În anul 2022, Inspectoratul de Poliție Județean Bacău a desfășurat activități specifice în baza şi pentru aplicarea și respectarea legilor, protecţia drepturilor fundamentale, protecţia vieţii şi siguranţei cetăţenilor şi apărarea statului de drept.

Polițiștii au acţionat cu fermitate și responsabilitate pe raza de competenţă, pentru menținerea sub control a infracționalității, fapt pentru care, la nivelul Inspectoratului de Poliţie Județean Bacău, a crescut numărul de infracţiuni descoperite în flagrant delict cu 93 față de anul precedent.

Pentru siguranța cetățeanului, au fost organizate 699 de acțiuni preventive și executate  2.797 de controale, în urma cărora au fost aplicate 92.270 de sancțiuni contravenționale, în valoare totală de peste 35,4 milioane de lei, din care: 53.639 pentru încălcarea codului rutier și 15.346 pentru încălcarea normelor de conviețuire socială, iar restul la alte acte normative.

S-a intervenit la 27.331 de sesizări, dintre care 23.314 prin S.N.U.A.U. 112.

Principalele misiuni desfășurate în cooperare cu unitățile teritoriale M.A.I. din județul Bacău, în domeniul ordinii și siguranței publice, au fost cele prilejuite de: sărbătorile religioase, manifestările comemorative, manifestările cultural-artistice, sezonul estival și sezonul rece, vizitele oficiale ale unor demnitari români și străini, manifestații de protest și alte manifestări.

Pentru îndeplinirea obiectivelor în domeniul prevenirii criminalităţii, au fost elaborate şi implementate 3 programe prioritare de acţiune care au vizat perfecţionarea sistemului relaţional şi prevenirea comiterii unor categorii de fapte antisociale, respectiv, program de prevenire a infracțiunilor contra persoanei, a infracţiunilor contra patrimoniului și program de prevenire a criminalității informatice. În cadrul celor trei programe au fost initiate și derulate 28 de campanii preventive, în cadrul cărora au fost informați 25.522 de beneficiari.

În privința infracţionalității, la nivelul Inspectoratului de Poliție Județean Bacău au fost sesizate 15.509 infracțiuni. În perioada analizată, a crescut numărul de infracţiuni descoperite în flagrant delict, la 1.891, reprezentând 12,2% din totalul infracţiunilor sesizate.

Din totalul infracţiunilor sesizate, 50,8% au fost înregistrate în mediul urban, iar 49,2% în mediul rural.

Furturile din societăți comerciale,comise prin efracție, au înregistrat o scădere cu 6,3%.

Infracțiunile de înșelăciune au scăzut cu 1,9%. O pondere însemnată o au infracţiunile de înşelăciune săvârşite prin intermediul site-urilor de internet, în special cele de vânzări (păgubiții primesc alte produse decât cele comandate, trimit bani în avans fără a mai primi produsul comandat în schimb), precum şi site-urile de socializare sau matrimoniale, persoanele păgubite fiind determinate sub diferite pretexte să trimită sume de bani în diferite conturi bancare, unele deschise la unități bancare din străinătate.

Pentru prevenirea violenței în familie, pe parcursul anului 2022, polițiștii au emis 807 ordine de protecție provizorii. În cursul anului trecut, la nivelul județului au fost emise în total 497 de ordine de protecție, dintre care 335 provenite din ordine de protecție provizorii.

În ceea ce priveşte urmărirea şi supravegherea judiciară, a fost dispusă măsura urmăririi, la nivel naţional,  a 135 de persoane, pentru 74 dintre acestea fiind solicitată şi urmărirea internaţională. A fost solicitată revocarea unei astfel de măsuri pentru 162 de persoane, dintre aceştia 71 fiind dați şi în urmărire internaţională. De asemenea, pe parcursul anului 2022 au fost soluţionate, prin intermediul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău, 67 de mandate europene de arestare, emise de autorităţile judiciare ale altor state.

Structurile de supravegheri judiciare ale I.P.J. Bacău au înregistrat şi luat în supraveghere 447 de persoane, faţă de care organele judiciare au dispus măsuri preventive neprivative de libertate.  În 62 de situații, polițiștii au formulat sesizări către organele judiciare cu privire la nerespectarea măsurilor dispuse, fiind admise 41. În consecință, au fost emise de instanţele de judecată 40 de mandate de arestare preventivă, iar faţă de o persoană bănuită a fost dispusă înlocuirea măsurii preventive a controlului judiciar cu măsura preventivă a arestului la domiciliu.

Urmare a activităților specifice la regimul armelor și munițiilor au fost confiscate 57 de arme, 754 de elemente de muniție, 4.162 de kilograme de articole pirotehnice.

În domeniul silvic, la nivelul județului, s-a acționat în cadrul Planului comun de măsuri privind prevenirea și combaterea activităților ilegale din domeniul circulației, depozitării, prelucrării și comercializării materialului lemnos, cu sprijinul Inspectoratului de Jandarmi Județean, Grupării de Jandarmi Mobile, Direcției Silvice, Gărzii Forestiere Județene și al Biroului Vamal, fiind diminuate tăierile ilegale de material lemnos din fondul de stat.

În acest sens, au fost organizate 1.260 de acțiuni și controale, în urma cărora au fost verificate 175 de obiective și controlate 3.478 de vehicule. De asemenea, au fost înregistrate 655 de dosare penale, dintre care 123 din oficiu și au fost constatate și aplicate 450 de sancțiuni contravenționale la Legea nr. 171/2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice, în valoare de 952.350 de lei.

Concomitent cu aplicarea sancțiunilor principale, s-a dispus confiscarea a 3.027,86 m.c. material lemnos în valoare de 893.520 de lei, în mare parte identificat în trafic, 9 ferăstraie mecanice, 8 autovehicule, 10 atelaje hipo și  alte bunuri.

Pentru creșterea gradului de siguranță rutieră,  în județul Bacău, în anul 2022, au fost organizate 1.033 de acţiuni preventive, în cadrul cărora au fost aplicate 55.067 de sancțiuni contravenționale, au fost reținute 9.047 de permise de conducere, retrase 2.824 de certificate de înmatriculare și indisponibilizate 204 vehicule.

În anul 2022, au fost înregistrate mai puține accidente rutiere ușoare și mai puține persoane rănite ușor.

Principalele cauze generatoare de accidente au fost indisciplina pietonilor, viteza neadaptată și abateri săvârșite de bicicliști.

Activităţile de prevenire şi combatere a evaziunii fiscale au fost desfășurate, atât de către polițiștii Serviciului de Investigare a Criminalității Economice, cât și de cei de la alte structuri, în cadrul organizaţional stabilit prin Hotărârea CSAT nr. 69/2010. În acest sens, în cursul anului 2022, au fost aplicate 466 de contravenţii, în valoare de 1.163.400 de lei, au fost indisponibilizate bunuri în valoare de 739.034 lei, precum și bunuri care au făcut obiectul măsurilor asigurătorii, în valoare de 1.268.898 de lei.

Totodată, au fost confiscate 198.077 de țigarete, fiind instrumentate 12 dosare penale față de 23 de persoane.

Criminaliștii inspectoratului au efectuat în cele 12 luni, 5.719 deplasări pentru cercetarea locului faptei. Astfel, au fost ridicate 19.351 de urme și mijloace materiale de probă, dintre care 3.197 papilare și 1.928 biologice, au fost realizate 302 lucrări de expertiză și constatare criminalistică, fiind examinate 2.225 de materiale și au fost efectuate 246 de identificări criminalistice și 85 de percheziții informatice asupra a 312 dispozitive.

Polițiștii Biroului pentru Protecția Animalelor au aplicat 255 de sancțiuni contravenționale, valoarea totală a acestora fiind de 133.720 de lei,  au fost emise 24 de ordine de plasare a animalelor în adăpost, fiind plasate, în total, 112 exemplare, au fost întocmite 65 de dosare penale, ca urmare a sesizărilor din oficiu, au fost realizate 4 percheziții domiciliare și au fost reținute 4 persoane, pentru 24 de ore.

Pentru siguranța elevilor și a personalului didactic în școli și imediata lor apropiere, au fost efectuate patrulări, iar polițiștii Biroului Siguranță Școlară au desfășurat 343 de activități educativ-preventive în unitățile de învățâmânt preuniversitar pentru prevenirea și combaterea delicvenței juvenile, cu un total de 15.039 de beneficiari elevi.

În anul 2022, polițiștii din cadrul Serviciului Județean Poliție Transporturi Bacău au acționat pentru asigurarea ordinii și liniștii publice și combaterea infracționalității, fiind organizate 87 de acțiuni și 2.130 de patrulări, dintre care 1.765 pe trenuri de persoane.

Au fost aplicate 1.213 contravenții și au fost prinși 7 urmăriți național.

Pe linie de resurse umane, Inspectoratul de Poliție Județean Bacău are un procent de încadrare de 82,42 %.

În cursul anului 2022, au fost desfășurate programe formative de inițiere în carieră și dezvoltare a carierei. Totodată, polițiștii Biroului de Pregătire Profesională au desfășurat activități de pregătire și evaluare a polițiștilor inspectoratului, conform planurilor de formare profesională. Astfel, au fost realizate 155 de activități de pregătire și evaluare în domeniul educației fizice, 78 de ședințe de tragere și 48 de sesiuni de instruire teoretică și practică pentru conducerea în regim prioritar.

Pentru anul 2023, obiectivele generale ale inspectoratului sunt în concordanță cu cele stabilite la nivel național, prin documentele de planificare strategică.

Rămâne o prioritate asigurarea climatului de ordine și siguranță publică, protejarea vieții cetățenilor, siguranța rutieră, precum și legalitatea mediului de afaceri prin combaterea evaziunii fiscale, contrabandei, corupţiei, contrafacerii de mărfuri, a infracţiunilor din domeniul achiziţiilor publice, precum şi prin protecţia intereselor financiare ale Uniunii Europene, prevenirea şi combaterea infracţionalităţii pe raza de competenţă şi destructurarea grupărilor infracţionale.

Pentru atingerea acestor obiective Inspectoratul de Poliţie Judeţean Bacău va continua desfăşurarea activităţilor în cooperare cu structurile de aplicare a legii la nivelul judeţului, în scopul asigurării unui management corespunzător al situaţiei operative.

Imaginile cumplite care vin din Turcia, ar trebui să ne pună puternic pe gânduri. România a abordat două direcții care trebuiau să contribuie la reducerea efectelor unui seism sau oricărui alt dezastru natural: reabilitarea clădirilor (care ar fi trebuit să înceapă cu o expertiză tehnică a structurii de rezistență a clădirii și doar după eliminarea oricăror probleme de siguranță să se reabiliteze termic clădirea) și construirea de rețele inteligente de gaz și energie electrică (cu sisteme de închidere automată la cutremure și sistemele de comandă de la distanță).

Deși teoretic aceste direcții există în România, în practică ele, în cele mai multe cazuri nu se regăsesc. Se preferă să se facă doar operațiile ”vizibile” și mai puțin costisitoare, și implicit se face rabat la siguranța persoanelor.

România în opoziție cu majoritatea țărilor Europene, are particularitatea ca majoritatea apartamentelor să fie alimentate cu gaze naturale, pentru prepararea hranei sau încălzire.

Această particularitate face ca România să prezinte un grad suplimentar de risc față de situații similare din alte țări. În majoritatea țărilor europene, încălzirea se face cu sisteme de termoficare și prepararea hranei cu energie electrică. Există țări în Europa – Norvegia – unde este interzisă amplasarea conductelor de gaz în interiorul orașelor din condiții de siguranță.

Astfel, cutremurele pot secționa sau fisura instalațiile de utilizare sau conductele de distribuție gaze, creând un real pericol și post cutremur. Au existat cazuri în România în care salvatorii și curioșii au fost victime, în urma unor acumulări de gaze mult după dezastrul produs.

Reabilitarea clădirilor și rețelele inteligente de utilități, înseamnă și creșterea siguranței la cutremure

Consider că autoritățile ar trebui să acorde o mult mai mare atenție problemelor de fond și mai puțin punerii accentului exclusiv pe ”vizibilitatea” acțiunilor realizate – ”spoirea clădirilor” de exemplu.

Reabilitarea tuturor clădirilor ar trebui să înceapă obligatoriu, așa cum o cere și legea, cu expertizarea clădirii și doar după rezolvarea acestor probleme să se treacă la reabilitarea termotehnică a clădirii. O măsură nepopulară, scumpă, greu de acceptat etc., dar care salvează vieți în caz de dezastre.

Maratonul construcțiilor/reabilitărilor de rețele de distribuție de gaze început în anul 2000 sub lozinca populistă ”Racordare Gratuită la Gaze”, ar trebui, în contextul dezastrelor din Turcia și Siria, imediat și puternic regândită. Sub masca ”Rețele Smart” în ultimii 3 ani s-au proiectat/construit mii de km de conducte de distribuție care nu doar că nu au nici o componentă ”smart” dar care nu au nici măcar sisteme minime de siguranță care ar putea opri gazele în caz de cutremure sau alte dezastre.

Trebuie să fim conștienți că fisurarea unor conducte de gaze se poate realiza chiar și în cazul unor cutremure mai mici, iar efectele pot să fie dezastroase. Tocmai de aceea se impune și o nouă măsură ”nepopulară” obligativitatea montării de sisteme de protecție care să întrerupă alimentarea cu gaze și energie electrică, în cazul producerii unui seism ce ar putea avea urmări devastatoare.

Asociația Energia Inteligentă

De la începutul lunii a intrat în vigoare legea prin care angajatorii pot achita un abonament sportiv în limita a 400 de euro pe an pentru cei care vor să meargă la sala de sport, piscină, ori cursuri de dans.

Măsura vine în contextul în care, potrivit unui raport al Comisiei Europene, românii sunt campioni la sedentarism. 60% nu fac sport niciodată, iar 20% fac exerciții fizice rareori.

Potrivit legii, firmele vor putea să le ofere angajaţilor abonamente pentru sport în valoare de maximum 400 de euro pe an. Suma nu este impozitată, cu alte cuvinte companiile nu vor plăti impozit pe venit, contribuția la sănătate și la pensie. Numai că, beneficiile unui angajat nu trebuie să depășească 33% din salariul brut.

Abonamentul pentru mişcare poate fi la o sală de fitness, yoga, bazine de înot sau cursuri de dans.

Pentru bazinele de înot, abonamentele pot fi de 120 de lei pentru cursuri de inițiere sau 200 de lei în cazul abonamentului de agrement, asta în stuația bazinului ce aparține de Primărie. În bazinele private abonamentele pot costa 300, 400 și chiar peste 400 de lei. „În principiu este o lege bună, dar trebuie să vedem cum va fi aplicată. Spun asta pentru că mai este și acea lege care a intrat în vigoare de la începutul anului, prin care se acordă 150 de lei pentru copiii care fac performanță dar până acum nu s-a îmtâmplat mai nimic. Este îmbucurător că se dorește ca lumea să facă sport pentru că este benefic”, ne-a spus Ovidiu Galeru, președintele clubului Nautica Bacău.

Doritorii de mișcare pot alege și dansul, o formă ce îmbină util sportul, muzica și uneori chiar și teatrul. În funcție de sala de dans, abonamentele pot varia între 120 și 180 de lei, în funcție de numărul și de durata ședinței. „Este mai mult decât recomandat să facem mișcare, să facem sport. Mai mult decât atât, cred că dansul este cel mai potrivit pentru adulți pentru că aduce voie bună și companie pe măsură. La noi avem cursuri pentru adulți de dans de societate și dansuri caraibice – salsa, bachata…, iar cei care dansează la noi sunt foarte mulțumiți. Noi vă așteptăm cu drag”, ne-a spus Romeo Tanasă, președintele Academiei de Dans Adamas Bacău.

Totuși, cele mai răspândite în oraș sunt sălile de fitness. Și numărul celor care frecventează aceste săli este unul considerabil. Mulți aleg să meargă la sala de fitness fie să slăbească, fie să își contureze bine corpul. „Această lege este una benefică, pe de o parte încurajează persoanele angajate să înceapă sau chiar să continue să meargă la un centru de activități fizice, iar pe de altă parte companiile sunt încurajate să ofere și acest beneficiu extrasalarial. Trebuie să ținem cont de faptul că multinaționalele ofereau acest beneficiu și până acum, binențeles fără benefiicile fiscale, iar prin noua lege practic va crește ponderea celor care practică o mișcare în mod organizat. Cei 400 de euro pe an, pentru cele mai multe dintre centrele de fitness sunt  la limită, dar este un punct de plecare. Cred însă că ar trebui crescută această sumă în curând, ținând cont de inflația pe care o experimentăm de ceva timp”, ne-a spus Flori Doboș, instructor de fitness la Go Gym Bacău. Trebuie știut că, prețul unui abonament în sălile de finess, la orele de grup, variază între 110 și 150 de lei pe lună.

Cu începere din această lună, în Spitalul Municipal de Urgență Moinești pacienții cu afecțiuni oncologice au acces la o nouă procedură medicală, prin montarea de cameră pentru chimioterapie (PORT-A-CATH). Această procedură poate fi efectuată doar în sala de operație, sub anestezie locală sau generală, și presupune implantarea camerei sub piele, într-un „buzunăraș”. Camera va fi conectată la un cateter inserat într-o venă centrală de calibru mare, prin care apoi se administrează tratamentul oncologic specific fiecărui caz/pacient.

De ce PORT-A-CATH? Răspunsul ni l-a oferit chiar managerul spitalului, dr. Adrian Cotîrleț. „Substanțele citostatice administrate pacientului cu patologie oncologică – a precizat medicul – pot avea efect iritant și sclerozant asupra venelor periferice, însă cu ajutorul unui PORT-A-CATH (cameră implantabilă) chimioterapicele se eliberează într-o venă de calibru mare, mult mai rezistentă, păstrându-și efectul pentru care au fost administrate. Alte avantaje ale acestei proceduri sunt acelea că PORT-A-CATH-ul scade riscul de tromboză venoasă, flebalgie și infecție, elimină disconfortul estetic și durerea, cât și neplăcerile date de puncționarea venoasă repetată la nivelul membrelor superioare și permite, totodată, un acces venos pe o perioadă îndelungată și prezervarea capitalului venos periferic”.

Procedura de montare a camerei implantabile pentru chimioterapie se face obligatoriu în echipă, cu medic chirurg specialist și medic specialist în anestezie, în urma parcurgerii cursului teoretic-aplicativ pentru acest tip de intervenție. Montarea camerei este gratuită, decontată de Casa Națională de Asigurări de Sănătate pe baza biletului de trimite aferent și a recomandării medicului specialist oncolog, în sistem de spitalizare de zi.

Este încă o dovadă că Spitalul Municipal de Urgență Moinești este pregătit să răspundă mediului dinamic de asistență medicală modernă. Spitalul are drept misiune fundamentală continuă perfecționarea îngrijirii pacienților și oferirea de proceduri diagnostice și terapeutice de înaltă performanță.

(,,Marele pericol este  dat de multiplicarea oamenilor fără cuvânt”)

• Interviu cu prof. dr. Lucian ȘERBAN, geograf

– Ce valoare are pentru dumneavoastră cuvântul  pe care-l investiți în discursul profesional și civic, în cercetarea științifică?

– Din ipostaza profesorului de la catedră, cuvântul este firul conducător, catalizatorul, orizontul deschis spre noi linii de ţărm, dar şi spre delimitare sau nelimitare. Privind retrospectiv, greutatea lui nu mai este aceeaşi şi nu mai are o poziţie dominantă: imaginea, animația grafică, clipul video reprezintă elemente foarte atractive pentru tinerele generaţii digitale care nu agreează cu jovialitate discursul academic, acolo unde fiecare cuvânt este validat ştiinţific, dar uneori arid şi lipsit de poleială. Cuvântul traversează o perioadă de metamorfoză, obligat fiind să-şi găsească simbiotic căi noi de a ajunge la destinație cât mai puţin alterat. Imaginea bine selectată este acum de mare ajutor. Probabil că în viitorul apropiat cuvântul nu va mai însemna informație colțuroasă, ci va fi aliatul în lupta găsirii acelor culoare şi abilităţi de filtrare şi interpretare a avalanșei aruncată spre noi din canale mass-media tot mai sofisticate şi sfredelitoare, dar cu o probitate îndoielnică. Oricum va fi, să nu uităm totuşi că Educaţia înseamnă în primul rând cuvânt, nu entertainment educațional, după cum predică destule voci din sistem şi mult mai multe din afara lui. Din alte perspective (civică, politică, comportamentală), marele pericol este  dat de multiplicarea oamenilor fără cuvânt…

–  Cine vă este lipit de suflet: Fiul Risipitor sau Fratele său?

– Suntem contemporani cu epoca neastâmpărului generalizat, determinat de căderea sau disoluția unor ziduri politice, economice, sociale. Pentru România, ţară afectată de o hemoragie demografică greu de cuantificat în efecte pe termen lung, parabola a căpătat după 1989 semnificaţii heteroclite. Cred că Fiul Risipitor trebuia să probeze terapia libertăţii. În fiecare dintre noi, cei care am prins şi regimul trecut, tentaţia unor noi orizonturi pulsează aparte, o dorinţă de risc şi de pierdere în necunoscut, fiorul veșnicului început, risc şi îndepărtare pentru a ne putea (re)găsi coordonate durabile. Lipiți de suflet îmi sunt amândoi fraţii, numai că fiecare este greu de strunit. Nu ştiu dacă e bine sau e rău, sunt până la urmă două posibilități de a închega întregul visat. Poate că mai important este să nu-ţi pierzi pe drum ranița cu visuri, indiferent dacă este o potecă de munte sau un drum monoton, prăfuit, dar poate mai sigur şi cu certitudine mai comod. Îmi surâde imaginea unui râu liniştit, dar pentru a ajunge la un profil de echilibru, geomorfologii ştiu că este nevoie de praguri, de cascade, de ieşiri tumultoase din albie. Panta rhei, nu-i aşa? Ideal ar fi să-ţi creezi în timp (din timp?) acea matcă care să te primească cu brațele deschise şi să-ţi ofere stabilitate, alungând autosuficiența sau plictisul.

– Stați uneori la taclale, la o șuetă cu  Dumnezeu?

– Dacă aş fi actor într-un film cu Morgan Freeman în rolul principal, probabil că mi-aş putea imagina un astfel de scenariu. Pe firul acesta atât de subțire al (pe)trecerii noastre, trebuie să fim bucuroşi că îl avem ghid şi companion. Într-o lume tot mai ruptă sau detașată de întrebări ontologice, într-un univers al consumerismului şi al superficialității nonșalante, cred că cel mai indicat este să nu-L pierdem din suflet. În rest, mă mulţumesc cu ipostaze lumești, atât de jovial surprinse de Andrei Pleșu: „…îmi plac ideile şi îl caut pe Dumnezeu. Dar îmi plac şi cârnații de Pleșcoi, bufoneriile crude, brânzeturile răscoapte, cheful, hetaira, romanța”.  În acelaşi timp, încerc să-i înţeleg formele de manifestare. Întâmplarea e forma pe care Dumnezeu o alege ca să rămână incognito, spunea Jean Cocteau într-o carte recent descoperită (Olaf Koob – „Pripeală și plictis. În căutarea sensului vieţii”. București, Editura Univers Enciclopedic Gold, 2012). Mă fascinează această remarcă, printre teorii ale haosului sau ale lebedelor negre.

– Raiul și Iadul sunt utopii sau variantele doldora de real ale viitorului dumneavoastră habitat?

– Ambele sunt experienţe întâlnite ritmic şi în prezentul nostru cotidian, din fascinanta Românie. Glumesc un pic, după modelul bacovian („O, ţară tristă, plină de humor”). Ca geograf, îmi place să cred că cele două variante nu sunt antagonice, ci complementare. Trebuie  să existe forme intermediare, la fel ca procesul de urbanizare, spre exemplu. Un continuum Rai-Iad cred că ar suna mai bine. Marele Arhitect al Universului cred că s-ar plictisi în lumi duale. Ar fi interesant de studiat suburbanizarea Raiului sau depopularea Iadului. Este deci nevoie acolo de geografi pentru a analiza şi altfel de spații. Oricum, timpul va mai avea valoare, spaţiul va fi unicul câștigător, cel puţin aşa îmi place să cred…Mă alint, sperând că şi acolo ar fi nevoie de ceva amintiri surprinse fotografic prin fascicolul conducător al Luminii. De subiecte nu se duce lipsă, sunt convins…

– Când ați trădat, uneori, ce-ați simțit: satisfacție, ură, eliberare, regrete?

– Solomon Marcus menţiona (în acel superb decalog care ar trebui afișat în fiecare colectiv de elevi şi nu numai) de nevoia de îndoială, suspiciune, greşeală şi eşec. Trădarea este un eşec, un pas înapoi făcut unul faţă de celălalt şi – mai grav – faţă de tine însuţi. Acum o folosim tot mai des, păcălindu-ne terminologic cu termeni mai blânzi: eschivare, neimplicare, uitare, înșelare, compromis. Până la urmă, a duce de nas sau a duce cu zăhărelul pe cineva, tot în acest registru s-ar putea încadra. Caragiale ne caracterizează dulce-amar: trădare să fie… dar s-o știm și noi! Nu prea ai cum să scapi de urzeala trădărilor în Antropocen, dar cred că cel mai important este să nu-ţi apară pe chip un zâmbet de satisfacţie… Atunci când greşesc, regretul intervine cu putere, făcându-mă să mă perpelesc cu o consecvență demnă de o cauză mai bună. Încerc mai mereu să mă revanșez cumva, cândva. Îmi propun să nu mă definesc prin ceea ce resping, prin impenitență sau împietrire de moment. În umbra ego-ului nu-ţi poţi lumina ziua cu frumuseţea lucrurilor simple care sunt lângă tine. În ultimii ani, pentru a mă feri de „trădare”, prefer să privesc cu detaşare şi mai ales să văd lumea din alte perspective. Nu ştiu dacă e neapărat bine. Posibil să fie de vină anul din buletin, autocorecția impusă de ochiul fotografului sau răsturnarea rapidă a valorilor dintr-o societate tot mai debusolată. Generaţia X, din care fac parte, este o generaţie tare complicată, o generaţie dintre două lumi. Câteodată e mai dificil să navighezi între reperele old school şi marele val tehnologic care bulversează lumea de vreo trei decenii.

– Dac-ați putea cârpi esențial ceva din zămislirea Facerii,  ce ar viza acest  petic?

• Nu cred că aş putea să mă gândesc la cârpire, la ac şi ață, nici din perspectivă biblică, şi nici ştiinţifică, printr-un cristalin geosistemic. Mărgeaua albastră care ne-a fost dată este cu adevărat miraculoasă. Am primit o armonie născută din haos. De câteva generaţii am devenit iubitori de ziduri şi uităm să întreținem podurile şi vechile poteci, pierzând din ochi punctul de plecare. Din păcate, suntem în permanenţă nemulțumiți şi căutăm cu ardoare perfecţiunea prin interacțiuni disjuncte. Cea mai mare pierdere de timp… Imperfecțiunile (după cum tot noi le definim, oftând nostalgic, revanșard sau rezilient, după caz) fac parte din mica noastră lume cubică. Ştiţi, desigur, versurile lui Nichita: „După aceea se ia un ciocan/ și brusc se fărâmă un colț de-al cubului./ Toți, dar absolut toți zice-vor:/ -Ce cub perfect ar fi fost aceasta de n-ar fi avut un colț sfărâmat!” Unii se amăgesc că Dumnezeu va regândi momentul începuturilor, pentru a ne oferi un nou restart. Asta da ipocrizie şi egoism marca Homo sapiens sapiens! Eu unul mă mulţumesc cu bucuriile oferite de fiecare răsărit şi de fiecare apus de zi, de ora galbenă şi de ora albastră. Pentru cei care doresc mai mulţi sori pe bolta cerească, le pot indica câteva programe şi aplicații de editare foto. Glumesc un pic, desigur…

– Versul, fraza care v-au tulburat cel mai mult?…

• Lucian Blaga îmi este, într-un anume fel, ursitoare. Şi atunci, cum să nu-i preiau ruga: ,,O singură rugăciune am: Doamne, să nu mă laşi niciodată să fiu mulțumit de mine însumi!” Din universul liric, lăsându-l pentru moment pe Blaga, îmi deferlează încă din adolescență un „cântec de dragoste la marginea mării”: ,,Mă voi preface orb şi am să vin/ cu brațul întins, să-ţi mângâi chipul” (Nichita Stănescu). Subiectiv, cum altfel, cred că sunt cele mai frumoase versuri de dragoste din poezia noastră. Sper ca viitorul cu Chat GTP să nu renunţe la poezie, la frumosul din noi şi de lângă noi. Pentru cât timp… depinde de modul în care vom reuşi să ne depășim vanitățile pe această planetă  (încă) albastră.

”După aceasta se începe nunta, ş-apoi, dă Doamne bine! (…) Şi a ţinut veselia ani întregi, şi acum mai ţine încă; cine se duce acolo bea şi mănâncă. Iar pe la noi, cine are bani bea şi mănâncă, iară cine nu, se uită şi rabdă.”, scria Ion Creangă despre nunta lu Harap Alb cu fata împăratului. Dar cine-și mai permite asemenea petrecere într-o republică, de vreme ce vremurile monarhiei s-au dus? Acum, și o singură noapte de petrecere e cam scumpă, dar nu la domiciliu, ci la restaurant!

Numai că obiceiul chiuitului în miez de noapte prin municipiul Bacău e pe cale să se schimbe la inițiativa unui grup de cârciumari locali, care își au restaurantele la parterul sau în apropierea blocurilor. Motive sunt destule: să nu mai deranjeze locatarii în nopțile de sâmbătă și duminică, ospătarii și bucătarii să nu-și mai ruineze sănătatea, lăutarii să poată distra jucăuș la lumina zilei. Un alt motiv, adus din occident pe filiera ardelenească, este acela că deja se obișnuiește acest lucru, deci se poate!

Pe de altă parte, vin cei care apără tradiția moldovenească a mâncatului, băutului și dansatului începând cu 10-11 noaptea, că așa s-au distrat bunicii și părinții noștri! Cine-a mai văzut hore și sârbe pe la patru după-amiaza, și nu la trei noaptea! Cine are chef să fure mireasa pe la șapte seara și nu la patru în zori? Unde-i farmecul tortului adus la răsăritul Soarelui, pe care nu-l prea mănâncă nimeni, că deja au cam plecat toți invitații!

Modă occidentală sau model de respect pentru vecini?

”Eu sunt de acord, dar nu doar pentru cei ce au restaurantele la parterul blocurilor, ci să se aplice și la locațiile sau la corturile de evenimente situate la marginea orașului, care deja ne-au luat o mare parte a clienților. Dacă e o regulă, să se aplice pentru toți. Altfel, ca fi o lovitură pentru afacerile noastre! Gândiți-vă, cei mai mulți vor prefera petrecerile clasice de noapte și vor merge acolo unde li se permite, iar noi vom rămâne cu firimiturile. Vor spune că nu mă mai duc la Miorița, mă duc noaptea cine știe unde, iar noi pierdem tot. Într-adevăr, deja jumătate dintre petreceri le organizăm ziua, dar sunt mici, botezări sau aniversări, dar nunțile sunt cele care țin afacerea în picioare. Organizarea ziua ar fi bună pentru personal – bucătari, ospătari – și pentru lăutari, DJ, însă e greu să schimbi mentalități. Pe de altă parte, noi, patronii, n-am mai avea atâtea probleme cu vecinii, pentru că e cel mai greu să lucrezi cu oamenii, care au și ei dreptatea lor. Încă o dată, ar fi bine, știu din Ardeal, unde începe nunta la ora 12 cu aperitivile, și până seara vin șase feluri de mâncare. Dar la noi, în Moldova, e mai complicat…”

Ștefan Ghindea, proprietar Restaurant Miorița

”Sunt nou în această afacere, dar știu de la tatăl meu cât de greu este să o duci, respectând confortul celor care locuiesc deasupra restaurantului meu. Ca și tata, vreau să mă salut cu toți vecinii, să bem împreună o cafea, o bere, nu să simt priviri dușmănoase, sau să aud înjurături printre dinți. Bineînțeles că nunțile, botezurile sau aniversările în timpul zilei ar fi soluția bună pentru toată lumea, însă e cale lungă până acolo. Vorbim despre o tradiție din Moldova, deși nu văd cum poți înghite ușor sarmalele pe la unu din noapte și friptura la două-trei dimineața. Cum te simți a doua zi, dacă ai mai și băut un șpriț, sau două? Eu am cununat în Ardeal acum câțiva ani și, când mi-au spus mirii că trebuie să fim la restaurant la ora 14, parcă nu îmi era la îndemână. Eram obișnuit ca în Moldova, unde nunta începe cu adevărat după ora zece seara. Dar să știți că și ziua te poți distra, chiar foarte bine, depinde cine sunt mesenii și cum sunt obișnuiți. Dar, vorba aceea, orice învăț are și dezvăț, iar Bacăul are nevoie de exemple de bună conviețuire. Eu voi încerca, am vorbit și cu alți colegi de breaslă care își doresc, să vedem cum va fi!”

Daniel Moldovan, proprietar Restaurantul Cerbul

Mireasă ieri, mireasă azi

”M-am măritat acum 37 de ani și a fost cea mai frumoasă noapte de petrecere din viața mea, am jucat tot timpul, cu fiecare, în horă, în sârbă, la bătută. Toată lumea a mâncat, a băut și s-a distrat, chiar și acum își mai aduc aminte. Pe vremea aia erau obiceiuri frumoase, cu socrii, cu nașii, cu jucatul găinii și cu darul strigat vreo două ore. Ca într-o poveste a fost, zău vă zic! E o prostie să faci nuntă ziua, nu are niciun farmec, nu-i nicio bucurie!”, crede doamna Anișoara, o apărătoare a vechilor obiceiuri. Pe de altă parte, Monica, proaspătă mireasă, nu are cele mai plăcute amintiri după ce-a ”petrecut” mai bine de 10 ore gătită și împreună cu 200 de invitați: ”De coșmar, serios vorbesc! La un moment, dat îmi venea să plâng de oboseală, de cât de rău mi se umflaseră picioarele și toată lumea mă lua la dans, deși refuzam. Dimineață, nici nu mai știu cine striga de bucurie că a fost de milioane și ne-a ieșit darul. Eu voiam doar să mă dezbrac și să mă culc, nici pe proapătul meu soț nu-l suportam. Așa de rău a fost!” 

Pensionarii din Bacău i-au dat lecții de petrecere primarului Viziteu

Școlit în Franța primarul municipiului Bacău trebuie să fi văzut (dacă n-o fi participat) nunți organizate când Soarele era sus pe cer. Așa că, solicitându-i părerea, ne-am fi așteptat la amintiri din perioada masteratului și doctoratului la Universitatea din Grenoble, însă domnia sa a mărturisit că seniorii băcăuani i-au arătat că se poate distra foarte bine și după-amiaza. ”Am fost la multe nunți și botezuri de zi. Deși inițial mi s-a părut ciudat, fiind invitat doar la petreceri care începeau pe înserat, am descoperit, cu surprindere, că se poate petrecere și în timpul zilei, poți prinde o noapte întreagă de somn și nici nu deranjezi vecinii. Am descoperit asta la petrecerile peensionarilor băcăuani. Care, apropo, au o energie și un entiziasm excepționale. Cred că este o idee bună și o încurajez. M-aș bucura să fie cât mai multe nunți și botezuri în Bacău. Asta înseamnă noi familii întemeiate aici și mai mulți copii băcăuani, adică un viitor frumos pentru comunitatea noastră”, a declarat primarul Viziteu pentru ziarul DEȘTEPTAREA.

Artiștii mor mai repede din cauza nopților pierdute

Nuntă fără lăutari nu se poate, iar prestația lor face tot cheful. sau îl strică, după caz! Oricum, efortul celor care cântă din gură, la instrument sau aleg melodiile cele mai antrenante din calculator este unul de luat în seamă. Ce cred ei despre noua modă? Unul dintre ”clasicii” muzicii la petreceri din ultimii aproape 30 de ani este Florin Blaj. Și el crede că ar fi foarte bună schimbarea, mai ales că știe cum e în Brașov, Sibiu sau Cluj: ”Ar ajuta artiștii! Nu e totuna să mănânci prânzul la ora 10 seara și cina la trei dimineața. Bioritmul e schimbat, organismul e făcut harcea-parcea! De aceea artiștii mor mai repede, din cauza nopților pierdute. Eu aș fi de acord ca nunțile, petrecerile în general, să înceapă la ora 12 ziua și să se încheie la ora 22. Sunt alte standarde? Foarte bine, să ne adaptăm și să fim mai deștepți, mai sănătoși, mai bine-dispuși cu toții! Să încercăm acum, ca pe urmă să nu ni se pară că pară că am încercate prea târziu să schimbăm ceva greșit!”.

”Lăutar” pe stil nou, Radu Găitan oferă de peste 20 de ani  antren și distracție de calitate la evenimente. El spune că ideea petrecerilor de zi nu este nouă, aducând în discuție  perioada pandemiei, când, după ce s-a dat din nou voie la petreceri, orarul de desfășurare era până la ora 23. ”Cred că o petrecere pe timp de zi este în avantajul tuturor. Atât al petetrecăreților, cât și al prestatorilor de servicii. Pe de o parte, gazdele și invitații  nu vor avea o noapte care-i stoarce de energie, în loc să fie doar un prilej de bucurie. Pe de altă parte, noi, cei cu muzica, ospătarii, bucătarii suntem a doua zi sunt odihniți și am putea fi buni pentru un alt eveniment, fără a ne periclita sănătatea. Singura problemă pe care aș vedea-o este cea legată strict de obișnuința invitaților la evenimente, care au încetățenită ideea că pofta de dans vine doar noaptea. Din proprie experiență, pot spune că secretul reușitei unei petreceri este calitatea serviciilor oferite de prestatori. Așadar, consider că, treptat, oamenii vor descoperi bucuria dansului și la petrercerile pe timp de zi. Orice are avantaje și dezavantaje, până la urmă totul ține de cum privești lucrurile și adaptabilitate”, crede apreciatul DJ Radu Găitan.

Preoții n-au treabă cu furatul miresii, dar vor enoriașii odihniți la slujbă!

Parte importantă a ritualului căsătoriei, Biserica își încheie rolul după ce preotul pune cununiile pe capul mirilor, cântă ”Isaiia dănțuiește” și-i povățăuiește pe însurăței de toate cele bune. Partea cu zaiafetul de zi sau de noapte este a nuntașilor – în frunte cu nora, ginerele, socrii și nașii. Am stat de vorbă cu mai multe fețe bisericești din Bacău, care s-au amuzat sau au luat în serios acest subiect, însă exprimându-și părerea doar sub… sutana anonimatului. ”Căsătoria este una dintre cele șapte Taine și rolul nostru este de a săvârși slujba și de a-i binecuvânta pe cei doi. Mai departe ține de fiecare ce face, la ce oră, unde și cum petrece. Dar cred că n-ar fi rău să se organizeze ziua, pentru că nu întotdeauna noapte este un sfetnic bun, nu-i așa?”, ne-a spus unul dintre parohii unei biserici locale. ”Ce treabă avem noi cu petrecerea de după slujbă? Poate participăm, dacă suntem invitați! Dar Biserica nu îngrădește tradițiile și obiceiurile, culmea ar fi să spunem cum se joacă găina sau cine fură mireasa. Astea țin de un folclor care nu poate și nu trebuie îngrădit, bineînțeles în limitele bunei cuviințe”, crede o altă respectată față bisericească băcăuană. Cea mai tranșată poziție a unui slujitor al Domnului a fost aceasta: ”Ar fi foarte bine să fie ziua nunțile! Așa ar veni merge duminică dimineață oamenii la biserică! După o noapte de mâncat, băut și dans, cine mai merge săvine să mă asculte pe mine cum slujesc? Se odihnesc nuntașii, n-au chef de predică!”.

Dimineți mai liniștite pentru organizatorii de nunți

Organizatorii de evenimente (cei ce decorează sălile unde au loc nunțile, botezurile, zilele de naștere ori onomasticile) au treabă și înainte, dar și după petreceri. Vin cu două-trei ore mai devreme pentru a crea cadrul sărbătoresc și se întorc la sfârșit, ca să-și recupereze podoabele cerute de client. Melania Benchea, organizator evenimente la firma Daisy Sara, spune că ea și colegii săi de breaslă își adaptează programul în funcție de condițiile din restaurant. ”Sunt unele locații care nu închid mai devreme înaintea unei petreceri de noapte. Și atunci, în acord cu patronul, venim din timp să pregătim sala, încercând să nu deranjăm clienții care mai sunt acolo. Dar noi ne adaptăm programul în funcție de cerințele clientului și de programul restaurantului, așa că schimbarea aceasta nu ne-ar bulversa pe noi, suntem antrenați! Mă rog, n-ar mai trebui să venim la 5 dimineața să strângem husele de scaune, fundele decorative, aranjamentele florale, sfeșnicele de pe masă, ca să nu fie mai puține la sfârșit…. Dar nu la noi e problema cu petrecerile de noapte, ci la proprietarii restaurantelor, care se trezesc cu boxe până în tavan, deși sala e una destul de mică! De ce e nevoie de sunet pentru stadion într-un restaurant de maximum 200 de locuri? Știu că unii patroni au dat refuzat să primească boxe de sunet până în tavan aduse de formații muzicale, care ar fi sculat în picioare un cartier întreg.”, spune Melania Benchea.