În România, procesul legislativ nu se încheie odată cu adoptarea și publicarea unui act normativ. Pentru ca acesta să producă efecte reale, sunt necesare norme de aplicare clare și funcționale. Cu toate acestea, numeroase legi rămân în stadiul de „adormire” din cauza întârzierii sau lipsei totale a acestor norme, scrie avocatnet.ro.
Legea pentru prevenirea infecțiilor din spitale: un cadru legal fără aplicabilitate
Un exemplu grăitor este Legea nr. 3/2021, menită să prevină, diagnosticheze și trateze infecțiile asociate asistenței medicale (IAAM). Aceasta urmărea să reducă numărul pacienților care, așa cum se spune în folclorul medical, „au intrat în spital cu o boală și au plecat cu alta”.
Statistica oficială arată că, doar în anul 2022, în 333 de unități sanitare au fost raportate 33.773 de infecții nosocomiale. Cu toate acestea, legea nu poate fi aplicată din cauză că, la peste patru ani de la adoptare, normele de aplicare nu au fost încă aprobate. Guvernul trebuia să stabilească, în termen de trei luni, modalitățile de finanțare pentru prevenirea acestor infecții, iar Ministerul Sănătății și Ministerul Muncii aveau șase luni pentru a elabora normele metodologice. Acest lucru nu s-a întâmplat.
Legea pentru protecția persoanelor cu alergii: modificată, dar tot inaplicabilă
În aceeași situație se află și Legea nr. 4/2021 privind protecția drepturilor persoanelor diagnosticate sau suspectate de afecțiuni alergice. Deși actul normativ a fost chiar modificat la doi ani de la adoptare, lipsa normelor de aplicare împiedică implementarea sa efectivă.
Legi „uitate” din 2020 și 2022: farmacii, siguranță rutieră și poluare olfactivă
Blocajele nu se limitează la legislația din domeniul sănătății.
- Legea farmaciei – Modificările aduse Legii nr. 266/2008 ar fi permis farmaciilor comunitare și drogheriilor să vândă anumite medicamente fără prescripție, însă și această măsură a rămas fără norme de aplicare.
- Legea siguranței rutiere – Adoptată în 2022, Legea nr. 20/2022 prevedea introducerea cursurilor de conducere defensivă pentru șoferi, pentru a reduce numărul de accidente. Cu toate acestea, lipsa cadrului normativ face ca măsura să nu fie încă aplicabilă.
- Legea mirosurilor – Legea nr. 123/2020, care urmărea sancționarea companiilor ce produc poluare olfactivă, a avut o soartă similară. Deși Guvernul a pus normele în dezbatere publică, procesul s-a blocat, iar aplicarea efectivă a legii nu s-a concretizat.
Concluzie: legi fără efecte, probleme nerezolvate
Adoptarea unor legi fără norme de aplicare echivalează cu o reformă promisă, dar neîndeplinită. În lipsa unor reglementări clare, problemele rămân nerezolvate, iar cetățenii nu pot beneficia de drepturile garantate prin aceste acte normative. Fără o responsabilizare a autorităților în ceea ce privește elaborarea și aprobarea normelor de aplicare, multe legi vor continua să rămână simple texte fără impact real în societate.
