vineri, 19 decembrie 2025
Acasă Blog Pagina 974

Val de cutremure în România

    Un cutremur cu magnitudinea de 3,4 grade pe Richter s-a produs luni seara, la ora locală 21:17, în zona seismica Vrancea, judeţul Buzău, potrivit Institutului Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP).

    Seismul s-a înregistrat la o adâncime de 128 de kilometri, în apropierea următoarelor oraşe: 72 km est de Braşov, 78 km nord-est de Ploieşti, 116 km sud de Bacău, 118 km vest de Brăila, 119 km vest de Galaţi, 129 km nord de Bucureşti, 152 km nord-est de Piteşti, 187 km est de Sibiu, 194 km nord de Ruse, 197 km sud-vest de Iaşi.

    Tot luni, un alt cutremur, cu magnitudinea de 3,5 grade pe Richter, s-a produs la ora locală 12:34, în zona seismică Vrancea, judeţul Buzău. Acesta a avut loc la o adâncime de 119 de kilometri în apropierea următoarelor oraşe: 62 km nord-est de Ploieşti, 65 km est de Braşov, 114 km nord de Bucureşti, 125 km vest de Brăila, 129 km vest de Galaţi, 131 km sud de Bacău şi 137 km nord-est de Piteşti.

    De la începutul lunii martie a acestui an, în România au avut loc 17 cutremure, cu magnitudini cuprinse între 2,2 şi 3,8 grade pe scara Richter.

    În România, cea mai puternica mişcare tectonica din acest an, cu magnitudinea 5,7, a avut loc în data de 14 februarie, în județul Gorj, la o adâncime de 6,3 kilometri. Cu o zi în urma a avut loc în aceeaşi zona un seism de 5,2 grade, la o adâncime de 16 kilometri. AGERPRES

    Fetiță cu arsuri, transferată cu elicopterul de la Buhuși la Iași

      O fetiță de un an și sase luni cu arsuri pe 39% din suprafața corpului, stabilizată la C.P U. din cadrul Spitalului „Prof. Dr. Eduard Apetrei” Buhuși a fost transferată cu elicopterul la Iasi!

      Fetița a fost îngrijită conform protocolului de o echipă de medici și personal medical în cadrul Compartimentului de Primire Urgente!

      Un băcăuan cu permisul suspendat și-a pus numere false la mașină. Depistat de polițiști a refuzat să oprească

        Deși avea dreptul de a conduce suspendat, un băcăuan a ieșit la o plimbare pe E85.

        Ca sa fie treaba sigura, si-a demontat plăcuțele de înmatriculare atribuite mașinii sale și și-a înmatriculat vehiculul de la sine putere cu alte numere de înmatriculare.

        Când a fost somat de polițiști să oprească, acesta a fugit mai mulți kilometri cu autoturismul, rulând cu viteze mari, chiar si pe sens opus, punând în pericol circulatia, însă, până la urmă a fost prins.

        În prezent, acesta este în arestul Poliției Bacău. A primit amenzi însumând suma de 21.605 lei iar permisul i-a fost suspendat pentru 780 de zile, informează pagina FB Atenție Poliția Bacău.

        Tarife sensibil mai mari la biletele de tratament balnear

        Deși suma alocată pentru biletele de tratament balnear subvenționat, acordate pensionarilor, asiguraților în sistemul public de pensii și persoanelor care se încadrează în prevederile unor legi cu caracter special, a fost majorată de la 229 milioane lei, cât a fost în 2022, la 300 milioane lei, numărul beneficiarilor nu va fi mai mare. Și aceasta deoarece tariful biletului a crescut considerabil.

        Astfel, pentru anul acesta, prețul unui bilet la un hotel de 3 stele, aflat într-o stațiune unde baza de tratament aparține SC TBRCM SA a Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP), a urcat de la 2.027 lei la 2.652 lei. Tariful unui bilet într-un hotel de două stele într-o stațiune din aceeași rețea de tratament a fost majorat de la 1.933 lei la 2.524 lei.

        Cât privește tarifele pentru stațiunile unde baza de tratament aparține unor firme private, precizăm că încă nu au fost negociate, dar, mai mult ca sigur, ca și în anii anteriori, se vor situa în jurul celor practicate de SC TBRCM (Tratament Balnear și Recuperarea Capacității de Muncă) SA. Prin urmare, suma de 300 milioane lei va ajunge tot pentru aproximativ 120.000 bilete, adică tot atâtea câte au fost rezervate anul trecut. SC TBRCM SA va avea alocate pentru anul în curs 60.420 bilete (stațiunile 1 Mai, Amara, Bala, Bizușa, Buziaș, Covasna, Geoagiu, Lacu Sărat, Moneasa, Nicolina, Olănești, Pucioasa și Sarata Monteoru), astfel că aproximativ tot atâtea vor fi și în stațiunile unde au bază de tratament firme private.

        Dar, deocamdată, Casa Județeană de Pensii (CJP) Bacău nu a primit niciun bilet (anul trecut a sosit prima serie-doar în stațunile CNPP-, la începutul lunii martie). Cât despre biletele în stațiunile private, va dura și mai mult până ce vor ajunge la beneficiari, deoarece CNPP nu a finalizat negocierile cu firmele respective. Este cert, însă, că și anul acesta biletele vor fi împărțite pe 19 serii, durata unui sejur fiind de 16 zile (2 sunt rezervate pentru transport), cu un tratament balnear de 12 zile.

        Și criteriile de acordare au rămas neschimbate, în funcție de acestea, fiecare solicitant fiind notat cu un anumit număr de puncte. Pensionarii și asigurații care au cele mai mici venituri, au gradul I de invaliditate și nu au beneficiat în ultimii doi ani de un bilet vor obține cel mai mare punctaj, astfel că vor avea prioritate. De asemenea, și modul de calcul al contribuției individuale este același ca în anii anteriori. Astfel, pensionarii vor contribui cu 50 la sută din cuantumul total brut al drepturilor de pensie.

        Asigurații ale căror venituri salariale brute sunt mai mici sau egale cu câștigul salarial mediu brut pe economie (6.789 lei) vor suporta 50 la sută din prețul biletului de tratament. Cei ale căror venituri salariale brute trec de câștigul salarial mediu brut pe țară vor plăti integral biletul. Șomerii vor contribui cu 50 la sută din indemnizația de șomaj, iar personalul didactic și didactic auxiliar, indiferent de venituri, va suporta 50 la sută din prețul biletului.

        Tot neschimbat a rămas și faptul că maximum 15 la sută din numărul total al biletelor va fi acordat, gratuit, beneficiarilor unor legi speciale cu caracter reparatoriu, precum și persoanelor care au fost victimele unui accident de muncă sau suferă de o boală profesională. Să mai notăm că persoanele care doresc un bilet vor depune cererea cu minimum 30 zile înainte de perioada în care optează să meargă la tratament.

         

        Salariile din Bacău, cu 1000 de lei sub media națională

        Conform cifrelor publicate de Direcția Județeană pentru Statistică Bacău, salariul mediu brut la nivelul județului a fost, în decembrie 2022, cu 964 de lei sub salariul mediu la nivel național. Este cea mai mare diferență înregistrată atât în cifre absolute, cât și ca procent din ultimii șapte ani. Mai mult, valoarea reală a salariului a scăzut clar pentru prima dată în ultimii opt ani.

        Cifrele sunt cât se poate de proaste. Chiar dacă la nivel nominal, cei 6.143 de lei, cât reprezintă valoarea salariului mediu brut la nivelul județului reprezintă dublul valorii din 2016, valoarea se află mult sub media pe țară iar diferența dintre salariul mediu brut la nivelul Bacăului și cel pe țară este de 964 de lei (-13,6%) față de 368 de lei (-11,3%). Doar în 2015 procentul a fost mai mare, de -21,4% pentru un salariu mediu brut la nivel de județ de 2.303 lei.

        În privința valorii reale a salariului, adică raportat la rata inflației, salariul mediu net la nivelul județului a fost, în decembrie 2022, mai mic cu 6,1% față de decembrie 2021. Ceea ce ne duce la concluzia îngrozitoare că, deși, în decembrie 2022, salariul mediu brut a crescut cu 458 de lei, în realitate, un salariat din județ a putut să cumpere mai puțin decât cu banii pe care i-a încasat cu un an înainte.

        Având în vedere că Bacăul are al doilea cel mai mare salariu mediu din Moldova, după Iași, în celelalte județe, situația este și mai dramatică. În Botoșani, Neamț, Vrancea și Suceava, salariul mediu brut este cu 1800-1900 de lei mai mic decât media națională.

        Ce înseamnă asta?

        Există o corelație între creșterea salariului mediu din Bacău și diferența față de salariul mediu național, deoarece acestea sunt două variabile care sunt strâns legate între ele. În general, o creștere a salariului mediu din Bacău ar putea indica o îmbunătățire a economiei locale, iar o reducere a diferenței față de salariul mediu național ar putea sugera o convergență economică între Bacău și restul țării.

        În schimb, o reducere a salariului mediu din Bacău și/sau o creștere a diferenței față de salariul mediu național ar putea indica o situație economică dificilă sau o criză economică în zonă. Această corelație poate fi influențată de o serie de factori, cum ar fi politica fiscală, investițiile, industria și condițiile generale ale economiei naționale și internaționale.

        Câteva concluzii

        – Salariul mediu din județul Bacău a crescut semnificativ în perioada 2015-2018, cu o creștere medie anuală de aproximativ 14%.

        – În perioada 2018-2021, creșterea salariului mediu din Bacău a încetinit și a devenit mai mică decât creșterea salariului mediu național.

        – În 2022, salariul mediu net din Bacău a scăzut semnificativ, cu 6,1%, comparativ cu anul anterior, ceea ce poate indica o situație economică dificilă sau o criză economică.

        – Diferența dintre salariul mediu din Bacău și salariul mediu național a fluctuat în această perioadă, dar a rămas în general negativă, indicând o situație economică mai dificilă decât media națională.

         

        Ajutoare de urgență pentru familii lovite de incendiu sau o boală gravă

          În această lună, zeci de familii din județul nostru vor primi un ajutor de urgență, în sumă cuprinsă între 1.000 lei și 10.000 lei. Mai exact, pentru un număr de 36 de familii și persoane singure vor fi alocați, în total, din bugetul Ministerului Muncii, 159.000 lei. Din Bacău 12 familii vor avea parte de un astfel de ajutor, cuprins între 1.000 și 7.000 lei, Onești-2 (7.000 lei și 4.000 lei), Moinești-4 (3-câte 7.000 lei fiecare și 1-4000 lei), Comănești-3 (7.000 lei fiecare), Dărmănești-2 (câte 7.000 lei fiecare), Zemeș-1 (7.000 lei), Poduri-1 (2.000 lei), Hemeiuș-2 (10.000 și 4.000 lei), Odobești-3 (7.000 lei, 4.000 lei, 3.000 lei), Mănăstirea Cașin-1 (7.500 lei), Măgirești-2 (de câte 2.000 lei fiecare), Dofteana-1 (2.000 lei), Blăgești-1 (1.000 lei) și Măgura-1 (4.000 lei).

          Cea mai mare sumă, respectiv de 10.000 lei, va ajunge la o familie din comuna Hemeiuș, căreia gospodăria i-a fost distrusă în totalitate de incendiu. Urmează o familie din Mănăstirea Cașin, căreia i se vor achita 7.500 lei, de asemenea, pentru reconstrucția casei înghițită de flăcări.

          De aceeași nenorocire au fost afectate în mare măsură și alte familii din județ, care vor beneficia de câte 7.000 lei, fiecare, pentru refacerea locuinței. Este vorba despre 3 familii din Moinești, 3-Comănești, 2-Dărmănești, 1-Bacău, 1-Onești, 1-Odobești și 1-Zemeș. În total, Guvernul României a aprobat în ultima sa ședință o sumă de 2.115.900 lei, pentru ajutorarea unui număr de 504 familii și persoane singure din întreaga țară, care se află în situații de necesitate provocate de incendii, inundații sau accidente ori au probleme grave de sănătate sau riscă excluziunea socială.

          Cei mai mulți beneficiari, respectiv 76, sunt în județul Dîmbovița. Suma totală alocată celor 76 familii și persoane singure va ajunge la peste 250.000 lei. Urmează județele Neamț cu 58 beneficiari (peste 240.000 lei), Teleorman-42 (159.500 lei) și Iași-41 (216.000 lei), după care vine județul Bacău, cu 36 (159.000 lei). Amintim că ajutoarele de urgență sunt prevăzute de Legea 416/2001, a venitului minim garantat, şi au ca scop sprijinirea celor aflaţi în situaţii de necesitate provocate de incendii, inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, probleme grave de sănătate ori alte cauze care pot conduce la riscul excluziunii sociale. Pentru a solicita acest sprijin financiar, cei care se găsesc în una din situaţiile menționate mai sus se vor adresa Agenţiei Judeţene de Plăţi şi Inspecţie Socială, str.I.S.Sturza, nr.63, telefon 0234510083.

          Pensii speciale vs. pensii de mizerie

          Interesele, orgoliile şi prostia guvernează România. Şi o guvernează prost, tot mai prost. O anomalie mare cât casa, cât ţara nu poate fi remediată nici de guvern, nici de politicieni şi, după cum se vede nici de instituţiile europene şi chiar mondiale: pensiile speciale. De mai bine de două mandate prezidenţiale şi parlamentare, nimeni nu se atinge de o prevedere strecurată hoţeşte, pe seară, în diferite acte normative cu rang de lege organică, ascunsă şi în Constituţie. Orice încercare, e adevărat că doar la nivel declarativ până acum, electoral, ocazional, a fost şi este sortită eşecului.

          Se face apel la Constituţie, la dreptul câştigat, când, în alte situaţii se trece uşor, uneori prea uşor peste Legea fundamentală. Rezolvarea acestei probleme, care s-a întins ca o pecingine peste sistemul de pensii din România nu poate fi mişcată, discutată, deschis, în societate, în parlament, nici când sunt în joc interesele ţării, ale naţiunii, nici când Uniunea Europeană a atras atenţia, ne-a somat, acum, mai nou, ne ameninţă că riscăm să pierdem miliarde de euro din PNRR, dacă nu punem punct dezmăţului din sistemul de pensii, mai precis al pensiilor acordate magistraţilor, unor funcţii asimilate, unor categorii de militari.

          Nici nu mai contează cine şi care partid a instituit, pas cu pas, an cu an, ordonanţă cu ordonanţă acordarea unor asemenea drepturi, care sfidează orice logică şi normă de drept, făcând apel la un argument fals: judecătorii, procurorii etc. nu pot, nu au voie să practice şi alte activităţi economice în timpul mandatului.

          Şi? Pentru asta au fost şi sunt plătiţi regeşte în timpul cât îşi îndeplinesc mandatul. De ce trebuie să-i recompensăm de două ori pentru aceeaşi aşa-zisă restricţie? Sigur, în orice ţară, cei care împart dreptatea sunt respectaţi, pe măsura muncii şi importanţei ei, a riscurilor şi efortului, dar nu am auzit ca pensiile acestora să fie de 20-30 de ori mai mari decât ale celor cărora eşti chemat să-i pui în balanţă. Până la urmă şi Constituţia este tot o lege, chiar dacă este denumită şi încărcată cu putere absolută.

           

          Turiști mai mulți în decembrie 2022

          În luna decembrie 2022, județul Bacău a înregistrat o scădere a numărului de unități de cazare cu o capacitate de cazare existentă de minim 10 locuri-pat. Potrivit datelor statistice, numărul acestora a fost de 101, cu o capacitate totală de cazare de 4.195 locuri.

          Aceasta reprezintă o scădere de 9,0% față de aceeași lună din anul precedent.
          În ciuda scăderii numărului de unități de cazare, numărul de locuri oferite turiștilor a crescut cu 36 (+0,9%) comparativ cu luna decembrie 2021. De asemenea, comparativ cu luna noiembrie 2022, numărul de unități a crescut cu 8 unități (+8,6%), iar numărul de locuri oferite turiștilor a crescut cu 250 locuri (+6,3%).

          Pe total județ Bacău, în luna decembrie 2022 s-a realizat un indice de utilizare netă a locurilor de cazare de 17,0%, mai mare decât cel înregistrat în luna decembrie 2021 (16,2%) și mai mic decât cel înregistrat din luna noiembrie 2022 (19,7%). Pe tipuri de unități de cazare, cel mai mare indice s-a înregistrat în bungalouri, în timp ce pe zone turistice cel mai mare indice s-a înregistrat în orașe reședință de județ.

          Numărul sosirilor turiștilor în luna decembrie 2022 a fost de 11.733 persoane, cu o scădere de 2,6% față de aceeași lună din 2021 și cu o scădere de 5,7% față de luna noiembrie 2022.

          Durata medie a șederii în această lună a fost de 1,9 înnoptări/persoană, mai mare decât în luna decembrie 2021 (1,7 înnoptări/persoană) și la fel ca în luna noiembrie 2022 (1,9 înnoptări/persoană).

          În contextul pandemiei de COVID-19, aceste cifre reflectă un trend îngrijorător pentru sectorul turistic din județul Bacău și necesită eforturi suplimentare pentru a atrage turiști și a sprijini operatorii din industrie.

          Când clienții devin forța de muncă

          Alexandru Petria ridică o problemă interesantă, când afirmă că oamenii nu ar trebui să se mire de faptul că magazinele îi pun pe cumpărători să-și scaneze produsele. Scriitorul afirmă că oamenii nu au protestat când li s-a spus să colecteze selectiv gunoiul, pentru a crește profitul firmelor de salubritate, când au fost puși să-și citească singuri indexul la apă, gaze și curent.

          Dacă privim din această perspectivă vedem un tipar. Companiile private își maximizează profitul concediind angajați și punându-i la muncă pe… clienți. Lanțul de magazine X scapă de salariile casierilor și trece munca acestora pe seama cumpărătorilor. Pe termen scurt, mai plătește ceva pentru ca niște oameni să supravegheze acest proces, dar, pe termen mediu și lung, supravegherea va fi lăsată în seama AI.

          Cu autocitirea este la fel: companiile de utilități scapă de plata angajaților care trebuie să citească indicele și trec asta în seama clienților. Cât despre colectarea selectivă, treaba este și mai imorală, după părerea mea, întrucât clienții plătesc bani și mai și fac o parte din munca firmelor de salubritate care, ulterior, produc bani și din vânzarea deșeurilor gata sortate de clienții puși sub ascultare de legislație. Pentru că, nu-i așa?, există legi care prevăd amenzi dacă nu ajuți firma Y să-și crească profitul muncind gratis pentru ea.

          În teorie, ni se spune o poveste frumoasă cum că, în acest fel, or să scadă costurile companiilor private iar acest lucru se va reflecta în scăderea prețurilor plătite de consumator. În realitate, această scădere de preț nu se vede nicăieri, banii ajungând să îngrășe contul de profit al companiilor.

          Mergi să-ți pui benzină, te servești singur; odată era un angajat care se ocupa de asta. Mergi la spălătorie, plătești ca să-și speli singur mașina, mergi la bancomat, plătești comision ca să-ți iei salariul.

          În aproape orice domeniu ne întâlnim cu această tendință de a forța cetățeanul-client să lucreze pentru Sfântul Profit al Corporației. Și nu vorbim de prețul deja umflat al unor servicii, vorbim de obligarea de a plăti, prin muncă, peste acel preț.

          Problema nu mai este că există acest sistem; problema e că acest sistem a ajuns să ni se pară normal.

          Această normalizare a unui sistem în care clientul este forțat să lucreze pentru companii private nu este doar inegalitară, ci și periculoasă. Din ce în ce mai multe aspecte ale vieții noastre sunt supuse logicii profitului și devin depersonalizate și dezumanizante. Oamenii sunt tratați ca simpli consumatori, fără a fi luați în considerare drept ființe umane.

           

          Minciuna: boala fără de leac tolănită sfidător în genele noastre (II)

          „Minciuna constă în a spune ceva fals cu intenția de a înșela”

          Sf. Augustin grupează minciunile, în ordinea severităților, în opt categorii: minciuni din texte religioase; minciuni care rănesc pe toți și nu servesc nimănui; minciuni care rănesc pe toți și servesc cuiva; minciuni spuse pentru plăcerea de a minți; minciuni spuse pentru ,,a mulțumi pe alții într-o manieră elegantă”; minciuni care nu rănesc pe nimeni și servesc cuiva; minciuni care nu rănesc pe nimeni și salvează viața cuiva.

          Pentru iubitorii de nuanțe, vom observa că Sf. Augustin ne invită să medităm și asupra unor minciuni precum: mendacium dignum laude  („minciună vrednică de laudă“);  honestum  („cinstită“);  iustum („dreaptă“);  misericors („milostivă“);  utile („folositoare“).  Avem și alte interesante dezvoltări:  officiose mentiri  („a folosi minciuni utile“);  honesto aliquo officio mentiri („a minţi ca dintr-un fel de îndatorire cinstită“); quod ego appello officiosum mendacium, ut … sit officium, velut honeste  mentiendi („ceea ce eu numesc minciună impusă de datorie, ca îndatorire de a minţi cu intenții cinstite“)… Pentru a nu crea confuzii în interpretare, notăm precizarea Preafericitului Augustin: „Oricine s-ar gândi însă că există vreun fel de minciună care să nu fie păcat s-ar înșela pe sine în mod rușinos, închipuindu-și că-i onest înșelându-i pe alţii“ (,,Despre minciună”, București, Editura Humanitas, 2016, p. 157). Augustin citează, ca argumente în sprijinul afirmației sale, și pasaje biblice precum: „Pierde-vei pe toţi cei ce grăiesc minciuni” (Psalmi,  5.7); „Gura care minte aduce moarte sufletului” (Sap., 1.11); „Nicio minciună nu vine din adevăr” (I Ioan,  2.21). În studiul introductiv al traducerii în limba română, Constantin Georgescu notează că ,,Augustin este totuşi silit să facă unele concesii în privinţa folosirii minciunilor utile” (ibid., p. 18). El realizează distincția dintre minciunile cotidianului, frecvente şi aparent nevinovate, și minciunile în chestiuni religioase, pentru care nu poate fi găsită nicio scuză: „O problemă este dacă un om de bine poate vreodată minţi, şi o altă problemă [a şti] dacă un scriitor al Sfintelor Scripturi a trebuit să mintă. De fapt, nu este o altă problemă, ci o nonproblemă” (ibid.). Compromisul apare însă  mai peste tot.  Dintre toate tipurile de minciună, individul nu are decât să şi-l aleagă pe cel mai blând şi mai nevinovat, dacă ,,oricine socotește că trebuie să se mintă”. Minciuna salvatoare are rolul ei… Înțelegem și faptul că, întotdeauna, chestiunea cea mai importantă despre minciună – anume dacă minciuna poate fi vreodată dreaptă – s-ar rezolva uşor dacă am avea în vedere numai preceptele, nu şi exemplele, întrucât acestea din urmă fac problema foarte dificilă… Chiar și povățuiți de sfinți ne aflăm, cu minciunile, pe un teren minat.

          Cine minte? întreabă Augustin… ,,De mințit minte acela care una are în gând și altceva redă prin cuvinte sau prin oricare alte moduri de semnificare. De unde se și zice că mincinosul are «inimă dublă», adică două feluri de a cugeta – unul cu privire la lucrul despre care sau știe, sau socotește că este adevărat, dar pe care nu îl enunță, celălalt cu privire la un lucru pe care îl enunță, știind sau socotind că este fals […]. Căci faptul că cineva minte sau nu minte trebuie judecat după modul său de a gândi, și nu după adevărul sau falsitatea lucrurilor însele” (ibid., p. 35). „Se cade, prin urmare, să se cerceteze cine este mai degrabă mincinos – cel care spune ceva fals ca să nu înșele, sau cel care spune ceva adevărat ca să înșele, câtă vreme unul știe sau socotește că spune ceva fals, iar celălalt știe sau socotește că spune ceva adevărat” (ibid., p. 39).

          Augustin ne oferă teme provocatoare de meditație. Iată doar câteva dintre acestea… ,,Minciuna este nedreptate şi provoacă moartea sufletului, de aceea nu trebuie admisă pentru salvarea trecătoare” (ibid., p. 57). ,,Autoritatea minciunii nu poate fi sprijinită nici de exemplele vieţii obişnuite, nici de cele ale Scripturilor” (ibid., p. 57). ,,Trebuie evitate minciunile care dăunează altuia sau chiar mincinosului” (ibid., p. 89). ,,Păcate mai mici permise şi păcate nepermis” (ibid., p. 143). ,,Interpretări de minciuni consemnate în Scripturi. Treptele minciunii” (ibid., p. 153).

          Discursul augustinian despre minciună a lăsat urme profunde (și) în doctrina catolicismului. Virtuozitățile sale de logician au impus chiar și definiții care au devenit repere pentru evaluarea comportamentului. O argumentare celebră precum aceasta – ,,Căci dacă minciuna este un enunț asociat cu o voinţă de a enunța falsul, [atunci] mai degrabă a minţit acela care a vrut să spună falsul şi a spus ce a vrut, chiar dacă a spus-o pentru a nu înșela. Iar dacă minciuna este un enunț asociat voinţei unei anumite falsități, ambii au minţit, pentru că şi primul a dorit ca enunțul său să fie fals, şi celălalt a voit ca cele adevărate ale sale să fie crezute drept ceva fals. Fără îndoială, dacă minciună este enunțul celui care vrea să afirme ceva fals ca să înșele, nici unul nu a minţit, pentru că şi primul a dorit ca, spunând ceva fals, să convingă că este un adevăr, şi celălalt ca, spunând ceva adevărat, să convingă că este ceva fals” (ibid., p. 43) – a fost preluată, însoțită și de alte accente, în ,,Catehismul Bisericii Catolice”:  „«Minciuna constă în a spune ceva fals cu intenția de a înșela.» Domnul denunță minciuna ca pe o lucrare diabolică: «Voi sunteţi ai tatălui vostru, diavolul; […] în el nu este adevăr: când spune minciuna, vorbeşte dintru ale sale, pentru că este mincinos şi tatăl minciunii» (Ioan, 8.44)“ (op.cit.,  Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Bucureşti, 1993, pct. 2482).

          Augustin nu este doar teolog, ci și filosof. El știe, desigur, că în filosofie, de multe ori, sunt mai importante întrebările decât răspunsurile, și lasă mereu  deschisă perspectiva reflecției. ,,O întrebare importantă”, spune el,  ,,este dacă, aşadar, cel care îi face un serviciu altuia în acest fel nu-şi dăunează cumva sieși, sau serviciul pe care-l face, fiindcă îi e de folos altuia, nu-i dăunează nici lui. Dacă lucrurile stau aşa, rezultă prin urmare că se cade să-şi fie sieși de folos printr-o minciună care nu dăunează nimănui” (ibid., p. 93). În fond, nu există minciuni care să nu dăuneze nimănui. Minciunile aduc totdeauna vătămare celui care le rosteşte; din moment ce mincinosul acţionează împotriva adevărului, acesta păcătuieşte. Întrebarea este dacă, punând ca într-o balanţa pe de o parte paguba şi pe de alta folosul, se poate realiza un fel de compensație (compensatio), care să anuleze efectul nociv al minciunii. Raţionamentul lui Augustin este impecabil: dacă printr-o minciună care foloseşte cuiva mincinosul nu-şi aduce vătămare sieși, ar trebui ca, invers, printr-o minciună care nu dăunează nimănui să-şi fie de folos lui însuşi. Pentru că acest lucru e însă absurd, rămâne concluzia că folosul adus altuia nu poate egala dauna pricinuită sieși.  În ,,Despre minciună” impresionează și faptul că moralitatea intenției este pusă sub semnul întrebării în anumite contexte. Este  suficient să ne gândim, astăzi, la creștinii care i-au ascuns pe evrei din fața naziștilor sau la atitudinile de necooperare cu structurile represive ale secolului al XX-lea. Paradoxal, dreptatea și integritatea umană se păstrează uneori tocmai prin ceea ce poate fi definit drept „minciună”. Și Sfântul Augustin ne-a spus câte  ceva despre toate acestea. În discursul său simțim, de multe ori, influența lui Platon, unul dintre următorii invitați la dialog.

           

           

          Gabriel Bitan (CSM Onești), bronz european la Istanbul!

           

          Visul continuă. La fel și performanțele. Iar Bacăul menține tricolorul sus pe cerul atletismului european. La jumătate de an de la triumful Biancăi Ghelber (SCM Bacău), care, prin succesul obținut în proba de aruncare a ciocanului, a adus României prima medalie de aur la Europenele de Seniori după o pauză de 20 de ani, un alt atlet legitimat la un club din județ, Gabriel Bitan (CSM Onești) reușește o performanță continentală.

          La finalul săptămânii trecute, Gabi Bitan a cucerit medalia de bronz la săritura în lungime în cadrul Campionatelor Europene de sală pentru Seniori de la Istanbul. Și nu oricum! Săritorul în vârstă de 24 de ani pregătit de Cornel Grigore a urcat pe treapta a treia a Europenelor Indoor cu o săritură ce a măsurat opt metri.

          Bitan a fost depășit doar de campionul olimpic en-titre, grecul Miltiadis Tentoglu, care, cu un rezultat de 8.30 m s-a laureat campion european de sală și de suedezul Thobias Montler, autorul unui 8,19 m. Având la activ un record personal de 8,14 metri realizat în februarie 2021, Gabi a reușit acum la Istanbul cel mai prețios rezultat al carierei. Răzbunând din plin insuccesul de la Europenele Indoor din urmă cu doi ani, de la Torun (Polonia), unde se oprise pe locul 8, cu 7,72 metri.

          „Această medalie de bronz înseamnă foarte mult pentru mine. Nu am renunțat niciodată, dar rezultatele astea vin mai greu din cauza patriotismului și încăpățânării mele de a rămâne în România, unde nu ești sprijinit din prea multe părți și de aceea procesul este mai lent. Mi-am asumat însă acest lucru și am decis să continui așa”, a declarat, pentru „Deșteptarea”, proaspătul câștigător al bronzului european indoor.

          La Istanbul, România și-a trecut în palmares două medalii, alături de bronzul lui Gabi Bitan strălucind argintul Claudiei Bobocea din proba de 1.500 metri. Două medalii cu greutate, în condițiile în care ultimele reușite ale României la o ediție de Campionat Europen pentru Seniori Indoor datau din 2015, atunci când Marian Oprea și Florentina Iușco obținuseră bronzul la triplusalt, respectiv lungime. Pentru Gabriel Bitan urmează o nouă provocare majoră: Mondialele din vară, care au și criteriu de calificare pentru Olimpiada de anul viitor, de la Paris. Cum ar spune francezii, le reve continue. Și, sperăm noi, la fel și performanțele!

          Cinci titluri de campioni

          Județul Bacău a obținut cinci titluri naționale cu ocazia CN Under 20 de atletism în sală derulat weekendul trecut, la București. Vice-campioană națională sâmbătă, în proba de triplusalt, Adnana Vrânceanu (SCM Bacău) a cucerit, duminică, titlul de campioană a României în proba de 200 m, pe care a parcurs-o cu timpul de 25.33 secunde.

          Celelalte patru titluri naționale au fost revendicate de CSM Onești, patru dintre acestea fiind în co-proprietate cu LPS Brăila și CSM Unirea Iași, în baza unor duble legitimări.

          Astfel, Platon Țacu (CSM Onești) s-a laureat campion națonal la înălțime, cu 2.04, Cosmina Denisa Balaban (CSM Onești/ LPS Brăila) a cucerit aurul atât la 60 m, cu 7,73, cât și la 60 m garduri, cu 8,39, în timp ce la 60 m garduri masculin, câștigătorul a fost Darius Techiu (LPS Brăila/ CSM Onești), care, cu timpul de 7,94, l-a întrecut pe Mario Ștefan Cobjuc (Unirea iași/ CSM Onești), poziționat al doilea, cu timpul de 8.04 secunde.

          Ștefania Olaru, pe podiumul național

          CSM Bacău și-a trecut în palmares un bronz național cu ocazia finalei CN U21 la judo derulată la finalul săptămânii trecute, la Focșani. Reușita a aparținut Ștefaniei Olaru, clasată a treia în cadrul categoriei de grutate 70 kg.

          Alți doi sportivi antrenați, la fel ca și Ștefania, de Aurel Chelariu și Simona Aruș la CSM Bacău, Paula Stanciu și Ștefan Buga s-au plasat pe locul 7. Paula a concurat în limitele categoriei 48 kg, în timp ce Ștefan a figurat la 55 kg.

          „Rezultatele obținute de Ștefania Olaru, Paula Stanciu și Ștefan Buga sunt cu atât mai meritorii cu cât cei trei au mai puțin de 18 ani și au avut curajul să înfrunte sportivi cu cel puțin trei-patru ani mai mari decât ei”, au declarat antrenorii ”CSMeilor” băcăuani.

          100 de elevi de la Ferdinand I, Vrănceanu și Alecsandri n-au fost în stare să ia 5 la Matematică

          Peste un sfert din elevii celor mai bune trei licee din Bacău nu au luat notă de trecere la matematică la simularea pentru Bacalaureat. 30% din elevii care termină Pedagogicul nu au luat nici măcar un 5 la proba de Limba Română. Trei sferturi din elevii liceelor cu program sportiv au căzut proba de Istorie.

          Simularea pentru examenul de Bacalaureat a fost un dezastru în județul Bacău. Deși Inspectoratul școlar a vrut să înfrumusețeze situația și ne-a vorbit despre elevii care au luat note de 10, în realitate lucrurile stau cât se poate de tragic. Iar problemele nu sunt doar la liceele știute ca fiind slabe, ci chiar și la liceele așa-zis de elită s-au înregistrat cazuri absolut jenante în care zeci de elevi nu au fost în stare să ia un amărât de 5 la proba obligatorie a profilului.

          Să scoatem matematica din licee!

          Circa 57% din elevii care au dat simularea la Matematică au luat note sub 5 la nivelul județului Bacău! Mai mult de jumătate din elevii secțiilor reale au căzut Bacalaureatul! Concluzia e clară: scoateți matematica din licee dacă vreți să mai ia cineva examenul!

          Din cei 372 de absolvenți ai liceelor de elită ale Bacăului – Alecsandri, Vranceanu, Ferdinand – 100 nu au fost în stare să ia un amărât de 5 la matematică! Peste un sfert! 26,88 % dintre, teoretic, cei mai buni elevi din județ nu pot lua nota minimă la proba obligatorie a profilului!

          Practic, 34% din elevii de a XII-a de la Vranceanu nu știu matematica nici pentru nota 5. Din cei 139 de elevi, 46 nu au luat nota de trecere. La Alecsandri, 30 din 123, adică 24%. La Ferdinand e puțin mai bine: 24 din 110, adică 21%.

          Aproape 30% din elevii de la NV Karpen au căzut la mate, 35% din elevii de la Pedagogic, 46% din cei de la Cantemir Onești, 68% din cei de la Eminescu, 70% din elevii de la Cobalcescu Moinesti, 79% din elevii de la D. Ghika Onești au luat sub 5.

          Un neverosimil procent de 84% din elevii Colegiului Economic n-au fost în stare să ia notă de trecere. Adică 228 din 263.

          Viitorii învățători nu știu româna

          Cel mai flagrant rezultat în ceea ce privește proba de Limba Română este că absolvenții de la Liceul Pedagogic din Bacău au căzut pe capete la simularea de la acest obiect. Practic, din 235 de elevi, 67 au luat sub 5, adică 29 la sută. Nici unul nu a luat 10 și numai 17 au luat note de 9. Chiar și la liceele „bune” s-au întâlnit cazuri. La „Alecsandri”, 9 elevi au luat sub 5, 3 la Ferdinand și 1 la Vrânceanu.

          Dacă la Pedagogic rezultatul este flagrant, la Economic este dezastruos: 107 din cei 273 de elevi au luat note sub 5, adică aproape 40%.               

          Singurul liceu din județ care nu a avut „picați” la română este „Petru Poni” din Onești. Dar n-a avut nici note peste 7 și la simulare s-au prezentat doar 26 din cei 68 de elevi.

          Alte licee din județ au rezultate și mai tragice: 111 (62%) „picați” la Asachi Onești sau 47 (84%) din 56 la Mangeron Bacău, și aici nu s-au prezentat decât aproximativ jumătate din elevii de a XII-a.

          Istoria e „istorie”

          Nu mai puțin de 14 elevi de la Alecsandri nu au luat notă de trecere la Istorie în vreme ce de la Ferdinand au căzut 3.

          57 (76%) din cei 75 elevi prezenți de la Liceul cu Program Sportiv Onești și 56 (77%) din cei 73 de elevi de la Liceul cu Program Sportiv Bacău au luat sub 5 la acest obiect.

          Zona centrală a Bacăului, în 1974

          Dintre clădirile din imagine au mai rămas două: una veche, Teatrul de Stat (actualul Teatru Bacovia – 1) și Magazinul Universal Bacăul (actualul ADAL – 2).

          Cladirea din stânga, Cinematograful Tineretului a fost demolată, pe locul său a fost construit blocul Select.

          Zona cu cinematograful este imediat lânga actualul Hotel Decebal. Strada a fost lărgită și îndreptată, s-au creat trotuare mai largi si un pietonal interesant.

          Avânt în vedere ca la cinema rulează dilmul „Stejar, extremă urgență”, care a avut lansarea în 19 august 1974, putem trage concluzia că imagina a fost luată după această dată.

          Poliția Rutieră în acțiune

            La data de 05 martie a.c., în jurul orei 00.35, o patrulă de siguranță publică din cadrul Secției 2 Poliție Bacău a depistat în trafic, un autoturism la volanul căruia se afla un bărbat, de 25 de ani, din localitate. S-a procedat la verificarea acesteia în bazele de date ale Poliţiei Române şi s-a stabilit faptul că nu deţine permis de conducere pentru nicio categorie de vehicule. În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de conducere a unui vechiul fără permis de conducere.

            La data de 05 martie a.c., în jurul orei 09:44, un echipaj de poliție din cadrul Serviciului Rutier Bacău, a depistat pe DN2-E85, raza localităţii Cleja, un autoturism condus cu viteza de 92 km/h în localitate, de un bărbat, de 36 de ani, din București. În urma verificărilor efectuate în bazele de date s-a stabilit faptul că, bărbatul avea suspendat dreptul de a conduce autovehicule pe drumul public. Polițiștii au întocmit dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de conducerea unui vehicul având acest drept suspendat.

            La data de 05 martie a.c., în jurul orei 11:00, polițiști din cadrul Secției 1 Poliție Bacău, au depistat pe str. Chimiei din municipiul Bacău, un bărbat de 45 de ani din localitate. În urma verificărilor efectuate, polițiștii au stabilit faptul că, remorca autovehiculului are numărul de înmatriculare provizoriu expirat din 09 aprilie 2022. În cauză a fost întocmit dosar penal sub aspectul comiterii infracţiunii de tractarea unei remorci neînmatriculate.

            La data de 05 martie a.c., în jurul orei 20:25, pe B-dul Ferdinand I, pe raza stațiunii Tg Ocna, un echipaj de ordine publică a depistat în trafic un autoturism condus de un bărbat de 29 de ani, din municipiul Onești. S-a procedat la verificarea acesteia în bazele de date ale Poliţiei Române şi s-a stabilit faptul că nu deţine permis de conducere pentru nicio categorie de vehicule, bărbatul prezentând pentru control dovada înlocuitoare emisă în data de 08 noiembrie 2020, fără să prezinte o ordonanță de prelungire a dreptului de conducere.
            În cauză a fost întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere.

            Șoferi fără permis, prinși bine aghezmuiți

              La data de 05 martie a.c, în jurul orei 09:30, patrula de siguranţă publică din cadrul Poliţiei Staţiunii Slanic Moldova, în timp ce executa serviciul de patrulare pe DN12B a oprit în trafic un autoturism ce se deplasa pe strada Nicolae Bălcescu, la volanul căruia se afla un localnic de 33 de ani.

              Polițiștii au procedat la testarea acestuia cu aparatul etilotest rezultând o alcoolemie de 0,84 mg/l alcool pur în aerul expirat, fiind ulterior condus la spital pentru recoltarea de mostre biologice în vederea stabilirii alcoolemiei.

              Totodată, bărbatul a declarat că nu are documentele asupra sa, fapt pentru care polițiștii au procedat la verificarea acestuia în bazele de date ale Poliţiei Române, constatându-se faptul că nu este posesor de permis de conducere pentru nici o categorie de vehicule.

              Cu ocazia verificărilor efectuate, polițiștii au reţinut și certificatul de înmatriculare al autoturismului, stabilind faptul că, autoturismul avea inspecția tehnică periodică expirată din data de 27 octombrie 2022.

              Conducătorul auto este cercetat penal pentru conducerea unui vehicul fără permis de conducere şi sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe.

              La data de 06 martie a.c., o patrulă mixtă polițist și jandarm au depistat în flagrant, un bărbat de 29 de ani, din Buhuși, în timp ce conducea un autoturism pe strada Tudor Vladimirescu din localitate, aflându-se sub influenţa băuturilor alcoolice.

              Conducătorul auto a fost testat cu aparatul etilotest care a indicat o concentraţie de 0,93 mg/l alcool pur în aerul expirat.

              Bărbatul a fost condus la spital, unde i s-au prelevat mostre biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei.

              S-a procedat la verificarea acesteia în bazele de date ale Poliţiei Române şi s-a stabilit faptul că nu deţine permis de conducere pentru nicio categorie de vehicule.

              În cauză a fost întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe și pentru conducerea unui vehicul fără permis de conducere.

              Amenzi și permise reținute pentru depășirea vitezei

                În perioada 4 – 5 martie a.c., polițiștii rutieri și cei de ordine publică au desfășurat activități pentru prevenirea și combaterea accidentelor rutiere pe drumurile publice din județ.

                În urma activităților desfășurate la nivel județean, polițiștii au aplicat 455 de sancțiuni contravenționale la regimul rutier. Dintre acestea, 202 au fost pentru depășirea limitelor legale de viteză, 39 pentru abateri ale pietonilor, 21 pentru abateri ale bicicliștilor și 13 pentru abateri ale căruțașilor.

                În plus, polițiștii au reținut 60 de permise de conducere, dintre care 29 pentru depășirea limitelor legale de viteză, 13 pentru consum de alcool la volan și 20 pentru alte abateri. De asemenea, au fost retrase 19 certificate de înmatriculare și au fost constatate 7 infracțiuni.

                Obiectivele activităților polițiștilor rutieri au fost multiple. Aceștia și-au propus prevenirea și combaterea principalelor cauze ale accidentelor rutiere, depistarea și sancționarea conducătorilor auto aflați sub influența alcoolului sau a substanțelor psihoactive, impunerea respectării normelor rutiere de către toți participanții la trafic, precum și prevenirea și combaterea vitezei excesive.

                Este important de menționat că polițiștii acționează zilnic pentru monitorizarea traficului rutier și prevenirea accidentelor de circulație. În acest sens, se fac apeluri constante către toți participanții la trafic să respecte normele de circulație și să fie atenți la cei din jur.

                Întâlnire de lucru cu primarii UAT-urilor membre în GAL Valea Muntelui

                  Președintele Consiliului Județean Bacău a participat, astăzi, împreună Vasile Budacă- consilier județean și echipa de conducere reprezentată de Vlad Mihai Ochiroș, la o întâlnire de lucru cu primarii UAT-urilor membre în GAL Valea Muntelui: gazda întâlnirii- Ioan Bujor- Dofteana, Constantin Toma- Dărmănești, Budacă Emilian- Asău, Atudorei Valeriu- Brusturoasa, Paliştan Adrian- Palanca dar și comunele Poduri, Agăș, Ghimeș- Făget.

                  Discuțiile au vizat Strategia de Dezvoltare Locală pentru perioada 2023-2027- exercițiu financiar în care ne dorim să implementăm noi proiecte în această zonă a județului. Fondurile sunt repartizate în funcție de numărul de locuitori și întinderea UAT-urilor. Ca atare, acordul de principiu dat pentru acceptarea Municipiului Moinești- condus de Valentin Vieru- în cadrul asociației are scopul de a crește valoarea finanțărilor atrase.

                  Prin GAL Valea Muntelui, cu finanțare de la Ministerul Agriculturii, au fost implementate în ultimii ani, proiecte în valoare de aproximativ 1,1 milioane euro, din care 700.000 euro investiții în sectorul public și 400.000 euro în cel privat. Printre proiectele finalizate se numără:
                  📌 Reconstruirea unui pod peste râul Trotuș în comuna Agăș;
                  📌 Lucrări pentru prevenirea și protecția împotriva inundațiilor în Asău și Dărmănești;
                  📌 Amenajarea unor drumuri de interes local în Brusturoasa și Dofteana;
                  📌 Modernizarea infrastructurii rutiere în comuna Poduri;
                  📌 Înființarea unor agropensiuni;
                  📌 Dotarea unui atelier auto cu echipamente și construirea unui hale pentru service auto.

                  În prezent, GAL Valea Muntelui are în derulare proiecte în valoare de aprox. 430.000 euro, pentru dezvoltarea serviciilor locale de bază, prin achiziționarea unor utilaje specifice activității de salubrizare și întreținere a drumurilor.

                  Consiliul Județean Bacău sprijină în mod consecvent activitatea GAL-urilor, ținând cont de performanțele realizate. Consider că, asocierea UAT-urilor și a mediului privat în această formă de parteneriat, se constituie în motoare de dezvoltare la nivel județean, pe axe de interes comun public-privat.

                  Sală de sport la Târgu Trotuș

                    Primăria Comunei Târgu Trotus comunică faptul că au fost aprobaţi indicatorii tehnico-economici pentru construire “Sala de Sport cu tribuna 180 locuri, sat Targu Trotus, T 54, P 1184, comuna Târgu Trotuş, judeţul Bacău”, obiectiv finanţat prin Compania Naţională de Investiţii.

                    Sala de sport va fi amplasată în centrul localităţii Târgu Trotuş, zona vechiului stadion.

                    Cladirea propusă va fi formată din urmatoarele zone funcționale: Zona de sport, realizată pe un nivel inalt, Zona de vestiare si Zona de primire şi cea destinată spectatorilor, realizată pe 2 niveluri – parter şi un etaj.

                    Suprafaţa de joc va include un teren handbal 20X40, un teren basket 15×28, un teren de tenis 9X20m, și teren de volei. Suprafaţa sportivă totală este de 1083.8 mp

                    Sala de sport va dispune de un cabinet prim ajutor, depozit de material sportiv, vestiare cu grupuri sanitare proprii, 180 de locuri în tribune.

                    În prezent se lucrează la întocmirea documentaţiilor solicitate de Compania Naţională de Investiţii.