Peste 250 de debutanți în afaceri din tot județul vor primi, anul acesta, bani de la stat, prin Programul „Start Up Nation 2022”. Cu spijinul de la stat, proaspeții antreprenori vor să-și facă fabrici de pâine sau de mobilă, tipografii, laboratoare de tehnică dentară sau cabinete de fizioterapie etc. Printre beneficiari, sunt și câteva zeci de meseriași care s-au întors de la muncă, din străinătate, și vor să intre în antreprenoriat în localitățile natale.
Sute de antreprenori din tot județul urmează să primească fonduri nerambursabile de la stat pentru a începe sau dezvolta afaceri aflate la debut. Sprijinul financiar se acordă prin Schema de ajutor „Start-Up Nation 2022”, Pilonul I și II, lansată în vara anului trecut. Ajuns la a treia ediție, Programul a fost gândit, inițial, ca un mijloc pentru dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale în rândul tinerilor şi facilitarea accesului acestora la finanţare, ulterior eliminându-se criteriul de vârstă. Astfel, solicitanții ar urma să încaseze granturi de până la 200.000 de lei (dacă, prin proiect, se vor crea cel puţin două locuri de muncă full time), cu o cofinanțare de minimum 5% din cheltuielile eligibile. În același timp, programul de sprijin (prin Pilonului II – Start-Up Nation Diaspora) s-a adresat și băcăuanilor care s-au întors definitiv, de la muncă, din străinătate, și vor să se apuce de afaceri în localitatea natală sau unde își au rezidența. Aceștia trebuiau să facă dovada domiciliului sau a rezidenţei în străinătate, în ultimele 12, până la momentul înscrierii în Program.
Bacăul, în topul listei
Potrivit Agenției pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii Iași, la Pilonul I, sunt 211 aplicanți din județul Bacău, dintre care doi au șanse de 100 % de a primi finanțare de la stat, reușind să acumleze, în urma evaluării, numărul maxim de puncte – 100. Alți 144 de antreprenori au obținut câte 90 de puncte fiecare, 25 de aplicanți au acumulat 85 de puncte, 28 – 80 de puncte, 4 cu 75 de puncte, alți 4 cu 70 de puncte, iar 3 cu 65 de puncte și unul cu 30 de puncte. Cei mai mulți dintre cei care s-au înscris în Program și care au trecut de primul filtru sunt din municipiul Bacău – 82, urmați, la mare distanță, de cei din Onești – 19, apoi de cei din Comănești – 9, Târgu Ocna – 6, Moinești – 5, Dărmănești – 5 și Buhuși – 2. În schimb, demn de notat că mai mult de jumătate din celelalte comune din județ au cel puțin câte un locuitor cu spirit de antreprenor care a aplicat în acest program de finanțări nerambursabile. Cele mai multe cereri au venit din Mărgineni – 6, Dofteana – 6, Hemeiuş – 5, Nicolae Bălcescu – 5, Letea Veche – 4, Săuceşti – 3, Răcăciuni – 3, Asău – 3 și Pârjol – 3. Dar, au fost înregistrate cereri și din localitățile îndepărtate din județ – Zemeș, Agăș, Brusturoasa, Căiuți sau Podu Turcului.
Laboratoare dentare, firme de IT și fabrici de pâine
Interesant că multe dintre afacerile pe care antreprenorii tineri vor să le demareze sunt din domeniul Sănătății – 22 și asistență stomatologică – 11, din inginerie – 10, din servicii de publicitate și de promovare – 9 și din IT (programare). În rest, tinerii, dar nu numai, dornici de afirmare în afaceri, au cerut sprijin financiar de la stat pentru a face bani din fabricarea pâinii și a produselor de patiserie, a mobilei, a altor produse din lemn, a produselor de beton pentru construcții sau a diferitelor construcții metalice, din tipărirea de cărți, reviste sau alte publicații periodice, ateliere de reparații auto, dar și din activități recreative și de distracție etc.
Meseriașii s-au întors acasă pentru a reconstrui județul
Potrivit aceleiași surse, peste 40 de băcăuani din tot județul au revenit, anul trecut, la locurile natale și s-au gândit să se apuce de afaceri. 14 dintre aceștia sunt din Bacău, restul din celelalteorașe din județ (Onești – 2, Comănești – 2, Moinești – 2, Târgu Ocna – 2 și Dărmănești – 1). În plus, foarte mulți locuitori de la sate au adus din experiența căpătată la muncă în străinătate, cu gândul de a se dezvolta ca oameni de afaceri în localitățile natale: Dofteana, Buhoci, Tamaşi, Mărgineni, Răcăciuni, Gârleni, Scorţeni, Pârjol, Ştefan cel Mare sau Berzunţi. Cei mai mulți vor să-și facă fabrici de pâine și de mobilă. Însă sunt destui care vor să deschidă service-uri auto, ateliere mecanice, tipografii sau să fabrice înghețată ori să pornească afaceri cu balast și nisip, în construcții (inclusiv instalații sanitare, de încălzire sau de climatizare), transport sau turism (case țărănești sau case de oaspeți ș.a.).
