20 februarie este declarată Ziua Dezrobirii Romilor din România, prin Legea nr. 21, din 11 martie 2011, publicată în Monitorul Oficial din 15 martie, acelaşi an. Este ziua în care România comemorează memoria romilor care au trăit în scalvie mai bine de o jumătate de mileniu, cât şi dezrobirea romilor din Ţările Române.

Ca în fiecare an, în Bacău, Asociaţia Europeană Romă pentru Progres şi Promovare Interculturală, preşedinte Doru Tănase, a depus, la ora 12.30, o coroană de flori la statuia lui Mihail Kogălniceanu, din Parcul „Cancicov”. Despre semnificaţia şi importanţa acestei zile şi cât şi despre contribuţia lui Mihail Kogălniceanu la dezrobirea romilor au vorbit Doru Tănase şi profesorul Mitică Pricope.

Membri ai asociaţiei şi invitaţii săi au participat apoi, în Sala Multimedia a Bibliotecii Judeţene „Costache Strudza” la simpozionul „167 de ani de la dezrobirea romilor”. Au onorat cu prezenţa Liviu Miroşeanu, viceprimar al Bacăului şi Constantin Gherasim – purtător de cuvânt al Primăriei Bacău, Adrian Jicu, manager al Bibliotecii Judeţene, Ifrim Mariana – director al Casei Corpului Didactic, Mihaela Dobrescu – consilier pe probleme de romi la Prefectura Bacău, Lavinia Misăilă – inspector şcolar, Lorena Maxim, psiholog – Inspectoratul Şcolar, cât şi reprezentanţi ai Uniuni Armenilor din România, Forumului German din România, Dănuţ Voicu – preşedinte al Cultului Eroilor. Au fost invitaţi şi studenţi ai Universităţii „Vasile Alecsandri”, elevi al Colegiului Naţional „George Apostu”. Moderatorul întâlnirii a fost Doru Tănase, preşedinte al A.E.R.P.P.E.

 Vorbitorii au adus în dezbatere „istoria tragică şi fascinantă a romilor din România”, contribuţia acestei etnii la scrierea istoriei acestor locuri, la dezvoltarea economică şi socială, dar, mai ales problemele pe care încă le mai întâmpină comunitatea romă, cum ar fi discriminarea, şomajul, probleme de educaţie şi învăţământ, ale integrării sociale. De asemenea, au fost menţionate importante proiecte organizate şi coordonate de Inspectoratul Şcolar, Primăria şi Prefectura Bacău, de consiliile locale de la nivelul primăriilor, în colaborare cu A.E.R.P.P.E, care au drept obiectiv o mai bună vizibilitatea a comunităţii rome, pentru eliminarea discriminării din relaţiile sociale şi promovarea rezultatelor obţinute de-a lungul anilor în procesul de integrare şi afirmare a romilor în viaţa economică şi socială.

La încheirea manifestării, taraful Asociaţiei a susţinut un mic spectacol de muzică lăutărească, apreciat şi aplaudat de participanţi, muzică care a însoţit comunitatea romă de-a lungul existenţei sale.

Mai multe informaţii, declaraţii şi imagini, în ediţia print a ziarului „Deşteptarea”, de miercuri, 22 februarie 2023.

Municipiul Bacău anunță demararea lucrărilor de amenajare a unui sens giratoriu situat la intersecția străzilor Gării, Mioriței și Nordului.

Această activitate se desfășoară în cadrul proiectului “Traseu pentru biciclete – semicircular – Mioriței”, finanțat prin POR 2014-2020.

Reconfigurarea intersecției are ca scop creșterea siguranţei rutiere și fluidizarea traficului.

Cetățenii Municipiului Bacău sunt rugați să circule cu prudență și să respecte marcajele și indicatoarele rutiere.

Continuăm prezentarea serialului dedicat ziarului ,,Curierul Slănicului Moldova” (din colecția Bibliotecii Centrale Universitare ,,Mihai Eminescu” din Iași – BCU), primul din România care a oglindit viața unei stațiuni balneare.

În fapt, un  jurnal al stațiunii Slănic-Moldova care acoperă o perioadă istorică mai puțin cunoscută publicului larg, cea din perioada ,,La Belle Époque”; un model peste timp de promovare a turismului balnear al „Perlei Moldovei”, așa cum a fost denumită stațiunea pentru prima dată, chiar de către acest ziar.

Mențiune: Adaptarea, adnotările și completările la toate numerele din colecția acestui unic și inedit ziar sunt menite să întregească și să lămurească multe informații și aspecte din viața cotidiană, ca și a a personalităților vremii, care nu au fost în totalitate prezentate în paginile ziarului, tocmai pentru faptul că acestea erau cunoscute de lumea de atunci, în speță de cei din zona Moldovei, de unde veneau și cei mai mulți dintre vizitatorii stațiunii.

În acest episod: ,,Curierul Slănicului Moldovei”, Nr. 1, Anul VI, Duminică, 22 iunie 1908.

Din sumarul acestui număr: Curierul Slănicului în cel de-al șaselea an al existenței sale; preocupările administrației stațiunii; comerțul, industriile, ca și stațiunile balneare găsesc în consumatorul român un sprijin tot mai puternic; redeschiderea băilor în noul sezon 1908; este publicată în prmieră poezia ,,La Slănic” și o nouă nuvelă hazoasă; dieta și eficacitatea apelor minerale de la Slănic; în ultimii cinci ani, Epitropia a redus prețurile, tocmai pentru a satisface mai toate clasele sociale și a atrage cât mai multă lume în stațiune; Slănicul se poate mândri cu un corp medical de elită ce nu mai există în alte stațiuni din țară; se anunță deschiderea stagiunii teatrale la 1 iulie, cu un repertoriu alcătuit din mai multe premiere; la rubrica ,,Știri” se anunță Concursul de frumusețe ,,Regina Slănicului”.

Până a trece la prezentarea primului număr din noul sezon, iată două completări, care au fost omise în numărul trecut: Cu ocazia vizitei sale la Slănic-Moldova (6 -7 august 1907), generalul Averescu, ministru de război, făcând o preumblare prin parcul băilor, a zărit afișat pe una dintre tarabe, sumarul ultimului număr din `Curierul Slănicului`: ,,Vizibil `intrigat` de existenţa unui ziar propriu al unei stațiuni balneare romămânești, așa cum se găsesc în mai toate stațiunile balneare ale străinătăţii civilizate, dl Ministru a cerut redacţiei noastre, întreaga colecţie a ziarului. Se înţelege că imediat, și cu toată inima, ne-am grăbit să satisfacem dorinţa domniei-sale, făcându-ne plăcerea de a-i trimite și colecţia ziarului nostru din ultimii 4 ani de când apare”; în luna august 1907, scriitorul și omul politic Nicolae Gane (ales de cinci ori primar al Iașului!), ,,unul dintre cei mai distinși, iubiți și talentați fruntași ai țării” s-a numărat printre vizitatorii stațiunii.

În salutul de bun-venit adresat cu ocazia începerii noului sezon balnear, ziarul anunță cu mândrie intrarea în cel de-al șaselea an al existenței sale. Este vorba de al șaselea an consecutiv, cu începere din 1903, dar a mai fost și anul 1897, primul al apariției sale, cu 7 numere apărute.

Redacția ziarului mai afirmă și că acesta ,,își reia menirea de până acum, cu același avânt și entuziasm, cu aceeași dragoste și mulțumire sufletească”. Iată cum este explicată menirea și entuziasmul la care face referire: ,,Menirea sa este bazată pe un sentimentalism cald şi un umanitarism larg și sincer, căci în accentele sale el cheamă și recheamă pe toţi acei care simt necesitatea de a se repauza în timpul vacanţei, sau de a-și ameliora şi vindeca suferințele la acele de Dumnezeu binecuvântate izvoare de tâmăduire. Entuziasmul său e nesfârșit fiindcă nesfirşit e numărul acela de vizitaori ai Slănicului, care creşte din an în an, prelungind astfel animația acestei ninunate stațiuni climaterice până în ultimele zile de toamnă”.

Și preocupările administrației stațiunii au în vedere creșterea calității serviciilor prestate, dotarea și modernizarea bazei de tratament, dezvoltarea infrastructurii rutiere, construcția de noi clădiri pentru vizitatori și localnici: ,,În luna aprilie eforii au vizitat Slănicul, pentru a se convinge personal de îmbunătățirile noi pe care le proclamă organizarea acestor băi. De atunci, în mod permanent, unul dintre efori, activul și priceputul C. B. Pennescu a ținut în cea mai riguroasă supraveghere personală, lucrările și îmbunătățirile care s-au efectuat, ceea ce arată că și actuala administrație manifestă o străduință și un avânt de muncă și de inițiativă pentru stațiune, care o pun în fruntea celor mai vrednice și mai entuziaste administrații din țară”.

În plus, după ce o perioadă lungă de timp (și în ciuda repetatelor avertizări) ,,banul românesc era menit a înzestra, încuraja și a aduce mereu către progres numai și numai activitatea și bogăția străină”, se pare că mentalitatea economică își schimbă percepția și își îndreaptă atenția într-o mai mare măsură asupra consumatorului român: ,,Comerțul, industriile, ca și stațiunile noastre balneare găsesc azi în consumatorul român un sprijin puternic, ceea ce ne face să sperăm în realizarea progresului complet în toate ramurile activității noastre naționale și a bogăției solului nostru”. Iar darurile naturale cu care a fost înzestrată țara noastră își găsesc o exemplificare în stațiunile balneare din țară, precum Băile Slănic, unde vizitatorii au parte de relaxare, odihnă și refacerea sănătății, fapt care nu mai face necesară deplasarea și cheltuirea banilor românilor în străinătate: ,,Astfel, vizitatorii Slănicului săvârșesc deodată, pe lângă folosul sănătății lor și două mari opere de o netăgăduită însemnătate: dovedesc patriotismul lor îndreptând banul românesc spre ridicarea avuției românești și, contribuie căutând de interesul sănătății lor la marea operă de binefacere, Epitropia Casei `Sf. Spiridon` fiind un așezământ filantropic, în care se practică cele mai nobile sentimente ale omului: caritatea și iubirea aproapelui”.

În acest număr avem de-a face și cu o amplă analiză a stațiunii la începutul sezonului 1908, în articolul ,,Redeschiderea Slănicului”, care cuprinde cinci scurte capitole: ,,Din nou răsună îm minunatele dumbrăvi și poiene ale Slănicului, divinele glasuri ale privighetorilor reîntoarse din alte orizonturi, ca să intoneze cu sfințenie, parcă, preludiul de deschidere al sezonului curent. Căci apărând din ce în ce într-o splendoare feerică – datorită activității neîntrerupte a celor care îl conduc – ne-am obișnuit atât de mult cu Slănicul, acest mic paradis al Moldovei, căci l-am îndrăgit cum te îndrăgostești de o femeie, de a cărei frumusețe nu te mai saturi sorbind-o din priviri (capitolul ,,Preludiu”). Urmează apoi capitolele ,,Farmecul localității”, ,,Ce ne atrage la Slănic?”, ,,Alte îmbunătățiri” și ,,La Slănic”. Și de ce acest din urmă îndemn, ,,La Slănic!”? Pentru că ,,acolo veți găsi umbra și răcoarea binefăcătoare, acolo vă veți îmbăta de farmecele misterioase ale naturii, la Slănic veți visa în nopțile senine, albe ca ziua și acolo veți găsi ochii fascinați și sugestivi ai frumuseților din care v-ați făurit cele mai frumoase idealuri!”

Și pornind de la acest îndemn este publicată, în premieră, poezia ,,La Slănic” (autor care se semnează cu pseudonimul Yspas), scrisă după o arie din opereta „Băile de la Slănic” și cântată de fanfara dirijată de capel-maistrul Cavaler Petro Rewotty. Acesta a compus şi o parte din muzica operetei, considerată una dintre puţinele compoziţii din lume dedicate unei staţiuni, pe versurile publicistului băcăuan, Costache Radu. Iată poezia:

,,La Slănic (se cântă după o arie cunoscută)”

,,I De vrei să scapi de osteneală/ Şi să mai petreci un pic!/ Să nu mai stai la îndoială!/ Du-te, du-te la Slănic!// II Dacă vrei de orice boală/ Să scapi aşa, ca prin nimic/ Nu-ţi mai face osteneală!/ Şi du-te, du-te la Slănic!// III De vrei să ai puteri la muncă,/ Şi spor mai mult; apoi iţi zic:/ Nu-ţi face socoteli la pungă/ Şi du-te, du-te la Slănic!// IV Bătrân, ce gârbov ești la faţă,/ Și vrei să-ntinereşti!/ Nimic nu poate să-ți dea dulcea viaţă/ Ca aerul de la Slănic!// V Tinere, de vrei, vre-odată,/ Să nu regreţi după nimic!/ Ia-ţi de-acasă mamă, tată!/ Și du-te, du-te la Slanic!// VI Artist, ce vrei, cu-a ta scutire,/ Iar nu să joci după „tipic”,/ „Lasă Iaşi-n părăsire/ Și du-te, du-te la Slănic!// VII Femei ce vreţi în fericire/ Să duceţi viaţa mai cu şic!/ Vă dau un sfat cu mulţumire/ Veniţi cu toate la Slănic!// VIII Români din orice unghi de ţară,/ Și mai bătrîni, şi mai în spic!/ De vreţi să ştiţi ce-i viaţa dară/ Veniţi cu toţii la Slănic!// IX Din ce-aţi strâns economie,/ Nu lăsaţi nici irmilic/ Căci acolo-i veselie/ Sănătate – La Slănic!// X La Slănicul din Moldova/ Viaţa-i dulce și cu şic./ Cum n-o poate spune slova/ Veniţi dară la Slănic!”    (Yspas).

Poezia continuă cu o nuvelă hazoasă semnată de autor cu pseudonimul ,,Bobocilă”, de altfel, ca și în cazul poeziei de mai sus (cu pseudonimul ,,Yspas”) și intitulată ,,Un milion la Slănic”, o scurtă povestire despre un moșier, care după ce își instală soția și fiica în ,,raiul pământesc” de la Slănic, se întoarse în urbea sa, unde avea de rezolvat o sumedenie de probleme, dar toate ,,îi mergeau după voie”. Mai mult, într-o zi, pe când se întorcea acasă zări în geanta sa, ghemuit într-un colț, un bilet de loterie, pe care îl ia, îl desface, se uită la data tragerii și vede că trecuse de-abia o zi. Cu gândul fugar la câștigul cel mare, zâmbi și își zise în sinea lui, că dacă toate îi merg atât de bine, de ce n-ar primi o telegramă prin care să fie înștiințat că a câștigat lozul cel mare, deoarece nu dorea ca norocul să-și bată joc de el. Când a ajuns aproape de casă îl văzu pe la poartă pe ,,împărțitorul de telegrame” (poștaș), care îi spuse boierului că se poate considera cel mai fericit om. Fiind convins că e vorba de marele câștig, în valoare de 1 milion de lei, ,,bietul om, zăpăcit de bucurie, fără să observe, scoase și dădu împărțitorului un bilet de bancă de o mie de lei, care zăpăcit și el îi lăsă telegrama și o șterse telegrafic”. Pentru moment, fericitul muritor fu așa de impresionat că nici nu a deschis telegrama, apoi, după ce își reveni o citi uluit: ,,Dragă papa, vino imediat, mama a născut un băiat! Fata, ta, Lucreția”. După ce își reveni, acesta zise: ,,Un băiat născut la Slănicul Moldovei face mai mult decât un million!”

În afară de articolul dedicat curei de hidroterapie și proceduriloe necesare pentru o corectă aplicare a lor (despre care am amintit în numerele trecute), mai sunt publicate și alte două articole medicale despre dietă și eficacitatea apelor minerale. În timp ce apele minerale sunt bine cunoscute în țară și străinătate pentru faptul că tratează toată gama bolilor digestive și nu numai, ni se reamintește că aceste izvoare pot asigura continuarea curei și acasă, datorită modului perfecționat de exploatare, îmbuteliere și livrare asigurat prin sprijinul farmacistului I. Werner din Iași, concesionarul apelor de la Slănic și furnizor al Casei Regale. Pe de altă parte, în privința dietei, lucrurile sunt mult mai stricte, întrucât în timpul curei cu ape minerale, medicii din stațiune interzic consumarea următoarelor: ,,mâncăruri grase, sosuri și făinoase, salate cu oțet, condimente, prăjituri grase, pâine neagră, pește afumat, ardei, vinete, varză, mazăre, fasole boabe, murături, fructe verzi (mere, pere, fragi, zmeură, mure), brânzeturi iuți și tari, cafea, băuturi alcoolice (rachiu, mastică, rom, coniac, lichioruri, vin, bere)”.

În privința prețurilor practicate, Epitropia le-a redus semnificativ în ultimii cinci ani, astfel încât acestea să satisfacă toate cerințele și să atragă un număr tot mai mare de turiști: ,,Epitropia a mers pe această cale spre folosul special al suferinzilor. Se poate deci trăi la Slănic, în bune condiții, chiar și în plin sezon și cu  5 lei pe zi: 1, 50 lei camera, 2, 50 lei masa, 1 leu baia.

Cât despre corpul medical, nu se poate vorbi decât la superlativ: ,,Fără a exagera, putem spune că localitatea noastră este unica stațiune balneară românească, care posedă un număr atât de mare de medici distinși, apreciați și într-adevăr neobosiți în îndeplinirea înaltei lor misiuni. Pe lângă dl dr. A. Brăescu, priceputul și conștiinciosul director al stabilimentului de hidroterapie, care încă de la 15 mai și-a început activitatea binefăcătoare pentru suferinzii din Slănic, în localitatea noastră se mai găsesc dra dr. Aronovici, dna dr. Dochman – asistente la stabilimentul de hidroterapie, dl dr. C. Missir – medic sanitar, dra dr. Forăscu și dra dr. Rojniță – asistente la stabilimetul de hidroterapie – Secția doamnelor, dr. I. Tatos și dr. Alex Saicu, asistenți în cadrul aceluiași stabiliment – Secția bărbați. Bineînțeles, de la 1 iulie sosește la Slănic și prof. dr. Ludovic Russ junior, medic-inspector al stațiunii.

În acest număr se insistă ceva mai mult și pe noua stagiune teatrală de la Slănic, pentru că, teatrul este principala distracție culturală și artistică, iar pe scenă vor evolua și în acest an, cei mai buni artiști ai Teatrului Național din Iași, dar și de la alte teatre din țară, sub direcția lui C. Ionescu și V. Cuzinschi, cu un repertoriu pe cât de bogat, pe atât de interesant și distractiv.  Premierele puse în scenă în acest an sunt: ,,Sanda”, ,,Câinele din Baskerville”, ,,Loc femeilor!”, ,,Toți bărbații poartă coarne”, ,,Parfumul” etc, iar actorii trupei sunt Vlad și Verona Cuzinschi, Eufrosina și Constantin Momuleanu, C. Ionescu, Romald Bulfinski, Mitzi Ionescu, Natalia Vasiliu și alții.

La rubrica știrilor există și o informație despre Concursul de frumusețe ,,Regina Slănicului”, conform căreia, abonații ziarului (1, 25 lei abonamentul și 10 bani numărul) vor primi o dată cu ultimul număr al Curierului din acest sezon și o planșă, artistic executată, cu fotografia celei mai frumoase domnișoare/doamne dintre vizitatoarele Slănicului: ,,Modul cum se va face alegerea Reginei Slănicului, îl vor afla cititorii într-unul din numerele viitoare ale ziarului nostru. De pe acum însă, putem spune că atât abonații cât și cititorii noștri vor lua parte activă la această grea și delicată alegere”.

Text adaptat, adnotat și completat de Romulus-Dan BUSNEA

Proiect inițiat și derulat de către Serviciul Public Județean pentru Promovarea Turismului și Coordonarea Activității de Salvamont Bacău (SPJPTCAS), cu sprijinul Bibliotecii Centrale Universitare ,,Mihai Eminescu” din Iași (BCU Iași), Bibliotecii Centrale Universitare ,,Lucian Blaga” din Cluj (BCU Cluj) și cotidianului ,,Deșteptarea”.

Sursa: BCU Iași, BCU Cluj; Foto imagini vechi Slănic-Moldova: Colecția ing. Mihai Ceucă, Bacău. Grație domniei sale, o mare parte dintre fotografiile publicate în numerele acestei publicații se regăsesc și în episoadele prezentate, la care se adaugă și multe altele.

Mulțumiri pe această cale și slăniceanului Valeriu Meșterca, pentru sprijinul acordat continuării serialului și întregirii colecției ziarului.

Mențiune: Drepturile de autor pentru publicarea acestor texte sunt deținute de SPJPTCAS Bacău, prin persoana lui Romulus-Dan Busnea, cu acordul BCU Iași și BCU Cluj.

În conformitate cu ,,Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe”, niciun material conținut în acest serial nu poate fi reprodus integral sau parțial fără acordul scris prealabil.

(Va urma)