I” Sinaia, dar şi în cadrul diferitelor cursuri autorizate organizate de către alte instituţii de profil din ţară.De asemenea, au fost dotaţi cu echipament adecvat zonei montane (corturi, schiuri, cordeline, tărgi, echipament de protecţie, truse de prim-ajutor etc.), autospeciale pentru patrulare, un ATV, cu ajutorul cărora pot ajunge în zonele mai greu accesibile pentru îndeplinirea misiunilor specifice domeniului montan.

• Interviu cu prof. univ. dr. Ștefan MUNTEANU, scriitor

– Ce valoare are pentru dumneavoastră cuvântul  pe care-l sculptați în operă?

–      Pentru un emotiv, care mai şi citeşte, chestiunea limbajului ţine de estetică şi de moralitate. Altfel spus, cuvântul este ca şi obrazul. Iar protecţia obrazului trimite la valenţele sufletului, adică la frumuseţea şi moralitatea stilului. Pentru că stilul este conform cu structura antropologică a omului, este oglinda armoniei simţurilor, oglinda care îl proiectează pe vorbitor în conştiinţa semenilor, de unde timiditatea în faţa cuvântului. Personal, am învăţat de la mama mea, dar mai ales de la Eminescu, să văd în cuvânt o realitate, prelucrată spiritual de istoria comunităţii, pentru a ne mângâia sufletul. Pentru a ne mângâia sufletul nostru, pentru ca noi să mângâiem sufletul semenilor prin cuvânt. Eminescologul Theodor Codreanu, pornind de la deosebirea dintre manieră (stilul epocii) şi stilul personal, (dezlegat de orice timp şi loc), consideră că stilul este apanajul scriitorilor aleşi, al titanilor literaturii, printre care se situează şi Eminescu.

Emotivul, în plus, urmăreşte şi echilibrul dintre sentiment şi intelect. În acest sens, voi trimite la o dovadă indiscutabilă şi înălţătoare. Cu decenii în urmă, regretatul academician Alexandru Surdu, vorbind despre Eminescu, scotea în evidenţă, trei caracteristici esenţiale, ale personalităţii poetului-cugetător. Bazându-se şi pe opiniile altor exegeţi, el vorbea, mai întâi, de vocaţia perfecţiunii: „Fragmentele răzleţe din Caietele lui Mihai Eminescu s-au bucurat de aprecieri contradictorii. Unii au considerat că ele umbresc imaginea perfecţiunii poetice, pe care a urmărit-o el însuşi”. În înţelegerea autorului, realitatea este alta, în sensul că vocaţia perfecţiunii este conjugată cu alte trăsături de personalitate. Şi dovedeşte: „Din perspectiva psihologiei contemporane, se poate considera că Eminescu era o personalitate cu caracter accentuat de hiperexactitate.  O dovedeşte reţinerea lui de a-şi publica poeziile şi permanenta revenire asupra lor”. Autorul oferă şi motivaţia acestei hiperexactităţi. Mai mult: „Dar Eminescu, asemenea marilor creatori, mai avea o trăsătură de caracter accentuată, hiperperseverenţa”. (Alexandru Surdu, Eminescu şi filosofia, Editura Ardealul, Târgu Mureş, 2020). De altfel, observaţiile lui Alexandru Surdu nu fac decât să repete un adevăr mai vechi, recunoscut de toţi exegeţii importanţi, privind aplecarea lui Eminescu asupra limbii române.

Păstrând proporţiile, este de presupus că mai toţi scriitorii sunt preocupaţi să păstreze bogăţiile limbii în care compun. Nu toţi însă pot obţine aceleaşi performanţe. Ceea ce este o stare de normalitate. Pentru unii stimulativă, iar pentru alţii supărătoare.

– Cine vă este lipit de suflet: Fiul risipitor sau Fratele său?

–      Filosofia care derivă din textul intitulat Pilda fiului risipitor („Noul Testament”, „Evanghelia după Luca” – 15), conjugă trei perspective asupra sensului vieţii. Cele trei personaje: Fiul risipitor, fratele acestuia şi tatăl celor doi fii. Mesajul esenţial este că viaţa oamenilor este o comoară sfântă şi, tocmai de aceea, trebuie preţuită ca atare. Pilda fiului cel mic, risipitorul, exprimă ideea că păcatul, în măsura în care este pasager poate deveni reazem de întoarcere la drumul cel drept. Căinţa lui este sinceră: „Tată, am greşit la cer şi înaintea ta; Nu mai sunt vrednic să mă numesc fiul tău. Fă-mă ca pe unul dintre argaţii tăi”. Pilda fiului cel mare, fratele risipitorului, sugerează că atunci când eşti credincios, dacă o faci pentru foloase, dovedeşti neînţelegere faţă de cel păcătos, dar capabil să se îndrepte: „Iată, de atâţia ani îţi slujesc şi niciodată n-am călcat porunca ta. Şi mie niciodată nu mi-ai dat un ied, ca să mă veselesc cu prietenii mei”. Din atitudinea tatălui învăţăm că toţi fiii, indiferent de căderile lor, trebuie primiţi cu iubire. Se subînţelege astfel de ce sufletul meu este lipit de tot ce este viaţă. Fără nicio mândrie, recunosc faptul că în toată viaţa mea nu am putut să tai măcar un pui de găină. Desigur că nu pot trăi ca un budist, însă ştiu că trebuie să iubesc fără invidie viaţa tuturor, fie ei risipitori, ori de bună credinţă. Sigur că mi-aş dori să cunosc numai oameni buni, însă lumea nu poate să existe decât în stare de amestec.

– Stați uneori la taclale, la o șuetă cu  Dumnezeu?

–      Aş putea să mă joc frumos cu această întrebare numai în măsura în care este acceptat gândul că fiecare om îşi creează propriul său Absolut. După modelul lui Eminescu, de exemplu. Atunci aş putea spune că sunt în relaţie permanentă cu propriul meu fel de a fi. M-aş îngriji adică să nu-mi jignesc arheul. Pe de altă parte însă, chestiunea şuetelor mele cu Dumnezeu este o problemă strict personală. De aceea nu pot să spun nici că şuetele există, nici dacă ele nu există.

– Raiul și Iadul sunt utopii sau variantele doldora de real ale viitorului dumneavoastră habitat?

–      Pentru mine, povestea cu raiul şi cu iadul este una foarte complicată. Aproape că nici nu sunt pregătit să abordez subiectul. Nu îmi este teamă că aş păcătui, însă mă feresc de pericolul de a-mi şubrezi filosofia, ori de a-mi schilodi logica. În plus, este atâta Rai şi atâta Iad în viaţa zilnică de pe pământ, încât nu ştiu dacă se merită să merg în ceruri pentru un colţ de rai, ori să intru în pământ, pentru un petic de iad.

– Când ați trădat, uneori, ce-ai simțit: satisfacție, ură, eliberare, regrete?

–      M-am străduit, pe cât am putut, să nu-mi trădez propriul ideal de viaţă. În acest sens, nu consider că am fost un trădător faţă de puţinii prieteni pe care i-am avut. Este adevărat că m-am zbătut pentru adevăr şi, când am considerat necesar, am trădat minciuna şi hoţia. Nu am făcut-o pentru a-mi crea satisfacţii, ci mai mult pentru a mă elibera. Uneori am şi regretat, dar n-am avut încotro. În rest, până la această vârstă, am făcut de toate. Măsura în care am reuşit să-mi păstrez idealul de viaţă intră în judecata celorlalţi. Problema este să nu întâlnesc prea mulţi dintre cei cărora, dacă le arăţi luna, ei să se uite la deget, aşa cum spune un proverb indian.

– Dac-ați putea cârpi esențial ceva din zămislirea Facerii,  ce ar viza acest  petic?

–,,Dacă aş fi Dumnezeu” (în pielea mea), cred că aş proceda ca Eminescu, adică aş lăsa Lumea în pace, cu legile şi fărădelegile ei, şi mi-aş crea o altă lume. Cred că în această ipostază aş înţelege că nu este nici cea mai bună, nici cea mai rea lume posibilă. Cred că aş înţelege că este singura lume posibilă, care nu mai ascultă nici de dumnezeirea mea. Conţine tot Binele şi tot Răul într-o complementaritate indestructibilă imprevizibilă şi incontrolabilă. Citesc în ultimul timp, cu mare atenţie, comentariile estetico-filosofice la ,,Luceafărul” eminescian şi încep să-i dau dreptarte regretatului eminescolog ieşean George Popa, cel care a scris că, referindu-se la Eminescu: ,,Geniul nu se află în planul Creaţieii, astfel că Dumnezeu «se împedică în cifrul său», fiind «scrieri străine». Geniul este gândire pură şi, după ce se va elibera din «corpul cel urât», în care a fost «coborât», el va crea o lume a spiritului pur, paralelă celei din geneza înfăptuită de Dumnezeu”.

– Versul, fraza care v-au tulburat cel mai mult?…

• Este greu de ales atunci când te îndrăgosteşti cu uşurinţă. De aceea, pentru a nu cădea în vreo ispită, o să ofer mai multe motive de tulburare. Mă opresc, mai întăi la ultima strofă din Odă (în metru antic).

,,Piară-mi ochii tulburători din cale,

Vino iar în sîn, nepăsare tristă;

Ca să pot muri liniştit, pe mine

Mie redă-mă!”

Mă opresc, apoi, la două titluri ale unor lucrări semnate de George Popa…

Unu: ,,Eminescu sau dincolo de Absolut” (Percept Edit, Iaşi, 2011).

Doi: ,,In principio fuit Eminescu” (Editura Panfilios, Iaşi, 2013).

Prietene Ion Fercu, mulţumesc pentru întrebările tulburătoare, la care nu aş fi reuşit să fac faţă fără Eminescu.

Cifre interesante în buletinele InfoStat ale Direcției Județene de Statistuică Bacău: în luna iulie 2021, când circulația persoanelor era restricționată în weekend, dacă rata de incidență depășea 4 la mie și noaptea, în timpul săptămânii, dacă rata era peste 7,5 la mie, necuvântătoarele au decis să „muncească” mai mult. Dacă vom compara producția media la lapte și ouă cu cea din lunile iulie 2020 sau 2022 sau chiar cu anii anteriori pandemiei, vom observa că anul trecut cifrele au crescut surprinzător.

Concret, în luna iulie 2021, județul Bacău a raportat o producție medie de lapte de 296 de litri pe cap de vită, 5,2 litri pe cap de oaie, 16,8 litri pe cap de capră și 25 de ouă pe cap de găină. În iulie 2019, înainte de pandemie, producția medie era de numai 169 litri de lapte/vită, 4 litri/oaie, 9,6 l/capră și 20 deouă/găină. Dupa pandemie, în iulie 2022, cifrele sunt mult mai mici: 229 litri de lapte/vită, 5 litri lapte/oaie, 2 litri lapte/capră și 24 de ouă/gaină. Dacă mergem și mai înapoi în timp, în iulie 2015, vom vedea tot cifre mici: 244 l lapte/vită, 15,7 litri lapte per animal (capre + oi) și 16 ouă/găină. Practic, într-o lună de „pandemie”, productivitatea per capita a fost mai mare decât în lunike similare de dinainte sau de după starea de alertă.

Scade numărul animalelor

Producțiile mai mari au fost obținute în condițiile în care efectivul de animale a tot scăzut.

n Dacă în iulie 2019 erau, în județ, 53.780 de bovine, în iulie 2021 numărul acestora scăzuse la 44.013 pentru ca în iulie anul acesta să ajungă la 40.822.

n Dacă ne raportam la luna iulie 2015, diferența este cât se poate de vizibilă: atunci, în județ erau 64.547 de vite.

n La segmentul ovine și caprine s-a plecat de la 466.397 (iulie 2015) și s-a ajuns la 354.143 (2019), 420.000 (2021) și 365.466 (2020).

n În cazul porcinelor, avem o scădere de la 78.063 (2015), 75.734 (2019), 62.702 (2020) și 61.928 (2022)

n La păsări situația este alta, efectivele cresc: 4,51 milioane (2015), 4,54 milioane (2019), 5,95 milioane (2020) și 4,94 milioane (2022).

Toate cifrele se referă la luna iulie din fiecare an.

O creștere a natalității

n În ceea ce privește natalitatea, se observă o creștere a numărului de viței născuți în iulie 2020 atât față de perioada anterioară cât și față de cea posterioară: 4.196 față de 1.911 (iulie 2015), 773 (iulie 2019) sau 1.440 (iulie 2022).

n În ceea ce privește porcinele, situația este oarecum similară: 6.073 de nașteri în iulie 2020 față de 5.586 (iulie 2015) și 5.785 (iulie 2022), însă, în iulie 2019 s-au înregistrat 7.762 de purcei nou-născuți, ceea ce înseamnă că populația începuse să se pregătească de asediu cu un an înainte. Dar să nu anticipăm.

Mai multă carne, mai mult lapte

Chiar dacă efectivul de animale a scăzut, cantitățile totale de carne și lapte de vacă recoltate au crescut în iulie 2021. Creșterile sunt față de anii anteriori,pentru că, dacă mergem mai departe în timp,cam pâna prin 2015, nu există loc de comparatii. De exemplu, la lapte, în special cel de oaie și capră producția a fost de doar 2/3 din cea a lunii iulie 2015.

n Astfel, în iulie 2021 s-au produs, în județ, 8.388 de tone de carne, față de 7,259 (iulie 2015) sau câte 5.783 de tone (iulie 2019 și 2022).

n Tot în iulie 2021, luna pe care o analizăm, au fost produse 21,9 milioane de ouă, față de 12,6 milioane (iulie 2015), 12,3 milioane (iulie 2019) sau 15 milioane (iulie 2022).

n În ceea ce privește laptele de vacă, în iulie 2021 s-a înregistrat o producție de 81,8 mii hectolitri, față de 89,5 mii hl în 2015, 54,3 mii hl în 2019 sau 56 mii hl în 2022.

n La laptele de capră și de oaie, în iulie 2021 s-a înregistrat o producție totală de 21 mii hl, față de 33,2 mii hl în 2015, 15,5 mii hl în 2019 sau 9 mii hl în 2022.

O posibilă concluzie

Numărul de păsări a tot crescut în ultima perioadă, deci, creșterea numărului de ouă nu este o surpriză. De la 127 milioane pe întreag anul 2015, la 151,1 milioane pe anul 2021.

Dar, în ciuda trendului descendent al numărului de animale, producția de carne și de lapte a crescut în anul 2021. În întreg anul s-au produs 87.198 tone de carne, față de 81.297 (2015) sau 74.275 (2020). În anul 2021 s-au produs, la nivelul județului, 805 mii hl de lapte față de 776,9, cu un an înainte sau 801,1 mii hl, în 2019.

Creșterea cantităților de alimente produse poate indica faptul că populația începuse să se pregătească de asediu. Acest gen de pregătiri se fac în caz de război sau de calamități prelungite; măsurile autorităților de a limita mobilitatea populației și restricțiile impuse au determinat o astfel de reacție psihologică. Practic, populația a încercat să-și fie autosuficientă în ipostaza în care autoritătile nu ar fi reușit să asigure aprovizionarea constantă cu alimente.

În ceea ce privește creșterea producției medii la nivelul verii 2021, este posibil ca acest lucru să se fi întâmplat nu pentru că animalele s-ar fi străduit mai mult să dea lapte sau găinile să facă ouă, ci tot din acest motiv: populația s-a preocupat să crească producția pentru a face provizii.

Un fapt interesant este și modul în care producția a scăzut brusc după încetarea restricțiilor. Chiar dacă a început războiul din Ucraina, populația pare să nu fi văzut în acesta un pericol la fel de mare ca starea de alertă impusă de autorități. Cantitatea de carne produsă în județ în primele șapte luni ale acestui an a scăzut cu peste 3.000 de tone față de perioada similara a anului trecut, producția de lapte a scăzut cu 50 mii hl iar numarul de ouă cu 11 milioane.

Viceprimarul Cristian Ghingheș a prezentat planurile pentru viitorul stadion din Bacău și spune ca studiul de fezabilitate prevede o construcție de 120 de milioane de euro.

„Am primit, în sfârșit, componentele desenate și scrise ale studiului de fezabilitate comandat pentru realizarea Stadionului Municipal și devine clar ceea ce am semnalat deja în urmă cu câteva luni: la umbra ideii de realizare a unui nou stadion, terenurile din jur vor fi normate din punct de vedere urbanistic astfel încât să găzduiască ditamai mastodonții de 10, 19 și 20 de etaje”, a spus viceprimarul Ghingheș.

Construcția noului stadion, conform devizelor întocmite de Dico & Țigănaș în baza comenzilor și specificațiilor Primăriei Bacău, ar urma să coste fie 120 de milioane de euro (scenariul 1), fie 119 milioane de euro (scenariul 2).

„O sumă exorbitantă pentru un stadion de 20.000 de locuri de care nu avem nevoie și care, hai să fim serioși, nu va fi vreodată realizat. Nu există sursă de finanțare pentru așa ceva, iar cu banii ăștia am putea moderniza infrastructura edilitară de pe jumătate dintre străzile din oraș”, a mai spus Ghingheș.

Viceprimarul spune că se teme ca studiul să fie foosit doar pentru a permite amplasarea în PUG a unor blocuri cu 20 de etaje în zonă, iar stadionul ar rămâne doar pe hârtie.