În loc de Centură, autostradă suspendată

La aproape un an de la startul lucrărilor pentru șoseaua de centură a Bacaului, constructorii turci se dau loviți în aripă și spun că nu mai pot continua. Asta deși nu au prestat mare lucru și un an de zile s-au “efortat” să facă 2% din lucrări. Dar de luat, au luat aproape un sfert din suma antamată.

Centura Bacăului devine o “fata morgana” după care aleargă toata lumea și pe care suntem condamnați să nu o vedem niciodată finalizată. Să ne amintim că proiectul, realizat încă de pe vremea primarului Sechelariu, pe timpul guvernării Năstase, a fost îngropat în uitare ani la rând, până s-a pierdut finanțarea de la Banca Mondială.

Într-una din campaniile electorale ale lui Stavarache, în 2008, venise ministrul liberal al transporturilor, Ludovic Orban și a “inaugurat” șantierul, de fapt, o campanie proastă de PR politic, fără nici o finalitate.

După alți câțiva ani, în 2011, a venit rândul celor de la PDL să se bage în seamă și premierul Emil Boc, împreună cu Gabriel Berca promiteau, pe 30 aprilie, că în august va fi licitația și în septembrie vor începe lucrările. Evident, a trecut august, a trecut septembrie, nu s-a întâmplat nimic, a fost tot marketing politic după ce primarul Stavarache ceruse, tot din motive politice, să construiască Primăria șoseaua de centură.

Timpul trece și, într-un final, se face licitația. La care participă doua firme românești și una turcească. Presa a scris că firma turcească a fost eliminată deoarece banca acesteia nu a fost de acord cu prevederea conform căreia, în cazul în care va contesta licitația și va pierde, va trebui să plătească o penalizare.

Premierul Ponta face o vizită în Turcia și, deloc surprinzător, contestația firmei turcești este admisă iar cele două firme românești sunt eliminate. Una pentru ca ar fi avut în ofertă prețuri diferite la aceleași materiale și cealaltă – conform presei – din motive lingvistice: constructorilor li se ceruse să demonstreze, prin scrisoarea de bonitate bancară, că “vor avea” susţinere financiară din partea băncii, în timp ce formularul tip, cu caracter orientativ, spunea că participanţii “au” această susţinere. Așa că turcii, care ceruseră cu 40 de milioane de lei mai mult decât una din firmele românești și cu 90 de milioane mai mult decât ceruse cealaltă, este declarată câștigătoare.

După alți doi ani de contestații, anul trecut, pe 30 aprilie, se pornește șantierul, după care urmează, evident, pauza. Turcii cer bani și după săptămâni de discuții, li se dă un avans se 80 de milioane de lei dar într-un an de zile, după cum am mai spus, nu au executat decât 2% din lucrări.

Și o luăm de la capăt.

Abonați-vă la canalul Telegram Deșteptarea pentru a primi știri necenzurate de "standardele comunității"