Carburanții s-au scumpit de opt ori, consecutiv, în ultimele zece zile. Șoferii plătesc cu câteva zeci de lei mai mult pentru un plin de rezervor. În scurt timp, scumpirea carburanților ar putea anula ieftinirile alimentelor de bază.
Întâmplător sau nu, dar imediat după ce guvernanții au încercat să ieftinească alimentele de bază, prețul carburanților auto s-a dus vertiginos în sus, bănuț cu bănuț. Curios e că, timp de o lună, prețurile în benzinării au stagnat.
Cert e că, în prezent, motorina a trecut de pragul psihologic de 7 lei / litru, în vreme ce benzina mai are câțiva bănuți să-l atingă. Cea mai ieftină motorină standard se găsea, marți, în stațiile LukOil – 7, 04 lei/litru, urmate de benzinăriile Petrom – 7,10 lei/litru, de cele din rețeaua Socar – 7,14 lei/litru.
În schimb, la Rompetrol, Mol și OMV, se vindea cea mai scumpă motorină obișnuită – 7,16 lei/litru. De cealaltă parte, benzinele de 95 se vindeau cu prețuri între 6,90 lei/litru, la LukOil și 6,97 lei/litru, în benzinăriile Mol, Rompetrol și OMV. A se observa și creșterea diferenței dintre prețurile celor două tipuri de carburant, care se inversase începând cu luna mai, benzina devenind mai scumpă decât motorina. Acum, motorina este cu 16 bani pe litru mai scumpă decât benzina.
Cu 21 de lei mai mult, un „plin” de rezervor
Ca paranteză, scumpirea de la începutul săptămânii este a opta majorare de preț consecutivă din ultimele aproape două săptămâni. Dacă ar fi să luăm ca reper jumătatea lunii iulie, motorina este mai scumpă cu 43 de bani pe litru, iar benzina cu 25 de bani pe litru. Cu alte cuvinte, un „plin” al mașinilor pe motorină este mai scump cu 21 de lei, față de luna trecută.
Majorările de preț sunt cauzate în special de creșterea cotațiilor la produsele petroliere în zona noastră, de 140-150 de dolari pe tonă, în luna iulie. S-a întâmplat în toată Europa. În plus, scumpirile la pompă au fost accelerate și de o ușoară creștere a consumului, în acest sezon, când și cotațiile la carburanți au crescut mai rapid decât cele ale petrolului.
De luat în seamă și stocurile reduse și capacitatea de rafinare insuficiente în Europa, dar și în SUA. Nu în ultimul rând, scumpirea carburanților este determinată și de situația de la Marea Neagră, urmare a războiului dintre Rusia și Ucraina, care a pus presiune pe costurile cu transportul și asigurarea.
Potrivit unei analize a Consiliului Concurenței privind modul în care modificările cotațiilor se transmit în prețurile la pompă, „prețurile carburanților în stațiile de alimentare au o evoluție similară cu cea a cotațiilor internaționale Platts pentru benzină și motorină, dar cu o diferența de câteva zile”.
Iar, prețurile din România urmează atât creșterile, cât și reducerile cotațiilor internaționale. De reținut că această cotație, Platts, care nu este dată public, iar pe termen lung, tinde să urmeze același trend cu prețurile barilului de petrol, este un preț de referință internațional pe piața benzinei sau motorinei.
Cotația Platts reprezintă o valoare reflectată de cererea, oferta și tranzacțiile realizate între traderi pe piața angro a combustibililor.
Ieftinirea alimentelor de bază, anulată de scumpirea carburanților
Efectele scumpirii la pompă se vor putea vedea foarte curând, în contextul eforturilor, cel puțin aparente, ale guvernanților de a reduce povara românilor în privința asigurării traiului de zi cu zi.
Vorbim despre recenta măsură a ieftinirii celor 14 alimente de bază – produse de panificație, carne, ouă, lactate, legume și fructe. Așadar, iefinirile de câțiva lei care au fost determinate de măsura limitării cu 20% a adaosurilor comerciale ar putea fi anulate de scumpirile din benzinării.
Să mai notăm și că nu toți comercianții au fost de acord cu măsura impusă de guvernanți în privința alimentelor de bază, la fel ca și în cazul laptelui care a fost ieftinit doar de o parte a magazinelor.
În plus, este bine de știu că, pe lanțul alimentar, cele mai mari adaosuri sunt practicate de procesatori – 30-50%, și de comercianți – până la 70%, dublându-se, practic, prețul, de la producător până la raft.
În aceste condiții, Guvernul se gândește la adoptatea unei soluții similare cu cea din Franța (înțelegere verbală între autorități și comercianți), unde s-a reușit ca, în trei luni, prețurile să scadă cu până la 13%.
