Se împlinesc 115 ani de când Slănicul Moldovei a fost cuprins de un mistuitor incendiu, cel mai nimicitor de până la distrugerile provocate în timpul Primului Război Mondial
Într-un amplu reportaj realizat la fața locului de M. Miereanu, redactorul-șef al ziarului ,,Curierul Slănicului Moldovei” (în numărul 3 din 13 iulie 1908) este relatat groaznicul incendiu care a avut loc, duminică, 6 iulie 1908, în stațiunea Slănic-Moldova: ,,Erau ceasurile 10.00, în ziua de duminică, atunci când împreună cu mai mulți amici și colegi mă aflam în valvârtejul petrecerilor și zgomotului de la Cascadă. Deodată, se aud din depărtare niște semnale stridente, iar de pe cer se văd coborându-se valuri de fum și limbi de foc. Imediat, mulțimea îngrozită o ia la goană spre băi, iar pretutindeni se risipește sinistrul zvon: `Slănicul e în flăcări!` Cu câte ne apropiam mai mult de locul sinistrului, cu atât primejdia părea mai mare. Din toate părțile, pe toate drumurile din păduri și munți se zăresc alergând bătrâni și tineri, doamne și copii, toți disperați, toți grăbiți să-și salveze mai curând avutul lor amenințat.
Sunt distruse pe rând, stabilimentul de inhalații, atelierul foto al fotografului Siegmund Packer și laboratorul de produse farmaceutice al celebrului farmacist ieșean, Johann Werner.
Cum a izbucnit focul
Din cele consemnate la fața locului aflăm că focul a izbucnit la stabilimentul de inhalații și aer comprimat, care era situat în parcul stațiunii (se vede în imaginea atașată). Flăcările au cuprins și marea clădire a fostului ,,Hotel Mic” unde erau amplasate farmacia lui Johann Werner, atelierul foto a lui Packer, ca și alte locuințe ocupate de familiile Chaland, Werner, Packer și alții: ,,Cerul era acoperit de o pânză de flăcări, iar împrejurimile, iluminate de o mare de lumină. Panica ajunse la culme. Întreaga clădire e încinsă de coloane de foc, iar prin geamurile ce plesneau se zărește interiorul asemănător unui cuptor roșit de flăcări, de scântei și de fum. Enorma dogoreală și norii de scântei amenințau să aprindă barăcile și casele din împrejurimi, precum și pădurile apropiate. Totul este în primejdie și orice putere omenească pare dezarmată în fața groaznicului element distrugător. Limbile de foc se întind cu repeziciunea fulgerului, alimentate fiind de mulțimea produselor inflamabile aflate în vasta farmacie. În câteva minute, marea clădire, împreună cu farmacia și atelierul foto sunt prefăcute într-un morman de ruine. Oamenii Administrației băilor, împreună cu epitropii C. B. Pennescu și Dimitrie Botez s-au aflat în epicentrul incendiului, de unde au dirijat operațiunile de stingere a flăcărilor și de salvare a bunurilor.
Înfruntând primejdia, la fața locului sosesc în grabă oamenii Administrației Băilor Slănic, în frunte cu epitropii C. B. Pennescu și Dimitrie Botez, care s-au implicat direct și total în oprirea catastrofei. Cei doi s-au avântat acolo unde pericolul era mai mare și au condus cu multă îndemânare și pricepere, serviciul organizat pentru localizarea și stoparea incendiului. De asemenea, a fost organizat și ajutorul de salvare a bunurilor, luându-se și măsurile de pază pentru obiectele farmaceutice și diferitele bagaje care se găseau aruncate claie peste grămadă, în parc, pe prund și pe drumul din spatele fostului ,,Hotel Mic”. Spre după-amiază, focul își pierde mult din intensitate, iar în cele din urmă este complet localizat și definitiv stins: ,,De teamă ca focul să nu reînvie în noaptea de duminică spre luni, epitropul-șef Pennescu a dispus ca locul incendiului să fie supravegheat în acea nopate, de întregul personal al Administrației Slănicului. Prin acest mijloc s-a putut evita o nouă catastrofă”.
Cauza incendiului, accidentele și pagubele produse
S-a stabilit în mod neîndoios că focul a luat naștere din cauza unei doamne vizitatoare, care pe când se află în Sala de înhalaţii i s-a făcut rău şi căzând a răsturnat o lampă cu spirt, de la care s-au transmis flăcările cu repeziciunea fulgerului.
În mod fericit au existat doar câteva accidente ușoare pricinuite de îmbulzeala creată la ieșirea din clădirile afectate. În urma sinistrului incendiu, Epitropia Iași a fost păgubită cu vreo 90. 000 de lei, reprezentând valoarea stabilimentului de inhalații, a mașinăriilor și instalațiilor pentru aer comprimat. Dl Werner, farmacistul și proprietarul farmaciei din Slănic a suferit o pagubă de cel puțin 15. 000 lei, iar fotograful Packer, o pagubă de 5. 600 lei.
Și ziarul trage concluzia: ,,Cu ocazia marelui incendiu s-a simţit şi mai mult nevoia unei pompe mari cu aburi pentru stațiunea noastră. E o adevărată imprudenţă ca atâtea bogății, adică zeci de vile, hoteluri, instalaţii de băi etc. să fie lăsate în cazuri de primejdie, la discreţia unei singure pompe şi încă și aceasta foarte mică. Noi credem că Epitropia `Sf. Spiridon` ar trebui să impună proprietarilor de vile, care dealtfel sunt direct interesați, ca împreună cu Administraţia Slănicului să facă ceva în această privință”.
Câteva aspecte inedite din cărțile de vizită ale farmacistului Johann Werner și fotografului Siegmund Packer, păgubiți ai incendiului de la 1908
În această lună se împlinesc 170 de ani de la nașterea farmacistului Johann Werner (n. 29 martie 1853, Cernăuţi – d. 6 martie 1922, Iași), produsele sale fiind premiate cu trei medalii de aur și trei medalii de argint la expozițiile din țară și străinătate. La vârsta de 14 ani a intrat ca elev practicant în farmaciile „Sf. Spiridon” şi „Ştefan cel Mare” din Iaşi, a susţinut examenul de asistent în farmacie (1873), a făcut un an de practică în farmacia ,,Ursul” din Bucureşti, la farmacia Spitalului „Sf. Spiridon”, farmaciile ,,Fortuna şi Înger” din Iaşi, apoi la farmacia ,,Înger” din Vaslui. A obţinut diploma de magistru în farmacie la Universitatea din München; revenit în ţară, a absolvit examenele de liberă practică (1875); a funcţionat ca magistru în farmacia ,,Înger” din Vaslui, apoi a arendat farmacia ,,Providenţa” din acelaşi oraş. Din 1881, timp de 18 ani a ţinut în arendă farmacia ,,Minerva” din Roman, aparţinând Epitropiei „Sf. Spiridon” din Iaşi; a fost naturalizat (1893) şi a cumpărat farmacia ,,Minerva” din Iaşi, redenumită ,,Centrală”, pe care a condus-o ireproşabil până la decesul său.
În 1895 a obţinut dreptul de a înfiinţa o farmacie – filială în staţiunea balneară Slănic-Moldova (funcţionând până în 1912) şi de a exploata apele minerale; a iniţiat îmbutelierea apelor minerale, fiind probabil primul farmacist exportator al acestora, iar pentru reclamă a publicat lucrarea ,,Descrierea pe scurt şi întrebuinţarea apelor de la băile Slănicului din Moldova” (1896, Roman). A fost vicepreşedinte al Societăţii Farmaciştilor din România, consilier al Băncii Naţionale, membru onorific al Consiliului de igienă şi salubritate publică a județului Roman, consilier comunal şi judeţean în mai multe rânduri, preşedinte al Camerei de Industrie şi Comerţ, secţia Roman, furnizor al Curţii Regale. A mai fost și membru al Academiei Fizico-Chimice din Palermo (Italia), care l-a distins cu Medalia Clasa I. A fost decorat cu Ordinul „Coroana României” în grad de Cavaler; membru fondator al unor societăţi: Banca de Credit (1899, Roman), Asociaţia Medico-Farmaceutică (1908), Salvarea (1910), Industriile Chimico-Farmaceutice (1919, Iaşi). A fost un membru activ al Partidului Naţional Liberal. A avut şapte copii, dintre care fiul Constantin a absolvit studiile farmaceutice, preluând conducerea Farmaciei ,,Centrale”, aflată în incinta hotelului ,,Traian” din centrul Iaşului. J. Werner a decedat la Iași după o grea suferință şi a fost înmormântat în Cimitirul ,,Eternitatea”, sectorul Catolic (Sursa: www. medichub.ro).
Fotograful Siegmund Packer avea sediul atelierului în Casa Kieser din Iași. Între anii 1910 și 1928 s-a remarcat prin faptul că realiza fotografii de tip mignon, mărci și cărți poștale folosind pelicule ,,Agfa”, ,,Lumier”, ,,Veraxs”, ,,Mimosa” și ,,Kodak”. Printre altele, el este și autorul unei fotografii care îi surprinde pe Ion Creangă, N. A. Bogdan și A. C. Cuza la Băile Slănic, în anul 1885, una dintre rarele fotografii pe care Ion Creangă avea să le fi realizat vreodată (Sursa: historic.ro).
Romulus-Dan BUSNEA
