I-am votat in speranta ca vor face ceva pentru judet. La cinci zile de la aprobarea primelor fonduri pentru reconstructia caselor din zonele sinistrate, majoritatea reprezentantilor nostri in Parlament, si-au dat masura ignorantei si nepasarii lor fata de cei care i-au cocotat in scaunele caldute de demnitari. Ieri, habar nu aveau de decizia luata de ministrul Lucrarilor Publice, conform careia sinistratii din Bacau vor fi nevoiti sa-si ridice case cu materiale de constructii in valoare de 136 milioane de lei. Dar daca unii nici nu stiau despre ce este vorba, altii au fost de-a dreptul iritati de faptul ca i-am deranjat din concediu.

Dureros, dar adevarat. Gravele probleme care i-au coplesit pe sute de locuitori de pe Valea Muntelui si celelalte zone calamitate, ii lasa indiferenti pe majoritatea parlamentarilor bacauani. Dupa ce luni, 1 august, prefectul de Bacau Gabriel Berca si vicepresedintele CJ Angela Bogea, au avut o intalnire la Bucuresti cu ministrul Lucrarilor Publice(unde s-a aprobat suma de 136 de milioane de lei care va fi data pentru fiecare gospodarie distrusa de inundatii-in materiale de constructii: tabla, ciment, usi , ferestre, var si lemn), parlamentarii de Bacau, habar nu au de decizia luata. „Nu stiu&#8221, „nu cunosc&#8221, „nu am primit nimic oficial in aceasta privinta&#8221 sau „Ma lasati?! Sunt in concediu!&#8221 Acestea au fost cele mai des intalnite raspunsuri. Problema i-a depasit atat pe membrii partidului de opozitie, PSD, cat si pe cei ai aliantei PNL-PD aflate la guvernare. Cat despre independenti…

Concediul unui deputat, mai important decat sinistratii

Situatie de-a dreptul stupefianta. Problemele sinistratilor au devenit insignifiante pe langa odihna unui ditamai parlamentarul de Bacau. Replica deputatului independent Olguta Cocrea ne-a lasat pur si simplu fara cuvinte: „Sunt in concediu. Chiar nu vreti sa ma lasati sa am parte de un concediu linistit. Sunt intr-o statiune balneo-climaterica de tratament. Dupa ce ma intorc va voi da mai multe informatii.&#8221 In principiu, bacauanii au desemnat-o pe fosta lidera de sindicat sa le apere interesele in Parlament, mai ales in situatii limita asa cum este cea in care se afla acum miile de bacauani afectati de inundatii. Se pare, insa, ca un concediu de demnitar nu poate fi intrerupt nici macar pentru a afla cum sunt ajutati de altii, proprii votanti.

Pentru PSD sinistratii sunt departe

Desi au trecut cateva zile de la aprobarea sumei care va fi alocata de Guvern pentru reconstructia caselor distruse de inundatii, hotararea nu a avut ecoul la care ne-am fi asteptat, in randurile alesilor bacauani. „In acest moment nu stiu sa va spun valoarea acestei sume. Stiu doar ca suma alocata anul trecut a fost de 300 de milioane de lei. Pana nu stim suma exacta nu putem initia o interpelare parlamentara. Interpelarea are un accent critic si nu trebuie sa politizam aceasta problema.&#8221, ne-a declarat Catalin Mardare, senator PSD de Bacau. Un raspuns similar ne-a fost oferit si de deputatul aceleiasi formatiuni politice, Gabriel Vlase. „Nu stiu suma exacta. Era la nivel de intentie sa se scoata niste bani de undeva, nu stiu de unde. Stiu doar ca au fost alocati 200 de miliarde de lei pentru reabilitarea infrastructurii si ca anul trecut s-au acordat 250 de milioane pentru fiecare sinistrat care si-a pierdut casa. Oricum, la Bucuresti nu ai cu cine sa discuti subiectele astea.&#8221, a afirmat Vlase.

In miezul problemei la televizor, in realitate pe dinafara

Situatia nu este cu nimic diferita nici in tabara aflata la guvernare. Desi au aparut in permanenta pe ecranele televizoarelor agitandu-se pe langa prim-ministrul Tariceanu cand acesta facea vizite pe stadion la Comanesti, parlamentarii puterii sunt depasiti de situatie. „Toata suma aprobata pana in acest moment consta in cei 200 de miliarde de lei pentru infrastructura si cate 8 milioane de lei pentru fiecare familie care si-a pierdut casa. In acest moment sedinta de Guvern este in desfasurare dar nu cred ca este inclus si acest punct pe ordinea de zi&#8221, ne-a declarat deputatul liberal Valeriu Gheorghe. Desi cunoaste cu aproximatie valoarea materialelor de constructie care le da Guvernul, deputalul democrat Liviu Miroseanu are sperante mari. „Suma aproximativa este de 130 de milioane de lei pentru fiecare casa. Acesta este doar un avans. Valoarea finala va fi undeva intre 500 si 600 de milioane de lei. La fel ca si in Banat, se spera si obtinerea unor fonduri neguvernamentale. Nu stiu la cat se vor ridica acestea.&#8221, a afirmat deputatul Liviu Miroseanu.

Culmea ignorantei

Ignoranta parlamentarilor de Bacau in ceea ce priveste reconstructia caselor sinistratilor are si un varf – deputatul PNL Ionel Palar, demnitarul care, dupa cum singur declara, se ocupa direct de aceasta problema. „Nu stiu cifra exacta. Eu sunt unul din cei care se ocupa in mod direct de acest proiect. Stiu insa ca se va face o evaluare a caselor tip care urmeaza a fi construite. In cuantumul sumei rezultate se vor acorda materiale de constructii.&#8221, ne-a declarat Ionel Palar deputat din partea Partidului National Liberal. Nici colegul sau de alianta nu stie ca proiectele caselor exista si a mai fost folosit si anul trecut. „Din cate stiu, s-au dat 137 de milioane de lei pentru fiecare gospodarie. Nu putem face, deocamdata, o comparatie cu sumele alocate in vestul tarii. Acolo au fost mai multe tipuri de case: cu una, doua si trei camere. Oricum, sumele au fost mai mari. Eu sper ca cei 137 de milioane reprezinta doar inceputul. Vom mai discuta si vom vedea cat de mult poate fi majorata suma. Nu stiu sa se fi facut vreun proiect de casa pentru Moldova, dar speram ca la inceputul lunii august, dupa ce va fi definitivata problema amplasamentelor dar si cea a finantarii, vor putea demara si constructiile.&#8221

Parlamentari anonimi

Pentru ca am dorit sa aflam cat de aproape sau cat de departe sunt alesii bacauanilor fata de problemele propriilor alegatorii am incercat sa-i contactam pe toti cei 15 demnitari, insa inafara celor noua care ne-au raspuns la telefon, ceilalti sase s-au dovedit de negasit. E totusi vremea concediilor.Scris de Alexandra SIMION

Bacauanii ale caror pasapoarte au fost retinute in vama traiesc adevarate drame. Concediile visate luni sau poate chiar ani s-au transpformat in veritabile cosmaruri. Stranierii spun ca legal sau ilegal tot vor parasi tara.

Maria Luncanu (38 de ani) a plecat in Italia in luna ianuarie a acestui an. &#8222Sotul meu munceste acolo din 1995, explica femeia. Din 2000 are acte legale de sedere. Intai l-a luat pe fiul nostru in strainatate. Anul acesta am hotarat sa reintregim familia. Toti cei dragi erau peste hotare. Eu la ce sa mai raman in Bacau?” Chiar daca nu avea sa-si gaseasca imediat un serviciu, Maria avea unde sa stea. Sotul ei nu pierduse timpul aiurea in strainatate. In cei zece ani si-a intemeiat o adevarata gospodarie in Italia. Ca o rasplata pentru harnicia si destoinicia lui, patronii la care trudea bacauanul ii promisese ca o va ajuta si pe Maria sa intre in legalitate. &#8222In opt luni, nu au reusit sa se tina de cuvant, spune Maria Luncanu. S-au inasprit si la ei legile. Acum la inceputul lunii august eu si sotul meu ne-am hotarat sa ne intoarcem in Bacau. Sotul meu in concediu, iar eu ca sa imi pun pe pasaport o viza recenta, ca asa imi cereau italienii”. La Vama insa, familia Luncanu a avut o surpriza de proportii. Vamesii au retinut pasaportul Mariei pe motiv ca a depasit termenul legal de sedere. Femeia a plans, s-a milogit, a amenintat. Zadarnic. Vamesii au fost neinduplecati. &#8222Nu mai stiu ce sa fac, spune disperata femeia. Am zis ca venim acasa, in concediu si cand colo, a dat necazul peste noi. Cum sa plece familia mea in Italia fara mine?! Spuneti-mi! Pot sa lase copilul fara mama? Mi se pare o cruzime!” Sotul si fiul ei sunt la fel de necajiti. Din vacanta frumoasa pe care o asteptase atat de mult s-a ales praful. &#8222Daca vom ajunge intr-un fel sau altul in strainatate, nici nu mai vreau sa aud de Romania, spune suparat Iulian Luncanu. Renunt si la cetatenie. Este inadmisibil ceea ce se intampla”.

O adevarata drama traieste si o alta familie bacauana. Dupa trei ani petrecuti in strainatate, unicul copil al sotilor Rotaru, Catalin Ionut, de 21 de ani, nu a reusit sa-si faca acte legale de sedere. Chiar in prima luna cand a ajuns langa parinti, cineva i-a furat actele de identitate. A muncit la negru. Patronii nu l-au intrebat niciodata de pasaport sau buletin. Pentru ei conta doar sa fie bun de munca. &#8222Nu stiam de legea data in Romania. Am plecat din Torino duminica, la ora zece. Luni, la ora 5.00 era la granita. Am zis ca venim . Si cand colo fiul meu a ramas fara foaia consulara”, se plange Elena Rotaru. Parintii spun ca baiatul venise in Bacau doar cu dorinta de a-si face un nou buletin si pasaport. Actul de identitate nu va fi o problema imposibil de rezolvat. In ce priveste obtinerea unui nou pasaport, Catalin va trebui sa aiba rabdare cel putin un an de zile. &#8222Nu are nici un viitor in tara, spune mama tanarului, Elena Rotaru. Daca avea ce sa faca aici, nu emigra. Copilul meu este terminat acum, psihic. Daca nu se reintoarce cu noi in Italia se va intampla ceva rau cu el”. Femeia spune ca va urma toate caile legale si mai putin legale pentru a-si lua copilul in strainatate. &#8222Pe plan local, prin intermediul instantei, cumva trebuie sa depasesc acest prag. Nici nu ma gandesc sa plec in Italia fara baiatul meu”, declara hotarata Elena Rotaru. Pe plan local insa nu se poate trece peste lege. &#8222Cei care considera ca li s-a facut o nedreptate prin retinerea pasaportului in vama trebuie sa faca o contestatie la Directia Generala a Pasapoartelor, spune comisarul sef Ioan Matei, seful Serviciului Public Comunitar pentru Eliberarea si Evidenta Pasapoartelor Simple Bacau. Alta solutie nu exista”. Noua lege privind regimul pasapoartelor in Romania a facut deja inconjurul lumii. Bacauanii care nu au acte legale de sedere in strainatate si-au luat gandul de a mai veni acasa. Cei mai multi se vor multumi sa vorbeasca la telefon cu persoanele dragi si sa stranga in suflet un dor cat lumea de mare. De copii, de iubite, de parinti. Scris de Lili ADOCHITEI

Temperaturile ridicate cat si vacanta ii determina pe liceeni sa petreaca tot mai mult timp la terase. Desi cei mai multi dintre ei sunt minori, acestia nu se sfiesc sa consume bauturi alcoolice. Ca sa nu se lase mai prejos, micile domnisoare beau cot la cot cu baietii. Pentru angajatii teraselor, vanzarea este mai presus decat legea. Pentru medici, excesul de alcool inseama coma sau sevraje grave.

Inca dinainte sa se finalizeze anul scolar, mai exact de cand a dat caldura, adolescentii au invadat terasele si barurile. Chiar daca legea interzice vanzarea bauturilor alcoolice persoanelor cu varste sub 18 ani, personalul teraselor nu tine cont de acest lucru, atat timp cat „este vanzare si mai iese si un bacsis”. In timpul zilei mai gasesti cate o masa libera la terase, insa dupa ora 18 acestea sunt pline, iar aglomeratia dureaza de cele mai multe ori pana spre dimineata. Protagonisti sunt in aceasta perioada adolescentii. „Sunt in vacanta si ma plictisesc, afirma un licean de doar 16 ani. Decat sa stau in casa mai bine ies cu prietenii la o bere. La ce calduri au fost zilele trecute…ne stingem si noi setea si mai stam de vorba&#8221. Colegul lui „de bere&#8221, care este tot minor, nu se poate abtine si afirma ca „noi bem o bere doua, dar sunt liceeni care merg la terase si beau doar tarie. De rockeri ce sa mai spun, ei consuma doar vodca&#8221. De aceea, nu de putine ori, din exces de zel, consumul exagerat de alcool a facut si victime.

Minori la dezalcoolizare si psihiatrie

Medicii din cadrul Spitalului Judetean de Pediatrie s-au confruntat in aceasta perioade cu multiple come alcoolice. „Sunt copii de 14-15 ani, lasati nesupravegheati care, in teribilismul varstei lor, beau tot felul de bauturi spirtoase in cantitati mari si apoi pierd controlul, ne-a declarat dr. Dumitru Anton, medic pediatru. Din fericire, cazurile au putut fi salvate prin tratament intensiv si supravegere medicala&#8221. Si la Psihiatrie, comele alcoolice ale minorilor dau batai de cap medicilor specialisti. In urma cu cateva zile a ajuns in sectie un tanar de numai 16 ani, diagnosticat cu sevraj grav, coma profunda, stare de halucinatii si crize convulsive, toate combinate cu insuficiente multiple ale organelor renale si hepatice. Dr. Camelia Hriban, medic psihiatru, ne-a precizat ca baiatul a necesitat si terapie intensiva monitorizata pana s-a reusit stabilizarea functiilor sale vitale. Intoxicatiile alcoolice si psihozele pe fond de alcool, mai ales la varste fragede, pot duce chiar la deces.

Barmanii si ospatarii se spala pe maini

Barmanii sau ospatarii nu se tem de ce spune legea. „Noi nu ii putem controla, nu avem dreptul sa le cerem buletinul, spune Marius Varga, ospatar. Sunt multi adolescenti care nu par copii, sunt dezvoltati si par mai in varsta decat sunt, deci le vindem si bauturi alcoolice. Noi nu facem educatie cu ei, daca nu sunt constienti la ce riscuri se expun, este problema lor. In general vara, cam 40 la suta din clienti sunt liceeni&#8221. Nici fetele nu se lasa mai prejos, pentru unele dintre ele fiind o obisnuinta sa bea. „Sa fumezi si sa bei inseamna sa fii cool!&#8221 afirma cu mandrie una din minorele care isi petrece o mare parte a timpului liber prin baruri si discoteci. In unele localuri se organizeaza zile de nastere unde sunt prezenti si parintii. Din pacate acestia nu iau nici o masura cu privire la odraslele lor, care consuma bauturi alcoolice sub nasul lor.Scris de Alina RATA / Roxana NEAGU

Canicula din ultima perioada i-a tintuit la pat pe majoritatea batranilor de la Centru de Ingrijire si Asistenta. Imbracati sumar, batranii suporta cu greu caldura. Respira sacadat, au ochii scosi din orbite si buzele uscate, dandu-ti impresia ca, in orice clipa, se duc pe lumea cealalta. Le este foarte cald, iar varsta si afectiunile de care sufera nu fac altceva decat sa ii chinuie si mai mult. Abia reusesc sa scoata un cuvant si, cu greu, reusim sa stam de vorba cu ei. Insa, problema cea mai grava o reprezinta faptul ca toti cei 202 de asistati din centru sunt hidratati cu apa de la robinet. S-a intamplat si pe perioada inundatiilor, cand toata mass-media informa pe prima pagina ca apa de la robinet nu este potabila. Batranii au baut apa murdara, neagra.

Pentru inceput, urcam la etajul patru, unde 51 de batrani, toti bolnavi cronic, se lupta cu vremea caniculara. Sunt asistatii cu cele mai grave probleme de sanatate. Bolnavi de inima, diabet sau cu pareze, stau fiecare in camera lor, asteptand sa li se aduca apa de catre infirmiere, pentru a se mai racori putin si a-si potoli setea. „Eu si sotia mea nu am iesit de foarte mult timp din camera. Este cumplit acum pentru ca aceasta caldura ne poate ucide&#8221, ne-a declarat Nicolae Moise, un pensionar in varsta de 79 ani. Nu termina bine de vorbit ca se si ridica din pat pentru a-si inveli sotia cu un pled. „Ne scuzati, este foarte cald, iar sotia mea doarme mai dezbracata. Trebuie sa facem fata caldurii pentru ca nu avem incotro. Avem noroc ca baiatul nostru mai vine din cand in cand si ne mai aduce cate un bidon cu apa minerala. In rest, bem apa de la robinetul de la baie. Cand a fost neagra apa de la robinet o lasam sa curga mai mult si apoi beam. Trebuia sa bem pentru ca ne era sete. Apa plata este buna, dar scumpa&#8221, povesteste, respirand din greu, batranul. Sotii Moise par sa se fi resemnat in fata situatiei. Chiar daca femeia a facut diaree, ei nu se plang si nu reproseaza nimanui. Directia de Sanatate Publica (DSP) a avertizat toata populatia, in special pe perioada inundatiilor, ca apa de la robinet nu este potabila. „Era o apa cu pamant, iar cei care au baut risca sa faca piatra la rinichi. Dar nu cred ca exista oameni care sa fi baut apa aceea neagra&#8221, sustine dr.Marin Bustuc, director adjunct la DSP. Intram intr-o alta camera, cu nr.13. Trei femei stau molesite in pat si gem din cauza caldurii. Ne fac semn cu mana in sens de bun venit. „Vai, tare este cald. Va multumim ca ne vizitati, ca poate ne ajutati cu ceva. Nu stim cum o sa mai suportam aceasta caldura. Suntem si bolnave. Avem noroc si de faptul ca infirmierele ne mai aduc cate o cana cu apa, ca noi abia ne deplasam&#8221, a tinut sa precizeze, Ecaterina Gavrila, in varsta de 87 ani. Colegele ei de suferinta, Tatiana Barcaru si Valeria Stanga, in varsta de 91, respectiv 70 de ani, o aproba din cap, insa fara sa scoata nici un cuvant. Directorul Victor Salomia trateaza situatia destul de detasat, ridicand mai mult din umeri. „Cand au fost inundatiile, noi am primit o donatie de 450 litri apa plata. Nu a ajuns la 202 asistati decat vreme de cateva zile. Iar sa le las cate un bidon in fiecare camera nici nu s-a pus problema. De unde? Este cald, dar ventilatoare in camere nu pot sa le pun pentru le agravez starea de sanatate, sa ii mut in alt loc nici atat&#8221, explica Salomia. Mai mult, el spune ca bugetul pe anul in curs este de doar 12 miliarde de lei, mult prea mic fata de nevoile centrului. „Sapte miliarde de lei se duc pe salariile personalului, iar cu restul trebuie sa ne descurcam pentru plata utilitatilor si alimentelor. Nu sunt bani pentru apa plata. Ce, doar la mancare se foloseste apa de la robinet&#8221, vine, din nou, replica lui Salomia. De la Primarie, directorul Constantin Giosanu nu stia nimic despre necazul batranilor de la centru. Ne-a rugat sa-i lasam ceva ragaz pentru a se informa. Contactat din nou, el a promis ca va rezolva in cel mai scurt timp problema. „Noi am dat apa plata la sinistrati si nu prea ne-am gandit la Caminul de Batrani. Asta este&#8221, a explicat Giosanu.Scris de Carmen SERBAN

In judetul Bacau, inca se mai moare in urma avorturilor empirice. Inconstienta mamelor si lipsa de educatie pun tot mai multe vieti in pericol. Statisticile sunt ingrijoratoare. Oficial, numarul deceselor prin avort in ultimii ani a ajuns la 10. Nu se stie insa cate femei au mai murit acasa din acesta cauza. Pilula contraceptiva este o necunoscuta pentru multe dintre ele.

O ultima statistica realizata de medicii din Maternitatea Bacau arata ca din anul 2000 peste 10 femei au murit dupa ce si-au provocat empiric un avort. Femeile iau decizia de a renunta la sarcina impinse de saracie, de planuri familiale sau de ambitii personale. &#8222Statisticile ne ingrijoreaza, ne-a declarat dr. Vladimir Corneleac, medic in obstetrica ginecologie. Daca in alte judete decesele la tinerele mame sunt cauzate de hemoragii interne sau de alte complicatii ale sarcinii, la noi inca se mai moare in urma avortului empiric. De exemplu in 2003, din patru decese, trei au fost in urma avortului provocat la domiciliu, in 2004 s-au inregistrat doua decese, ambele din avort empiric, iar anul acesta la fel. Eforturile noastre de a le ajuta sunt inutile pentru ca ajung la spital in ultima faza, cu infectie gereralizata si hemoragii puternice”.

Unde s-a putut, cazurile au fost salvate, unde nu…

Ana Maria B., in varsta de 20 de ani, din Silistea-Neamt a ajuns in stare grava la spitalul din Buhusi. Pacienta era insarcinata in luna a sasea si prezenta &#8222 amenintare de avort provocat”. In regim de urgenta, medicii buhuseni i-au acordat ingrijirile medicale necesare, insa starea generala a bolnavei s-a agravat. De la Buhusi, ea a ajuns la Maternitatea din Bacau. Copilul murise deja, iar mama a fost supusa unei interventii chirurgicale. Pacienta era casatorita, mai avea un copil si a incercat sa-si provoace avortul folosind un furtun si spirt. Dupa doua saptamani, tot de la spitalul din Buhusi a fost adusa de urgenta la Maternitatea Bacau si Corina V. in stare de soc hemoragic. Tanara, de numai 20 de ani, mama a doi copii, prezenta o sarcina de 23 de saptamani. La mijloc a fost tot o provocare de avort. Dupa pierderea sarcinii, pacienta a facut complicatii, dar a scapat cu viata. In schimb, alte vieti nu au putut fi salvate. Liliana I., de 35 ani, din Onesti a ales sa renunte la sarcina prin sondaj uterin cu o substanta toxica. A fost internata la sectia de terapie intensiva, iar dupa reechilibrarea functiilor organismului, a fost supusa si unei interventii chirurgicale. Dupa patru zile, a murit. Cauza decesului a fost socul toxicoseptic care a dus si la insuficienta organica multipla. Un al doilea caz asemanator s-a inregistrat la numai doua luni diferenta. &#8222Aici a fost vorba de sinucideri curate. S-a evitat controlul pentru ca nu se dorea sarcina si s-a apelat la metodele empirice”, a fost parerea dr. Neculai Ciuhodaru, medicul care s-a ocupat de caz in acea vreme.

Sarcinile nedorite fac viata un calvar

In general, persoanele care apeleaza la astfel de metode sau vin la Maternitate solicitand intreruperile de sarcina sunt tinerele de 16-20 de ani, necasatorite, care fac parte din familii dezbinate, au probleme sociale si un grad scazut de intelectualitate. Sunt insa si femei de 45-46 de ani care &#8222au fost pacalite de menopauza”, dupa cum spun medicii. Frica de parinti, in cazul primei categorii de &#8222paciente” sau rusinea fata de vecini, de &#8222gura lumii”, in cazul femeilor mai in varsta, le fac sa recurga la diferite mijloace care sa &#8222stearga greseala”. Se incearca si consilierea lor, li se dau sfaturi, dar acestea nu sunt receptionate.

Pilula contraceptiva este preferata &#8222intelectualelor”

La Cabinetul de Planificare Familiala al Spitalului Judetean sunt in evidenta peste 2.000 de femei care primesc pilule contraceptive gratuite. Cele mai multe dintre ele sunt din mediul urban, cu un nivel ridicat de cultura. La tara insa, medicii specialisti au recunoscut ca, desi sunt gratuite, metodele contraceptive nu sunt agreate. Statisticile arata ca mai comod este avortul, mai ales pentru femeile din mediul rural.Indiferent de motivatie, cert este ca, pentru multe dintre ele, intreruperea de sarcina a ajuns o interventie medicala banala, intr-o scurta invoire de la serviciu sau intre doua curse. Din nefericire, nu pentru toate este si o salvare.

Scris de Roxana NEAGU

Zeci de tone de gunoaie zac la ghenele din Bacau, de cateva zile bune. Privelistea de cosmar din fata blocurilor i-a revoltat pe majoritatea bacauanilor, intrucat aceste gunoaie reprezinta un adevarat focar de infectie. Multi bacauani se plang de faptul ca au ajuns in situatia de a nu-si mai putea aerisi apartamentele, din cauza mirosurilor insuportabile degajate de aceste gunoaie. Mai grav este ca, dupa cum sustin medicii specialisti, reziduurile menajere neridicate la timp pe timp de vara pot declansa, in orice clipa, o epidemie. Desi oamenii sustin ca pe lucratorii SOMA nu i-au mai vazut pe teren de ceva timp, conducerea societatii neaga totul. Mai mult, sefii de la SOMA dau vina pe inundatii si bacauanii intorsi in vacanta din strainatate, care s-au apucat de constructii. Primaria subscrie la mentiunea conducerii SOMA si promite sa rezolve problema gunoaielor in cel mai scurt timp posibil.

Alecu Russo, invadata de resturi menajere

Zona Alecu Russo este un adevarat &#8222paradis” al gunoaielor. Nu te poti apropia de nici una dintre ghene, pentru ca risti sa mori asfixiat. Mirosurile ingrozitoare si insuportabile iti taie rasuflarea intr-o clipita, inainte de a apuca sa duci, instantaneu, mana la nas si gura. Dam sa ne oprim in dreptul ghenei de gunoi din spatele blocului nr.33. Stupoare si soc! Zeci de muste, tantari si tot felul de gandaci colorati zboara si misuna in voie

printre reziduurile menajere. Vietatile sunt ca la ele acasa si par sa se simta extrem de bine, ramanand indiferente la reactia oamenilor din zona. &#8222Nu pot sa deschid si eu un geam la camera mea. Imi intra mirosul asta nenorocit in casa, plus tot felul de ganganii, care cine stie ce boli pot sa imi dea. Aceasta situatie este in cartier de cateva zile bune. S-a mai intamplat asta, nu este pentru prima data. Parca suntem ai nimanui…!”, ne spune, revoltata, Alexandra Brandu.

Printre gunoaie, zarim un omulet imbracat in verde, descult si murdar din cap pana in picioare. Cauta de zor printre gunoaie, bucuros ca are de unde sa aleaga fie ceva de mancare, fie ceva de imbracat sau incaltat. &#8222Aici mereu gasesc gunoaie fel si fel. Mai incolo, inspre centru, gunoiul este ridicat mai des si nu prea am ce sa gasesc. Miroase foarte urat, dar nu am ce face. Tantarii si mustele

nu-mi dau pace, sunt piscat tot, insa incerc sa fac fata”, ne spune omuletul, care nu a vrut in ruptul capului sa ne divulge numele.

La nici o suta de metri departare, in fata blocului nr.140, zac alte tomberoane supraincarcate cu gunoi. O masa imensa de gunoaie este privelistea care-si apare in fata ochilor. Nu te poti apropia pentru ca mirosurile iti taie respiratia, dandu-ti senzatia de voma si greata. Un pensionar din zona, Gheorghe Iordache, se chinuie sa gaseasca un loc unde sa-si arunce punga cu gunoi. Nu reuseste si, dezamagit si resemnat, lasa punga la intamplare dupa care pleaca bombanind. Se uita la noi nervos si ne face semn ca s-a saturat sa se tot planga in stanga si-n dreapta de problema gunoiului neridicat la timp. &#8222Este bataie de joc, domnule! Degeaba platim taxa pe salubritate. Stiu doar sa ne ia banii, nu sa ne faca si curat”, comenteaza, in timp ce se indeparteaza de noi, Iordache.

&#8222Parfum” pe Slanicului

Urcam in masina si mergem la intamplare. Nu avem o tinta precisa. Si asta pentru ca, la redactie, am primit nenumarate sesizari telefonice, din aproape toate colturile orasului. Ajungem pe strada Slanicului, nr.3. Coboram din masina si, luand urma mirosului irespirabil care a invadat cartierul, gasim si ghenele de gunoi. Dam peste un baietel agitat nevoie mare, care cauta cu inversunare printre resturile aruncate la tomberon de locatarii din cartier. Evrika! A gasit o minge sparta si este extrem de mandru. O tine victorios in mana, pe mormanul de gunoaie, prilej tocmai bun pentru a imortaliza momentul. &#8222Stau aici, in zona si mi-am zis ca e pacat sa las toate gunoaiele astea aici, fara sa le verific. Si uite ca am avut dreptate, am gasit o minge cu care am sa joc fotbal. Dar n-am sa le spun prietenilor mei, ca sa nu rada de mine”, a precizat Florin P., un pusti in varsta de 13 ani. In spatele nostru, doi batrani nu stiu cum sa intre in discutie cu noi. Ion Chiperatu, pensionar si locatar in zona, este de-a dreptul indignat de serviciile SOMA. &#8222De cand ma stiu, nu am vazut asa ceva. Parca traim in lumea a treia. Platim tot felul de taxe, insa nu stiu de ce. Nu s-a schimbat nimic in bine. Am fereastra spre aceste gunoaie si imi este sila sa mai deschid geamul. Imi intoxic apartamentul cu mirosul de afara. Gunoaiele au ajuns in strada, insa autoritatile nu fac nimic. Suntem un cartier respectat, numai cu lume buna, insa mizeria domneste aici. Ce, trebuie sa tragem noi de mana autoritatile?”, se intreaba Chiperatu. De aceeasi parere sunt si trecatorii din zona, care, din reflex, se opresc stupefiati si privesc cu groaza tonele de gunoaie care au ocupat un trotuar intreg. &#8222Doamne, ce se intampla aici? Vai cate muste si cati tantari sunt! Ce groaznic miroase! Hai sa plecam mai repede de aici”, isi vorbeau doi tineri care, intamplator, au dat piept cu gunoaiele de pe strada Slanicului.

&#8222Banca Nationala” sta pe un munte de gunoaie

Pe Banca Nationala, nr.31, aceeasi situatie deplorabila si strigatoare la cer. Un munte de gunoi zace langa tomberoanele pline. Ridicam privirea si observam ca nici un geam nu este deschis. Oamenii au renuntat la obiceiul sanatos de a-si aerisi apartamentele, de teama sa nu se trezeasca cu casa invadata de tantari si muste. Damfuri de toate felurile te scot din minti la apropierea de tomberoane. &#8222In ultimul timp, nu i-am mai vazut pe lucratorii SOMA pe teren. Nici pe cei de la Spatii Verzi. Nu stiu ce se intampla, dar este de-a dreptul alarmant. Riscam sa ne imbolnavim pe banii nostri. Este o adevarata delasare din partea autoritatilor. Este inadmisibil ca, in mileniul trei, sa traim doar cu dorinta de a avea un cartier curat. Eu si sotia platim aproape un milion de lei pe an si pentru ce? Pentru nimic”, comenteaza Vasile Hoidici, unul dintre locatarii din zona. Satui de mirosurile dezgustatoare inhalate, am renuntat la raidul prin oras, cu un gust amar: traim intr-o lume mizera atat la propriu, cat si la figurat. (Si asta, in conditiile in care fiecare bacauan plateste lunar suma de 40.000 de lei pentru servicii de salubritate).

SOMA da vina pe inundatii

Realitatea din oras pare sa nu-i afecteze prea mult pe sefii SOMA. Contactat telefonic, Narcis Doru, responsabil cu managementul calitatii la SOMA, incepe sa ne explice cum stau lucrurile: &#8222Fiecare om spune ce vrea”. Apoi continua dand vina pe consecintele inundatiilor si pe bacauanii care au revenit in vacanta din strainatate si s-au apucat sa-si construiasca o casa sau sa-si modernizeze vreun apartament. &#8222Gunoiul este ridicat cel putin o data pe zi, in fiecare zona a orasului. Am zone unde acesta se colecteaza chiar de trei – patru ori pe zi. Insa, tomberoanele se umplu foarte repede pentru ca oamenii din cartierele afectate de inundatii inca nu au terminat curatenia la subsolurile blocurilor. In plus, au venit multi din Italia care darama jumatate dintr-un apartament, iar molozul il duc la ghena de gunoi. In loc sa respecte legea si sa faca un contract cu o firma de specialitate. Noi lucram acum in baza contractului mai vechi cu Primaria. Cel nou se va incheia in perioada imediat urmatoare, pentru ca SOMA a castigat licitatia”, a tinut sa precizeze Doru. El a tinut sa nege zvonul potrivit caruia SOMA ar mai fi incheiat un contract prin Brasov si de aceea in Bacau a lasat-o mai moale. &#8222In oras, noi lucram cu acelasi efectiv de oameni – salariatii nostri sunt amarati si nu-si permit sa plece in concediu la munte sau la mare – si acelasi numar de masini. Ne facem treaba asa cum trebuie. Numai ca este un mare flux de gunoaie in aceasta perioada”, a incheiat Narcis Doru.

Tonele de gunoi sunt potentiale focare de infectie

Medicii specialisti de la Directia de Sanatate Publica declara ca problema gunoaielor necolectate in timp util, mai ales in plin sezon estival, este extrem de grava si trebuie sa alarmeze pe toata lumea. &#8222Toate reziduurile menajere care nu se ridica conform normelor igienico-sanitare in vigoare reprezinta adevarat focar de infectie. Pe timp de vara, obligatoriu, gunoiul trebuie colectat cel putin o data pe zi. Si asta pentru ca exista pericolul sa se dezvolte razatoare, tot felul de insecte sau sa ne invadeze tantarii, situatie cu care, in mare parte, ne confruntam. Este inadmisibil sa nu fie colectate gunoaiele din ghene cel putin o data pe zi. Firma de salubritate trebuie sa si dezinfecteze locul cu solutii clorigene”, ne-a declarat dr.Marin Bustuc, director general adjunct la DSP.

Primaria tine cu SOMA

Ionut Tomescu, purtatorul de cuvant al Primariei, comenteaza situatia alarmanta creata in oras, catalogand acest sezon drept unul al constructiilor. &#8222Exista un grafic cu SOMA de colectare a gunoaielor de care inspectorii nostri de pe teren au grija sa fie respectat. Multumesc pentru informatii si promitem ca vom remedia in ce mai scurt timp problema. Acum este plin sezon de constructii, numerosi cetateni aruncand resturile de materiale la tomberoane. Ei incalca legea, pentru ca ar trebui sa incheie un contract cu o firma de colectare a gunoiului. In aceasta luna, foarte multi bacauani vin acasa din strainatate, deci vor incepe lucrul la multe constructii. Astfel, ne asteptam la o avalansa de gunoi”, ne-a declarat Tomescu.

Stavarache este servit de doua ori pe zi

Strada Mihai Eminescu, pe care locuieste actual edil al orasului, Romeo Stavarache, este curata bec. Doua tomberoane de culoare galbena, situate strategic, undeva in fundul unei stradute, nu au pic de gunoi. Nici macar o bucata de hartie mototolita. Se vede de la distanta ca, aici, lucratorii SOMA, si-au facut treaba. Explicatia poate fi simpla: strada Mihai Eminescu se pare ca a devenit o zona rezidentiala si prioritara pentru SOMA, de cand primarul orasului se numara printre locatarii de aici.

Scris de Carmen SERBAN

Mai sunt doar 40 de zile pana la primul clinchet al clopotelului de inceput de an. Primaria a stabilit o suma pentru reparatiile din scoli, dar nu a scos din cont nici un leu nou. Primarul s-a ocupat de inundatiile de pe Valea Muntelui si de noi bumbisori la propria imagine, iar aparatul propriu a facut inventare. Licitatiile nu au fost organizate, lucrarile prinse in deviz asteapta finantare. Baza sta sI in acest an in fondul clasei sI in buzunarul sponsorilor. Ocupat si gripat in ultimile zile, primarul Stavarache a uitat de scolile bacauane.

In numarul din iulie al publicatiei lunare &#8222Mesagerul”, Primaria municipiului Bacau anunta, pe prima pagina, ca &#8222va executa in lunile august si septembrie lucrari de reparatii si intretinere la toate unitatile de invatamant din oras&#8222.Toate par bune si frumoase, dar … un singur lucru – esential – a fost uitat: desi am intrat in luna august, n-au fost organizate pana acum nici macar licitatiile pentru desemnarea firmei (sau firmelor) care urmeaza sa execute lucrarile. Ionut Tomescu, purtatorul de cuvant al Primariei, ne-a comunicat doar suma totala care a fost alocata (circa 25 de miliarde de lei), faptul ca echipele Primariei au fost in cursul lunii iulie in toate unitatile scolare din municipiul Bacau, pentru a evalua la fata locului, impreuna cu directorii scolilor respective, volumul si valoarea lucrarilor de stricta necesitate, si o prima concluzie, potrivit careia &#8222va fi un volum foarte mare de lucru, fiind necesare nu numai lucrari de igienizare, ci si refacerea instalatiilor electrice, termice si sanitare, inlocuire tamplarie, reparatii acoperisuri si chiar unele lucrari de consolidare”. Vor putea fi facute toate aceste lucrari pana pe 12 septembrie a.c., prima zi a noului an scolar? Greu de crezut, daca avem in vedere faptul ca intarzierea in organizarea licitatiilor a redus timpul efectiv de lucru la numai patru saptamani, iar frontul de lucru si volumul lucrarilor sunt covarsitoare.

Aproape jumatate din lucrarile interioare au fost efectuate

La Scoala &#8222Alexandru cel Bun”, mai bine de jumatate din salile de clasa fusesera deja igienizate, iar la celelalte, lucrarile de igienizare erau avansate. Directorul adjunct, profesorul Valerian Slevoaca, ne-a informat ca &#8222invatatorii si dirigintii au luat, impreuna cu parintii, initiativa de a igieniza cu forte proprii fiecare sala de clasa, urmand ca fondurile care ne vor fi alocate de primarie sa fie utilizate pentru lucrarile mai ample, de reparatii si consolidari”. &#8222Am aflat ca vineri va fi organizata licitatia, de catre Primarie, dupa care vom cunoaste firma care va executa lucrarile la scoala noastra”, ne-a spus Valerian Slevoaca. Informatie confirmata de profesorul Vasile Cautis, directorul Colegiului National &#8222Vasile Alecsandri” si al Centrului bugetar de care apartin Scoala &#8222Alexandru cel Bun”, Scoala &#8222Spiru Haret”, Gradinita nr.28 si Gradinita &#8222Florita”. &#8222Intr-adevar, vineri dimineata va fi organizata la noi licitatia, la care si-au anuntat participarea noua societati de constructii, care si-au luat deja plicul cu oferte”. Dar si aici, la &#8222Vasile Alecsandri”, cadrele didactice, parintii si personalul unitatii scolare au luat-o cu mult inaintea lucratorilor pe care-i vor trimite societatile castigatoare ale licitatiei organizate de Primarie. &#8222Trei sferturi din volumul lucrarilor interioare au fost deja efectuate, ne-a spus directorul Vasile Cautis. Firma care va veni la noi va avea de inlocuit partial sau total parchetul in unele sali de clasa din internat, de executat lucrari de tamplarie, de inlocuit unele geamuri, de igienizat 2000 mp sali de clasa, de faiantat 100 mp in toalete, de pus gresie, de inlocuit unele conducte si de reparat instalatii termice si calorifere. Eu sper sa incheiem toate lucrarile pana pe 10 septembrie”.

&#8222Domnita Maria” n-a mai asteptat &#8222zana cea buna”

Nici Scoala &#8222Domnita Maria” n-a mai asteptat &#8222Zana cea buna”, adica Primaria, sa vina si sa-i schimbe vestmantul de Cenusareasa. Imediat dupa Testele nationale, invatatorii si profesorii diriginti au inceput lucrul, impreuna cu parintii, cu cele cinci femei de servici si cu cei doi munictori ai scolii, si aici fiind deja executate mai bine de jumatate din volumul total al lucrarilor de igienizare. Profesoara Tamara Diaconu, care era ieri &#8222sef de santier”, ne-a informat ca toate lucrarile de interior vor fi executate cu forte proprii pana cel mai tarziu la 1 septembrie. In ce priveste lucrarile exterioare, la fatada scolii, la inlocuirea tamplariei deteriorate si la unele reparatii absolut necesare, se asteapta venirea firmei nominalizate de Primarie. Cand? Nimeni din scoala nu stie. Ne temem ca nu stie, inca, nici Primaria municipiului Bacau: &#8222Probabil, imediat dupa 15 august”. Probabil … Raidul nostru va continua. Probabil, si dupa … 15 septembrie.Scris de Stefan OLTEANU/Oana TANASA,Scoala de presa &#8222Desteptarea”

De o adevarata aventura care-ti urca instantaneu nivelul de adrenalina la maxim poti avea parte daca treci pe strada Bucegi. Blocurile din zona arata ca de dupa razboi, in ciuda faptului ca, unele dintre ele, au fost date in folosinta imediat dupa Revolutie. De cateva luni, locatarii de aici traiesc cu spaima in suflet din cauza pericolului iminent care-i paste: bucati imense de placi de pe zidurile blocurilor ar putea sa cada fie peste ei, fie peste masinile lor parcate in apropiere sau, mult mai rau, peste copiii lor care se joaca pe afara. Presedintele Asociatiei de locatari nr.46 locuieste in acelasi bloc, insa pare sa nu-l mai intereseze aceasta problema. Este decis sa-si dea demisia, &#8222pentru ca am altele pe cap, iar Primaria oricum nu are fonduri pentru refacerea fatadei blocului”.

De la blocul nr.115C etaje intregi au ramas fara tencuiala. Este vorba despre etaje superioare, cinci, sase, sapte, placile desprinse de la aceste nivele putand ucide in cateva secunde un copil la impactul cu solul. Ca blocul in cauza reprezinta a adevarata amenintare pentru locatarii si trecatorii din zona se poate vedea de la sute de metri distanta, in timp ce te deplasezi cu masina pe podul de la Narcisa. Pe la mijlocul podului este imposibil sa nu-si cada privirea spre blocul cu pricina, care arata de parca ar fi fost coscovit intentionat, zi de zi, cu multa perseverenta. Este un bloc cu fatada distrusa si cu greu poti crede ca a fost dat in folosinta abia dupa Revolutie. La prima vedere ai senzatia ca te afli in fata unui imobil monument de pe vremea razboiului, tinut spre conservare. &#8222Cam din primavara a inceput sa cada tencuiala. Eu si copiii mei ne ferim sa stam prea mult prin fata sau spatele blocului, de teama sa nu ne trezim cu bucati de tencuiala in cap. Copiii mei stiu lectia si se joaca la zeci de metri departare de bloc”, incepe sa ne povesteasca of-ul una dintre locatarele imobilului. In jurul nostru s-au adunat mai multi locatari din zona, fiecare incercand sa argumenteze panica creata din cauza bucatilor de zid desprinse de pe fatada blocului. &#8222In unele parti, s-a umflat foarte mult tencuiala si asteptam cu totii, din clipa in clipa, sa cada. Mergeam mai mult cu capul pe sus, ca sa nu ne trezim cu ceva in cap. Cand am vazut ca nu mai cade odata, impreuna cu toti locatarii, am decis sa o ajutam noi, ca sa reducem stresul. Astfel, am fost o echipa intreaga la aceasta operatiune. Unii aruncau tencuiala, iar altii stateau in fata blocului ca sa nu lase pe nimeni prin preajma. Nu de alta, dar nu aveam nevoie de victime. Asta ar mai fi lipsit. Insa, sunt si portiuni foarte mari unde tencuiala a cazut singura, in doar cateva zile”, a precizat, Maricica Ciubotaru, sefa de bloc. Spaima ca ar putea deveni victimele tencuielii de pe bloc se poate citi pe fetele oamenilor cu care am stat de vorba. Daca nu cunosti problema lor, ii pot cataloga drept timizi. Nu sunt defel. Au necazuri cu fatada blocului, care pare a fi fost facuta mai mult de mantuiala. &#8222Noi stam la etajul sase. Inca mai avem bucati de tencuiala umflata la nivelul geamului de la bucatarie. Va trebui sa trecem noi la fapte, daca in urmatoarele zile acesta nu va cadea. Avem copii si ne este frica pentru viata lor. Micutii stiu ca nu au voie sa se joace in fata blocului si se duc la celelalte blocuri. Imobilul este nou, comparativ cu altele, dar arata rau, de parca ar fi fost dat in folosinta de mai bine de 20 de ani”, ne-au declarat, vizibil indignati, sotii Agneza si Anton Maties. Presedintele Asociatiei de Proprietari nr.46, Stefan Ababei, locuieste in acelasi bloc. Sustine afirmatiile colocatarilor, insa s-a saturat de aceste probleme si este decis sa-si dea demisia din functie luna aceasta. &#8222Am depus o cerere la Primarie pentru refacerea structurii, insa mi s-a explicat foarte clar ca nu sunt fonduri. Daca mai continua zugravitul fatadelor blocurilor totul era in regula. Eram pe lista de asteptare, dar am fost ghinionisti. Nici tencuiala nu a fost refacuta, nici blocul nu a fost zugravit. Din cate stiu, abia la anul poate se vor gasi fonduri pentru astfel de blocuri. Am altele pe cap si nu mai vreau sa stiu de nimic. Avem un zid la care nimeni nu are acces si, recunosc, mi-e frica de momentul cand va cadea tencuiala acestuia. Este periculos pentru oricare dintre noi care trece pe acolo”, ne-a declarat presedintele Ababei. Din pacate, cometariile autoritatilor locale lipsesc. Si asta pentru ca, in ciuda insistentelor noastre repetate, Ionut Tomescu, purtatorul de cuvant al Primariei, nu a fost de gasit. &#8222Eu nu l-am vazut astazi la ochi. Poate ca este pe teren si nu are acoperire. Nu stiu nimic de el, iar eu nu pot sa va ajut in nici un fel”, ne-a spus, telefonic, Mihaita Postolache, inspector de specialitate de Primarie. Facem cativa pasi si ajungem pe Narciselor, la blocul 7B. Aici, aceiasi problema. &#8222De anul trecut a inceput calvarul pentru noi. Au cazut bucati din zid chiar pe masinile oamenilor. Zgomotul produs a speriat tot cartierul. A fost un adevarat infern”, comenteaza una dintre locatare. Mult mai prudenti pentru viata lor si cea a trecatorilor par sa fie cei de pe strada Nicoilae Balcescu, nr.12., undeva in apropiere de Piata Centrala. La intrarea in fiecare scara, au fost lipite afise pe geamul ferestrelor cu anuntul: &#8222Atentie! Cad bucati de tencuiala din zid”. Curiosi, trecatorii citesc si, imediat, din reflex, isi feresc capul ridicand privirea spre blocul cu pricina. &#8222Asa-i la noi! Ce ne mai mira!”, defineste, pe scurt, unul dintre trecatori.Scris de Carmen SERBAN

Dupa inundatii, specialistii din Guvern au afirmat ca pagubele ar fi fost mai mici daca locuintele n-ar fi fost din chirpici si ar fi fost asigurate. Locuintele din pamant nu sunt demne de UE si de secolul nostru. Pare incredibil, dar acum, in locul caselor ANL promise sinistratilor, Guvernul „ii ajuta&#8221 sa-si ridice case din lut.

Gabriel Berca, prefectul judetului, si Angela Bogea, vicepresedinte al CJ Bacau, alaturi de ceilalti sefi ai judetelor afectate de inudatii, au fost chemati, luni, la o intalnire cu Laslo Borbely, ministrul Lucrarilor Publice, pentru a fi informati asupra sumelor destinate reconstructiei. In nota ministerului se arata ca, in baza OUG 34/2005, locuintele vor fi realizate de sinistrati „in regie proprie&#8221, cu materiale de constructie date de stat. Asadar, sinistratilor nu li se vor face case, din lemn sau din metal, de catre ANL, cum afirmau ministrii PNL-PD, ci isi vor construi singuri un alt acoperis. Unul dintre cei care a repetat promisiunea asta de zeci de ori e Romeo Stavarache, primarul Bacaului. El le-a spus sinistratilor, dar si jurnalistilor, ca ANL le va face case bacauanilor afectati de inundatii. Case trainice, din caramida, beton sau BCA. Declaratia apare si in ultimul numar al „Mesagerului&#8221, ziarul Primariei. Nu va fi asa. Toti sinistratii ramasi fara locuinta, chiar si cei batrani sau bolnavi, isi vor ridica singuri casa. Asta-i prima surpriza pe care ne-o fac guvernantii. A doua e ascunsa in lista materialelor de constructie. E vorba de var, ciment, lemn, tabla zincata, usi si ferestre din lemn, in valoare de 136 milioane lei pentru fiecare familie care si-a pierdut locuinta. Din lista lipsesc tocmai caramizile. „Este exact, declara Gabriel Berca, prefectul judetului. S-a luat in considerare faptul ca noi suntem avantajati aici, avand piatra si balast. In plus, Directia Silvica le va da lemnul necesar&#8221. Nu e vorba insa de cantitatea necesara pentru case realizate integral din lemn, ci de lemnul inclus in lista de mai sus. Neavand caramizi, oamenii isi vor face case din pamant. „Este optiunea lor. Asta poate face Guvernul in aceste momente&#8221, a precizat Gabriel Berca. Sinistratii din Timis, insa, s-au bucurat de alt tratament. „Noi suntem in Moldova, iar ei sunt in Ardeal, asta-i diferenta!&#8221, a declarat Angela Bogea. In Bacau vor fi construite 996 de case, CJ fiind institutia care raspunde de aceasta actiune, in colaborare cu primarii. „Trebuie o armata de oameni ca sa gestionezi si sa distribui atatea materiale de constructie, sustine Angela Bogea. Trebuie gasita o locatie in care sa incapa ciment si lemn pentru 1000 de case, mijloace de gestionare, cantare etc.”. Exista si alte aspecte: proiectul de casa, autorizatiile, studiile necesare stramutarii, terenul. Primariile, majoritatea, nu mai au teren disponibil, ceea ce inseamna ca acesta trebuie achizitionat de la proprietari – persoane fizice sau juridice -, la pretul pietei. Sinistratii au ramas numai cu hainele de pe ei, e clar ca nu au bani, nici de teren, nici de proiect, iar suma alocata de Guvern – in materiale de constructie – e 136 milioane lei. „O casa din BCA, la rosu, costa in jur de 220 euro/mp&#8221, declara ing. Constantin Panaite, de la Romconstructor. O casa cu doua camere, baie si bucatarie, 50 mp, ar costa, la rosu, 385 milioane lei, iar Guvernul le da sinistratilor 136 milioane, adica 35 la suta din suma, ca sa-si faca, ce? O camera, poate. De fapt, nici nu le da bani, ci materiale de constructie, mai putin caramida. Ca si chirpicii sunt buni, pana la viitoarele inundatii.Scris de Silvia PATRASCANU

Primarul Romeo Stavarache nu stie sa fie parolist. In urma cu aproximativ o luna, le-a promis subalternilor – si bacauanilor, implicit – ca va cumpara doua aparate de aer conditionat pentru Serviciul Public Comunitar de Evidenta Populatiei. Zilele acestea, temperaturile au trecut de 36 de grade. Si nu putini au fost cetatenii care au avut doar ganduri &#8222bune” la adresa edilului bacauan, dupa ce au asteptat ore de cosmar pentru un buletin sau pasaport.

Ventilatorul anemic nu reuseste sa aduca nici macar o adiere de racoare. In cateva minute, simti ca hainele ti se lipesc de corp. Broboanele de sudoare iti umezesc instantaneu parul, fruntea, mainile. Plamanii refuza sa primeasca aerul incins si imbacsit. Dupa cateva minute petrecute in incapere, simti ca lesini. Cu toate acestea, zilnic, sute de bacauani stau cate doua-trei ore sa-si depuna actele pentru pasapoarte sau buletine de identitate. &#8222Facem cu schimbul la rand, ca sa nu murim aici, ne spune indignata Adriana Calota. La cinci sau zece minute, iesim afara sa ne tragem sufletul. Nu exista nici o aerisire, la atata amar de lume. Am ajuns mai rau ca vitele. Sa vina si autoritatile acum, sa stea cu noi, doua-trei ore. Sa simta pe pielea lor, cat e de bine sa astepti in cutia asta de chibrituri, cand e canicula”.

&#8222Sper sa ma ajute Dumnezeu sa rezist”

Desi atmosfera este sufocanta, foarte putini sunt cei care renunta la asteptare. &#8222Nu vin aici de placere, spune Maria Cirlan. Am nevoie de pasaport si trebuie sa depun macar actele. Sper sa ma ajute Dumnezeu sa rezist pana ajung la ghiseu. Vin de la 30 de kilometri de Bacau si nu pot sa nu-mi rezolv astazi (ieri n.a.) treaba. E cald tare aici, suntem multe persoane, nici nu se simte usa deschisa. Cateodata simt ca ma ia cu lesin, dar ma incurajez singurica”. Nici in spatele ghiseelor, temperatura nu este mai scazuta decat in sala de asteprare. Functionarii transpira din greu, tanjind dupa o gura de aer proaspat. &#8222Trebuie sa rezistam ca, daca nu, se gasesc altii care sa reziste”, ne spune cu subinteles una dintre salariate.

Aer conditionat la sfantu&#8217 asteapta

La inceputul lunii trecute (5 iulie 2005), primarul Romeo Stavarache a promis ca va dota Serviciul de Evidenta Populatiei cu doua aparate de aer conditionat. Numai ca edilul bacauan nu si-a respectat cuvantul, desi a avut timp suficient la dispozitie sa achizitioneze aparatura de climatizare. Dupa aproape o luna de la &#8222vizita”, de altfel interesata (si-a preschimbat pasaportul), a lui Stavarache, atmosfera de la Evidenta Populatiei si Pasapoarte nu s-a racorit deloc. &#8222Procedura de achizitie este mai greoaie, deoarece valoarea unui aparat de aer conditionat este mai mare de 15 milioane de lei, a precizat purtatorul de cuvant al Primariei Bacau, Ionut Tomescu. In cateva zile insa, aceasta problema se va rezolva”. Luna august este una de foc, atat pentru functionarii de la Evidenta Populatiei, cat si pentru cei de la Pasapoarte. Deja multi dintre bacauanii care muncesc in strainatate au inceput sa se intoarca acasa, iar unii trebuie sa-si schimbe actele. Din experienta anilor anteriori, pana in septembrie, la cele doua ghisee va fi o aglomeratie de nedescris. La fel si cum vor fi si urarile &#8222de bine” la adresa celor responsabili.

Scris de Lili ADOCHITEI

aTantarul nu te asteapta sa-i dai cu flit in ochi.” Este afirmatia unui om care nu mai face fata disconfortului creat de tantari. Insectele au invadat pur si simplu orasul. Iti este imposibil nu numai sa pleci la o plimbare prin parc, dar pana si deschisul ferestrelor a devenit o adevarata aventura. Primaria sustine insa, cu tarie, ca dezinsectia s-a facut si a fost coordonata de specialisti.

Tantarii au pus stapanire pe Bacau si pe bacauani. La orice ora, este imposibil sa nu simti intepaturile lor sacaitoare. Seara, situatia se agraveaza in mod vizibil. Este un chin sa stai la o terasa sau sa faci o plimbare prin parc. Tantarii nu-ti dau pace. Dar un alt pericol mai mare ne paste de pe urma lor: meningita. Mica insecta nu ne induce numai o stare de disconfort accentuat, ci este si purtatoarea acestei boli grave. Pentru locatarii de la Asociatia Calugareni Nord, situatia este de-a dreptul dramatica. Subsolurile blocurilor sunt intesate de insectele cu pricina. Proprietarii din zona sustin ca nu mai pot indura sub nici o forma starea de fapt. In acelasi timp, autoritatile par ca i-au uitat. „Am fost la Primarie si mi s-a spus ca este domeniu privat si nu pot interveni. Dar daca este domeniu privat, ei ce cautau in curtile oamenilor?”, ne-a declarat Ionel Dogaru, presedintele Asociatiei Calugareni Nord. Principala cauza a incredibilei densitati a tantarilor din zona respectiva este inundarea subsolurilor blocurilor, odata cu ruperea digului Barnat. „Noi intelegem ca este domeniu privat dar apa, in momentul in care a inundat, nu a inundat subsolurile pentru ca stia ca este pe domeniu privat. Iar stoparea raspandirii molimelor este in sarcina Primariei.”, ne-a mai spus Dogaru. Locatarii din zona respectiva sunt de parere ca insectele ar trebui neutralizate cu ajutorul unor gaze speciale, de preferat pe timpul noptii cand „intra in actiune”. „Tantarul nu te asteapta sa-i dai cu flit in ochi. Trebuie sa mergi in subsoluri nu sa treci in viteza cu avionul peste oras.”, a mai afirmat Dogaru. Raspunsul primariei este invariabil acelasi. „I-am explicat domnului Dogaru ca principala noastra grija este indreptata spre zonele afectate de inundatii. Noi am efectuat dezinsectia in tot orasul cu substante recomandate de specialisti, pulverizate din avion. Actiuni de acest gen vom mai avea si in perioada urmatoare. Autoritatea locala nu trebuie chemata pentru orice problema. Iar asociatia de locatari respectiva trebuie sa-si aduca o firma specializata.”, a afirmat Ionut Tomescu, purtator de cuvant al primariei Bacau.
Scris de Alexandra SIMION

Farmacii goale si farmacii in care nu puteai arunca un ac. La fel ca in fiecare inceput de luna, si ieri zeci de pacienti s-au calcat in picioare pentru a-si procura medicamentele de care au nevoie. In multe farmacii, s-au format cozi, in special la cele din centrul orasului. Astfel a debutat si aceasta luna, asteptata cu sufletul la gura de bolnavii care depind de fiecare pilula prescrisa de medic.

Inca de la primele ore ale diminetii, farmaciile centrale au fost luate pur si simplu cu asalt de bolnavi. Unii chiar s-au sculat cu noaptea in cap ca sa fie printre primii la rand. Predominau, ca de fiecare data, pensionarii. „Stam de doua ore aici in soare, e bataie de joc, se plangea Aneta Toma in fata Farmaciei 1, din centru. Numai aici

se dau medicamente gratuite, dar

merge foarte greu. Daca guvernantii alocau fonduri asa cum s-au laudat, nu mai era asa&#8221. „De doua luni caut reteta, dar nu am gasit nicaieri medicamente gratuite, a adaugat si Petrea Potoroaca venit tocmai de la Parincea. Stam aici si ne ardem. O sa intram si poate nu mai gasim nimic. Nu-i prima data. E la ghici. Ai noroc, iti da medicamente, n-ai noroc, o iei de la capat la o alta farmacie. E groaznic, ca la loterie. Am luat farmaciile la rand, si m-am oprit aici in centru ca am vazut ca este coada. Abia pot sa ma mai tin pe picioare&#8221. Pe fetele lor transpirate de caldura se citeau suferinta si panica. Unii care nu au mai rezistat caniculei, s-au aciuat la umbra unui copac sau sub umbrele. Chinuiti deja de boala care le macina trupul si sufletul cu totii au recunoscut ca s-au saturat de bataia de joc a celor care ar trebui sa se ocupe de sanatatea lor. „De la opt dimineata stau aici si cred ca mai am de stat vreo doua ore. Sunt farmacii care ne plimba pe drumuri. Ne-am saturat, doamna, sa mai stam la cozi, sa ne umilim pentru a ne lua pastilele, ne-a declarat si Vasilica Ambraus, care statea la rand la Farmacia 34. Pana acum ni s-a spus ca nu sunt bani, acum stam la cozi infernale si nici nu stim daca vom mai prinde&#8221.

&#8222Este doar o pshihoza”- sustine Casa de Asigurari

&#8222Este o noua situatie de panica pentru ca au fost o serie de precizari si zvonuri necompletate de niste chestiuni clare legislative, ne-a declarat dr.Florina Buzdugan, purtatorul de cuvant al Casei Judetene de Asigurari de Sanatate Bacau. Farmaciile pot elibera retete compensate si gratuite, deocamdata in limita plafonului pe care l-au avut in luna iulie. Pe total farmacii, asta ar insemna circa 11 miliarde de lei. Rectificarea bugetara alocata la acest capitol va putea fi impartita in farmacii abia dupa aparitia normelor metodologice conform carora vor putea fi stabilite si contractele pentru lunile urmatoare. Este doar o psihoza specifica inceputului de luna. Bani vor fi pentru medicamente asa ca aceste cozi nu sunt justificate&#8221.

S-a largit accesul la medicamentele compensate si gratuite

Tot de ieri, s-a largit si accesul asiguratilor la medicamentele compensate si gratuite. Conform noilor norme, medicii vor prescrie medicamente compensate si gratuite sub forma denumirii comune internationale (DCI), precizand concentratia si forma de prezentare farmaceutica. Acest lucru inseamna ca pe retete nu vor mai aparea denumirile comerciale ale medicamentelor, iar pacientii vor putea alege, daca vor dori, intre mai multe produse diferite, dar care au la baza aceeasi substanta activa si sunt echivalente din punctul de vedere al actiunii terapeutice. Asiguratul va putea astfel opta fie pentru produsul de baza (cel mai ieftin), care se vinde la pretul de referinta si este gratuit sau compensat in proportie de 90 sau 50 la suta, fie pentru un produs mai scump, caz in care va suporta diferenta fata de pretul medicamentului de baza. &#8222In acest sens, farmaciile au obligatia contractuala de a avea si produsele de baza printre medicamente, iar in cazul in care medicamentul dorit de asigurat nu exista in famacie, aceasta are obligatia de a-l aduce la raft, la cererea pacientului, in termen de maximum 12 ore (pentru bolile acute si subacute) sau de 48 de ore (pentru bolile cronice)&#8221, explica dr. Buzdugan. In plus, pentru bolnavioi cronici, retetele au valabiliatte de 30 de zile astfel ca ele vor putea fi eliberate si dupa 1 august, sub vechea formulare. Noul sistem de presciere largeste astfel accesul asiguratilor la medicamentele compensate si gratuite deoarece in cazul bolnavilor cu afectiuni cronice se renunta la plafonul valoric al prescriptiei pentru compensarea de 90 la suta si 100 la suta. Pentru beneficiarii de gratuitati prevazuti de legile speciale, orice prescriptie medicala la pretul produselor de baza este gratuita.

Scris de Roxana NEAGU

Au fost luati de puhoaie. Au inotat prin ape involburate si mal. Au coborat cu troliu din elicopter. Au facut un brat al solidaritatii pentru a putea trece de puhoaie. Zile intregi nu si-au vazut familiile. Au dormit pe jos. Si-au potolit setea band apa cu picatura. Protagonistii acestor sacrificii sunt jandarmii. Lor li se datoreaza sute de vieti salvate. Franturi din cosmarul inundatiilor sunt povestite chiar de cei care au fost acolo.

&#8222Numaram gurile de apa pe care le beam!”

&#8222Pe 12 iulie, la ora 09:00 am ajuns la Agas, povesteste Constantin Zanescu, jandarm. Apa era de 1,5 metri. Pentru a putea ajunge la locuintele izolate am facut un lant din cinci oameni si am intrat in puhoaie. Curentul era atat de puternic incat singur nu te puteai tine pe picioare. Apa crestea fara incetare”. Momentul care i-a ingrozit pe sutele de jandarmi prezenti la fata locului a fost cel in care si-au vazut colegii luati de ape. &#8222Nu stiam ce sa facem sa-i ajutam, ne-a declarat jandarmul Mihai Bontas. Am vazut cum un puhoi vine si il ia pe comandant. I-am aruncat o funie groasa pentru a-l putea scoate de acolo. A fost ingrozitor”. Pentru sute de jandarmi nu a contat daca era noapte sau zi, daca au mancat sau nu, daca sunt insetati sau nu. Timp de patru zile, Constantin Matei, Razvan Burche, impreuna cu alti trei colegi de ai lor au ramas izolati in satul Agaseni. Podurile de la Ciobanus s-au rupt si scoala din Agaseni a devenit pentru ei &#8222acasa”, podeaua cladirii &#8222pat” si banca salii de clasa &#8222masa”. &#8222Nu aveam semnal la telefoane sau la statii, povesteste Razvan Burche. Am ramas in sat si am continuat sa-i ajutam pe oameni cum puteam. Am dormit pe jos si am mancat paine cu pate. Cel mai groaznic a fost faptul ca eram cinci oameni si aveam o galeata de apa care a trebuit sa ne ajunga timp de doua zile. Am ajuns sa ne numaram gurile de apa pe care le beam”.

&#8222Singur nu puteam face nimic, dar alaturi de colegi am reusit. Toti am reusit!”

&#8222Miercuri noaptea, 13 iulie, in jurul orei 1.30, am plecat cu o barca sa-i evacuam pe cei care nu doreau sa-si paraseasca locuintele, povesteste Constantin Zanescu. Era intuneric bezna. Nu se vedea la 10 centimetri in fata, iar peste tot era apa, numai apa. Barca era lovita de lemne, bucati de acoperis si animale moarte. Era ingrozitor. Atunci mi-a fost frica. Pentru a ajunge la casa unde era izolat un batranel a trebuit sa trec prin curtea unui om. Apa era aproape de gard. Am sarit din barca si m-am dus sa deschid poarta… Am fost grav lovit la picioare. Si acum mai am rani. Pentru a-l putea scoate pe batranel din ape, l-am luat in brate, iar doi colegi ma sprijineau din stanga si din dreapta sa nu fiu luat de puhoaie. Omul si-a luat cu el bani si punga cu medicamente…” Constantin Zanescu, alaturi de colegii sai a salvat copii, batrani, mame, tati, frati, bunici, persoane imobilizate la pat. Dar, cati anume? &#8222Nu m-a interesat cati oameni salvez, marturiseste Dan Canache, jandarm. Important era sa-i salvez. Acesta era principalul meu gand. Cand vedeai disperarea acelor oameni, chinurile prin care trec, faptul ca au pierdut tot, era strigator la cer sa incepi sa numeri cate persoane ai ajutat sa iasa din ape. Iar, in plus, eu singur nu am salvat nici un om, ci doar alaturi de colegii mei”.

&#8222Trebuia sa supravietuiesc, altfel

ma certa nevasta…”

Liviu Ciurcanu a fost omul care a adus salvarea din cer. In varsta de 30 de ani, tanarul a coborat de zeci de ori cu troliu din elicopter pentru a-i ajuta pe cei care se refugiasera pe acoperisurile caselor. &#8222Multi nu vroiam sa urce, povesteste Liviu Ciurcan. Spuneau ca prefera sa moara decat sa-si abandoneze casele.Copii se bucuram ca merg cu elicopterul, dar disperarea se vedea pe chipul parintilor”. In incercarea de a salva un caine, jandarmul s-a ales cu o muscatura pe cinste. &#8222M-am bandajat si am continuat sa cobor pe acoperisuri”. Alaturi de Liviu Ciurcan in elicopter a fost si Ioan Francisc. &#8222Desi il stiam pe Liviu doar de cateva ore, prin ceea ce am trecut impreuna in scurt timp am constientizat ca il cunosc de o viata”. Ioan Francisc a fost luat de doua ori de viituri si a reusit sa ajunga la mal doar la gandul &#8222ca daca mi se intampla ceva ma cearta nevasta…”

In loc de &#8222multumesc”

Din nefericire, nu intotdeauna oamenii sunt solidari cu semenii lor. Sublocotenent Constantin Sandulache povesteste cu o ironie amara de cazuri in care singurii care-i mai ajutau pe jandarmi sa scoata noroiul de prin curti erau proprietarii, pe cand ceilalti stiau doar sa dea sfaturi sau stateau gura-casca, la baut. &#8222Am fost martor la situatii absurde, hilare chiar: sinistrati nemultumiti de distributia ajutoarelor (&#8222trebuia sa ne aduceti apa minerala, ca apa plata am primit deja!”), in Agas, oameni luandu-se la bataie de la un butoi de vin adus de ape”, povesteste Constantin Sandulache. Totusi a vazut si oameni civilizati, cu bun simt, care i-au ajutat pe jandarmi la descarcat alimente, &#8222n-au venit doar sa ia”.

Scris de Iulia CUCU Oana TANASA- Scoala de Presa &#8222Desteptarea”

Sase saptamani mai sunt pana la inceperea anului scolar si in nici o scoala din Bacau nu au inceput lucrarile de reparatie si curatenie. Directorii se impart in doua cete. Unii, de la scolile periferice, care trebuie sa mearga zilnic cu cersitul pe la usile inchise ale Primariei si altii, de la scolile centrale, care isi rezolva treburile cu ajutorul parintilor sus-pusi. Primaria, cea care ar trebui sa faca aceste lucrari, promite cu gratie ca va face si va drege. Dar timpul trece si mai evidenta decat promisiunea este o singura intrebare: „Cand?&#8221.

Scolile de cartier asteapta in zadar ajutor

In postura de „cersetor&#8221 se gaseste – ca exemplu pentru scoli cu aceeasi soarta – Scoala „Georgeta si Mircea Cancicov&#8221, din cartierul Nord. Una din dorintele conducerii acestei scoli este reamenajarea unui cabinet de fizica. Din parchetul, vechi de ani buni, s-au desprins bucati mari. Unde au ramas inca, lemnul e ros si inegrit. Directorul Mitica Pricopie ar dori ca acest parchet sa fie schimbat cu gresie, mai usor de intretinut. Scoala are nevoie de reparatii capitale, atat pe dinauntru cat si pe dinafara. De saptamani, insa, directorul umbla pe la Primarie si tot ce a obtinut sunt cateva promisiuni. Atat. De un ajutor din partea parintilor nici nu se poate pune problema, majoritatea familiilor care locuiesc in acest cartier fiind sarace.

Copii vip-urilor vor invata in banci moderne

Daca vii inspre centru si te opresti, de exemplu, la Scoala „Alexandru Ioan Cuza&#8221, lucrurile se schimba. Anual, cel putin cate o clasa este refacuta integral cu contributia comitetului de parinti. Banci noi, moderne, perdele dupa ultima moda, mobilier scump, cam asta vezi in cel putin o jumatate din clasele de la Scoala „Al.I.Cuza&#8221. Parintii care au copiii aici, persoane cu posibilitati financiare, vor tot ce-i mai bun pentru odraslele lor. Si culmea, tot pentru aceasta scoala, promisiunile Primariei Bacau sunt clare. Din spusele directorului adjunct Zvetlana Gavrilovici aflam ca angajatii Primariei au venit, au vazut si se vor intoarce. Sa inlocuiasca tamplaria de la corpul central, cladire de patrimoniu cu sase sali de clasa, sa schimbe parchetul in alte doua sali si in laboratorul de fizica. Pe holul vecin cu biroul directorilor cateva banci clasice, ca acelea pe care ne-am cam tocit toti hainele in scoala fara sa tusim ca n-au pupitru individual, erau scoase la vedere. Curiozitatea nu ne da pace. Ce se intampla? Nu mare lucru! „Cu eforturile parintilor&#8221, mobilierul unei intregi clase a fost schimbat. Sala in care va invata a VI-a D va fi transformata in cabinet de geografie. Numai o banca a costat doua milioane de lei. Scoala „Al.I.Cuza&#8221 „se scoate&#8221 si anul acesta cu curatenia. Nu degeaba aici invata odraslele vip-urilor din Bacau. Directorul Zvetlana Gavrilovici ne spune ca ajutorul nu este intotdeauna in bani: „Ne mai pot pune in legatura cu cate cineva. Sistemul de relatii este foarte important&#8221. Plec si ma intreb fara sa vreau: „Copiii de la Scoala &gt ce vina au, ca nu s-au nascut cu taticul primar si mama director economic?”.

La Primarie, e veselie

Aflam ca planul cadru va fi depasit. „Parte din lucrarile de reparatii curente, igienizari, de reparatie a instalatiei electrice au inceput. Suma alocata anul acesta pentru reparatii si curatenie in scoli este de 25 de miliarde de lei. N-as putea sa dau o prognoza asupra termenului la care vom finaliza, dar va asigur ca la 15 septembrienu vor mai exista lucrari care sa sa impiedice desfasurarea procesului educativ. In premiera anul acesta vor fi facute si fatadele unor institutii de invatamant din Bacau, printre care Liceul de Arta , Colegiul Economic „I.Ghica&gt, Colegiul Tehnic „Anghel Saligny&#8221, ne-a declarat Ionut Tomescu, purtatorul de cuvant al Primariei. Dar nu ne-a spus cand, cand vor incepe macar licitatiile si ce scoli vor fi ajutate. Va fi si „Cancicov&#8221 printre ele?Scris de Laura Huiban