Româna pentru toți
De ce româna actuală are nevoie de limba latină (II)
Să învăţăm din orice!
Avem, la trecerea în viaţă, printre multe altele, o călăuză lirică: Rudyard Kipling, cu al său îndemn: „Învaţă”. Apele, flăcările, umbra, stânca ori mai apoi soarele, piatra şi vântul, într-un cuvânt natura ne este povăţuitor. Rezumativ, folkiştii noştri au redenumit textul din norvegiană fără a renunţa la directeţea conţinutului, îndeosebi pentru tineri: „Învaţă de la toate”.
V-aţi...
De ce româna actuală are nevoie de limba latină
O întrebare-răspuns
Nu e cazul să repetăm date ştiute de toată lumea: limba română este...
Cuvânt şi destin – Aurel Stanciu
De când cuvântul?
De mult. Una dintre cele mai vechi şi mai pline de învăţătură...
Pentru stilistica limbii române
Se numeşte Emil Leahu (18 ian. 1925, Bacău – 15 nov. 2002, Piatra-Neamţ) şi...
Dincolo de jocul de cuvinte
Lumea, la solstiţiul de iarnă din 1924
Ediţia din 21 decembrie (nr. 8) a revistei...
Viruşi, virusuri sau amândouă?
Nici, nici...De fapt, nu ne dorim să avem parte nici de unul, nici de altul, câtă vreme ştim că sunt vinovaţi/vinovate de disfuncţionalităţi atât în viaţa noastră de fiinţe vulnerabile la atacurile mediului extern, cât şi la nelipsitele auxiliare din domeniul informaticii. Medicii au de furcă ori de câte...
Dor de TSC
Semnul popularităţii
Când începe să circule o succesiune de iniţiale (de regulă, trei), pentru a economisi timp, înseamnă că cel de dincolo de acronim este un personaj familiar nu numai pentru vorbitorii respectivi, ci pentru un cerc mai larg. Sunt răspândite câteva astfel de abrevieri din lumea formatorilor de opinie,...
Din nou despre „mulţumesc”
De largă circulaţieNi se pare că e o vorbă încremenită în componenţa dată de consoane (nu puţine şi nu dintre cele cu personalitate marcantă precum r sau d, să zicem; în plus, aglomerate şi închizând abrupt cuvântul) şi de două vocale (una, repetată). În fapt, circulă bine de tot...
Cunoaşteţi originea verbului „a mulţumi”?
De fapt...
Din toată înfăţişarea unui cuvânt atât de sensibil cum este cel din titlu, ne interesează de fapt doar forma pentru persoana I singular, la indicativ prezent: „mulţumesc”. Ne-a fost sugerată de un eveniment pe care omenirea îl celebrează, se pare, din 1984, la 11 ianuarie: Ziua Internaţională a...
(Re)deşteptarea
Titluri combinatoriiRadicalul este bună materie pentru a fi botezate şi alte publicaţii, asociate cu determinanţi: „Deşteptarea aromânilor”, „~ sătenilor”; „~ naţională” (1883, Giurgiu), „~ comerţului şi industriei române” (1884, Bucureşti), „~ Dobrogei” (1892, Tulcea), „~ Ialomiţei” (1898, Călăraşi), „~ poporului” (1902, Cernăuţi), „~ Mehedinţiului” (1911, Turnu-Severin), „~ Dobrogei” (1912,...
După 30 de ani
Este titlul unei foarte cunoscute poezii scrise de Vasile Alecsandri şi numite la început „Către români”. (Caz similar: „Hora Ardealului” a devenit „Hora Unirii”.) Cuprinde versuri-manifest, prin care poetul născut în Bacău la 14 iunie 1818 recunoaşte rolul esenţial al mişcării revoluţionare de la 1848 din Europa şi necesitatea...
„Deşteptarea”, în zorii presei româneşti
Vremuri noi, presă nouă
Nu se aşezaseră bine noile elemente de structură politico-socială din ultima decadă a lui decembrie 1989, că au şi apărut publicaţiile unei lumi radical schimbate. Practic, „în primele luni ale lui 1990, asistăm la o explozie de apariţii în spaţiul gazetăresc” (Ion Cristoiu, prefaţă la „Panorama...
Baricada manolesciană
Principiul consecvenţei
Cei ce-l ascultă pe Nicolae Manolescu - şi nu sunt puţini - vorbind despre realitatea culturală românească constată că niciodată nu lipseşte din discursurile sale diagnosticul privind starea limbii noastre. Şi tot ei pot depune mărturie că istoricul şi criticul literar rosteşte cuvinte grele la adresa celor ce...
Deştept – deşteptare – „Deşteptarea” (I)
Primul izvorAşadar, deştept: „care nu doarme” (sensul nr. 1), până la „evoluat din punct de vedere spiritual” (sensul nr. 6, din 9). Este menţionat în „Abeţedar greco-romîn” (1825) şi derivă din latinescul de-excitus (din excio „a scoate”, „a chema”, „a provoca”).Derivatul şi sensurile luiDacă ne încredem în DEX, vom...
Baricada manolesciană
Principiul consecvenţei
Cei ce-l ascultă pe Nicolae Manolescu – şi nu sunt puţini – vorbind despre realitatea culturală românească constată că niciodată nu lipseşte din discursurile sale diagnosticul privind starea limbii noastre. Şi tot ei pot depune mărturie că istoricul şi criticul literar rosteşte cuvinte grele la adresa celor ce...
Româna lui „Dan”
Recurs, la centenarAlexandru Vlahuţă (5 sept. 1858, Pleşeşti – azi, Al. Vlahuţă –, jud. Vaslui – 19 nov. 1919, Bucureşti), cel care l-a adulat pe Eminescu („Tot mai citesc măiastra-ţi carte/, Deşi ţi-o ştiu pe dinafară”, îi declară entuziasmat), ne-a lăsat romanul „Dan” (1894), prin care este „părinte al...
Academia Română, vie
Când, unde, de ce
6 noiembrie 2019, Bucureşti, pentru a colecta argumente în favoarea rămânerii limbii latine în planul de învăţământ, de vreme ce, printre altele, predarea ei sprijină eficient şi continuu învăţarea limbii române. Companion – Alexandru Caragaţă, etnolog.Trenul cu veşti
În compartiment, un profesor de chimie din nord de...
Ambasadori lingvistici
Final… inspiratUltimul enunţ din textul precedent („Lunea… limbii latine”), „În această şcoală se predă, la clasa a VII-a, limba latină”, este inspirat din proiectul Asociaţiei Generale a Învăţătorilor din România – filiala Republicii Moldova din anul 2016. Colegii de peste Prut au imaginat un complex de manifestări sub genericul...
Lunea… limbii latine
Radio-România, în actualitateMatinalul de luni, 28 octombrie, a fost unul filologic (cel puţin în partea sa mediană). Cătălin Cîrnu, Daniela Petrican şi Viorela Pănculescu s-au întrecut în a ne demonstra că nu degeaba au luat parte la orele de limba latină din clasa a VIII-a. Şi-au amintit de...
