n interviu cu Dumitru Brăneanu, poet, eseist, preşedintele filialei Bacău a Uniunii Scriitorilor din România
– Să spunem cititorilor, de la început, că se împlinesc 20 de ani de când a luat fiinţă, după iniţiativa şi modelul altor judeţe, filiala Bacău a Uniunii Scriitorilor din România. Mă simt onorat să vă aderesez, în numele ziariştilor de la cotidianul „Deşteptarea”, felicitări şi succes în activitatea filialei, cât şi a dumneavoastră, ca preşedinte al acestei importante instituţii de cultură, care reuneşte în rândul ei pe cei mai prestigioşi scriitori, critici şi istorici literari, dramaturgi, eseişti, traducători, memorialişti şi chiar publicişti. De ce a fost nevoie de o organizaţie proprie şi în ce context a luat fiinţă?
– Înființarea filialei Bacău a Uniunii Scriitorilor din România a apărut ca un fapt normal, în contextul în care identitatea culturală a unei comunități, a unei unități administrative sau chiar a unei regiuni constituie condiția principală pentru ca acestea să se poată afirma în lumea tot mai globalizată în care trăim și ale căror valori tind să se niveleze până la confuzie. Moldova de mijloc este o zonă cu profunde rădăcini culturale și istorice, religioase și laice, care vin din negura timpului. Să ne amintim de existența cetăților dacice încă din Antichitate, de siturile arhelogice din zona Brad, Roman, Neamț etc., de legende și mituri care s-au transmis din generație în generație până astăzi. Se poate exemplifica cu „Miorița”, ale cărei rădăcini mitologice provin din zona Cașin, Soveja, Brețcu, culeasă – așa cum se știe – de Alecu Russo în prima jumătate a secolului al XIX-lea şi încredinţată lui Vasile Alecsandri, prietenul său. În domeniul literaturii culte, să nu uităm ABC-ul literaturii române: Alecsandri, Bacovia, la care se adaugă Tristan Tzara, un triptic care valorizează la cote naționale tezaurul de spiritualitate al acestui spațiu mioritic. Trebuie adăugați mulți alți scriitori mai vechi sau mai noi, precum Dinu Zarifopol, Ion Luca, Alexandru Piru, Ion Rotaru, Viorel Savin, George Bălăiță, Petru Cimpoeșu, Ovidiu Genaru și mulți alții. Se simțea nevoia unei afirmări pe cont propriu, într-un cadru organizat, a potențialului creativ din acest colț de țară, fără a mai fi sub tutela lui Big Brother de la Iași. Iașiul rămâne un centru cultural de primă mărime al țării, dar Bacăul nu putea sta veșnic în umbra acestuia fără a-și afirma propriile valori.
– A fost atunci un entuziasm, scriitorii ieşiseră din perioada mai puţin propice unei creaţii libere, speranţele şi visurile aveau acum frâu liber să se manifeste. USR de la nivel central, reorganizată şi ea după 1990, oferea cadrul pentru îndeplinirea lor? Ca orice organizaţie, are şi ea limitele şi constrângerile ei: un statut, un regulament, organisme de conducere. Puteau scriitorii băcăuani „să-şi hotărască şi să-şi conducă singuri soarta”, cum au clamat în memoriul înaintat organizaţiei centrale?
– Uniunea Scriitorilor din România are o vechime de peste o sută de ani și a fost înființată (în anul 1908) sub denumirea de Societatea Scriitorilor Români, funcțională din 1909, având ca primul președinte pe Mihail Sadoveanu. Prin Decretul-lege nr. 267 din 1949, Societatea Scriitorilor Români s-a transformat în Uniunea Scriitorilor din România, a cărei denumire o păstrează și astăzi. Pentru juriștii neștiutori, amintim că prin acel decret-lege s-a atribuit USR dreptul de utilitate publică. Acest atribut a fost confirmat și prin Ordonanța de urgență nr. 26/2000, care la art. 85 prevede că uniunile de creație înființate prin lege proprie își vor desfășura activitatea conform legii de înființare. Atributul de utilitate publică a fost confirmat și printr-o hotărâre judecătorească din noiembrie 2019, rămasă definitivă. Activitatea Uniunii se desfășoară în condițiile legii și ale statutului propriu de funcționare. Statutul prevedea posibilitatea ca mai mulți scriitori să înființeze o reprezentanță în cadrul filialei căreia îi aparțin, iar dacă numărul solicitărilor este mai mare, pot înființa o filială, cu aprobarea Consiliului Național al Uniunii. Fără discuție că scriitorii băcăuani puteau să-și conducă singuri soarta în condițiile statutare. Pentru înființarea unei filiale trebuiau minimum 25 de membri aparținând USR.
– Nu a fost deloc uşoară înfiinţarea unei filiale în Bacău: nu erau membri suficienţi, după cum prevedea statutul Uniunii (urma ca scriitorii să se desprindă de o altă fililală), funcţionau orgoliile, neîncrederea. Cum a luat fiinţă filiala, „în anul doi al mileniului doi”? Câţi membri avea atunci şi cine a reuşit să aducă „la aceeaşi masă” scriitori din mai multe judeţe?
– Precizez că începutul l-au făcut cei nouăsprezece scriitori contemporani, cu adevărat valoroşi şi de aleasă notorietate în ţară, plus alţii, vreo treizeci, încă nemembri ai USR, dar doritori de a se afirma. Meritau să-şi hotărască şi să-şi conducă singuri soarta. Și astfel… a apărut filiala U.S.R. de la Bacău, în anul doi al mileniului doi. Lucrurile nu au fost așa de simple, cum par la prima vedere. Deși Bacăul avea peste 20 de membri afiliați, nu toți au fost dispuși să pună umărul la realizarea acestui deziderat, neavând încredere în realizarea lui. Așa că au renunțat la idee și au rămas până astăzi la filiala ieșeană. Să dăm cezarului ce este al cezarului, chiar dacă unii încearcă să minimalizeze acest lucru. Motorul acestei acțiuni a fost scriitorul Viorel Savin, care prin tenacitae și răbdare a reușit să adune numărul necesar pentru îndeplinirea prevederilor statutare: peste treizeci de membri, provenind din București, Vrancea, Neamț, Suceava. Și când totul părea realizabil, atacurile venite dinspre filiala ieșeană i-au determinat pe unii dintre cei care semnaseră adeziuni pentru noua filială să renunțe. Au trebuit răbdarea și diplomația unui lider ca Viorel Savin să reia discuțiile cu cei debusolați pentru a-i aduce pe calea cea bună, alături de sprijinul și intervenția președintelui Consiliului Județean din acea vreme, Nicolae Lupu, care a promis și sediu pentru viitoarea filială. Discuțiile avute au dat roade.
– Dramaturgul, romancierul, poetul Viorel Savin a fost primul preşedinte ales al proaspetei şi promiţătoarei filiale băcăuane, sprijinit atunci şi de conducerea judeţului, dar şi al Uniunii, al cărei preşedinte era Eugen Uricaru, scriitor plecat din Bacău (fusese redactor al Revistei „Ateneu”). Viorel Savin avea sub braţ un dosar, entuziasm şi pe lângă el o mână de oameni. Nu avea sediu, nu avea experienţă. Cum a reuşit, mai ales că chiar el recunoştea că vântul bătea din toate părţile?
– Cu puțin noroc, sub o stea norocoasă. Să nu uităm că președinte al USR în acea vreme era nimeni altul decât buhușeanul și băcăuanul Eugen Uricaru. Să nu exagerăm! Nu putea singur să decidă, dar putea influența Consiliul național al USR pe baza dosarului bine argumentat, depus și prezentat cu entuziasm de președintele ales ad-hoc, de scriitorul Viorel Savin. Și astfel, în detrimentul opoziției ieșenilor, Consiliul s-a pronunțat pentru înființarea unei filiale a USR la Bacău în data de 12 decembrie 2002. Urma emiterea deciziei de înființare, semnată de președintele Eugen Uricaru. Zarurile fuseseră aruncate. Întors acasă, a început greul pentru Viorel Savin. Ajutat de președintele CJ Bacău, Nicolae Lupu, a fost acordat un sediu filialei în clădirea Muzeului de Științele Naturii, de lângă Parcul Trandafirilor. Din păcate, trei ani mai târziu clădirea Muzeului a fost revendicată în instanță de fostul proprietar și câștigată. A urmat mutarea într-o sală de clasă de la Școala Gimnazială „Alexandru cel Bun”, după care din nou mutarea la etaj, în Sala de consiliu a Muzeului de Istorie „Iulian Antonescu” Bacău. Odată cu schimbarea managerului, acesta a considerat că e greu pentru scriitorii în vârstă să urce la etaj și ne-a aruncat într-o cămăruță mică, peste Asociația Deținuților Politici, la parter. Total nefuncțional și insalubru! Mulți dintre noi am uitat acest aspect. Prin bunăvoința unui om de suflet, președintele SIF Moldova din acea vreme, Costel Ceocea, în anul 2013 am obținut un spațiu la mezanin în clădirea SIF-ului, contra unei chirii acceptabile. Aveam avantajul sălii de cursuri aflate perete în perete cu sediul și pe care o puteam folosi în activitățile noastre fără chirie. Din păcate, mai multe schimbări în societatea care administra clădirea au adus un vânt mai puțin prielnic pentru noi, așa că ne-am luat bagajul și baza materială și ne-am mutat în actualul sediu. Mulţumim omului de suflet și iubitorului de cultură Corneliu Bălan, fost deputat, care ne-a pus la dispoziție spațiul actual, fără chirie.
– USR este o asociație de creație, profesională și sindicală a scriitorilor din România, inclusiv din Bacău. Care sunt obiectivele şi cum le îndeplineşte?
– Poate ar trebui amintită structura pe categorii socioprofesionale ale membrilor săi. Am avut și avem șapte universitari din Bacău, Timișoara, Suceava, Iași (Constantin Călin, Ștefan Munteanu, Adrian-Dinu Rachieru, Niadi-Corina Cernica, Bogdan Hanu, Cristina Dascălu, Gheorghe Drăgan – decedat), profesori de liceu, manageri de instituții de cultură și reviste, muzeografi, medici, juriști, biblioteconomi, ingineri ş.a.
Despre activitatea filialei, putem spune că a fost una intensă, cu implicaţii în viaţa culturală a judeţului Bacău și în zona Moldovei de mijloc, inclusiv în judeţul Buzău. De-a lungul celor 20 de ani, filiala a organizat prin asociere cu Consiliul Judeţean Bacău 11 ediţii sub titulatura „Toamnă bacoviană”, dedicate poetului George Bacovia. Prima manifestare a fost prilejuită de împlinirea a 130 de ani de la naşterea poetului şi ultima, la împlinirea a 140 de ani, în anul 2021. De asemenea, cu sprijinul Consiliului Judeţean, în asociere cu Societatea Cultural-Ştiinţifică „Vasile Alecsandri” Bacău, s-au organizat cinci ediţii ale Reuniunilor Culturale „Alecsandriada”, dedicată poetului Vasile Alecsandri, născut şi el în urbea Bacău. Pe aceeaşi linie, filiala s-a implicat şi în alte manifestări culturale în judeţele Vrancea (manifestarea „Vrancea literară”, coordonată de scriitorul Culiţă Uşurelu), Galaţi (Festivalul de Aforisme de la Tecuci, în trei ediţii), Vaslui (zilele dedicate poetului Mihai Eminescu, la Centrul Cultural „Mihai Eminescu” din Bârlad), Neamţ (Caravana Scriitorilor Bacău-Roman, două ediţii, la Roman; Târgul de Carte Piatra-Neamţ; Întâlnirile de la Viişoara-Neamţ), Suceava (Festivalul Literar „Nicolae Labiş” de la Mălini), Bacău („Avangarda XXII”) şi altele. De asemenea, filiala s-a implicat în susţinerea editării de cărţi ale membrilor săi şi încurajarea altor scriitori, care nu sunt membri, organizarea unor lansări de carte atât în Bacău (la Casa Memorială „George Bacovia” sau la Biblioteca Judeţeană „C. Sturdza”), cât şi în judeţ, la bibliotecile municipale de la Oneşti şi Moinești, prăşeneşti de la Târgu Ocna, „George Bacovia” de la Buhuşi şi Comunală de la Gârleni etc.
Filiala s-a implicat şi a sprijinit editarea Revistei „Plumb”, coordonată de Ioan Prăjişteanu. Trebuie amintit și mulțumim pe această cale scriitoarei Cristina Ștefan pentru efortul profesionist pe care îl face ca activitatea filialei să fie permanent prezentată în mediul online și pentru cei peste cinci mii de fani ai filialei. Prin membrii din conducerea filialei, ne-am implicat în lansări de carte ale colegilor noştri din Buzău, Vrancea, Tecuci, Bârlad, Suceava, Roman, Piatra-Neamţ, Târgu-Neamț, Fălticeni ş.a.
Valoarea unei filiale este dată şi de valoarea scriitorilor care o compun, de nivelul la care aceştia sunt percepuţi în spaţiul cultural, literar şi artistic al ţării. Putem spune, fără a fi maliţioşi, că filiala Bacău are scriitori de frunte, care fac cinste acestui deziderat.
– Cine poate fi membru al USR? Care sunt criteriile şi care este procedura?
– Conform Statutului USR și Regulamentului Comisiei de validare a Consiliului național, poate deveni membru al Uniunii Scriitorilor oricine creează literatură de bună calitate, indiferent de specia literară: poezie, proză, eseu, critică, cronică sau istorie literară, dramaturgie și traducere. Candidatul trebuie să prezinte un dosar care să conțină minimum trei cărți din aceeași specie lierară: poezie, proză etc., minimum două cronici literare pentru fiecare carte, semnate de critici literari cu vizibilitate națională și publicate în revistele Uniunii sau în cele agreate. Pentru traduceri, se cer minimum trei referate semnate de traducători autorizați, profesori universitari. Cei care au premiul național de debut al USR pot intra cu o singură carte. Dosarele se depun la filială și trec printr-o primă evaluare a membrilor Comitetului de conducere al filialei. Cele acceptate sunt înaintate către Comisia de validare de la București. Urmează o ultimă procedură, aceea a Consiliului național, care validează sau invalidează propunerile Comisiei de validare. Abia după aceea candidatul se poate considera membru cu patalama la mână, dispunând de toate drepturile și obligațiile statutare.
– „Maurul” şi-a făcut datoria şi s-a retras de la conducerea filialei, în locul lui Viorel Savin fiind ales poetul şi omul de cultură Calistrat Costin, de numele căruia se leagă alte importante realizări. Vă rog să exemplificăm.
– În 2005, din motive personale, președintele în exercițiu Viorel Savin s-a retras la domeniul său de la Luncani. În urma alegerilor care au avut loc după retragere, scriitorul Calistrat Costin a devenit noul președinte. Cu bogata sa experiență de manager de teatru, redactor la Revista „Ateneu”, profesor la universitate, cu o vastă cultură, un simț al umorului și ironie constructivă, a reușit să adune în cei treisprezece ani de mandat, pornind de la 30 de membri la începutul mandatului, să ajungă la aproximativ o sută. Prestigiul și imaginea filialei au crescut, fiind căutată de mulți aspiranți la calitatea de membri ai Uniunii Scriitorilor. Multe dintre activitățile enumerate mai înainte s-au desfășurat în timpul mandatului președintelui Calistrat Costin. S-au instituit premii ale filialei conform Statutului, cum ar fi: „Opera omnia”, „Cartea anului”, „Cartea de debut editorial”, pentru nemebri, și multe premii speciale.
– Acum, la 20 de ani de la înfiinţare, filiala Bacău a USR are o revistă de exprimare, o editură, un cenaclu literar, s-au instituit Premiile filialei Bacău a USR, peste 90 de membri, numeroşi scriitori şi critici literari au primit cele mai importante premii literare la nivel naţional. Aceasta este în mare „fotografia” organizaţiei al cărei preşedinte este acum Dumitru Brăneanu.
– Trebuie amintit că membri ai filialei noastre dețin numeroase premii naționale și chiar internaționale. Fără îndoială, meritul este al scriitorilor respectivi, dar valorizează și imaginea și activitatea filialei noastre. Amintim pe premianții Academiei Române: Constantin Călin, Emilian Marcu, Ion Fercu, Adrian-Dinu Rachieru, Ștefan Munteanu. Printre câştigătorii premiilor la nivelul Uniunii Scriitorilor la nivel naţional, amintim pe scriitorii: prozatorul Petru Cimpoeşu, prozatorul Doru Kalmuski, poetul Radu Cârneci, poetul Ioan Tudor Iovian, poetul şi prozatorul Ovidiu Genaru ş.a. Amintim de asemenea pe unul dintre câştigătorii Marelui Premiu Naţional Opera omnia „Mihai Eminescu”, poetul şi prozatorul Ovidiu Genaru.
Ar fi nedrept să nu amintim de imaginea creată filialei de dramaturgul, prozatorul şi poetul Viorel Savin, care deţine la activ un Premiu Naţional „I.L. Caragiale” şi a avut 29 de premiere teatrale pe scenele cele mai importante din ţară (Constanţa, Bucureşti, Iaşi, TVR, Radio România ş.a.) şi din afara ei (Teatrul „Pygmalion” din Viena). Aproape majoritatea membrilor au luat numeroase premii la diferite manifestări culturale din ţară şi străinătate. De asemenea, avem două câștigătoare de premii în Germania: Doina Cernica și Tincuța Horonceanu-Bernevic și recent unul în Macedonia de Nord, Constantin Severin. Să nu uităm pe Gheorghe Iorga, cel mai bun traducător din limba persană din țară. Revista „Plumb” este canalul ieșirii noastre spre lumea culturală din țară, și nu numai. Fiindcă activitatea noastră se desfășoară „sub semnul lui Bacovia și Alecsandri”, era firesc ca Revista „Plumb” să fie preluată de sub tutela Asociaței Culturale ,,Octavian Voicu”. Avem și o editură, „Ateneul scriitorilor”, care vine în sprijinul scriitorilor noștri, dar și al celor care aspiră să devină membri, înlesnindu-le tehnoredactarea gratuită și obținerea de ISBN în condiții legale. Cenaclul „George Bacovia” este orientat către tineri din colegii, licee și mediul universitar. Plandemia ne-a încurcat activitatea, dar sperăm ca odată cu noul an să fim prezenți și în mediul tinerilor creatori de literatură. În fiecare an, din 2003, filiala acordă premiile anuale scriitorilor care s-au impus cu cărțile lor în anul precedent. Facem precizarea și sper să se înțeleagă că nu președintele sau Comitetul de conducere stabileşte premiile. Acestea se stabilesc de către un juriu ales la începutul anului dintre membrii filialei de către Comitetul de conducere al filialei. Acordarea se face în cadru sărbătoresc, organizat de conducerea filialei în partea a doua a anului, în funcție de alte evenimente culturale la care filiala este parte.
– Vorbeam de membri ai USR. Recent aţi fost la Bucureşti, la Uniune, cu dosarele pentru primirea de noi membri. Care sunt noutăţile?
– Am reușit și de data aceasta să primim trei noi membri, în urma validării de către Consiliul național al USR. Între cei trei noi membri avem și o băcăuancă, Mihaela Băbușanu, muzeograf la Complexul Muzeal „Iulian Antonescu”. Ceilalți doi sunt Mihai Botez-Stâncaru, fost cadru universitar la Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău, și Tudor Amza, profesor universitar și decan la Facultatea de Drept a Universității „Dimitrie Cantemir” Bucureşti. Sunt membri de care avem nevoie ca filiala noastră să se mențină la standardele la care se găsește astăzi.
– Cred că despre Revista „Plumb”, care apare sub egida USR, al cărei redactor-şef sunteţi, ar trebui să vorbim mai mult. Şi nu numai despre finanţare, cât despre program şi obiective.
– Revista „Plumb” este o revistă dinamică, venind mereu cu noutăți din lumea culturală a zonei și a țării. Este o promotare a noutăților culturale, dar se menține în relație cu trecutul cultural promovând autori, lucrări, cărți și destine uitate. Promovăm de asemenea tinere talente, viitori posibili membri ai USR. Obiectivul nostru principal este acela de a satisface o gamă cât mai largă de așteptări în ceea ce privește actul cultural. Promovăm mereu și noi corespondenți din diferite colțuri ale țării atunci când articolele au calitate și vin cu noutăți în domeniul cultural, artistic și literar. Suntem o revistă deschisă tuturor celor care aduc un suflu nou în dezvoltarea perspectivei în domeniile mai sus amintite.
– La acest ceas aniversar este momentul şi timpul să spunem cititorilor cine este Dumitru Brăneanu: când a debutat în literatura română, de ce poezie, care este dorinţa poetului şi preşedintelui de filială pentru anul 2023?
– Nu vreau să fiu malițios și nici să-mi aduc laude. Am debutat cu poezie prin timpul liceului, frecventând Cenaclul „Eugen Lovinescu” din Fălticeni, condus de profesorul V.I. Popa, mentorul lui Labiș. Am continuat în cadrul Cenaclului de la Agronomie din Iași, condus de regretatul prozator Stelian Baboi. Am debutat editorial la Editura „Conexiuni” din Bacău în anul 2000, cu o prefață de Gheorghe Iorga. A fost de bun augur. Restul este poveste!
Dorința președintelui de filială este aceea ca autoritățile județene și municipale să acorde mai multă atenție filialei Bacău a Uniunii Scriitorilor din România, alcătuită din personalități de marcă ale scrisului și învățământului românesc, așa cum aminteam mai înainte. Să fim tratați ca o asociație de creatori și generatori de cultură în spațiul cultural românesc și nu ca de cineva de care vrei să scapi repede, să nu cumva să-ți ceară ajutor. Nu e posibil ca la împlinirea a 20 de ani de la înființarea filialei reprezentanții autorităților să fie prezenți prin lipsă, deși personal am trimis invitații conducătorilor celor două instituții. Nici nu știu cum să considerăm această lipsă de receptivitate din partea celor amintiți. Chiar nu aveau pe nimeni să-l trimită la acea aniversare? Salariați și consilieri sunt slavă Domnului! Indiferența dăunează grav culturii în general! Să mai vorbim de sprijin financiar pentru realizarea de activități culturale ale filialei? Mulțumesc pe această cale domnilor Nicolae Lupu, Dragoș Benea și Sorin Brașoveanu, foști președinți ai CJ, și foștilor primari Romeo Stavarache și Cosmin Necula (sprijin dat pentru apariția revistei „Plumb”), care ne-au ajutat financiar și moral în desfășurarea activităților noastre de-a lungul celor 20 de ani de existență. Probabil că doar din cauza plandemiei nu am fost sprijiniți financiar în acest an (în condițiile legii), pentru realizarea programelor propuse. Sper că în anul viitor autoritățile județene și cele locale vor fi mai generoase să sprijine financiar, în condițiile legii, programele noastre culturale. Oricum, să le dea Domnul sănătate și gânduri bune în noul an. Sărbători fericite și un Nou An cu sănătate și bucurii cititorilor cotidianului dumnevoastră!
– Vă mulţumesc, vă adresez dumneavoastră şi membrilor filialei cele maibune urări şi mulţi ani, cu bucurii şi sănătate.
