Acasă Blog Pagina 723

Horoscop 2024. Află ce ți-au pregătit astrele!

Cu un an nou ce se deschide în fața noastră, aventura cosmică a horoscopului pentru 2024 ne aduce în lumina stelelor, oferindu-ne un ghid în călătoria noastră personală și colectivă. Într-o lume plină de schimbări și surprize, constelațiile devin compasiunea noastră astrală, dezvăluind misterele viitorului și indicând direcții pentru evoluție și creștere personală.

Anul 2024 este un capitol în care stelele par să se alinieze pentru a ne oferi oportunități unice și provocări ce necesită înțelepciune și adaptabilitate. Fiecare semn zodiacal are propriile sale influențe cosmice, iar această incursiune în horoscopul anului curent este menită să vă ofere o privire detaliată asupra posibilităților ce vă stau în față.

De la influențele planetelor până la evenimentele astrologice majore, horoscopul pentru 2024 va fi un ghid esențial pentru cei ce doresc să exploreze modul în care energia astrală poate influența aspecte precum cariera, relațiile, sănătatea și dezvoltarea personală.

Prin această călătorie astrologică, vom descoperi cum să ne armonizăm cu universul și să ne îndreptăm spre destinele noastre cu încredere și înțelegere. În următoarele pagini, vă invităm să vă lăsați ghidați de stele, să vă descoperiți propriul potențial și să vă îmbrățișați cu încredere călătoria într-un an plin de surprize și oportunități astrologice.

Berbec (21 martie – 19 aprilie): Anul 2024 aduce Berbecilor un val de energie și optimism. Este momentul perfect să inițiezi proiecte ambițioase și să îți explorezi limitele. Relațiile personale se pot întări, dar fii atent la impulsivitatea ta, pentru a evita conflictele neintenționate. În carieră, perseverența ta poate fi răsplătită cu noi oportunități și recunoaștere.

Taur (20 aprilie – 20 mai): Taurii vor experimenta stabilitate financiară în 2024. Este momentul potrivit să îți pui în valoare talentele și să cauți noi modalități de a-ți dezvolta abilitățile. În relații, fii deschis la comunicare și construiește legături mai profunde. Investițiile în educație vor aduce beneficii pe termen lung.

Gemeni (21 mai – 20 iunie): Pentru Gemeni, 2024 aduce provocări și oportunități de creștere personală. Este timpul să te eliberezi de trecut și să te concentrezi pe viitor. Relațiile pot deveni intense, dar și mai profunde, cu condiția să fii deschis la dialog și să îți exprimi sincer sentimentele.

Rac (21 iunie – 22 iulie): Anul acesta, Racii vor experimenta o creștere în carieră și relații familiale mai strânse. Concentrează-te pe echilibrul dintre viața personală și cea profesională pentru a menține armonia. Este momentul să îți extinzi rețeaua socială și să fii deschis la noi prietenii.

Leu (23 iulie – 22 august): Leii vor străluci în 2024, evidențiindu-se prin creativitate și încredere. Este timpul să îți pui în valoare talentele și să te afirmi în carieră. Relațiile romantice pot fi pasionale, dar evită să fii prea autoritar. Comunicarea deschisă va juca un rol crucial în succesul tău.

Fecioară (23 august – 22 septembrie): Anul 2024 aduce Fecioarelor oportunități de consolidare financiară și dezvoltare personală. Este important să acorzi atenție sănătății tale și să îți faci timp pentru reflecție. În relații, construiește legături bazate pe încredere și sinceritate.

Balanță (23 septembrie – 22 octombrie): Pentru Balanțe, anul acesta aduce atenție asupra relațiilor și echilibrului interior. Este momentul să iei decizii bazate pe propriile tale nevoi și să aduci armonie în viața ta. În carieră, fii deschis la colaborări și proiecte noi pentru a-ți dezvolta abilitățile.

Scorpion (23 octombrie – 21 noiembrie): Scorpionii vor traversa o perioadă de transformare și introspecție în 2024. Este timpul să te eliberezi de bagajele emoționale și să te deschizi la noi experiențe. În carieră, vei străluci prin pasiunea ta, dar fii atent la modul în care comunici cu ceilalți pentru a evita conflictele.

Săgetător (22 noiembrie – 21 decembrie): Pentru Săgetători, 2024 aduce oportunități de călătorii și explorare intelectuală. Este momentul să îți extinzi orizonturile și să îți pui la încercare limitele. Relațiile pot deveni mai profunde, iar în carieră, fii deschis la schimbări și adaptări pentru a progresa.

Capricorn (22 decembrie – 19 ianuarie): Anul 2024 aduce Capricornilor oportunități de creștere financiară și profesională. Este important să menții un echilibru între muncă și viața personală pentru a evita epuizarea. Investește în dezvoltarea personală și fii deschis la noi provocări în carieră.

Vărsător (20 ianuarie – 18 februarie): Pentru Vărsători, anul aduce o energie creativă și oportunități de exprimare personală. Este timpul să îți explorezi pasiunile și să îți urmezi visele. În relații, fii deschis la schimbări și inovații pentru a construi conexiuni autentice.

Pești (19 februarie – 20 martie): Pentru Pești, 2024 aduce o perioadă de transformare interioară și regăsire spirituală. Este important să fii atent la nevoile tale emoționale și să acorzi timp relațiilor personale. În carieră, fii deschis la noi oportunități și colaborări, iar rezultatele vor veni prin implicare și încredere în tine însuți.

10 predicții pentru anul 2024 care cu siguranță nu se vor îndeplini

    Cu un zâmbet și cu un ochi ager asupra absurdului cotidian, am pregătit pentru dumneavoastră 10 predictii umoristice care să coloreze intrarea în anul 2024 cu o notă de veselie și fantazie. Într-o lume adesea serioasă, cu tot felul de provocări și schimbări, este important să ne păstrăm simțul umorului. Așadar, să aruncăm o privire într-un viitor amuzant și să ne imaginăm scenarii cu o doză sănătoasă de comedie cosmică.

    Așadar, pregătiți-vă să călătoriți într-un viitor de fantezie și să vă bucurați de aceste predicții umoristice pentru Anul 2024!

    1. Războiul cu mașinile de spălat: Se anunță un conflict global între oameni și mașinile de spălat, deoarece acestea par să fi dezvoltat o conștiință și să refuze să spele șosetele pentru a-și manifesta nemulțumirea.
    2. Descoperirea apei pe Lună: O echipă de cercetători de pe Pământ va anunța că a descoperit apă pe Lună, dar va fi vorba doar de o sticlă de apă pierdută de un astronaut distrat.
    3. Renunțarea la salată de cartofi: Se preconizează că în 2024, omenirea va renunța oficial la salata de cartofi, declarând-o drept „prea complicată pentru o salată”.
    4. Robotul dansator la șefia țării: Un robot cu abilități impresionante de dans va candida și câștiga alegerile într-o țară, promițând să rezolve problemele economice printr-un pas de dans bine executat.
    5. Ziua Internațională a Adormirii în Ședință: Oamenii din întreaga lume vor sărbători o nouă zi internațională, dedicată acelor momente în care toți se trezesc brusc într-o ședință și se prefac că au fost foarte interesați de discuțiile care au avut loc.
    6. Păsările își revendică drepturile: Păsările de toate felurile vor organiza un protest global, cerând drepturi egale cu cele ale oamenilor și refuzând să mai cânte până când solicitările lor nu vor fi îndeplinite.
    7. Hollywoodul adoptă limba pinguinilor: Pentru a atrage un public mai tânăr și mai variat, studiourile de film de la Hollywood vor decide să producă toate filmele în limba pinguinilor, cu subtitrare pentru oameni.
    8. Descoperirea „anti-burții”: Cercetătorii vor anunța descoperirea unei substanțe miraculoase, denumită „anti-burții”, care te face să slăbești în timp ce mănânci orice dorești.
    9. Jocuri Olimpice de birou: La Jocurile Olimpice de vară, evenimente precum „aruncarea corectă a hârtiei la coșul de gunoi” și „alergarea sprintenă pentru a prinde liftul” vor deveni discipline oficiale.
    10. Interzicerea umbrelelor în scopuri nefaste: Unii guverne vor încerca să interzică umbrelele sub pretextul că acestea ascund intenții malefice ale oamenilor de sub ele, instaurând astfel o nouă eră a bronzului egalitar.

    Cum au fost focurile de artificii din Bacău

    Locuitorii și vizitatorii din Bacău au dat bun venit noului an într-un mod spectaculos, într-un eveniment plin de lumină și muzică la Insula de Agrement. Autoritățile locale au organizat un spectacol impresionant de Revelion care a încântat publicul prezent și a adus o atmosferă de sărbătoare în oraș.

    Spectacolul a debutat la miezul nopții, când sute de oameni s-au adunat în zona Insulei de Agrement pentru a sărbători împreună trecerea în noul an.

    Cu muzică antrenantă și efecte vizuale impresionante, atmosfera a fost încărcată de energie pozitivă și bucurie colectivă.

    Momentul culminant al serii a fost reprezentat de un spectacol grandios de artificii care a iluminat cerul orașului pentru aproximativ 10 minute. Exploziile de lumină și culorile vibrante au fost însoțite de coloane sonore potrivite, creând un peisaj spectaculos ce a fermecat privitorii și a stârnit aplauze entuziaste.

    Video: Andreea Izabela

     

    La Mulți Ani!

    La începutul acestui An Nou, vă trimitem cele mai călduroase urări de bucurie, sănătate și prosperitate! Sărbătorim împreună trecerea către un capitol nou, plin de speranțe și oportunități.

    Fie ca fiecare zi să vă aducă motive de zâmbet și momente de fericire alături de cei dragi. Să vă înconjurați de iubire și să aveți parte de reușite în toate demersurile voastre. Anul ce vine să fie plin de realizări, experiențe minunate și descoperiri care să vă îmbogățească viața.

    Sănătatea să fie alături de voi în fiecare clipă, iar optimismul să vă lumineze calea. Fie ca Anul Nou să aducă împlinirea tuturor dorințelor și să deschidă noi orizonturi de succes și împlinire personală.

    Mulțumim pentru că sunteți alături de noi și pentru că ne permiteți să vă ținem la curent cu evenimentele din comunitatea noastră. Sperăm să vă oferim și în noul an informații de calitate și să vă fim alături în toate momentele importante.

    La mulți ani, plini de bucurii și realizări! Fie ca Anul Nou să vă aducă numai lucruri bune și să vă transforme visurile în realitate.

    Cu drag, Echipa Ziarului Deșteptarea

    Urare poporului român și Ortodoxiei românești, cu prilejul Anului Nou – 2024

    Frați români și buni creștini,

    Copii, tineri sau bătrâni,

    Veniți să ne bucurăm,

    Domnului să ne rugăm,

    Că am ajuns sănătoși,

    Tandri, veseli și frumoși,

    La Sfintele sărbători

    Îmbrăcate în ninsori,

    (pe alocuri doar cu flori).

     

    Am serbat întâi Crăciunul,

    Întru care tot românul

    S-a trudit să retrăiască

    Minunea dumnezeiască.

     

    Îmbrăcați de sărbătoare,

    Vă îndemn pe fiecare,

    Să facem astăzi urare,

    După datini românești

    Și tradiții creștinești.

     

    Să urăm cu bucurie,

    Sfânta noastră Românie.

    Țară cu munți și câmpii,

    Dealuri cu livezi și vii,

    Râuri, pâraie, izvoare

    Cu ape vindecătoare,

    Toate unduind agale

    Către Danubiul cel mare,

    Care-apoi le poartă lin

    Înspre Pontul Euxin.

     

    *

    Refren

    Azi, când Anul se-nnoiește,

    Cei ce simțiți românește,

    Îmbrăcați de sărbătoare,

    Veniți toți în graba mare,

    De prin orașe și sate,

    Cu cei din străinătate,

    Să-ncingem cu bucurie,

    După Sfânta Liturghie,

    Hora noastră românească

    Peste glia strămoșească.

     

    Doamne, vino, cercetează,

    Apoi binecuvântează

    poporul din România

    Care-ți cântă:

    Aleluia!

     

    *

    Țara al cărei popor,

    Harnic, smerit, răbdător,

    Își are strămoși pe daci

    Cei mai viteji dintre traci,

    De credință fetișistă,

    Dar totuși monoteistă,

    Cinsteau, deci, un singur zeu

    Cu-a lui preot, Deceneu,

    Acest fapt i-a ajutat

    Atunci când s-au creștinat,

    Întrucât, cu precădere,

    Ei crezând în Înviere,

    Sânt Andrei când a venit

    Și de Iisus le-a vorbit,

    Cum a înviat din morți,

    Convertitu-i-a pe toți.

    Ai noștri protopărinți

    Au dat un popor de sfinți.

     

     

    Deci la Pontul Euxin,

    S-au născut primii creștini.

    Andrei, cel întâi chemat,

    Cuvânt bun a semănat.

    Cuvânt bun de la Hristos,

    Care-a germinat frumos.

    Grâul când a răsărit,

    A adus rod însutit.

    Și, peste veacuri și ani,

    De la sciți la transilvani,

    De la dacii din Moldova

    Pân’ la cei din Vasiova,

    Au arat, au semănat,

    Au plivit și-au secerat

    Grâul de pe toată glia,

    Să hrănească România.

     

    Având hambarele pline,

    Românii făcură pâine

    Și au dat-o spre mâncare

    Cumpătat, la fiecare.

     

    Frământau cu măiestrie

    Prescura de Liturghie

    Și păstrau, deopotrivă,

    Grâu ales pentru colivă.

     

    Românul a dat din pâine

    Și la străini și la câine.

    A știut că darul său

    Este de la Dumnezeu.

    Și dacă îi prisosea

    Nicidecum n-o arunca,

    Ci-o dădea la cei lipsiți,

    Sau la sihaștrii din munți,

    Care o făceau pesmeți

    Și o mâncau cu bureți.

     

    *

    Refren

    Azi, când Anul se-nnoiește,

    Cei ce simțiți românește,

    Îmbrăcați de sărbătoare,

    Veniți toți în graba mare,

    De prin orașe și sate,

    Cu cei din străinătate,

    Să-ncingem cu bucurie,

    După Sfânta Liturghie,

    Hora noastră românească

    Peste glia strămoșească.

     

    Doamne, vino, cercetează,

    Apoi binecuvântează

    poporul din România

    Care-ți cântă:

    Aleluia!

    *

     

    Foaie verde de trifoi,

    Dați puțin timpu-napoi,

    Să aflați c-acest popor,

    De Dumnezeu iubitor,

    Nimănui n-a fost datornic

    Și a fost popor statornic.

     

    Peste el au trecut goții,

    Avarii și ostrogoții,

    Hunii cu-Attila șacalul,

    Care ne-au furat Ardealul.

    Au mai trecut și vandalii,

    Apoi turcii și tătarii.

    Însă poporul român

    De milenii e stăpân

    Peste acest frumos plai,

    Numit și gură de Rai.

     

    *

    O zicală mai târzie

    Ne spune, precum se știe,

    Făcându-o axiomă:

    „Ne tragem din vechea Romă!”

    Or strămoșii noștri daci

    Nu erau nicicum săraci.

    Aveau aur si argint

    Pietre scumpe și granit.

    Când Traian i-a cucerit

    Mii de care au făcut

    Să le ducă la romei

    Aurul furat de ei.

    Dar, așa cum v-am mai spus –

    Mulțumită lui Iisus –

    Aveau ce le trebuia,

    Nu cerșeau la nimenea.

    Ei aveau tradiții sfinte

    Și, din câte țin eu minte,

    Ei purtau îmbrăcăminte,

    Din tohoarce și suman,

    Căciulă de astrahan.

    Și, chiar de purtau opinci,

    Obielele, cam vreo cinci,

    Aveau țesătură fină

    Și din cea mai bună lână.

     

    Mâncau carne de ursoaică,

    Însă lapte de lupoaică

    Nu au băut nici oleacă.

    Sunt unii ce n-au habar

    C-acest neam, deși barbar,

    Este plurimilenar.

    S-a purtat ca un popor

    Harnic, pașnic, jertfitor

    Statornic, nemuritor.

     

    *

    Refren

    Azi, când Anul se-nnoiește,

    Cei ce simțiți românește,

    Îmbrăcați de sărbătoare,

    Veniți toți în graba mare,

    De prin orașe și sate,

    Cu cei din străinătate,

    Să-ncingem cu bucurie,

    După Sfânta Liturghie,

    Hora noastră românească

    Peste glia strămoșească.

     

    Doamne, vino, cercetează,

    Apoi binecuvântează

    poporul din România

    Care-ți cântă:

    Aleluia!

    *

     

    Pământul din țara noastră,

    Este grădină măiastră.

    Cu lacrimi a fost udat

    Și cu sânge frământat.

    Tot românul e dator

    S-afirme convingător

    Că românii sunt sortiți

    Să nască eroi și sfinți.

    Căci în spațiul carpatin,

    Dumnezeu este român,

    Și doar El este Stăpân!

    *

     

    Începând cu Sânt Andrei,

    Pân’ la noi, mileniul trei,

    De-a fost pace sau război,

    Dumnezeu a fost cu noi!

     

    Românii au fost uniți,

    Chiar de-au mai fost cotropiți

    De barbari nesăbuiți.

    Au luptat cu vitejie,

    Scăpând țara de robie.

     

    Cum să dispar-un popor

    De Dumnezeu iubitor?

    Chiar de lumea îl sugrumă,

    Dumnezeu îl ține-n mână.

    Sunt dușmani înverșunați

    Ce ne-ar vedea spânzurați

    De stejarii din Carpați.

    Dar oricât au vrut străinii,

    Codru-i frate cu românii

    N-au dispărut niciodată

    Din astă țară bogată.

    Carpații le-au fost ușurare,

    Și cetate de scăpare.

    *

    Refren

    Azi, când Anul se-nnoiește,

    Cei ce simțiți românește,

    Îmbrăcați de sărbătoare,

    Veniți toți în graba mare,

    De prin orașe și sate,

    Cu cei din străinătate,

    Să-ncingem cu bucurie,

    După Sfânta Liturghie,

    Hora noastră românească

    Peste glia strămoșească.

     

    Doamne, vino, cercetează,

    Apoi binecuvântează

    poporul din România

    Care-ți cântă:

    Aleluia!

    *

     

    Bravii noștri domnitori

    Au fost viteji, luptători,

    De glie apărători

    Și de țară iubitori.

    Din anticul Burebista,

    Cel care începe lista,

    A descins și Decebal,

    Cu poporul său tribal.

    Au dus lupte inumane,

    Cu armatele romane.

    Și chiar de au fost înfrânți,

    Dacii s-au retras în munți,

    Unde au stat camuflați

    Până i-au văzut plecați.

     

    *

    Domnii noștri pământeni,

    Din strămoșii ardeleni,

    Gelu, Glad, Menumorut,

    S-au luptat cât au putut

    Cu arcașii lui Attila.

    Fie Dumnezeu cu mila!

     

    Dacă vrei să reînnozi,

    Să mergi până-n antipozi,

    Vei afla mulți voievozi

    Luptând cu înverșunare

    Cu popoarele barbare

    Dobândind neatârnare.

    Cu lupta lor de atunci,

    N-am fost pașalâc la turci.

    Mircea-vodă, zis cel Mare,

    A luptat fără-nfricare.

    Iar faimosul Baiazid

    S-a lovit ca de un zid.

    Noi n-am fost popor nomad,

    A demonstrat Țepeș Vlad,

    Care a mai tras în țeapă

    Cei ce-au vrut pământ și apă.

     

    După el, Radu cel Mare,

    Care-a ținut sus și tare

    Ca Țara cea Românească

    Nimeni să n-o cucerească.

     

    Au venit la cârma țării

    Basarabii cu boierii,

    Cantacuzinii vestiți

    Și Brâncovenii cei sfinți,

     

    Iar Neagoe Basarab,

    Cu alură de tetrarh,

    Din ținuturi muntenești

    Făcu oaze creștinești.

     

    Apoi Mihai Voievod,

    Cu armată din norod,

    A pornit că să unească

    Toată stirpea românească.

    *

    Refren

    Azi, când Anul se-nnoiește,

    Cei ce simțiți românește,

    Îmbrăcați de sărbătoare,

    Veniți toți în graba mare,

    De prin orașe și sate,

    Cu cei din străinătate,

    Să-ncingem cu bucurie,

    După Sfânta Liturghie,

    Hora noastră românească

    Peste glia strămoșească.

     

    Doamne, vino, cercetează,

    Apoi binecuvântează

    poporul din România

    Care-ți cântă:

    Aleluia!

    *

     

    Tot la fel, și în Moldova,

    După cum ne spune slova,

    Au fost voievozi eroi,

    Care-au murit în război.

    Unii dintre ei sunt sfinți

    Cu semnul crucii pe frunți.

    Voievozii mușatini,

    Luptători și buni creștini,

    Aici, la est de Carpați,

    Din grecii agonizanți,

    Fac Bizanț după Bizanț.

     

    În acest ținut străbun,

    Prin Alexandru cel Bun,

    Tot poporul e creștin,

    De rit ortodox latin.

    După el, Ștefan cel Sfânt,

    Pus la Putna, în mormânt,

    Stă de strajă la hotară

    Și apără sfânta țară,

    Niciodată să nu piară!

     

    Dacă marii demnitari,

    Voievozi sau cărturari,

    Mulți poeți sau cronicari

    Țara o au zugrăvit,

    Mănăstiri au construit,

    Credința ei au păzit.

    Noi avem mulți sfinți în cer,

    Învăluiți în mister,

    Ce se roagă ne-ncetat

    Lui Dumnezeu, Prea-Înalt,

    Să facă din România

    Grădina Sfintei Maria.

     

    Căci de două mii de ani,

    Munteni, moldavi, transilvani,

    Evlavioși și cuminți,

    Au dat țării mii de sfinți.

    Unii se cunosc pe nume,

    Alții doar după renume.

    Toți își iubesc țara lor

    Până-n vecii vecilor…!

     

    *

    Refren

    Azi, când Anul se-nnoiește,

    Cei ce simțiți românește,

    Îmbrăcați de sărbătoare,

    Veniți toți în graba mare,

    De prin orașe și sate,

    Cu cei din străinătate,

    Să-ncingem cu bucurie,

    După Sfânta Liturghie,

    Hora noastră românească

    Peste glia strămoșească.

     

    Doamne, vino, cercetează,

    Apoi binecuvântează

    poporul din România

    Care-ți cântă:

    Aleluia!

    *

    Când Andrei s-a pristăvit

    Pe o cruce răstignit,

    Jertfa sa a dat curaj

    Multora, spre martiraj.

    Iar de douăzeci de veacuri,

    Fie pace sau atacuri,

    Începând cu vechii sciți,

    Avem un popor de sfinți:

    Ierarhi, preoți, slujitori,

    Sclavi, nobili sau domnitori,

    Călugări și monahii,

    Vârstnici, tineri sau copii,

    Mame sfinte sau bunici,

    Țărani simpli în opinci,

    Ostașii pe front căzuți,

    Sau cei rătăciți prin munți,

    În închisori zăvorâți,

    În războaie omorâți,

    Români uciși în gulaguri,

    Străini de-ale lor meleaguri,

    Toți cei morți în deportări,

    În beciuri de închisori

    Au fost adumbriți de har,

    Români sfinți în sinaxar,

    Unii cu moaște-n altar

    Sau înscriși în calendar.

    *

    Refren

    Azi, când Anul se-nnoiește,

    Cei ce simțiți românește,

    Îmbrăcați de sărbătoare,

    Veniți toți în graba mare,

    De prin orașe și sate,

    Cu cei din străinătate,

    Să-ncingem cu bucurie,

    După Sfânta Liturghie,

    Hora noastră românească

    Peste glia strămoșească.

     

    Doamne, vino, cercetează,

    Apoi binecuvântează

    poporul din România

    Care-ți cântă:

    Aleluia!

    *

    Și acum, români fârtați,

    Stați puțin, nu v-agitați

    Și cuminți mă ascultați:

     

    Avem marea datorie,

    Pentru Sfânta Românie,

    S-o cinstim și s-o iubim

    Cât se poate mai sublim.

    De ești tânăr sau bătrân,

    De ești nobil sau jupân,

    Chiar harpagon sau hapsân,

    Fii mândru că ești român!

     

    Tu, române, ce-ai plecat

    De lângă părinții din sat,

    Să nu uiți că ai lăsat

    Ogorul necultivat,

    Pe tată însingurat,

    Pe mamă înlăcrimată,

    Bolnavă, nemângâiată!

    *

    Nu te judec c-ai plecat,

    Pentru a fi mai bogat.

    Judecata va fi aspră,

    Dacă nu ți-ai pus în traistă,

    Pentru copii și nevastă,

    Un ceaslov de rugăciune

    Și cărți de înțelepciune,

    Crucea ca însemn creștin,

    Arătând că ești român.

    Dovediți în toată glia

    Că există România

    Și țineți Ortodoxia!

     

    Romașcani și Băcăuani,

    Noi vă spunem:

    LA MULȚI ANI !

     

    Arhiepiscopul IOACHIM

     

    (Apoi clerul și poporul intonează)

    La mulți ani, cu sănătate,

    Sa vă dea Domnul tot ce doriți,

    Zile senine și fericire,

    La mulți ani să trăiți!

     

    Vă fie viața numai lumină,

    Ca în lumină să dăinuiți,

    Pentru credință și mântuire,

    La mulți ani să trăiți!

      

    Mulți ani!…

    Deputatul Ionel Flororiu: Intrarea în spațiul Schengen, pe cale navală și aeriană, o victorie de etapă foarte importantă!

      Începând din luna martie 2024, românii vor beneficia de toate avantajele care decurg din decizia luată la final de an de Consiliul European, de acceptare a României în spațiul Schengen, pe care navală și aeriană!
      Controalele vamale vor fi ridicate în aeroporturi și porturi, situație care va contribui la o mai bună fluență dar și la reducerea costurilor.
      Este un pas extrem de important, până la victoria finală, aderarea integrală la Schengen, inclusiv pe cale terestră!
      Perseverența și seriozitatea Guvernului Ciolacu au dat roade iar România face pași importanți spre prosperitate !
      La mulți ani, români!
      Deputat Ionel Flororiu

      Fileu de șalău pane, medalion șalău în aspic, chefal cu ciuperci sote, gît de gîscă umplut, fazan a la Neva, pulpă de căprioară in aspic

      Vineri, 16 noiembrie 1973, în cotidianul Steagul roșu, din Bacău, apăreau două articole despre expozitii culinare organizate de doua restaurante: celebrul local Zahana, din Bacău și Miorița din Moinești. Expozițiile culinare nu erau numai pentru privit, oricine voia, putea să comande din expoziție, ideea fiind că în expoziție se afișau bucate care nu erau în mod obișnuit în meniu si care erau o demonstrație a priceperii bucătarilor.

      În cadrul „Lunei preparatelor culinare“

      Restaurantul „Zanaua“ – gazda unei interesante expoziții

      Noiembrie al acestui an — declarat Lună a preparatelor culinare — a adus în atenția publicului consumator — mai mult ca oricînd — acțiuni demne de aprecieri laudative. După succesul de săptămâna trecută al expoziției de artă culinară organizată de Oficiul județean de turism, la restaurantul „Bistrița” din Bacău, întreprinderea comercială locală de stat pentru alimentația publică intră în actualitate cu o manifestare de același gen. Noua expoziție este găzduită de această dată de către restaurantul „Zahana“.

      După obișnuitul „vernisaj“, programat pentru prima jumătate a zilei de sîmbătă, 17 noiembrie, un numeros public consumator va avea posibilitatea să facă cunoștință, „pe viu”, cu priceperea și măiestria Măriei Severin, Elenei Cavaleru, Emil Galiță și altor lucrători de la Laboratorul de preparate culinare al întreprinderii de alimentație publică din localitate. Șefii Laboratorului — Constantin Petreanu și Constantin Pal — ne informează că expoziția va număra peste 60 de sortimente dintre cele mai alese: fileu de șalău pane, medalion șalău în aspic, chefal cu ciuperci sote, gît de gîscă umplut, fazan a la Neva, pulpă de căprioară in aspic, rață sălbatică cu măsline, mistreț, etc, etc.

      O gamă sortimentală foarte bogată la care, fără îndoială, se va adăuga și o servire ireproșabilă. Expoziția va fi în măsură să satisfacă cererile mai multor sute de persoane care vor fi oaspeți ai restaurantului „Zahana”, la sfîrșitul acestei săptămîni.

      La restaurantul „Miorița“ din Moinești

      „Medalion gastronomic“

      „Luna preparatelor culinare“ a poposit și la Moinești, debutând cu o frumoasă și demnă de apreciat din partea tuturor consumatorilor, inițiativă: cea a organizării, la restaurantul „Miorița“, a unei originale expoziții de produse de artă culinară, la a cărei „vernisare“ au ținut să participe numeroși moineșteni ieri, la primele ore ale dimineții.

      Ce le-au fost oferite acestora ? Este, desigur, destul de dificil să selectezi ce anume a plăcut mai mult din această adevărată compoziție gastronomică: 96 de sortimente de preparate de bucătărie și 87 de cofetărie. Un adevărat record, o autentică demonstrația de artă, o puternică atracție pentru toate vîrstele.

      Dar, se cuvine să vă invităm, prin intermediul imaginației, la acest ospăț pantagruelic: medalion din șalău cu maioneză, legume și sos picant; ficat de pasăre în aspic; pasăre cu garnitură de ciuperci; mușchiuleț de vită umplut; salată de pasăre cu fructe; crap cu ciuperci; și, trecînd în celălalt tărîm – al amatorilor de dulciuri, nu putem omite prăjiturile „Muguri de cafea“, „Romanța“, „Poienița“, Krantz fantezie, mere în foietaj, etc., etc.

      Nu au lipsit nici patiserii, cu plăcintele lor, cu brînza de vaci și stafide, cu rulada din aluat fraged ori cornulețele de casă. … Timp de două zile și, după cum ne asigură organizatorii — Întreprindera comercială locală mixtă de stat Moinești — expoziția va fi organizată și la celelalte unități de alimentație publică din oraș — moineștenii își vor putea oferi în continuare adevărate delicii.

      Este meritul, pentru această deplină reușită, al responsabilului unității — tovarășul Marin Mitrana, care a dovedit multă ingeniozitate în stabilirea listei exponatelor și organizarea propriu-zisă expoziției, al colectivului de lucratori pe care îl conduce — bucătarii Constantin Toncu și Gheorghe Ciotloș, al cofetarilor Vasile Fodor și Ilie Mihai , laboratorul de cofetărie, condus de Simion Bostan își are, de asemenea, meritul său incontestabil în organizarea expoziției.

      Pentru acest reușit și apreciat „medalion gastronomic“, o felicitare adresată de către consumatori celor care le-au oferit cu larghețe această invitație» un indemn de a o repeta cît mai des.

      Steagul roșu – 16 noiembrie 1973

      „Doamne, ai dat românului ce n-ai mai dat nimănui: trainica înțelepciune că mai bine o fi mâine”

      Interpreta Maria Șalaru este invitata lui Florin Ștefănescu la Deșteptarea Podcast

      Alte (bi)centenare 2023. Un Gheorghe Şincai al Bacăului

      Corifeu al Şcolii Ardelene, Gh. Şincai (1754-1816) şi-a asumat menirea unui apostol, aceea de a lumina poporul prin carte şi învăţătură, înfiinţând în Transilvania mai multe şcoli săteşti, pe unele reorganizându-le pe fundamente premoderne.

      Mutatis mutandis, un institutor băcăuan, Dimitrie Mihăilescu (n. 16 dec. 1877, com. Săuceşti data şi locul decesului, necunoscute), a realizat o operă socială cu aceleaşi nobile scopuri. Într-un singur an, 1923, a reuşit să pună piatra de temelie pentru 37 de localuri de şcoală în judeţul Bacău, cu 79 de săli de clasă şi 31 de locuinţe pentru directori (cf. Elena Ungureanu, în „Enciclopedia judeţului Bacău”, 2008, sub voce; unele dintre acestea, numite în „Ateneu”, nr. 651-652, nov.-dec. 2023, p. 5: vezi https://www.ateneu.info/).

      La ceremonia aferentă de la 7 şcoli a fost prezent ministrul Învăţământului, dr. Constantin Angelescu. Numărul total al localurilor de şcoală construite din iniţiativa lui D. Mihăilescu a fost de 120, iar valoarea, de 6 500 000 de lei. Tot lui i se datorează înfiinţarea, în anul 1914, a primei grădiniţe de copii în urbea Bacăului, şi a corului învăţătorilor din acelaşi oraş, în 1923.

      Debutând ca învăţător în satul Racila, din comuna Gârleni (1897-1900), a trecut ca director şi dascăl la Şcoala Primară Cleja (1900-1914), „localitate cu populaţie românească eteroglotă de confesiune romano-catolică” (Elena Ungureanu). Revizoratul Şcolar l-a etichetat ca „apostol al neamului” pentru diversitatea şi eficienţa faptelor de aici: a ţinut cursuri şi conferinţe pentru adulţi, a înfiinţat o bibliotecă şcolară, o grădiniţă de copii (1904), un cor pentru elevi şi adulţi, un câmp agricol experimental, o formaţie de teatru cu elevii. Din 1914 trece ca revizor şcolar, iar în intervalele 1918-1922 şi 1926-1937 îl găsim predând elevilor de la Şcoala Primară de Băieţi Nr. 2 (azi, Şcoala Gimnazială „Al. I. Cuza”) Bacău, după ce mai cunoscuse un episod de revizorat.

       Spiru Haret îl trimisese în 1908 în Bosnia-Herţegovina pentru a cerceta tehnicile de prelucrare a fructelor, ţăranii de acolo fiind recunoscuţi pentru priceperea de a usca şi valorifica prunele. La întoarcere, timp de doi ani, a ţinut conferinţe pe această temă în sate din judeţul Bacău.

      Recompensele sunt explicative: gratificaţie pentru activitatea exemplară dintr-o comunitate cu populaţie vorbitoare de grai mixt, „Răsplata muncii Clasa I pentru învăţământ”,Răsplata muncii pentru construcţii şcolare” ş.a. 

      Două biblioteci din Moldova

                  Prima este cea din oraşul Târgu-Neamţ, înfiinţată în anul 1853, în acelaşi timp cu Şcoala Domnească, despre care vorbeşte Ion Creangă în Amintirile sale. Clădirea în care funcţionează azi instituţia datează din anul 1823 şi dispune de o arhitectură specifică secolului al XIX-lea (cf. Gabriel Davidescu, Traian Onofrei, „Oraşul Târgu-Neamţ şi împrejurimile”, Bacău, Editura Egal, 1998, pp. 84-85).

                    A doua este Biblioteca Bucovinei „I.G. Sbiera” Suceava, întemeiată la 12 decembrie 1923, cu contribuţia, printre alţii, a Societăţii „Şcoala română”.

       

      DE LA CELE TRECĂTOARE, SPRE CELE CE RĂMÂN…

      Suntem într-un răstimp de taină lăuntrică. Meditând la debutul unui Nou An, cântărind strădaniile și izbânzile din timpul ce tocmai se va scurge și îndrăznind a ne pregăti de un nou început, ca printr-o naștere din nou, îngrijiți fiind a străbate reîntineriți, ca și până acum, rosturile îngăduite de către Bunul Dumnezeu pe drumul vieții noastre. Ne străduim a pătrunde adânc și-n miezul Darului de Sus, care enigmatic se scurge-n tăcere. Versul eminescian pare a surprinde expresiv acest moment de culme, dintre ceea ce trece și ceva care vine: „Cu mâine zile-ți adaogi/ Cu ieri viața ta o scazi/ Și ai cu toate astea-n față/ De-a pururi ziua cea de azi”, subînțelegând, desigur, tristețea implacabilei treceri. Căci, în fapt, cu cât adaugi, cu atâta scazi din viață. Din orice unghi ai privi, totul este trecere…
      Dar, oare, cum vom putea a ne umple ființa de sens, de Dumnezeu, cum vom ști a o împlini și rotunji? Se povestește că un servitor, într-o dimineață, își anunță seniorul: „Domnule, luați notă că nu mai sunt slujitorul dumneavoastră. Întârziați sistematic la ceai și mâncați urât. Nu ține de a mea demnitate a servi un astfel de om, care nu se respectă nici pe sine și nici pe mine!” Analizăm de obicei clișee de viață la modul exterior. Nu cuprindem a înțelege faptul că mărimea noastră vine dinăuntru, din calitatea sufletului, din autoritatea inimii, din forța exemplului, din geometria interioară a ființei, din echilibrul logic și frumos al vieții. Suntem mari doar atunci când, orice am fi în viața socială, ne iubim noi înșine și ne prețuiesc și cei din jur. Am fost creați – ne spune Cartea Facerii – după chipul și asemănarea lui Dumnezeu, pe care le-am pierdut, dar pe care trebuie – este poruncă – să le refacem și să le restaurăm. Iubirea este mijlocul cel mare al sensului și împlinirii. Poetul Lucian Blaga, într-una din poeziile sale, exprimă: „Cât iubim/ Oricât de noapte-ar fi/ Suntem în zi/ Suntem cu tine, Elohim”
      Într-un timp ca acesta, la vreme de veselie și de întâmpinare a unui An Nou, să găsim momente în care, adâncindu-ne în noi înșine, să-L căutăm pe Dumnezeu. E timpul să facem efortul acesta! Să redescoperim dragostea și generozitatea, fapta și rugăciunea care cheamă harul ce înnobilează în Dumnezeu viețuirea noastră.
      Este deja Anul care vine!
      Inspector scolar,
      pr. prof. dr. Adrian Alexandrescu

      Sfânta Familie de la Nazaret

      Lumea, de-a lungul istoriei a evoluat spre sfințenie apropiindu-se de Cristos și a decăzut îndepărtându-se de El. Nașterea lui Cristos, sărbătorită de toți oamenii de bunăvoință, a devenit ca un semn ce stârnește împotrivire, pentru că lumea nu mai poate gândi păgânește, ci creștinește. Și, cu toate acestea, păgânismul pare să revină, iar semnele păgânismului se văd și printre creștinii nepătrunși de spiritul Crăciunului, ci de magia mondenă a sărbătorilor de iarnă, magie care îi hrănește cu vanitate, orgoliu, egoism și falsitate… care distrug lent sau agresiv familia creștină. De ce familia de azi este privită de foarte mulți ca un bun de consum, o manifestare a egoismului, producând răni sufletești? Oare nu asistăm pasiv la o revenire a păgânismului? Cum putem depăși această criză a familiei?

      Răspunsul ni-l oferă Sfânta Scriptură: Sfânta Familie de la Nazaret! Este numită astfel tocmai pentru că aici este prezent Isus, iar Sfânta Fecioară Maria și Sfântul Iosif ne arată că într-o familie creștină mama și tatăl au roluri bine definite și de neignorat, indiferent de felul lumesc de a gândi; să nu uităm că Dumnezeu a decis astfel! Iubirea respectă pașii pentru căsătorie și nu se admite concubinajul sau jocul de-a adulții ori conviețuirile de probă, semne ale vieții fără har. Maria și Iosif sunt fideli lui Dumnezeu, împreună merg spre Betleem, se acceptă reciproc și cu respect, sunt oameni de rugăciune, sunt modele pentru fiecare dintre noi.

      Dacă vrem familii durabile, să imităm exemplul Sfintei Familii de la Nazaret, unde tăcerea ne cufundă în rugăciune, ne eliberează de zbucium, de neliniști, de orgolii și de instabilități; liniștea interioară e mai puternică decât aurul și nu rănește sufletele. O familie liniștită este plină de iubire și armonie, aici se dezvoltă credința, speranța și dragostea curată, iar familia nu e construită pe nisip și nici nu trăiește în minciună. Aici, părinții și copiii se roagă și iubirea dintre ei este semnul casei construită pe stâncă și nu pe paie putrede; o familie nu se desparte din prea multă rugăciune, dar cu siguranță din lipsa acesteia.

      Sfânta Familie de la Nazaret este modelul pentru familiile de astăzi. Dacă ne dorim o familie durabilă, unde să iubim și să fim iubiți, acolo nu trebuie să lipsească tăcerea, munca și rugăciunea, pentru că fără de Cristos nimic nu putem face. Oare atâtea istorii ratate nu ne dau de gândit?

      Pr. Cristian Diacu,
      Parohia Catolică „Înălţarea Sfintei Cruci” Luizi-Călugăra

      O zi din viața Gretei într-o lume fără petrol

      CC-BY-4.0:©European Union 2019–Source: EP

      Într-o dimineață rece de iarnă în Suedia, o fetiță drăguță numită Greta s-a trezit într-o lume perfectă, în care nu existau produse pe bază de petrol care să distrugă pământul. A aruncat deoparte cearceaful de bumbac și pătura de lână și a pășit pe o podea de pământ acoperită cu coajă de salcie.

      „Ce este asta?” a întrebat ea.

      „Coajă de salcie”, a răspuns nașa ei.

      „Ce s-a întâmplat cu covorul?” a întrebat ea.

      „Covorul era din nailon, care este fabricat din butadienă și cianură de hidrogen, ambele produse din petrol”, a venit răspunsul.

      Greta a zâmbit, recunoscând că sunt necesare ajustări pentru a salva planeta, și s-a îndreptat spre chiuvetă să-și spele dinții, unde în loc de periuță de dinți, a găsit o crenguță de salcie, sfărâmată la un capăt pentru a expune fibrele de lemn.

      „Periuța ta veche de dinți?” a observat nașa ei, „Tot din nailon.”

      „Unde este apa?” a întrebat Greta.

      „Jos pe drum, în canal”, a răspuns nașa ei, „Doar asigură-te că eviți apa cu holeră în ea.”

      „De ce nu avem apă curentă?” a întrebat Greta, devenind puțin iritată.

      „Ei bine”, a spus nașa ei, care întâmplător predă inginerie la MIT, „De unde să începem?”

      A urmat un monolog lung despre cum robinetele de la chiuvetă necesită garnituri elastomere și cum țevile de cupru conțin cupru, care trebuie să fie extras, și cum este imposibil să faci echipament de excavare complet electric fără lubrifiere sau anvelope și cum minereul trebuie topit pentru a produce metal, și asta este dificil de făcut doar cu electricitate ca sursă de căldură, și chiar dacă folosești doar electricitate, firele au nevoie de izolație, care este pe bază de petrol, și deși marea majoritate a energiei Suediei este produsă într-un mod prietenos cu mediul  – hidro și nuclear – dacă faci un bilanț de masă și energie în jurul întregului sistem, totuși ai nevoie de multe produse pe bază de petrol cum ar fi lubrifianți și nailon și cauciuc pentru anvelope și asfalt pentru a umple gropile și ceară și plastic pentru iPhone și elastic pentru a-ți ține chiloții în timp ce operezi un furnal de topire a cuprului și…

      „Ce este la micul dejun?” a intervenit Greta, pe care o durea deja capul.

      „Ouă proaspete, de la pui hrăniți în aer liber”, a răspuns nașa ei. „Crude.”

      „Dar cum, crude?” a întrebat Greta.

      „Ei bine…”, Și încă o dată, Gretei i s-a explicat despre nevoia de produse pe bază de petrol precum uleiul de transformator și zeci de produse pe bază de petrol esențiale pentru producerea metalelor pentru tigăi și în final a fost educată despre cum nu poți avea o lume fără petrol și apoi să gătești ouă. Cu excepția cazului în care smulgi gardul din față și aprinzi un foc și gătești cu grijă oul într-o coajă de portocală, așa cum faci la Cercetași. Nu că mai găsești portocale în Suedia acum.

      „Dar vreau ouă poșate ca cele făcute de mătușa Tilda”, s-a plâns Greta.

      „Tilda a murit astăzi dimineață”, a explicat nașa ei. „Pneumonie bacteriană.”

      „Ce?!” a intervenit Greta. „Nimeni nu moare din cauza pneumoniei bacteriene! Avem penicilină.”

      „Nu mai avem”, a explicat nașa, „Producția de penicilină necesită extracție chimică cu acetat de isobutil, care, dacă știi chimia organică, este pe bază de petrol. Mulți oameni mor, ceea ce este o problemă pentru că nu există o modalitate ușoară de a scăpa de cadavre, deoarece utilajele de săpat au nevoie de ulei hidraulic și crematoriile nu pot arde cu prea multe corpuri folosind drept combustibil gardurile și mobilierul suedez, care dispar rapid – sunt folosite pe piața neagră pentru a prăji ouă și a încălzi.”

      Acesta reprezintă doar o fracțiune din ziua Gretei, o zi fără microfoane în care să strige și o zi fără multă mâncare, și o zi fără bărci din fibră de carbon în care să navigheze, dar o zi care va salva planeta.

      Reveniți mâine când Greta va avea nevoie de o obturație de canal și află cum se sintetizează Novocaina.

      Sursa

      Urșii din centrul Bacăului

        Un eveniment captivant a avut loc în Piața Tricolorului, transformând spațiul urban într-o scenă de basm. Într-o atmosferă vibrantă, localnicii și turiștii s-au adunat pentru a asista la un tradițional dans al ursilor, o manifestare culturală autentică care își are rădăcinile în folclorul românesc.

        Publicul a fost captivat de spectacolul colorat și plin de viață, iar zâmbetele și aplauzele au însoțit fiecare pas al dansului. Atmosfera magică a fost amplificată de luminițele stradale care aruncau umbre dansatoare pe pavajul pieței, creând astfel o scenografie de poveste.

        Dansul ursilor din Piața Tricolorului a fost nu doar o manifestare culturală, ci și o ocazie pentru comunitatea locală să se reunească și să celebreze tradițiile strămoșești. Această filmare aduce în prim-plan frumusețea și autenticitatea unei moșteniri culturale păstrate cu mândrie în inima Bacăului.

        Video: Ovidiu Imbrea

        Măsuri de ordine la manifestările tradiționale de Anul Nou în localitatea Oituz

          Începând cu data de 31 decembrie 2023 și până pe 2 ianuarie 2024, Gruparea de Jandarmi Mobilă „Alexandru cel Bun”, alături de Inspectoratul de Poliție Județean Bacău și Inspectoratul pentru Situații de Urgență al județului Bacău, va desfășura măsuri integrate pentru asigurarea ordinii și siguranței publice la manifestările tradiționale de Anul Nou din localitatea Oituz.

          Cu un istoric bogat al acestor evenimente, jandarmii, polițiștii și pompierii vor acționa în mod preventiv pentru a preveni manifestările excesive și pentru a descuraja folosirea unor obiecte interzise de către membrii cetelelor implicate.

          Forțele de ordine vor monitoriza îndeaproape comportamentul celor 7 cete de urători, de la constituirea acestora până la încheierea manifestărilor, având în vedere importanța prevenirii unor situații nedorite.

          Se acordă o atenție deosebită situațiilor care pot pune în pericol siguranța participanților și fluiditatea traficului rutier și pietonal pe DN 11 și străzile adiacente. Acestea sunt utilizate de cei care practică „obișnuielile locului” și sunt vizitate de un public numeros din comunitate și de persoane aflate în tranzit.

          Pentru a asigura un climat de sărbătoare fără incidente, se recomandă comunității să fie responsabilă și să respecte îndrumările forțelor de ordine prezente în zonele respective.

          Delimitarea de persoanele care ar putea pune în pericol siguranța este esențială pentru protejarea fiecărui individ prezent la evenimente.

          În cazul în care sunteți martor sau victimă a unor fapte antisociale, vă îndemnăm să solicitați sprijinul forțelor de ordine prezente în zonă, fie direct sau prin apel la Serviciul Național Unic pentru Apeluri de Urgență 112.

          Se subliniază faptul că nu se va tolera nicio abatere de la normele legale, iar orice încălcare constatată va fi sancționată conform legislației în vigoare.

          În final, apelul autorităților este unul clar: adoptați un comportament civilizat și luați decizii responsabile pentru ca aceste zile de sărbătoare să rămână cu amintiri plăcute și sigure pentru toți locuitorii din Oituz.

          Recomandările pompierilor pentru Revelion

            Cu trecerea dintre ani în apropiere, pompierii ne amintesc de importanța priorității siguranței în timpul petrecerilor de Revelion. Cu dorința sinceră ca acest moment de sărbătoare să fie marcat doar de evenimente fericite, aceștia transmit câteva recomandări esențiale pentru organizatorii de evenimente și participanți:

            Respectați Capacitatea Maximă a Spațiului: Organizatorii petrecerilor de Revelion trebuie să respecte cu strictețe capacitatea maximă de persoane în spațiul în care se desfășoară evenimentul. Astfel, se asigură că evacuarea în caz de urgență este eficientă și că participanții beneficiază de un mediu sigur.

            Asigurați Funcționarea Mijloacelor Tehnice de Apărare împotriva Incendiilor: Este esențial ca spațiile în care se organizează petrecerile să dispună de mijloace tehnice de apărare împotriva incendiilor în perfectă stare de funcționare. Verificarea și întreținerea regulată a acestor echipamente reprezintă o măsură preventivă crucială.

            Respectați Interdicția de Fumat: În conformitate cu prevederile legale, fumatul este interzis în toate spațiile publice închise. Organizatorii sunt responsabili să informeze participanții cu privire la această regulă și să asigure respectarea ei.

            Instruiți Personalul în Domeniul Apărării împotriva Incendiilor: Personalul cu atribuții în domeniul apărării împotriva incendiilor și cei responsabili de intervenție la locul de muncă trebuie să fie bine instruiți. Cunoștințele solide în materie de securitate pot face diferența în gestionarea situațiilor de urgență.

            Asigurați Măsurile de Evacuare: Un plan de evacuare bine pus la punct este esențial pentru siguranța participanților. Organizatorii trebuie să se asigure că toate căile de evacuare sunt bine semnalizate și accesibile, în cazul producerii unei situații de urgență.

            În plus, dacă se intenționează organizarea de activități în aer liber, acestea trebuie desfășurate în conformitate cu legislația în vigoare, respectând distanța de siguranță față de elemente precum oameni, animale, clădiri, arbori și autovehicule.

            Pompierii, în control

              În cursul zilei de ieri, 29 decembrie a.c, inspectorii de prevenire din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență “Mr. CONSTANTIN ENE” al Județului Bacău au efectuat cinci controale pe linia apărării împotriva incendiilor, la operatorii economici din județ.

              În urma acestora, au fost constatate 36 deficiențe și au fost aplicate următoarele sancțiuni contravenționale: 32 avertismente și 4 amenzi în cuantum de 58.500 lei.

              Printre deficiențele constatate, se numără: punerea în funcțiune a construcțiilor fără obținerea autorizației de securitate la incendiu, reducerea dimensiunilor căilor de evacuare și neasigurarea funcționării la parametrii proiectați a iluminatului de securitate pentru marcarea căilor de evacuare.

              Totodată, a fost resigilat un obiectiv cu destinația turism și alimentație publică, ca urmare a finalizări lucrărilor de implementare a măsurilor de apărare împotriva incendiilor, până la obținerea autorizației de securitate la incendiu.

              Facem mențiunea că, acestui obiectiv i-a fost aplicată măsura complementară de oprire a funcționării ori utilizării, la începutul lunii Ianuarie, în urma executării unui control tematic de specialitate, pe timpul căruia au fost constatate încălcări grave ale cerinței de securitate la incendiu, conform H.G.R. 915/2015.

              Aceste controale se organizează periodic, urmărindu-se cu prioritate, fără a se limita la acestea, următoarele aspecte:

              -Respectarea capacității maxime de utilizatori prevăzută în autorizația de securitate la incendiu sau în autorizația de funcționare emisă de autoritatea publică locală;

              -Respectarea cerințelor care au stat la baza emiterii emiterii autorizației de securitate la incendiu;

              -Asigurarea condițiilor de evacuare a utilizatorilor;

              -Asigurarea dotării cu mijloace de apărare împotriva incendiilor;

              -Existența și funcționarea instalațiilor de detecție avertizare și alarmare, a instalațiilor de stingere, a instalațiilor de iluminat de siguranță, etc.

              În această perioadă, activitățile de control sunt orientate, cu precădere, la obiectivele la care se organizează Revelionul, evenimente cu public numeros și la care se pot înregistra aglomerări de persoane.

              Festivalul de Datini și Obiceiuri Strămoșești din Comănești

              Cu entuziasmul specific sărbătorilor de iarnă, Comăneștiul a găzduit recent Festivalul de Datini și Obiceiuri Strămoșești, eveniment ce a atras iubitorii tradițiilor autentice într-o atmosferă plină de bucurie și energie. De la parada formațiilor de datini și până la impresionanta paradă a „Urșilor de la Comănești”, orașul s-a transformat într-un spectacol viu al moștenirii culturale, unde participanții de toate vârstele au avut parte de momente memorabile.

              Parada, deschisă de formațiile locale, a fost punctul culminant al evenimentului, oferind o incursiune în tradițiile strămoșești păstrate cu dragoste și pasiune de comunitatea locală. „Urșii de la Comănești” au impresionat cu dansuri și obiceiuri de iarnă, transmițând emoție și bucurie spectatorilor adunați în număr mare pe străzi.

              Cu toate acestea, în spatele acestui eveniment plin de culoare și tradiție, se află eforturile depuse de Jandarmeria Bacău pentru a asigura ordinea publică și siguranța participanților. Misiunea jandarmilor a început odată cu deschiderea oficială a festivalului și a inclus monitorizarea atentă a evenimentelor, intervenția rapidă în situații de urgență și asigurarea unei prezențe vizibile pentru a descuraja orice incidente.

              Eforturile susținute ale jandarmilor au fost vizibile în mod special în ceea ce privește asigurarea unui traseu sigur pentru parada formațiilor și a „Urșilor de la Comănești”. Prin distribuirea eficientă a forțelor și stabilirea unor puncte cheie de control, Jandarmeria Bacău a reușit să ofere un cadru sigur pentru desfășurarea evenimentelor.

              De asemenea, comunicatul emis de Jandarmeria Bacău subliniază recunoștința față de sprijinul primit din partea comunității și a celor care au participat la festival. Colaborarea strânsă între jandarmi, organizatori și participanți a contribuit la succesul și siguranța desfășurării festivalului.

              Cine trage sforile?

              Mă străduiesc, cum pot și eu, să înțeleg câte ceva din lumea în care trăim, tot mai instabilă, nesigură. Teama plutește în aer. Vreau să țin departe de mine anxietatea, să mă feresc de alunecarea în depresie. Ce se întâmplă în lume e din ce în ce mai complicat, greu de înțeles,  schimbările sunt rapide, noi tehnologii apar într-un ritm amețitor, iar inteligența artificială modifică profund lucrurile, relațiile cu societatea și cu noi înșine. Bine ar fi să ne uităm mai bine, mai atent la natură, așa zic unii oameni cu scaun la cap, cu minte lucidă și cu îndelungată experiență în cercetare. Să primim lecții de înțelepciune de la cei mai mici, mai umili dintre noi, de la păsări, de pildă,  după cum sună îndemnul lui Philippe J. Dubois și Èlise Rousseau, autori ai unui   captivant „Mic tratat de filosofie a păsărilor”. În care găsim numeroase și grăitoare exemple, oferite de micii „maeștri ai gândirii”, despre cum se poate trăi mai profund și cu mai mult respect față de ritmurile noastre firești. Pentru că toate obiceiurile, cazurile povestite relevă o morală, mă opresc la secvența 14 numită: „Oglindește ierarhia adevărată putere?”, cu subtitlul „Corbul și vulturul”. Rezumatul este următorul: pe o pajiște, unde se află stârvul unui animal mare, aterizează câțiva corbi, ca să se înfrupte. Dar, deodată, se ivește un vultur cenușiu, cu o impresionantă anvergură a aripilor, care-i pune pe fugă. Vor sosi apoi alți vulturi, mai puternici, și se instaurează rapid o ierarhie. Dacă însă acolo ar ajunge un vulpoi, el ar pune imediat pe fugă păsăretul. Cei puternici vor înfuleca din pradă și se vor căzni apoi să digere, iar corbii vor reveni și vor ciuguli liniștiți resturile. În altă situație, niște păsări de mlaștină, bătăușii, se întrec pentru a cuceri femelele. Masculii  „alfa” se umflă în pene, se luptă, în timp ce masculii „beta”, nu atât de viguroși ca primii, stau pe margine și nu șovăie să profite de această pleașcă, „onorând discret pe vreuna dintre frumoasele din apropiere”, relatează cu umor autorii. Morala? Și în viața noastră vedem adeseori cum niște fanfaroni își încordează mușchii, ca să atragă atenția mulțimii. Unii dintre ei luptă din greu să ajungă în vârf, după care, epuizați de efort, nu reușesc să se mențină acolo, locul lor fiind imediat luat de alții. Pentru cei ajunși la putere, avertizează autorii, vor fi mereu vulturi, vulpoi, masculi „beta”, care le vor face existența imposibilă. „Pe cine și ce dominăm când obținem puterea? Nu cumva cel care stă deoparte este, de fapt, cel care trage toate sforile? Cel care nu ține să se bage în față, dar acționează altfel și mai bine? Ierarhia este numai un joc: timpul pe care-l pui la bătaie pentru a ajunge în vârful piramidei este infinit mai lung decât acela în care te poți menține acolo.”

              Ariviștii obsedați de putere, de escaladarea rapidă a scării sociale, ambițioșii fără scrupule nu cunosc bucuria de a trăi, nu văd lucrurile mici, aparent neînsemnate, dar care sunt sarea vieții. În ceea ce mă privește, am crezut întotdeauna într-o singură putere îngemănată, a minții și a sufletului, în forța interioară a oamenilor înzestrați și cu un caracter frumos. Am admirat mereu eleganța simplității, firescul purtărilor alese, modestia. Și cred că adevărații oamenii de cultură nu pot fi altfel decât modești, pentru că au intrat în contact cu operele marilor genii ale omenirii și astfel își pot da seama de propriile limite. Cultura umanizează, te ajută să înțelegi mai multe lucruri, conexiunea dintre ele, și te poate face mai tolerant, mai bun, în stare de compasiune, de empatie. Așa că pentru anul nou în care intrăm vă doresc să vă sporiți puterile inimii și să fiți iubitori, pentru că iubirea este creație, transfigurare. Nu uitați că: „Nu există nenorocire mai mare decât a-ți pierde sufletul: a nu înțelege asta, a fi indiferent la pierderea propriului suflet e pur și simplu imbecilitate, care nu e niciodată o scuză, ci o circumstanță agravantă”. Am reprodus vorbele lui Alexandru Paleologu, pentru care sufletul era realitatea cea mai de preț.

              Să fiți sănătoși și veseli în Noul An, ca să vă faceți viața mai bună și mai frumoasă!

              Carmen MIHALACHE

              Suferința: oblojitor sau zdrenţuitor de suflete? (V)

              Există pustiuri ale sufletului pe care suferința, numai și numai suferința, le poate trezi la viață 

              Teologia patristică evidenţiază şi din perspectiva medicinii rolul suferinţei. Pentru asceţi şi mistici, suferinţa purifică trupul şi spiritul. Calea suferinţei este urmată de primii apostoli, drumul virtuţii fiind cel al crucii. Următorii apostoli vor urma această cale atât de dragă celor care populează universul dostoievskian. Pentru teologii patristici suferinţa nu face păcatul să înceteze, dar sprijină renaşterea eului. Insul nu este chemat doar să rabde suferinţa, ci să o şi biruiască. În acest punct, eroul dostoievskian urmează o altă cale: suferinţa, curtată cu voluptate, nu este învinsă, ci mereu sporită. El n-are însă doctrina suferinţei; trăieşte astfel, din instinct, karamazovian, stavroghinian, raskolnikovian… Pentru Dostoievski „suferința este o boală fără care nu se poate învia omul din om. […] Suferința este un prilej de a spori viul și de a recuceri umanitatea, redându-l pe om – omului și îmbogățindu-i astfel viața, care e atât de uriașă, încât Duhul ei Sfânt, căruia îi spune cu fermitate da, justifică din start, spunea undeva Nietzsche, orice durere, oricât de monstruoasă și de absurdă ar fi aceasta”, scrie Aura Christi („Dostoievski – Nietzsche. Elogiul suferinței”, București, Editura Academiei Române, 2013, p. 50). Blóy spunea, tulburător de frumos, că sunt în inima omenească locuri inexistente și unde suferința intră spre a le da în sfârșit ființă. Cred că și Dostoievski ar fi aplaudat această perspectivă a decriptării sensului profund al suferinței. Există pustiuri ale sufletului pe care suferința, numai și numai suferința, le poate trezi la viață.

              În spațiul cultural românesc, poate că nimeni nu a nuanțat mai fericit sensurile suferinței, pornind de la creștinism, trecând prin Dostoievski, dar și prin propria-i Golgotă, decât Steinhardt. „Jurnalul fericirii” este și un fel de… „manual” care te face să pricepi profunzimile acestui sentiment. O trăire care, zice Berdiaev, trebuie raportată mereu la rău, căci „Răul este legat de libertate. De aceea libertatea tinde spre suferinţă. Calea libertăţii este calea suferinţei” (Nicolai Berdiaev, „Filosofia lui Dostoievski”, Iași, Editura Institutul European, 1992, p. 69). „Domnul venise să bea paharul până la fund şi să se boteze cu botezul crucii”, scrie Steinhardt, ,,dar în grădina măslinilor, când se apropia momentul, tot s-a rugat să fie scutit a deşerta paharul. Desigur, adaugă: Facă-se voia ta. Şovăiala totuşi a fost reală. Iar pe cruce, în ciuda comunicării idioamelor, în ciuda faptului că avea deplina conştiinţă a învierii, natura omenească pare să fi covârşit oarece timp – după cum, contrapunctic, a predominat natura divină pe Tabor –, căci altfel nu s-ar fi auzit atât de firescul mi-e sete şi nici atât de allzumenschlich-ul: Dumnezeul meu, de ce m-ai părăsit?” („Jurnalul fericirii” , Editura Polirom, Iaşi, 2008, p. 120). Crucificatul devine, așadar, uman. Suferința este doar a omului. Zeii, divinitatea nu trăiesc această încercare. În Hristos vorbește omul din El, dar nu oricând, ci mai ales în momentele în care îl curtează suferința. Este începutul drumului către acceptarea măreață a sacrificiului. Hristos nu oferă mulțimii un spectacol divin, ci unul omenesc: „Dacă şi-ar fi păstrat – măcar în parte – impasibilitatea pe cruce, dacă n-ar fi gustat din plin deznădejdea omului, evenimentul petrecut pe Golgota n-ar fi fost – pentru filosofi, pentru preoţi şi pentru prostime – prilej de poticnire şi sminteală, ci «scenariu», ori «ritual», deci admisibil, comestibil” (ibid., pp. 122-123). Golgota devine un teritoriu uman cucerit de umanul divinității Sale. „Prin moarte, Socrate se ridică de la condiţia de om la cea de zeu”, în vreme ce Hristos „coboară până în straturile cele mai de jos ale condiţiei umane” (ibid., p. 124). În „Frații Karamazov”, Ivan îi spune seraficului său frate, Aleoșa: „Aşadar, cum spuneam, admit existenţa lui Dumnezeu; o admit cu dragă inimă, după cum admit deopotrivă înţelepciunea, ca şi finalitatea lui, care ne este cu desăvârşire necunoscută; cred în armonia eternă, cu care – zice-se – ne vom contopi cândva, cred în cuvântul spre care tinde întregul univers şi care, fiind el însuşi Dumnezeu, este în acelaşi timp aspiraţia către dumnezeire, cred în toate câte mai sunt, chiar şi în infinit. Ce puzderie de cuvinte s-au făurit ca să exprime toate astea! Pe cât se pare, sunt pe calea cea bună, nu-i aşa? Şi acum închipuieşte-ţi că, în ultimă instanţă, totuşi, eu nu accept lumea asta a lui Dumnezeu, în finalitatea ei, n-o accept, deşi ştiu că există; pur şi simplu n-o admit. Nu spun că nu-l accept pe Dumnezeu, înţelege-mă, ci nu accept lumea plăsmuită de el, această creaţie divină. Şi nici prin gând nu mi-ar trece c-am s-o pot accepta vreodată” (F.M. Dostoievski, „Fraţii Karamazov”, vol. I, București, Editura Cartea Românească, 1986, pp. 417-418). Ivan își argumentează opțiunea cu trimitere la faptul că în creația divină există Răul și Suferința. Într-o creație perfectă, aceste suplicii n-ar avea ce căuta, cu atât mai mult că nici universul inocent al copilăriei nu este scutit de trăirea lor: „Ascultă-i, se adresează el lui Aleoşa – dacă lumea trebuie să sufere pentru a răscumpăra prin suferinţă acea nepieritoare armonie, ce caută aici copilaşii, explică-mi şi mie, te rog?” (ibid., p. 437). Poate că răspunsul lui Simone Weil l-ar răvăși pe Ivan, cel care voia să hăituiască suferința din Om: „Extraordinara măreţie a creştinismului vine din faptul că nu caută un remediu supranatural pentru suferinţă, ci o utilizare supranaturală a suferinţei” (Simone Weil, „Greutatea şi harul”, București, Editura Humanitas, 2003, p. 123). Ca și argumentul lui Steinhardt, care ne spune că suferința este cea care urmează viața; sau poate că viața urmează suferința. O suferință mereu nouă, mereu izbăvitoare, o suferință care ne ajută să dărâmăm zidurile subteraniste din noi. Dar cum se ivesc noi și noi ziduri, suferința capătă și justificare… pragmatică. Suntem logodiți pe vecie cu ea, chiar dacă, rațional, e greu de acceptat, nu o putem înțelege. Suferința locuiește în inimă. Privind către suferința din sufletul creștinului care nu are îndoieli, Simone Weil zice aproape dostoievskian: „Prin bucurie, frumuseţea lumii ne intră în suflet. Prin durere ea ne intră în carne” („Iubirea lui Dumnezeu şi nenorocirea”, în vol. „Autobiografie spirituală”, București, Editura Humanitas, 2004, pp. 85-86). Și lui Mîșkin, marele inocent, i-ar tresări frumos sufletul la auzul unei asemenea vești. Cât de mult trebuie să trăim suferința? Dostoievski nu ne-a sugerat că trebuie să fim robii ei, după cum nu ne-a sugerat nici faptul că trebuie să cultivăm suferințele inutile. Ion Mânzat sintetizează fericit crezul dostoievskian al suferinței: „Pentru Dostoievski, suferința este trăire atât dulce, cât și amară. Trebuie să fim atinși, dar nu consumați de suferință. De multe ori omul nu poate transforma suferința și intră într-o stare de autocompătimire și se identifică cu ea. Transformând suferința, creăm viața. Suferința întărește și spiritualizează” („Psihologia creștină a adâncurilor. F.M. Dostoievski contra Freud”, București, Editura Enciclopedic Gold Univers, 2009, p. 589). A accepta suferința nu este doar o virtute creștină; este un firesc al ființării. Stoicii ne-au spus că a fi virtuos înseamnă a fi indiferent la durere și suferință („apatheia”). Ceea ce, firește, în ordine… terestră, dacă nu candidezi la statutul de sfânt, este mai dificil de înțeles. Exagerând, desigur, am putea spune că, în manieră modernă gândind, ar trebui să cugetăm fiecare dintre noi la zămislirea unui management personal al suferinței. Dostoievski ne-ar putea fi un consilier minunat în realizarea acestui demers. El, cel care ne-a spus că pentru poporul rus este esențială „nevoia de suferință perpetuă și nepotolită, pretutindeni și în toate”. Mai mult, credea că de această sete de suferință poporul rus s-a molipsit de la începutul veacurilor, și că, până și în fericire, la ruși există măcar o fărâmă de suferință, altfel fericirea lor n-ar fi deplină.

               

              Recomandările jandarmilor montani cu prilejul Sărbătorii de Anul Nou

                Ne aflăm în sezonul rece și ne apropiem cu pași repezi de trecerea dintre ani, care cu siguranță va fi petrecută și în natură de mulți turiști, ca în fiecare an.

                Fenomenele meteorologice devin din ce în ce mai imprevizibile, astfel că jandarmii montani din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Județean Bacău au câteva recomandări de care trebuie să ținem cont atunci când plecăm într-o drumeție.

                Vă recomandăm să vă informați cu privire la itinerariul propus, prognoza meteo şi condiţiile climatice locale, purtați echipament adecvat și urmați doar traseele marcate. Dacă aveți posibilitatea, aflați informații despre starea traseului pe care îl veți parcurge, chiar dacă alegeți mașina ca mijloc de deplasare. Încercați să rețineți cât mai multe repere întâlnite pe traseul parcurs, iar dacă vă întâlniți cu animale sălbatice nu le hrăniți și sub nicio formă nu încercați să interacționați cu acestea.

                În cazul apariţiei unei situaţii de dificultate sau de risc la adresa integrităţii, sănătăţii sau a vieţii, solicitați ajutorul prin intermediul numărului unic pentru apeluri de urgenţă 112.

                Inspectoratul de Jandarmi Județean Bacău urează tuturor cetățenilor Sărbători liniștite și un An Nou în siguranță!

                ULTIMELE ȘTIRI