Protestatari libanezi au incendiat consulatul danez din Beirut, duminica, an semn de protest fata de publicarea caricaturilor cu profetul Mahomed, o actiune ce escaladeaza tensiunile, dupa ce violente similare s-au anregistrat sambata an Siria, relateaza Reuters. Mii de persoane, unele purtand steaguri verzi islamice, au scandat &#8222Allah este cel mai mare!” an fata cladirii an flacari. Unii stateau pe un vehicul al pompierilor – una dintre cele trei care au fost avariate de protestatari pentru a-i ampiedica pe pompieri sa stinga incendiul. Deocamdata nu este clar daca an cladire se afla cineva an momentul izbucnirii incendiului. Fortele de securitate libaneze au facut uz de gaze lacrimogene ampotriva protestatarilor – an numar de circa 20.000 – care se andreptau catre consulatul danez. Martori oculari au declarat ca fortele de securitate au tras focuri de avertisment si au folosit tunuri cu apa pentru a dispersa protestatarii, care au incendiat doua vehicule ale Apararii civile, o masina a politiei si un jeep militar. Potrivit unei surse, mai multi clerici musulmani au iesit an strada pentru a face apeluri la calm. &#8222Nici un alt Dumnezeu an afara de Allah, Mohamed este profetul sau!” – au scandat protestatarii, care au aruncat cu pietre an fortele de securitate. Mai multe persoane au lesinat din cauza gazelor lacrimogene. Premierul libanez Fouad Siniora a condamnat violentele la care s-au dedat protestatarii. &#8222Nu au nici o legatura cu islamul. Destabilizarea securitatii si vandalismul dau o imagine gresita despre islam. Profetul Mahomed nu poate fi aparat asa”, a subliniat el. Premierul a mai spus ca protestatarii au atacat si masini si magazine din zona. Mohammad Rashid Qabani, principalul lider sunnit din Liban, a lansat un apel la calm. &#8222Nu dorim ca exprimarea condamnarii noastre (fata de publicarea caricaturilor) sa fie folosita de unii pentru a prezenta o imagine distorsionata a islamului. Astazi ne confruntam cu un test foarte important. Lasati ca exprimarea condamnarilor noastre sa fie an conformitate cu valorile islamului”, a subliniat el.Sambata, protestatari sirieni au incendiat ambasadele daneza si norvegiana din Damasc si au avariat reprezentanta diplomatica a Suediei. Tarile scandinave si Statele Unite au condamnat Siria pentru ca nu a reusit sa asigure securitatea ambasadelor.

Ministerul danez al Afacerilor Externe apreciaza ca situatia din capitala Libanului a scapat de sub control, dupa ce sediul consulatului sau din Beirut a fost incendiat si se anregistreaza ciocniri antre manifestanti si fortele de ordine, relateaza AFP. &#8222Situatia din Liban a evoluat negativ an cursul zilei de duminica. Situatia din Beirut nu mai este sub control”, precizeaza ministerul danez, care asi sfatuieste cetatenii sa renunte la calatoriile spre Liban.

Copenhaga a cerut danezilor din Liban sa se antoarca acasa

Potrivit unor surse medicale, 28 de persoane au fost ranite.Numeroase persoane au fost evacaute dupa inhalarea de gaz lacrimogen sau din cauza unor fracturi. Cateva mii de manifestanti s-au andreptat, duminica, spre cartierul crestin Achrafiye, unde se afla reprezentanta diplomatica daneza, pentru a protesta fata de publicarea caricaturilor cu Mahomed. Ei au atacat magazine si proprietati din acest cartier situat an estul capitalei libaneze. Manifestantii, care se reunisera la ora locala 11.00, au fost opriti initial la 200 de metri de cancelarie de catre fortele de ordine care patrulau an zona. Unii protestatari au reusit sa forteze cordonul de securitate si au dat foc cladirii. Protestatarii – cateva mii potrivit estimarilor corespondentilor de presa – au raspuns la chemarea unui grup intitulat &#8222Miscarea nationala pentru apararea profetului Mahomed”. Copenhaga a cerut imediat cetatenilor danezi din Liban sa se antoarca acasa. Sambata, proteste similare au avut loc an Siria, cladirile care adaposteau ambasadele Danemarcei, Norvegiei, Suediei si statului Chile fiind incendiate. Danemarca si Norvegia si-au rechemat cetatenii din Siria si au anceput deja evacuarea lor.

Ungureanu: Agresivitatea nu este o forma de critica la adresa unei caricaturi

Ministrul roman de Externe, Mihai Ungureanu, a facut apel, duminica, la mai multa moderatie an legatura cu evenimentele din ultimele zile din Siria si Liban, apreciind ca agresivitatea nu poate fi considerata critica la adresa unei caricaturi. &#8222Excesul de violente, agresivitate nu cred ca reprezinta o forma de critica la adresa unei caricaturi”, a declarat Ungureanu la Munchen. an opinia sa, ultimele evenimente politice din Siria, precum si angrijorarea comunitatii internationale fata de dosarul iranian trebuie privite de factorii de decizie cu grija, seriozitate si ponderare. De asemenea el a spus ca Europa spiritului liber &#8222nu-si poate cenzura nici opiniile, nici concluziile ideologice, dar acesta nu este un atac la politica sau cultura sau religia altor state”. El aminteste ca dialogul cultural trebuie sa fie liber si fara cenzura si poate sa evolueze uneori an satira. Ungureanu s-a exprimat speranta ca nu vor continua problemele din ultimele zile si a atras atentia ca este importanta o atitudine de respect si antelegere &#8222fata de tot ce anseamna lumea libera”.Scris de Mediafax

Disputa pentru sefia formatiunii rezultate din fuziunea PNL-PD a aprins spiritele conducerii liberale, care a votat &#8222pentru” unirea cu democratii, dar au pus conditia ca noul partid sa nu fie condus de Vasile Nistor, presedintele PD. Surse din interiorul PNL au declarat pentru DESTEPTAREA ca liderul PD Bacau ar fi fost catalogat drept &#8222impostor politic”. Liderii PNL Bacau au confirmat cu jumatate de gura conditiile privind fuziunea votate la sedinta de vineri. Doleantele lor vor ajunge astazi pe masa Comitetului Executiv National al PNL. Liderii PD Bacau au refuzat sa comenteze in vreun fel pozitia omologilor din PNL.

Liberalii bacauani vor sa fuzioneze cu democratii, dar pun o conditie obligatorie: fara Vasile Nistor, presedintele Partidului Democrat (PD) Bacau. Doleanta a fost discutata de catre cei 18 membri ai Comitetului Executiv al Organizatiei Judetene a PNL Bacau, vineri seara, in sedinta fara accesul presei. Desi nu s-au dorit publice, punctele de vedere exprimate de catre membrii Comitetului au razbatut dincolo de peretii Casei &#8222Cancicov”.

Reuniunea de la finele saptamanii trecute s-a produs la solicitarea &#8222Bucurestiului”, care a dorit sa stie ce cred flilialele judetene despre ideea fuziunii PNL-PD. Astfel, conform unor surse de incredere din PNL, liderii liberali au fost extrem de categorici in excluderea democratului Vasile Nistor din ecuatia noii formatiuni politice care ar urma sa apara. Sedinta a fost pigmentata cu vociferari la adresa lui Nistor. Supusa la vot, fuziunea a fost respinsa de trei membri ai Comitetului Executiv. Ceilalti au votat &#8222pentru”, dar cu amendamentul excluderii lui

Vasile Nistor de la sefia partidului. Aceleasi surse au declarat pentru DESTEPTAREA ca liderul PD Bacau ar fi fost catalogat drept &#8222impostor politic”. Cel vizat de acuzele liberalilor nu a putut fi contactat telefonic. O opinie am obtinut, insa, de la deputatul democrat Liviu Miroseanu, un apropiat de-al lui Nistor. &#8222Daca se vor stabili reguli, vor fi generale, nu se vor referi la persoane. Despre votul liderilor liberali, cred ca e o chestiune interna a PNL, nu ne priveste pe noi, deci nu comentez”, ne-a declarat Miroseanu.

Confirmari cu jumatate de gura

Liderul liberalilor bacauani, Romeo Stavarache a confirmat cu jumatate de gura faptul ca s-a discutat despre scoaterea din carti a lui Vasile Nistor in eventualitatea unei fuziuni. &#8222S-a adus in discutie numele mai multor lideri si din PD si din PNL. Eu am propus ca decizia in aceste cazuri sa fie luata de conducerea centrala a Aliantei”, ne-a declarat Romeo Stavarache presedintele Organizatiei Judetene a PNL Bacau, ferindu-se sa pronunte numele lui Vasile Nistor. Viceprimarul Constantin Scripat nu depaseste nici el gradul de confirmare al sefului sau de la partid si de la Primarie. &#8222Am auzit discutii pe aceasta tema. Cei care au cerut asta probabil ca au argumente solide pe care nu le cunosc”, ne-a declarat scurt Scripat.

Orgoliile si interesele franeaza fuziunea

Votul de vineri al liderilor liberali le accenueaza unor democrati scepticismul privind fuziunea &#8222dupa Boc”. Fostul subprefect democrat Constantin Avram spune ca situatia din teritoriu, de la aceasta data, poate duce la o &#8222fuziune prin diviziune”. &#8222Hotararea liberalilor e o decizie luata intr-un for politic si nu o comentez. Nu stiu daca e cea mai buna solutie. Personal am rezerve privind punerea in practica a fuziunii anul acesta pentru ca sunt in joc oarece interese si mari orgolii. Probabil in urmatoarea perioada va avea loc o intalnire intre Romeo Stavarache si Vasile Nistor”, ne-a declarat Avram.

Conditii liberale

Liberalii bacauani au conditionat fuziunea cu PD de acceptarea mai multor propuneri. Ei vor ca actuala denumire, Alianta DA PNL-PD, sa se pastreze pana dupa alegerile generale. De asemenea, liberalii bacauani vor pastrarea doctrinei. Ei argumenteaza prin faptul ca PD nu a fost deocamdata acceptat in Internationala Populara iar PNL detine o pozitie destul de importanta in Internationala Liberala. Organizatia condusa de Stavarache vrea ca presedintii si organele de conducere a filialelor locale ale partidului rezultat in urma fuziunii sa fie alcatuite respectandu-se raportul dintre cele doua partide rezultat la alegerile locale din 2004. Surse din PNL ne-au declarat ca Stavarache ar fi sustinut ca organizatiilor puternice trebuie sa li se dea ocazia sa fie puternice. Vehementa liderilor liberalilor bacauani provine si din rezultatele ultimului sondaj de opinie realizat la nivel local care ar situa PNL la o cota de 57 la suta fata de PD care ar strange putin peste 16 la suta. Doleantele liberalilor bacauani vor ajunge astazi pe masa Comitetului Executiv National al PNL.

Presedintele PD Emil Boc facea marti o declaratie de presa soc. El anunta ca partidul sau a decis fuziunea cu PNL. Tot atunci, el a facut public un calendar politic si a declarat ca raportul politic in momentul de fuziune va fi de unu la unu. Liderii liberalilor bacauani declarau la acea data ca sunt siguri ca, in momentul fuziunii organizatiilor judetene PNL si PD, se va respecta raportul de forte rezultat in urma alegerilor din 2004 adica 2,5 la 1. Ei s-au reunit vineri seara intr-o sedinta a Comitetului Executiv al Organizatiei Judetene tocmai pentru a statua prin vot conditiile in care se va realiza fuziunea PNL si PD la Bacau.Scris de Catalin BEJAN / Florin POPESCU

Dupa ce au scapat de Sarbatori si speriati de arecuperatori”, consumatorii au inceput sa plateasca intretinerea. Ca urmare, in ianuarie au ajuns bani si la CET, nu doar la RAGC, Distrigaz si E-ON, furnizorii de care se tem administratorii asociatiilor de proprietari. Desi bun, ritmul incasarilor acopera doar factura curenta, nu si pe cele restante.

Se poate spune ca la CET Bacau anul 2006 a inceput cu dreptul. Conducerea societatii este multumita ca, in luna ianuarie, incasarile de la asociatiile de proprietari au crescut fata de lunile precedente. „De doua saptamani se incaseaza chiar bine, ne-a declarat directorul general al CET, Vasile Dragusanu. Sumele pe care le-am primit zilnic in aceasta perioada de la partenerii nostri de contract au fost situate intre un miliard si chiar doua pe zi. Datoria de 240 de miliarde a asociatiilor a scazut la 224. Nu pot sa explic acest fenomen”. Ritmul alert al incasarilor este considerat un fenomen intrucat in luna decembrie se incasau in medie 200 de milioane de lei pe zi. Mai mult de atat, 56 de asociatii de proprietari nu au virat catre CET nici macar un leu in ultima luna a anului 2005. Ca urmare, conducerea CET a anuntat la inceputul lunii trecute ca va apela la firme de avocatura pentru recuperarea creantelor de la consumatori. Speriate probabil de perspectiva, asociatiile s-au mobilizat si au crescut ritmul de plata a facturilor pentru agentul termic. Insa, cu o floare nu se face primavara. „In luna ianuare am incasat de la consumatorii casnici 16 miliarde de lei, a mai spus managerul de la CET. Cum factura unei luni de iarna este, in general, de 50 de miliarde de lei, pentru plata ei ar trebui sa primim de la consumatori cam 2,2 miliarde de lei pe zi. S-ar reusi astfel doar plata facturii curente. Cum ramane insa cu debitele?”.
Datoria asociatiilor de proprietari pentru agentul termic furnizat de CET se ridica acum la 188 de miliarde, la care se adauga 36 de miliarde de lei sub forma de penalitati. Ceea ce impresioneaza chiar mai mult deca valoarea debitelor, care la unele asociatii depaseste 5 miliarde de lei, este vechimea lor, unele asociatii avand facturi restante chiar si din martie 2004. Luna aceasta, CET va aplica o noua runda de penalitati. Directorul Dragusanu spune ca nu mai poate tolera situatia si nu intelege de ce societatea pe care o conduce este lasata in coada listei la plata facturilor. Administratorii justifica aceasta practica spunand ca achita intotdeauna intai facturile la gaze, apa si electricitate pentru ca Distrigaz, Regia Autonoma de Gospodarie Comunala si SC E-ON nu accepta intarzierile la plata si sisteaza furnizarea utilitatilor. CET nu a trecut inca la aceasta masura extrema. Calculeaza in schimb penalitati. Numai ca facturile sunt fie refuzate de asociatii, fie netrecute in fisele de intretinere ale consumatorilor. Directorul Dragusanu atrage atentia administratorilor care procedeaza astfel ca incalca legile contabilitatii, „aceasta procedura fiind caz penal”.Scris de Doina MINCU

Din 100.000 de bacauani, peste 300 sunt acuzati de diverse infractiuni. Anul trecut au fost mai putini criminali, dar s-au inmultit talharii. In 2005, prin escrocherii financiare, bugetul de stat a fost vaduvit de 174 miliarde de lei. Pentru ca nu sunt destui procurori, dosarele nerezolvate s-au adunat cu zecile.

Tot mai putini infractori sunt judecati pentru faradelegile comise. Daca in 2004 au ajuns in fata instantei 5.061 de persoane, in 2005 au incalcat legea doar 4.023 de bacauani. Cei mai multi inculpati au fost trimisi in judecata de Parchetul de pe langa Judecatoria Bacau (648), urmat de Parchetul de pe langa Judecatoria Moinesti (680). Procurorii apreciaza ca numarul minorilor acuzati de infractiuni este mai mic fata de anii precedenti, dupa cum au scazut si infractiunile contra persoanei. In 2005 au ajuns in fata instantei sub acuzatia de omor doar 77 de bacauani (fata de 117 ), iar pentru lovituri cauzatoare de moarte dau socoteala doar 15 persoane (fata de 50). Si la infractiunile de vatamare corporala grava apar mai putini inculpati ( 37 fata de 55). Un regres se inregistreaza si la infractiunile contra patrimoniului, fiind trimisi in judecata 1.928 de persoane, cu 300 mai putine decat in anul anterior.

Bacauanii sunt campioni la talharii si ultraje

O situatie ingrijoratoare se sesizeaza la infractiunile de talharie, care au crescut in 2005, la fel ca si infractiunile contra autoritatilor (ultrajele), care s-au dublat. Un semnal de alarma este tras si in privinta pagubelor cauzate economiei nationale prin infractiuni cu caracter patrimonial, prejudiciul inregistrate in bugetul statului fiind de 174 de miliarde. &#8222La infractiunile contra persoanei se constata ca printre factorii favorizanti sunt: alcoolismul, lipsa unor ocupatii permanente si lipsa prudentei din partea victimelor, precizeaza Elena Lichi, procurorul general al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Bacau. Pentru infractiunile contra patrimoniului cauzele sunt: lipsa ocupatiei, lipsa mijloacelor materiale de existenta, regimul de viata parazitar, marcat de consum de alcool sau substante halucinogene. Ne ingrijoreaza ca este in crestere stocul de dosare din perioada analizata. Motivul ar fi lipsa unui numar de 28 de procurori – posturi de executie, dupa cum ar fi nevoie si de 7 procurori in posturi de conducere. Adica, avem un deficit de 35 de persoane”. Procurorii informeaza ca au in lucru 17 dosare cu autori necunoscuti, iar in cazul a 54 de inculpati s-a dispus achitarea. &#8222Concluzia finala este ca fenomenul infractional se mentine la nivel ridicat, daca ne referim la rata criminalitatii, la numarul total al inculpatilor trimisi in judecata si volumul prejudiciilor cauzate”, a conchis procurorul general al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Bacau.Scris de Lili ADOCHITEI

Presedintele PSD, Mircea Geoana, a apreciat, vineri, la finalul lucrarilor Consiliului National, ca la sedinta s-au facut auzite voci &#8222puternice”, iar &#8222presedintele Iliescu s-a alintat putin”. &#8222Au fost voci puternice care s-au auzit astazi. si sefi mari, si primari de comuna, si femei si lideri de organizatii. Si presedintele Iliescu s-a alintat putin…”, a spus Geoana, adaugand ca ceea ce vrea sa spuna este ca vocea presedintelui lliescu e an continuare puternica si este utila. Eliminarea ambitiilor personale, apropierea de electorat si promovarea unor lideri animati de ideea binelui public, sunt principalele recomandari pe care fostul lider PSD, Ion Iliescu, le-a facut, vineri, delegatilor la Consilul National, antr-un discurs care a reusit sa ridice sala an picioare. El a criticat puterea, dar si-a criticat si colegii de partid, care, prin actiunile lor, au atras asupra formatiunii &#8222stigmatul de partid al coruptilor”. Ion Iliescu le-a amintit celor prezenti ca, an mai 1990, cand a fost ales presedinte al tarii, si-a avertizat colegii asupra riscurilor intrariii la guvernare &#8222La adunarea partidului am avertizat asupra pericolului principal pentru un partid care vine la guvernare &#8211 coruptia. FSN trebuia sa-si propuna ca obiectiv politic major sa se apere de acest flagel, sa proclame ideea partidului incoruptibililor. Ce frumos ar fi fost si ce idealist am fost!&#8221, a exclamat Iliescu. El a aratat ca si-a facut iluzia ca, forta exemplului personal, ai va stimula si pe colegii sai. &#8222Constant cu amaraciune ca nu prea are forta de influenta exemplul personal”, a mai afirmat Iliescu. Fostul lider social-democrat a tinut sa le arate celor prezenti ca, el nu s-a folosit nici certificatul de revolutionar pentru a fi scutit de la plata impozitelor si nici nu a beneficiat de casa de protocol an perioada an care a fost sef al statului. &#8222Am cautat sa dau un exemplu de decenta. Am facut apel la vorba populara: decat sa te ambogatesti cu nerusinare pe cai discutabile, mai bine cinstit si sarac. Asa spune romanul. Din pacate, s-a vazut si din practica nostra, ca fascinatia puterii si fascinatia banului sunt mai puternice decat reguli morale fundamentale”, a mai declarat Iliescu. El a criticat faptul ca o parte a membrilor PSD anteleg din lupta pentru unitate a partidului &#8222revenirea la cascavalul puterii”. an acest context, Ion Iliecsu a aratat ca liderii formatiunii trebuie sa promoveze an functiile de principiile pe care le sustin, &#8222nu dupa felul an care se anclina an fata sefilor”. &#8222Un partid ros de ambitii, de lupta interna pentru putere este, din start, condamnat la coruptie, pentru ca nu altceva ai anima pe cei care lupta pentru putere, nu ideile binelui public, ci ideile pozitiilor lor an societate. Nu asa ceva ne trebuie noua”, a mai afirmat fostul presedinte social-democrat. Valoare intrinseca si profesionala, autoritate morala, an ce masura sunt oameni crezuti si credibili, acestea ar trebuie sa fie, conform declaratiilor lui Iliescu, principiile de selectare si de sustinere a &#8222purtatorilor de drapel” an PSD.Scris de Mediafax

Un copil in varsta de un an, cu scabie, distrofie, rinofaringita si anemie a fost internat in Spitalul Judetean de Pediatrie. Micutul a fost adus cu o ambulanta de la Buhusi, insotit doar de fratele lui, de 12 ani. Acesta le-a spus medicilor ca parintii lor sunt plecati in Italia, iar ei au ramas singuri. Autoritatile promit sa faca ancheta sociala.

Cazurile sociale au devenit un lucru obisnuit pentru angajatii spitalelor, care nu mai sunt chiar usor de impresionat. Cu toate acestea, un copil care a fost internat joi seara la Spitalul Judetean de Pediatrie a reusit sa ingrozeasca pe toti cei care l-au vazut, de la medici la infirmiere. Micutul are un an, cantareste doar 7 kilograme si poarta o multime de boli. „A fost adus cu ambulanta, trimis de la Spitalul Orasenesc Buhusi, ne-a declarat dr. Elena Nita, medic sef de sectie. Era murdar si, evident, foarte prost ingrijit. Un copil neglijat. Nu era insotit de nici un adult, ci de un frate. Noi am estimat ca fratele avea in jur de 12 ani. Din spusele lui am inteles ca locuiesc in Colonia Bistritei- Buhusi si ca parintii lor sunt plecati in strainatate. Am aflat ca sunt o familie numeroasa, iar copiii se cresc unii pe altii&#8221. Din fisa lui Cosmin S. lipsesc datele cu privire la parinti. Copilul a fost diagnosticat cu scabie suprainfectata, distrofie gradul II, anemie, rinofaringita si intarziere psiho-motorie. Medicii Spitalului Judetean de Pediatrie sunt obisnuiti cu astfel de cazuri de copii neglijati. Acestia sunt deparazitati, tratati impotriva afectiunilor de care sufera si externati. Uneori, ei nu raman prea mult in familie, caci se intorc pe patul de spital chiar in stare mai grava decat prima data.

Cosmin si fratii sai ar putea fi luati de acasa

Asistentul social din Spitalul Judetean de Pediatrie a anuntat Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC) cu privire la micutul Cosmin. „Cel care trebuie sa demareze o ancheta este asistentul social din spital, ne-a declarat Alina Iftode, purtator de cuvant la DGASPC. Acesta trebuie sa ia legatura cu autoritatile locale, adica Primaria Buhusi. Referentii sociali de acolo trebuie sa rezolve cazul, deoarece, conform Legii 272/2004, in astfel de cazuri responsabilitatea revine autoritatilor locale. Doar daca sunt depasiti de situatie ne pot cere ajutorul. Oricum, vom face si noi o ancheta, iar daca acesti copii sunt nesupravegheati si neglijati ii vom prelua in regim de urgenta&#8221.

Raia &#8222din familie” nu este motiv de ingrijorare

Si Directia de Sanatate Publica (DSP) urmeaza sa se implice in cazul micutului Cosmin, dar numai exceptional. „In mod normal, noi nu intervenim in familii, ne-a declarat dr. Marin Bustuc, director al DSP. Chiar daca este vorba de scabie, ne implicam numai cand aceasta apare in colectivitati. Vom lua legatura cu autoritatile locale, cu medicul de familie, daca exista, si vom desemna un epidemiolog care sa se deplaseze la locuinta copilului. Daca acolo este un focar de mizerie sau descoperim si alte afectiuni transmisibile, vom lua masuri. Scabia nu intra in nomenclatorul programelor nationale de imunizare sau de boli transmisibile.&#8221

Nu ne indoim ca autoritatile se vor implica, caci, de obicei, se „autosesizeaza&#8221 dupa ce citesc presa. Cand o vor face, este altceva. Ieri, la Primaria Buhusi, dupa ora 13.00, nu mai raspundea decat paznicul. Este de neinteles cum a ajuns un copil de un an la spital plin de raie, subnutrit, anemic si nedezvoltat corespunzator varstei sale. El ar fi trebuit sa fie in evidenta unui medic de familie, monitorizat de asistentul medical de la cabinetul acestuia, dar si in atentia referentului social de la primarie.Scris de Doina MINCU

Un tanar cu nevoie speciale din Comanesti a gasit o modalitate neobisnuita de a scrie. Pentru ca este infirm de maini, Marian Izvonaru isi foloseste piciorul drept la scris. In momentul de fata, el corespondeaza cu 30 de detinuti din toate Penitenciarele de tara. Visul cel mare al lui Marian este sa aiba o masina si sa colinde lumea intreaga.

&#8222Mi-am dorit copilul acesta, spune cu patima Ioan Izvonaru. Sotia mea nu a miscat un pai sa scape de sarcina. Doar ca, atunci cand a fost insarcinata, a facut gripa si s-a tratat cu leacuri babesti. A baut tuica fiarta cu mult piper. Nu stiu daca acest lucru a daunat bebelusului. Dar l-am dorit pe Marian si m-am luptat pentru el sa-l fac bine. Numai ca Dumnezeu a avut alte planuri”. In urma cu 37 de ani, a vazut lumina zilei Marian, cel de-al doilea copil al sotilor Izvonaru. Bebelusul era infirm de maini si de picioare. &#8222Atunci lucram pe o mocanita, la Intreprinderea Carbonifera, povesteste Ion Izvonaru. M-am trezit cu un nepot la serviciu. Mi-a spus sa merg imediat la spital. M-am invoit de la sef si m-am dus la Maternitate. L-am vazut pe Marian si nu mi-a venit sa cred. Dar nu mi-am pierdut curajul. Am vorbit cu medicii…., m-am interesat daca se poate face bine. Unii au ridicat din umeri. Altii mi-au spus sa incerc la Bucuresti. Am ajuns si acolo. Au tinut copilul internat o saptamana. N-au avut ce sa-i faca. Am mai facut o incercare si peste trei ani. Tot nu mi s-a dat nici o speranta”. Sotii Izvonaru au facut tot ce au putut sa-i schimbe destinul lui Marian. Dar cand au vazut ca nu exista nici un remediu pentru infirmitatea copilului s-au hotarat macar sa-l educe in asa fel incat sa treaca mai cu usurinta peste handicap. Sa fie optimist si sa-si accepte viata, cu bune si rele.

Dupa ani de exercitiu a reusit sa scrie cu piciorul

In afara faptului ca nu putea face nazbatai, ca depindea de carucior si de parinti, Marian Izvonaru a tinut pasul cu micutii de varsta lui. &#8222Pe la 7 ani am invatat sa citesc, afirma mandru barbatul. S-a ocupat de mine in mod special fratele mai mare. Cand nu era disponibil, o aveam pe mama langa mine, care ma ajuta sa deslusesc buchiile abecedarului. Mai greu a fost cu scrisul. Mainile nu pot sa le misc deloc. Si tare mi-as fi dorit sa pot sa pun pe hartie ganduri, impresii…., randuri triste sau de bucurie. M-am ambitionat si am apelat ….la piciorul drept. A fost foarte greu sa fac literele, dar exersand am reusit. Iar acum scriu cu usurinta. Ca si cum as avea maini”. Anii de truda i-au prins nemaipomenit de bine lui Marian. Depasise un handicap mare. Iar roadele muncii sale le-a cules ceva mai tarziu. &#8222S-a scris despre mine intr-o revista religioasa. O data cu articolul s-a publicat si adresa mea. Publicatia respectiva cred ca a fost difuzata in Penitenciare, pentru ca m-am trezit cu cateva scrisori de la detinuti. M-am bucurat tare mult si sunt ani de cand intretin aceasta corespondenta. In momentul de fata am 30 de prieteni dupa gratii, carora le scriu permanent. Putini imi fac confesiuni. Dar nici eu nu fortez nota. Ma multumesc sa le raspund la intrebari si sa le tin aprinsa flacara sperantei”, spune Marian.

Marian isi cheltuie pensia pentru scrisori si timbre

In iulie anul trecut, familia Izvonaru a trecut prin momente de cosmar, aidoma tuturor comanestenilor din cartierul Laloaia. S-a dat alarma in miez de noapte ca se revarsa Trotusul, iar oamenii buimaciti de somn au fugit din calea apelor doar cu hainele de pe ei. &#8222Eu nu aveam cum sa scot caruciorul, pentru ca apa deja navalise in curte, povesteste tanarul infirm. Eram tare speriat. M-a luat mama in spate si m-a carat pe un deal din apropiere. Am stat acolo pana a doua zi seara, cand Trotusul a inceput sa scada. A fost o cumpana mare pentru mine si ai mei. Dar cu ajutorul lui Dumnezeu o sa incercam sa uitam acele clipe de groaza”. Chiar daca este privat de infinit de multe lucruri, Marian nu-i pesimist. Corespondenta lui cu detinutii ii ocupa destul timp din viata, ca sa se mai gandeasca la napaste. &#8222Cand primeste pensia e mare bucurie in casa, afirma Ioan Izvonaru. Desi nu are decat 1,5 milioane, Marian cheltuie aproape toti banii pe plicuri si timbre. Ultima oara a cumparat o suta de bucati. Dar e bucuria lui. Si am si eu inima usoara, cand ii vad zambetul pe buze”. Barbatul infirm recunoaste ca este o persoana optimista si ca niciodata gandurile negre nu au reusit sa puna stapanire pe el. &#8222Daca ma supar si ma consum, ce scap de handicap?! Mai rau imi fac”, crede Marian. Tonusul acesta neobisnuit ii este intretinut de o mare credinta in Dumnezeu si de dragostea familiei sale. Marian Izvonaru nu are dorinte imposibile. Vrea un autovehicul si un carucior cu baterie. &#8222Daca as avea masina as calatori. Sunt atatea de vazut in lumea asta!” spune cu nostalgie barbatul. Dar cum visul este greu de indeplinit, Marian se multumeste cu micile lui placeri. Sa citeasca si sa scrie. Sa traiasca fiecare clipa ca si cum ar fi ultima din viata lui!Scris de Lili ADOCHITEI

Autogara din Bacau prinde viata incepand cu ora 5.00. Barurile se deschid la fix. Calatorii, marea majoritate navetisti, umbla disperati de la informatii la dispecerat pentru a afla daca masina pleaca din Autogara sau de peste pod, din Serbanesti. Frig. Autobuzele trag alene la peroane, fiecare pe unde poate. Nici urma de caldura in cursele cu navetisti. Drumuri imposibile. Profesorii, invatatorii se chinuie de ani buni prin aceleasi masini antice. Cine este vinovatul?

Nu sunt matinal. Imi place sa lenevesc in pat pana la 7.00. Ceasul a sunat la ora 05,10. Am sarit ca ars. De la Informatii Autogara mi s-a spus, cu o zi inainte, ca autobuzul pentru Pincesti, via Buhoci, Parincea, Nanesti, Soci, Petresti, pleaca la ora 6,30. De unde? Serviciul INFORMATII de la Autogara nu a putut raspunde la aceasta intrebare. &#8222Veniti la ora 6.00 si aflati exact, s-ar putea sa plece din Autogara, s-ar putea sa plece de peste pod, din Serbanesti&#8221, zice senin lucratoarea. Cer apoi sa vorbesc cu dispecerul de serviciu. Acelasi rezultat: nu se stie, depinde de curajul soferului de a trece peste podul de peste Bistrita, dar si de cum vine un autobuz de pe nu stiu unde. Ce m-a apucat cu noaptea in cap sa merg la Pincesti? „Suntem un grup de navetisti, marea majoritate cadre didactice, care zilnic parcurg distanta Bacau – Soci – Petresti, Pincesti cu autobuzele SC Bistrita, in conditii inumane. Masinile sunt vechi si nu au nici un fel de sistem de incalzire. Ajungem inghetati in scoli, la dispensar, la Primarie. Sunt de admirat dragalasii de patroni de la Autogara Bacau care au grija sa faca din Autogara un centru de afaceri. Va rugam pe dumneavoastra, ziaristi de la DESTEPTAREA, sa ne sprijiniti pentru a calatori si noi in conditii mai bune&#8221, se spune intr-o scrisoare adresata redactiei noastre de un grup de navetisti, si nu are rost sa le pomenim numele tuturor semnatarilor.

Plecarea

Am rasuflat usurat cand mi s-a spus ca RATA de Pincesti pleaca din Autogara. Mi-am luat bilet si m-am prezentat la peronul patru, dupa cum mi s-a spus. La ora 6,10 un autobuz a tras la peronul trei pe care scria, cu rosu, ca merge la Pincesti. La peronul alaturat trage un autocar modern al unei cunoscute firme de turism. Motorul mergea. Caldura si confort. Ce ar fi sa mearga la Pincesti! Iluzii si sperante desarte. Soferul nostru s-a dus sa bea o cafea la unul dintre cele patru baruri deschise dis-de dimineata in Autogara. Ma intrebam de ce nu a pornit motorul pentru a incalzi autobuzul. Raspunsul avea sa vina pe traseu. Lume multa. Profesori, profesoare, navetisti de ani pe acest traseu. Infofoliti, zgribuliti, s-au postat la intrarea in autobuz. La ora 6,25, se deschid usile. Parca era mai cald afara. Bate vantul din toate partile. Are doar 24 de locuri pe scaune. Se ocupa toate. Masina are numarul BC 65 YTA. Soferul isi aprinde o tigara, nu am observat daca si-a cerut voie de la calatori, si la 6,29 a iesit din Autogara. Ma gandeam ca o sa inconjoare pe la SOFERT, insa a taiat rapid podul de peste Bistrita. Frig de iti crapau genunchii, apoi spatele si sufletul. O profesoara studiaza la lumina difuza un document important si comenteaza cu alte colege. Nici urma de caldura. Usile nu s-au inchis bine, aerul rece navalea in autobuz.

Drumul

Am parasit Bacaul, cu restrictie de viteza peste podul de la Siret. 20 la ora. Prima oprire, la Buhoci. Nu coboara nimeni, urca doua persoane. Calatorii se incalzesc cu povesti. Fiecare cu ce a vazut la televizor, politica, fapt divers. Urcam cu greu pe Rachitea: 10-20 de km la ora, de fapt indicatorul este jos. Drum prost. Foarte prost. Cu viteza asta, ma gandesc ca nu ajungem la timp. La un moment dat, trecem cu 38 de km pe langa o alta masina. Motorul trage din greu. Gropi, santuri, portiuni neasfaltate, gheata, pe unele locuri se circula doar pe o banda, din cauza aluviunilor de pe coastele dealurilor. Soferul trage cu doua maini de volan. Da mereu din cap. La Milesti se urca niste elevi. La Parancea, soferul mai aprinde o tigara si uita sa mai dea bilete la cei care urca. Eu nu am vrut sa scriu despre asta, de fapt nici nu mai scriu, insa pana la Pincesti, domnul sofer nu a mai dat nici un bilet. Am vrut sa consemnez si acest lucru, insa nu-l mai spun, ma gandesc, iar, si iar, ca directorul de la SC BISTRITA SA stie, si daca el stie, ce rost mai are sa scriu. Nu mai spun nimic. Geamurile nu se dezgheata. Mergem ca printr-un tunel. Niste copii deseneaza figuri de femei si barbati pe geamuri si se amuza. Dau din picioare. Sufla in palme. Gropi si iar gropi. Pe o panta, prindem 50 de kilometri. Ma mut in fata. Mare greseala. Stau inghesuit si frigul navaleste pe usile care nu se inchid. Domnul sofer are ceva caldura la picioare, el si-a construit din placaj o mica enclava. Urca mereu oameni. Coboara cadrele didactice la Nanesti, la Soci, la Petresti. La intersectia cu satul Motoc, urca vreo patru-cinci elevi. Soferul nu le ia bani, era vorba de vreo zece mii de lei, insa le da cate un pumn pe spate, din motive pe care nu le-am inteles. Drum prost, extrem de prost. Mergem cu 20-30 de km. Frig de imi vine sa urlu, insa nu vreau sa ma auda dom&#8217 sofer, care si-a aprins o alta tigara.

Cap de linie

Ma bucur ca am ajuns la Pincesti. Se facuse ziua si, conform prostului obicei ma gandesc ca majoritatea celor pe care i-am avut ca vecini de scaun merg pe acest traseu de mii de zile. Erau afara, mi s-a spus, minus 12 grade. Acum doua saptamani au fost minus 20 de grade. Trei zile cursa nu a mers. Profesorii nu au ajuns la Petresti sau Soci. „Eu fac naveta de opt ani, imi spune profesorul Ciprian David, de la scoala Petresti. Este groaznic, autobuze de acum 30 de ani, rupte, abia se taraie pe drum, usile nu se inchid, geamuri sparte, fara caldura. Platim transportul, am facut reclamatii, insa nimeni nu s-a gandit sa puna un autobuz mai bun pe acest traseu. De ce? Ne iau de prosti. Noi ne chinuim sa venim la scoala, sa invatam copiii tabla inmultirii si gramatica, iar Autogara de zeci de ani de transporta in conditii infioratoare. Mereu ni se spune ca nu sunt bani pentru innoirea parcului&#8221, ne mai spune directorul educativ de la Petresti. Si iar ma gandesc: cum intra un profesor, o profesoara, o invatatoare la ore dupa un asemenea calvar. Prima ora este ratata. Omeneste vorbind.

Boierie la Pincesti

Cadrele didactice din Pincesti fac naveta pe ruta Bacau – Racaciuni cu un microbuz, care apartine unei firme private. Doar 40 de minute, nu o ora si jumatate pe ruta cealalta. Alte conditii, mai putini bani. Doar 40 de mii biletul. Dincolo, pe partea de nord, pe unde am mers si eu, biletul costa 80 de mii de lei, cu tot cu frig si drumuri proaste. Primarul comunei, Ioan Motoc, imi spune ca a discutat in nenumarate randuri cu directorul de la SC BISTRITA SA despre conditiile de transport pe ruta Bacau – Soci- Pincesti. &#8222Ni s-a promis ca vor fi puse autobuze mai bune, ca vor opri in toate statiile, deoarece fiecare oprea unde vroia el. Nu se respecta programul, ora de sosire si plecare din statii. Cat despre drum, el este gestionat de Consiliul Judetean si stiu ca nu s-a mai pus o lopata de asfalt de 20 de ani. Dupa cum vedeti si dumneavoastra, chiar daca noi dam banii la timp, conditiile sunt aceleasi.&#8221 Nu mai rezist si vin in Bacau prin Racaciuni. Boierie.Scris de Gheorghe BALTATESCU

@ interviu cu conf.univ.dr.Venera Cojocariu, directorul Departamentului de Consiliere Profesionala al Universitatii Bacau

Abia intoarsa de la Roma, unde a participat, ca invitata, la sedinta pregatitoare de depunere a candidaturii unui program de parteneriat international, conf.univ.dr. Venera Cojocariu a acceptat sa ne acorde un inerviu-blitz, in exclusivitate.

– Ati reprezentat Universitatea Bacau la o reuniune internationala, desfasurata la Roma. Care a fost scopul deplasarii dumneavoastra in Cetatea Eterna?

– Am dat curs unei invitatii, venite in ultimul moment, pentru a participa la sedinta de lucru pregatitoare pentru depunerea candidaturii universitatii bacauane la derularea unui program de tip Socrate-Comenius, cu termen de depunere la 1 martie 2006.

– Cand, unde si cu ce parteneri ati participat la lucrarile acestei prime sedinte de lucru?

– Sedinta s-a desfasurat intre 20-23 ianuarie, la Universitatea de Studii &#8222La Sapienza” din Roma, cu parteneri de la universitati din Italia, Romania si Turcia.

– Ce tip de proiect ati prezentat la Roma?

– Un proiect de tip centralizat, finantat de Uniunea Europeana, intitulat &#8222De la scoala la munca. Cum sa gasim o orientare prin culturile locale”. Scopul intalnirii noastre la Roma a fost acela de a construi forma finala a propunerii de proiect, de a discuta obiectivele, activitatile noastre si ale partenerilor.

– Care au fost intentiile institutiei coordonatoare?

– Institutia coordonatoare a proiectului este Universitatea de Studii &#8222La Sapienza” din Roma, gazda acestei prime intalniri de lucru. Printr-o metodologie proprie, originala, care a fost pusa la dispozitia partenerilor, institutia coordonatoare si-a propus sa efectueze, pe de o parte, un aprofundat studiu intercultural, interdisciplinar, pentru a descoperi cele mai eficiente modalitati de corelare a activitatii didactice, de formare, cu cerintele de pe piata muncii, din perspectiva culturilor locale. Pe de alta parte, si-a propus experimentarea acestor modalitati in institutiile de invatamant partenere in proiect.

– Ce beneficii ar putea obtine Universitatea Bacau in urma derularii acestui proiect international?

– Am participat la aceste lucrari in calitate de director al Departamentului de Consiliere Profesionala al Universitatii Bacau si pot spune ca proiectul poate asigura acestui departament o serie de oportunitati si resurse de organizare si functionare, in conformitate cu propriile noastre obiective majore. Proiectul se potriveste perfect cu intentiile noastre si ne ofera atat o perspectiva interesanta de abordare, cat si o serie de resurse financiare, care permit transpunerea integrala a proiectului in fapt, in rezultate concrete. Pe scurt, speram ca Universitatea Bacau sa devina, prin Departamentul de Consiliere Profesionala, institutie partenera in acest important proiect european.

– Cand veti sti daca demersurile dumneavoastra au avut efectul scontat?

– Avand in vedere ca termenul limita de depunere a proiectului este 1 martie a.c., iar evaluarea se va finaliza pana cel mai tarziu la 1 iulie, rezulta ca pana la jumatatea lunii septembrie 2006 vom avea rezultatul final, care, speram noi, va fi in favoarea universitatii noastre.

– Ce le veti spune colegilor dumneavoastra, de la Universitatea Bacau, la prima intalnire pe marginea reuniunii de lucru de la Roma?

– In primul rand, le voi spune ca asemenea demersuri europene se fac cu pretul unor mari eforturi , cognitive, temporale, financiare, cu mari investitii de munca, incredere, motivatie si ca nu intotdeauna aceste eforturi sunt recompensate pe masura asteptarilor. Dar, iata, desi deplasarea noastra la Roma s-a decis abia in ultimul moment, ceea ce ne-a privat de un sprijin financiar din partea Agentiei Nationale Socrate, totusi, constienti fiind de avantajele majore ale acestor oportunitati, ne-am hotarat sa le valorificam si cred ca am reusit, la Roma, sa convingem institutia coordonatoare. Vis-a-vis de

aceste proiecte europene, trebuie sa le cautam, sa le descoperin la timp, sa comunicam imediat, convingator, sa avem curaj, sa ne implicam, sa speram. Tin sa multumesc colegilor care mi-au permis sa reprezint Universitatea Bacau si celor doua familii de bacauani, Ica si Adrian Rorich, respectiv Marina si Doru Ciuchi, care, gratie eficientei firmelor pe care le conduc, au devenit cofinantatoare ale acestui proiect, sponsorizandu-mi deplasarea la Roma.Scris de Stefan OLTEANU

Pentru a ajunge in fata unui medic, pacientii stau ore lungi la coada. Chiar daca se scoala cu noaptea in cap, tot au de asteptat. Medicii se plang ca, in loc sa-si faca meseria, completeaza hartii. Pensionarii blestema reforma sanitara si pe &#8222domnii de la Bucuresti&#8221.

La usile cabinetelor medicale este mare inghesuiala zilele acestea. Bacauanii cu afectiuni cronice au asteptat inceputul lunii pentru a-si face proviziile de medicamente. Pensionarii au luat cu asalt cladirile in care se afla cabinetele medicilor de familie. Unii s-au asezat pe bancile de pe holuri sau in salile de asteptare inca de la primele ore ale diminetii. &#8222De la ora 7 stau la coada, ne-a declarat ieri Zinica Sofrone, o pensionara care isi astepta randul la cabinetul medicului sau de familie, de pe strada Miron Costin. Este aproape ora 11 si nu am reusit sa intru in cabinet. Imi creste tensiunea de la asteptare. A fost tare aglomerat si merge foarte greu. Intra cate un pacient si ai impresia ca nu mai iese. &#8222 Tot de la ora 7 astepta Catrinoiu Maria. &#8222In fiecare luna este aceeasi poveste, ne-a declarat pacienta. Trebuie sa-mi iau tratamentul asa ca astept&#8221. Cei care au intrat mai inainte au venit de la ora 6 sau chiar de la 5. Au asteptat in fata cladirii pana au fost descuiate usile. Frigul de afara nu le face bine, caci aproape toti sunt cardiaci, dar le e teama ca nu reusesc sa ajunga la doctor. Sunt scandalizati ca o consultatie dureaza prea mult. Blestema birocratia care ii &#8222baga in mormant&#8221. Isi amintesc vremuri mai vechi, cand &#8222nu erau atatea calculatoare si atata hartogaraie. Intram la domnu&#8217 doctor, ma consulta, imi dadea reteta si asta era tot. Acum se uita in ce categorie ne incadram noi, din ce categorie sa ne dea medicamente si multe altele. Asta ne-au facut cu reforma lor domnii de la Bucuresti&#8221.

O treime din timp se pierde completand hartii

Medicii sunt de aceeasi parere: prea multa birocratie, prea multa scriptologie inutila. La usa dr. George Coneac, medic de familie, asteptau ieri in jur de 20 de pacienti. Alti 25 trecusera deja prin fata medicului pana la ora 11.00. Mare parte a timpului il pierduse insa completand hartii. &#8222O treime din timpul pe care il aloc unui pacient este mancat de birocratie, ne-a declarat dr. Coneac. Aceasta incepe cu completarea retetei. Trebuie sa fii atent la fiecare casuta. Mi s-a intamplat sa nu respect ordinea alfabetica la listele cu medicamente si mi s-au intors retetele inapoi. Trebuie sa cautam din ce lista, A, B, sau C, fac parte medicamentele. Pe cele mai folosite le-am invatat pe de rost. Pe altele le cautam in fise. Sunt aproape o mie de coduri de boli. Uneori imi ia cate un sfert de ora. Pacientul asteapta. Apoi ii completam in fisa, iar acum mai trebuie dat si decontul la finalul consultatiei: o hartie care nu-mi foloseste nici mie, ca medic, dar nici lui. Pacientii comenteaza mereu din cauza birocratiei si au dreptate&#8221. Medicii se tem ca, daca bugetul pentru medicamente compensate si gratuite le va fi repartizat lor, vor fi nevoiti sa numere fiecare pilula pe care o prescriu. &#8222Nu vom mai face fata, asa ca vom programa pacientii. Unii vor aglomera unitatile de primire urgente din spitale, iar altii nici nu vor mai ajunge la medic&#8221, a mai spus dr. Coneac. Acesta avea mai multe de spus, dar pacientii de la usa, care asteptau de ore bune, isi pierdusera rabdarea.Scris de Doina MINCU

O batrana de 84 de ani, din Serbanesti, a fost la un pas de a ramane fara casa, din cauza propriului copil. Anica Romedea a fost luata cu forta la notariat sa-i vanda pamantul unui interlop, care batuse palma cu fiul ei, Vasile Romedea. Pentru ca octogenara a refuzat sa semneze actul de vanzare-cumparare, a fost amenintata cu moartea. Politistii de la Sectia 2 au stricat afacerile interlopului cu fiul risipitor.

Inceputul acestui an i-a adus numai necazuri Anicai Romedea. In luna ianuarie i-a murit unul dintre copii. Apoi, fiica sa, care este oligofrena, a disparut de acasa de trei saptamani. In sfarsit, zilele trecute, celalalt baiat, Vasile, a luat-o cu forta la notariat sa-si puna semnatura pe un act de vanzare-cumparare a proprietatii pe care o are in Serbanesti. &#8222Toate relele din lume au navalit acum peste mine, se plange babuta. Cel mai tare ma doare insa faptul ca fiul meu, Vasile, vrea sa ma lase pe drumuri. Ieri dimineata (miercuri n.a.) m-a pacalit ca ma duce la morga sa vad daca nu o gasesc acolo pe fata disparuta. M-a urcat intr-o masina luxoasa, insa m-am trezit la notar. Mi s-au pus niste acte in fata si mi s-a cerut sa semnez. Eu am refuzat. I-am spus notarului ca nu stiu carte. Vasile s-a infuriat tare rau. M-a amenintat acolo, de fata cu toata lumea. Mi-a spus ca-mi da doi pumni in cap de ma lasa lata. M-am tinut tare. Am spus &#171nu si nu&#187 si n-a avut ce sa-mi faca. Si cumparatorul, un tigan care tot s-a invartit in jurul casei mele in ultima perioada, a fost tare furios ca n-am semnat”. Batrana spune ca a fost adusa acasa de fiul ei, care nu a contenit sa o ameninte cu moartea. &#8222Eram de fata cand Vasile i-a spus batranei ca-i da foc la casa si ca o omoara cu mana lui, daca nu semneaza actul de vanzare. A amenintat-o ca peste noapte ii pune perna pe fata si o sufoca. Probabil ca a avut o intelegere cu tiganu&#8217. O fi luat si bani pentru pamant, cine stie?!”, ne spune nora Anicai Romedea.

Interlopul a renuntat la pamant, cand a aflat ca politia a intrat pe fir

De frica fiului sau, Anica Romedea nu a mai stat acasa. Dupa ce s-a intors de la notariat, batrana s-a refugiat la o vecina, careia i-a povestit pe indelete ce i s-a intamplat. Cum si Tamara M. are interes ca terenul batranei sa nu intre in posesia altei persoane, a actionat imediat. A luat-o pe Anica cu masina si s-a oprit direct la Sectia 2 Politie. Aici a reclamat ca interlopul-cumparator a amenintat-o pe batrana cu moartea, daca nu-si pune semnatura pe actele de vanzare. &#8222Peste noapte, vecina a ramas la mine, spune Tamara M. I-a fost frica sa stea acasa la ea. De altfel, nu este pentru prima data cand fuge de raul lui Vasile”. Fiul risipitor nu se astepta ca mama sa sa faca plangere la politie. Desi batuse palma cu interlopul privind vanzarea terenului, Vasile Romedea a batut in retragere cand a vazut ca politistii se intereseaza de caz. &#8222Am facut o intelegere cu persoana respectiva sa-i vand o parte din teren, spune spasit Vasile. Eram buimacit de moartea fratelui meu, cumparatorul s-a tinut ca scaiul de mine si am ajuns la notariat. Dar nu voiam sa vand casa mamei, ci doar o bucata din gradina. Nu am luat nici un ban pentru tranzactie. Acum insa a cerut sa-i achit un milion de lei, cat a cheltuit cu benzina. Nu este adevarat ca am amenintat-o cu moartea pe mama. Vorbeste aiurea”. Politistii care s-au ocupat de caz s-au linistit in privinta conflictului de interese din familia Romedea. Vasile a promis sa nu mai faca afaceri cu pamantul care nu-i apartine. Interlopul ce urma sa profite de naivitatea lui Romedea si-a luat gandul de la proprietate, desi intocmise pana si schita pentru crasma pe care urma sa o ridice acolo. Vecina Tamara M. asteapta momentul cand octogenara va vinde terenul, iar Anica ofteaza ca nu are noroc de copii. Unul a murit, unul vrea sa o lase pe drumuri, iar unul si-a luat lumea in cap.

Scris de Lili ADOCHITEI