Justitia bacauana a parafat, printr-o decizie civila, expropierea fortata a unui imobil in baza unei decizii administrative. Cladirea in cauza este „Gradinita Letea” si este in proprietatea societatii cu acelasi nume. Conducerea firmei a dovedit asta printr-o serie de acte considerate „garantate” de Constitutie. Titlul de proprietate, incheierea de intabulare aferenta acestuia, extrasul de carte funciara care mentioneaza ca proprietar SC Letea SA, lista cladirilor – anexa la contractul de privatizare, sunt doar cateva dintre „probele” administrate in proces de SC Letea SA. La acestea s-au mai adaugat si adresele AVAS-ului si Ministerului Educatiei, acte care certifica, de asemenea, faptul ca firma bacauana are in proprietate imobilul respectiv. In 2005, in plin scandal mediatic provocat de refuzul administratiei Stavarache de a evacua imobilul si de a muta gradinita in alta cladire, Consiliul Local adopta o Hotarare care parafeaza expropierea SC Letea SA si trecerea gradinitei in domeniul public. Societatea ia decizia de a actiona in judecata forul legislativ local pentru anularea hotararii respective. Pe 13 aprilie 2006, Curtea de Apel Bacau emite decizia civila 313 prin care se refuza practic anularea HCL nr.65/2005. Conducerea societatii bacauane considera solutia nelegala. „Consideram ca asistam la producerea unui precedent foarte periculos pentru practica judiciara viitoare, prin decizia pronuntata in cazul de fata legitimandu-se practic posibilitatea abuziva si total nelegala de expropiere fortata a unui bun proprietate privata in urma unui simplu act administrativ, fapt total regretabil in contextul integrarii in Uniunea Europeana”, a declarat Manea Avramescu presedintele Consiliului de Administratie al SC Letea SA. El a mai precizat ca in functie de motivele invocate de instanta, dupa redactarea hotararii, SC Letea SA va initia o cale extraordinara de atac pentru desfiintarea acesteia. Scris de Catalin Bejan
Iancu, acuzat de falimentul Carom /Ape tulburi la Carom
Presedintele Balkan Petroleum, Marian Iancu este acuzat de falimentarea voita a Carom. Nu este prima data cand asupra lui „Iancu de Timisoara” planeaza astfel de acuzatii. Carom, candva unicat in ceea ce priveste productia cauciucului sintetic, a devenit o pata pe obrazul celui care detinea la un moment dat si pachetul majoritar de actiuni de la Rafo.
Declaratiile sindicalistilor si ale lichidatorului judiciar indica, fara nici un dubiu, ca cel care a dorit falimentarea combinatului onestean este Marian Iancu. „Nu stiu cine se face vinovat, dar stiu ca din cauza caracatitei Rafo-Carom-Faber-Balkan Petroleum, prin actionarii lor, situatia este asa cum este. Balkan Petroleum si Tender Timisoara au fost in relatii de afaceri bune si cred ca sunt in aceleasi relatii si acum. Balkan Petroleum a fost la un moment dat actionarul majoritar al Rafo si Carom si din doua au decis ca trebuie sa ramana doar una. Au ales Rafo, iar Caromul l-au bagat in faliment. Asta a fost strategia lor. De la privatizare si pana la declararea falimentului, societatea a fost bantuita de persoane si societati care au luat tot ce au putut lua, dar nu au adus nimic”, a declarat Vasilica Udrea, liderul de sindicat de la Carom. De aceeasi parere este si prefectul de Bacau, Gabriel Berca, omul care a fost acuzat la randul sau ca nu s-a implicat in rezolvarea situatiei de la Carom. „Situatia de la Carom este rodul unei proaste conduceri si a unei proaste privatizari. Este rezultatul implicarii unor grupuri de interese care au preluat societatea si au distrus-o”, a precizat prefectul Berca. „Intre Carom si Faber a existat un contract incheiat smechereste de actionarii celor doua societati care erau aceeasi si pentru una si pentru cealalta. In urma cu doi ani, Faber a cumparat de la Carom o creanta in valoare de 115 milioane euro, dar nu s-a trecut in contract o scadentare a acestei creante. Cu alte cuvinte, Carom a fost tepuita cu buna stiinta de Marian Iancu pentru ca patron la Faber, Carom, Rafo si Balkan Petroleum era acelasi Iancu”, a precizat Adrian Marghescu, lichidatorul judiciar al Carom.
De la Iancu, spunere…
Marian Iancu, bossul de la Balkan Petroleum, candva mare sef peste Rafo si Carom, nu este de acord cu nici una din declaratiile facute de liderul de sindicat sau lichidatorul judiciar. Potrivit lui, vinovati de distrugerea Carom sunt cei din actuala guvernare. „Nu prea sunt multe de spus despre Carom. Noi am venit in combinat atunci cand doream sa infiintam acea societate „Moldova”, care sa cuprinda Rafo, Carom si Uton. Initial, Carom trebuia sa fie inchis din 2002. Noi doream sa facem fuziunea celor trei societati, dar atat reprezentantii Executivului, cat si lichidatorul societatii nu au fost de acord cu planul nostru de reorganizare. Acest guvern vrea sa ne rada. Eu nu ma pot sa ma lupt de unul singur cu toti cei din guvern”, a spus Marian Iancu. La randul sau, „Iancu de Timisoara” acuza conducerea societatii de stadiul in care a ajuns combinatul de cauciuc sintetic. „Cei de la Carom au cesionat creante chirografare, fara o acoperire reala. Noi, adica Faber ,nu avea cum sa plateasca niste creante care nu existau de drept. Ce spune lichidatorul judiciar este total aberant. Oricum declaratiile lor vor face obiectul unor dosare in instanta. Eu am vrut sa ma implic si sa nu ii las fara un loc de munca. Este adevarat ca m-a interesat Rafo, dar in ultimul moment am incercat si reorganizarea Carom. Nu m-au lasat, asa ca mi-am luat mana”, a adaugat presedintele Balkan Petroleum.Scris de Ovidiu Drug
Chinezii de la FC Willy „traiesc” romaneste
Chinezii de FC Willy sunt titulari. In ultima partida, cea castigata de „pinguini” pe teren propriu cu Leonard Pascani, atat portarul Kui cat si atacantul Wei au fost folositi de antrenorul Florin Pavel in formula de start. Daca portarul Kui, pentru prima oara titular in acest retur, a reusit cateva interventii de exceptie, Wu Wei a facut spectacol. Abilul jucator asiatic s-a descurcat de minune intre aparatorii adversi, pe care i-a depasit de fiecare data cand a vrut acest lucru. „Sunt foarte multumit de cum au jucat, dar in special de evolutia lui Kui. Wu Wei are calitati deosebite, insa mai trebuie lucrat cu el la capitolul seriozitate”, a declarat antrenorul Florin Pavel. Kui stie foarte bine romaneste. In partida cu Leonard Pascani, portarul celor de la Willy si-a ajutat in permanenta coechipierii intr-o limba romana cu accente asiatice. „Dai in ea”, sau „lasa, lasa”, au fost doar cateva din indemnurile fotbalistului chinez. De mai bine de trei ani in Bacau, cei doi jucatori cu „ochii oblici” s-au adaptat stilului de viata romanesc. „Mananca orice fel de preparat din carne. In plus, le place si viata de la noi”, a mai adaugat Florin Pavel. Patronul „pinguinilor”, Vasile Paun, isi pune mari sperante in cei doi jucatori: „Wu Wei a avut mai multe oferte anul trecut. Sunt sigur ca aceste cereri vor veni si in acest an, la fel cum mai cred ca Kui are calitati de mare portar”.Scris de Cristi Sava
Sange cu pipeta
@ Bacauanii nu mai vor sa fie donatori pentru 200.000 lei
Nu multi bacauani mai doneaza sange, iar majoritatea o fac din cauza saraciei. „Ma gandesc si la cei pe care ii pot ajuta cu sangele meu, dar in primul rand ma gandesc la mine si la familia mea. Sunt somer, iar bonul de masa rezolva in parte problema mesei de Pasti”, spune Aurel P., de 42 de ani, din Bacau. Pana la a cincea donare se acorda un bon pentru alimente in valoare de 200.000 lei, dupa care persoanele ce renunta periodic la 400 grame de sange primesc un tichet valoric de 600.000 lei. Daca cei mai multi donatori se bucura pentru o sacosa cu alimente, mai sunt persoane care doneaza sange din spirit umanitar. „Am inteles de la medicii care o opereaza pe sora mea ca este criza, asa ca am venit sa donez. Nu am mai dat sange pana acum, dar cred ca voi mai face acest lucru”, spune Aurelia J. din Odobesti. Pe aceasi lungime de unda s-a aflat si Maria A. de 78 de ani, din Bacau, o clienta fidela a centrului.”Vin de 5-6 ori pe an sa donez sange. Am fost operata de colon in urma cu trei ani si am simtit pe propria piele ce inseamna o picatura de sange, atunci cand ai mare nevoie de ea. De atunci m-am hotarat ca de cate ori starea de sanatate imi permite, sa vin sa dau sange”. Chiar daca nu se poate vorbi de o criza, in momentul de fata rezerva de sange a spitalului este scazuta. „Am avut doua saptamani in care ne-a lipsit cu desavarsirea grupa O. De obicei, inainte de sarbatorile pascale aveam in medie cam 40 – 45 de donatori pe zi. Anul acesta abia daca au venit 15 – 20 de persoane. Maine (n.r. astazi) ne vom deplasa la Moinesti pentru o campanie de recoltare, sper sa avem cel putin 70 – 80 de donatori. Fiecare picatura de sange conteaza!” a tinut sa precizeze asistenta sefa a Centrului de Transfuzii Sanguine Bacau, Maria Avram.Scris de Cristi Aioanei
Nici un pacient bacauan nu a fost despagubit pentru culpa medicala \ Malpraxis de miliarde
Furnizorii de servicii medicale nu pot intra in contract cu Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate (CJAS) daca nu detin o polita de asigurare pentru malpraxis. Aceasta s-a introdus abia
de patru ani, suficienti insa pentru a aduce castiguri fabuloase societatilor de asigurari agreate sa o incheie. In judetul Bacau nu s-a platit inca nici o despagubire unui pacient. La inceputul anului 2005, s-au batut pentru cascaval 12 firme de asigurari. Miza este mare, caci exista mari sanse ca, la sfarsitul anului, „cascavalul” sa ramana intact. Argumentul este unul singur, dar solid: pana acum, nici un bacauan nu a fost despagubit ca victima intr-un caz de malpraxis, desi plangerile nu lipsesc la Colegiul Medicilor. „Avem foarte multe reclamatii care au drept cauza comportamentul cadrelor medicale, modul in care pacientii au fost tratati in unitatile sanitare, ne-a declarat dr. Elena Antoaneta Stanga, presedinte al C M. Nu stiu sa fi luat vreun pacient despagubire. Intr-un singur caz am dat niste acte la politie, dar nu este finalizat. Ca medic, am incheiat asigurare. Sunt convinsa ca am dat bani degeaba”.
Smecherii si birocratie
Daca, in Occident, un caz de malpraxis este mana cereasca pentru un avocat, la noi reclamatiile sfarsesc, in cel mai bun caz, cu o intelegere intre parti. De altfel, chiar Legea malpraxisului lasa porti largi de scapare pentru cadrele medicale sau unitatile sanitare reclamate, caci personalul medical nu este raspunzator pentru daunele si prejudiciile aduse cand acestea se datoreaza conditiilor de lucru, dotarii insuficiente cu echipament de diagnostic si tratament, infectiilor nosocomiale, efectelor adverse, complicatiilor si riscurilor in general acceptate ale metodelor de investigatie si tratament, viciilor ascunse ale materialelor sanitare, echipamentelor
si dispozitivelor medicale si substantelor medicale si sanitare folosite. Cu alte cuvinte, destui tapi ispasitori. „Nu am avut pana la aceasta data vreun caz de malpraxis demonstrat si in care noi sa fim obligati la plata despagubirii, cel putin in cazul Bacaului. Exista un proces pe rol la Tribunalul Bacau unde se judeca un posibil caz de malpraxis. Este vorba de un asistent care este acuzat ca se face vinovat de decesul unui pacient. Acesta a scos bolnavul din spital fara consimtamantul doctorului, l-a transportat cu propria masina la un alt spital din tara, nu a avut nici macar consimtamantul familiei si a avut ghinionul ca acesta sa moara in masina sa. Eu cred ca aici este vorba mai mult de un caz penal, decat de un caz de malpraxis”, a precizat Gheorghe Carlan, director societate de asigurari.
Strop cu strop spre profit de miliarde
Sumele de plata sunt mici, individual, intre 10 euro pentru un asistent si 150 de euro pentru un chirurg (pe an). „Anul acesta, SANITAS a platit asigurarile tuturor membrilor sai din Spitalul Judetean de Urgenta (60 de milioane lei), Spitalul de Pediatrie, Spitalul de Pneumoftiziologie si Spitalul Comanesti. In celelalte spitale, salariatii si-au platit singuri prima de asigurare”, ne-a declarat Aurel Cretu, lider de sindicat. In judet sunt peste 300 medici de familie, dintr-un foc peste 6.500 euro pentru asiguratori. Miile de cadre medii au cotizat cu cate 10 euro. Medicii specialisti au platit peste 30 euro fiecare, iar chirurgii si stomatologii, aproape 60 de euro fiecare. La aceste sume se adauga sutele de euro platite de fiecare spital. Tragand linia, rezulta miliarde de lei in buzunarele firmelor de asigurari, un profit de invidiat de pe urma celui mai avantajos tip de polita. Scris de Doina Mincu Claudiu Banea
Lupte greco-romane / 50 la suta, la restante
SCM Bacau mai avea in cursa, la Campionatele Nationale (copii), inca trei sportivi. Unul lupta pentru medalia de aur, iar doi pentru cea de bronz. Alternativele extreme erau ca Robert Cretu (cat. 85 kg) sa cucereasca aurul, Marian Lupu (cat. 35 kg) si Alexandru Ranjala (cat. 42 kg) sa cucereasca medaliile de bronz, sau primul sa ia doar medalia de argint (cum s-a si intamplat), iar Lupu si Ranjala sa ramana pe 4. N-a fost asa, pentru ca Marian Lupu a cucerit medalia de bronz, spre marea bucurie a antrenorilor Ioan Sarban si Ion Butucaru. „Lupu are o situatie grea acasa. Ne pare bine ca s-a ajutat singur confirmand sperantele puse in el, dand clubului posibilitatea sa-l poata ajuta”, ne-a spus Ioan Sarban. Scris de Peter Kelmann
Dragomirescu, exclus din lot! / Motei a revenit la Petrolul Moinesti dar a pus conditii
Dan Motei a revenit pe banca tehnica a divizionarei B, Petrolul Moinesti. Demisia sa a fost doar una temporara. A revenit punand conditii, care au fost acceptate de catre Consiliul de Administratie al clubului, reunit ieri dimineata. Gabriel Bulboaca – presedinte Consiliu de Administratie, Relu Adam – presedinte executiv, Nelu Hirlea – director executiv, Constantin Saftoiu si Vasile Ailincai – presedinti de onoare s-au adunat ieri dimineata si au hotarat sa ia unele sanctiuni ce-i privesc pe unii dintre jucatorii de la Petrolul Moinesti. Astfel, Dragomirescu a fost exclus din lot, la fel cum s-a procedat cu o saptamana in urma, cand Gafita a fost dat afara de la echipa. Alti patru jucatori, Chiriac, Popa, Jipa si Ursu au primit un ultim avertisment. „N-as fi acceptat sa ma intorc la echipa daca nu as crede in sansele noastre de salvare de la retrogradare. In plus, am pus si conditii pentru ca eu si secundul meu, Giani Florian sa ramanem la echipa. Aceste semnale de alarma pe care le-a tras Consiliul de Administratie sper sa-i motiveze pe jucatori in etapele care au mai ramas de disputat. S-a pus in discutie si problema unor amenzi, dar am considerat ca nu e un moment prielnic acum”, a declarat Dan Motei, care a mai adaugat ca „pentru Petrolul Moinesti returul abia de-acum incepe”. Sambata, moinestenii vor juca in deplasare, la Dacia Braila, un joc de care se leaga sperante pentru obtinerea unui rezultat bun.Scris de Cristi SAVA
Fotbal, Liga Campionilor \ Un meci de cinci stele
Milan – Barcelona (21.45, ProTV)
Milan – Barcelona, o adevarata finala. Un joc de cinci stele. Milan nu a fost eliminata niciodata dintr-o semifinala de Champions League si „rossonerii” nu au nici o intentie sa schimbe statisticile favorabile lor an „dubla” cu o alta giganta a fotbalului continental, FC Barcelona, al carei prim act este programat in aceasta seara, de la ora 21:45, an Italia. Milan si Barcelona au disputat ultimele lor partide anaintea semifinalelor Champions League vineri seara, meciurile putand fi caracterizate drept „antrenamente” reusite. Elevii lui Carlo Ancelotti au disputat derbyul cu concitadina Inter, pe care si l-au adjudecat la limita, cu scorul de 1-0, an urma unui joc echilibrat. Unicul gol a fost marcat de georgianul Kaladze, la o faza an care fundasul Interului, Materazzi, a alunecat. Si Barcelona a avut vineri, pe „Nou Camp” un adversar valoros, chiar pe una dintre semifinalistele Ligii Campionilor, Villarreal. Catalanii s-au impus cu acelasi scor, 1-0, gratie reusitei atacantului camerunez Samuel Eto’o. FC Barcelona nu se va putea baza pe serviciile a doi jucatori importanti, argentinianul Lionel Messi si portughezul Deco. Sud-americanul nu va putea juca an cele doua meciuri din semifinalele Ligii Campionilor din cauza leziunii musculare pe care a suferit-o la meciul retur din optimi cu Chelsea si va pleca an cursul acestei saptamani an Argentina pentru a urma un tratament timp de opt zile. an schimb, Deco, singurul jucator din lotul catalanilor care a mai castigat Liga Campionilor, va fi absent la meciul de pe „San Siro” deoarece este suspendat. Mijlocasul portughez a primit trei cartonase galbene an actuala editie a competitiei, doua dintre ele an dubla mansa cu Benfica Lisabona din sferturile de finala. AC Milan este singura echipa calificata an semifinale care nu are nici un jucator supendat. an lotul „rossonerilor” sunt ansa trei fotbalisti pe care ai desparte un cartonas galben de suspendare. Este vorba despre Gennaro Gattuso, Filippo Inzaghi si Paolo Maldini, toti trei fiind avetizati an returul cu Olympique Lyon.Scris de Cristi Sava
Tot mai greu
FCM Bacau este tot mai jos in clasament. Si tot mai departe de salvarea de la retrogradare. Ultima etapa, in care bacauanii au stat, a adus una calda si una rece pentru formatia antrenata de Cristi Popovici. Vestea buna a venit de la Targu-Jiu. Acolo unde Pandurii a pierdut cu scorul de 1-0 confruntarea cu CFR Cluj, ajungand astfel la -19 la „adevar”. Crivatul a batut in schimb dinspre Cotroceni: FC National-FC Vaslui 0-1. Un rezultat care beneficiaza din plin de „make-up”-ul partidelor strategice. „Noi nu facem blaturi” s-a aparat antrenorul vasluienilor, Mircea Rednic, in timp ce Adrian Porumboiu, finantatorul „alb-verzilor”, a dat-o in SF-uri: „Poate ca blat au facut extraterestrii”. Pana sa lamurim traseul OZN-urilor, Vasluiul a redus din handicapul de la „adevar” (de la -19 la -16) si pregateste cu incredere finalul de campionat. Un final destul de agitat pentru vasluieni avand in vedere ca acestia vor primi vizita Timisoarei si a Stelei, avand in program si o deplasare la Dinamo si Bacau. Si pentru FCM Bacau calendarul competitional se anunta destul de greu. Deplasari la Rapid, Cluj, Petrosani si Pitesti, in conditiile in care, pana acum, „galben-albastrii” nu au obtinut decat doua puncte pe teren strain. „Suntem constienti ca fara rezultate pozitive in deplasare nu avem sanse de a ne salva”, a declarat antrenorul Bacaului, Cristi Popovici. In conditiile unei lupte in trei, bacauanii si-au facut calcule precise: au nevoie de 15 puncte din 24 posibile. Misiune imposibila? Se stie doar ca speranta moare ultima. Dar, pana la urma, moare si ea.
Scris de Dan Sion
Daca-i marti, nu e Belgia
Pentru capitanul FCM Bacau, Daniel Alex David, sezonul competitional este incheiat, jucatorul bacauan acuzand dureri mari in zona lombara. David intentiona sa plece astazi in Belgia pentru un control la o clinica de specialitate, insa, in urma unei discutii avute ieri cu conducerea clubului, a decis sa-si schimbe planurile. Se pare ca in loc de Belgia, David va ajunge in Franta, la Bordeaux, acolo unde s-a operat si rugbystul international Marius Tincu. aTot ce imi doresc este sa ma fac bine cat mai repede. Vreau sa trec peste toate aceste probleme de sanatate care m-au torurat in ultima vreme si sa joc in continuare fotbal. E vorba de cariera mea”, a declarat David. In varsta de 22 de ani (impliniti in octombrie 2005), Daniel Alex David a colectionat 50 de prezente in Divizia A, avand si statutul de fost international de tineret. Scris de Dan Sion
PRM il monitorizeaza pe Romeo Stavarache
@ Zona Metropolitana va aduce bani si capital politic
Angela Bogea, presedinte al organizatiei judetene a PRM Bacau, a organizat ieri o conferinta de presa cu privire la proiectul „Zona Metropolitana Bacau”. „Avand in vedere ultimele declaratii ale prefectului Gabriel Berca, subprefectului Nicolae Olaru si primarului Romeo Stavarache, tin sa fac urmatoarele precizari. Paternitatea Zonei Metropolitane a apartinut si va ramane in continuare consilierului judetean PRM Codruta Arvinte. Si, pentru a nu mai da apa la moara afirmatiei unora ca ea fost impinsa in fata de PSD, precizez ca PSD si celelalte forte politice nu au avut nici un aport la acest proiect”. A trecut un an de la lansarea proiectului, timp in care Codruta Arvinte a convins 16 consilii locale (CL) sa aprobe, de principiu, intrarea in Zona. Singurul care a amanat mereu a Romeo Stavarache, primarul Bacaului. In ultima sedinta a CL, Stavarache a venit cu alt proiect „mai bun”. Proiectul nu fusese, insa, adaptat la Bacau, toate datele referindu-se la Oradea si la comunele oradene. Ca sa spele rusinea, Romeo Stavarache l-a invitat pe Adrian Hotnog, care a lucrat la studiul pentru Oradea, sa prezinte proiectul si sa inchida gura ziaristilor. Actiunea a scos in evidenta miza politica a Zonei Metropolitane. CJ Bacau trebuia eliminat din „Zona”, iar coordonarea, preluata de Stavarache, ca primar al celei mai mari unitati administrative din Zona. Este ceea ce a intarit ieri subprefectul Olaru. „Nu pot fi egale Bacaul si Letea Veche, avantajul real fiind al comunei”. Gabriel Berca a fost si mai transant: „CJ Bacau nu poate participa la luarea deciziilor si la conducerea Zonei Metropolitane. CJ poate sa sprijine, dar nu sa dirijeze ca la Apa Serv”. Angela Bogea sustine ca PRM i-a dat un termen lui Romeo Stavarache. „Ca urmare a promisiunii de la dezbaterea publica, am hotarat sa intrerupem strangerea de semnaturi, pentru a vedea cum se va ocupa primarul de aceasta problema”. Ea afirma ca toti incearca acum, dupa ce ideea Zonei Metropolitane a prins contur, sa o transforme in capital politic. „Vom astepta sa vedem ce se intampla si dupa un termen stabilit de PRM, daca nu se va intampla nimic, vom relua in forta strangerea de semnaturi si vom introduce o actiune cetateneasca in CL, a declarat Bogea. Vreau sa le atrag atentia factorilor care au politizat acest proiect sa se gandeasca intai la interesul comunitatii si apoi la interesele de partid”. Presedintele PRM a aratat ca in proiectul Legii 215 modificate e prevazut ca Guvernul sa sprijine cu bani, prin CJ, dar
separat de bugetul CJ, unitatile administrative care se asociaza. Ea sustine ca exista riscul, din cauza poilitizarii si tergiversarii, ca Bacaul sa piarda aceste fonduri.
Scris de Silvia Patrascanu
„V-am votat si ne-ati tradat” \ Sindicalistii din CAROM acuza Puterea
„Hotii”, „Hotii”, „Hotii”, acesta a fost primul cuvant strigat din toti rarunchii de cei peste 400 de angajati ai CAROM Onesti care au protestat ieri in fata Prefecturii Bacau. Ei au acuzat conducerea fabricii, AVAS, pe lichidator, dar si Guvernul, ca nu s-au tinut de promisiune. „Nu vrem sa traim bine, vrem sa traim, atat!”
Sindicalistii, condusi de liderul Vasilica Udrea, au sosit la ora 11.20, cu sase autobuze. In primele zece minute, ei si-au strigat durerea si revolta fata de inchiderea combinatului in care lucreaza de 30 de ani:
„V-am votat si ne-ati tradat”, „Luptam luptam, CAROMUL sa-l salvam”, „Vrem sa muncim, nu sa cersim”, „Rusine” si iar „Hotii, hotii”. Cine sunt hotii? „Conducerea fabricii”, au spus sindicalistii, AVAS, care a dat fabrica pe nimic, Guvernul, care i-a amagit cu investitori, primarul Onestiului, martor indiferent la dezastru, si, mai ales, guvernul PSD, cu „privatizarile de succes” care au falimentat Romania. „Am venit la Prefectura Bacau ca sa prezentam situatia CAROM si sa incercam, dupa o lunga perioada de discutii, sa salvam societatea de la faliment”, a spus Vasilica Udrea in fata multimii agitate. „Rusine” au strigat, iar, angajatii. „Suntem unicul producator de cauciuc sintetic din Romania, a spus Udrea. Nu se poate, societatea trebuie sa functioneze. Am venit sa cerem drepturile pe care ni le-au luat altii”.
„Guvernul sa ia acesti bani de la Tender!”
Vasilica Udrea si alti patru sindicalisti au fost primiti de prefectul Gabriel Berca si de subprefectul Nicoale Olaru. „Nu exista pe teritoriul Onestiului alternativa de locuri de munca. Societatea trebuie sa invie, asa cum ne-a promis ministrul Vladescu. Statul a gresit cand a vandut CAROM”. Reprosurile si temerile sunt multe. „Ne taie gazul, curentul, nu avem cu ce plati banca, nu avem ce pune pe masa de Pasti. Media de varsta la CAROM e 45 de ani. Nimeni din tara si din afara nu ne mai primeste. Suntem prea bolnavi de inhalat gaze 30 de ani”. Guvernul a stabilit ca 1.295 de angajati ai CAROM vor primi 1,750 miliarde lei. Dar, sindicalistii nu vor somaj si ajutor. Ei cer ca toti cei care au fraudat fabrica sa plateasca, nu doar „capii”. „Nu vrem sa traim bine, vrem sa traim”, au spus onestenii. Udrea si colegii lui au acuzat Guvernul ca a stiut ce se intampla, dar n-a miscat un deget. „Tot ce a procesat RAFO a venit prin CAROM”, care a ajuns la 8.000 miliarde datorie la buget. „Statul sa ia acesti bani de la Tender”. Lichidatorul, sustin ei, vrea sa vanda combinatul, mii de tone de inox, la fier vechi: „Fiul lui Marghescu are o firma de taiat si una de paza. Vor sa vanda firma pe bucati”.
Primarul din Onesti si parlamentarii de Bacau, martori la dezastru
Gabriel Berca a afirmat ca angajatii combinatului „platesc acum facturile inconstientei celor care au condus aceasta tara”, in speta, guvernul PSD. El i-a acuzat si pe parlamentarii de Bacau, care nu s-au implicat in demersul lui si nu i-au dat un telefon, cu exceptia lui Aron Popa, senator PNL. Insistand ca e vorba de o firma privata, el a promis ca memoriul va ajunge pana seara pe masa lui Tariceanu. Revendicarile sindicatului CAROM sunt trei: sa fie platite salariile restante, vanzarea societatii sa fie monitorizata de Ministerul de Finante, „care sa ancheteze cumparatorul ca la SRI”, cine este, de unde vine si ce va face la Onesti, sa fie blocate concedierele colective la 165, iar restul muncitorilor, pana la 692, sa ramana in fabrica. Berca a mai promis o intalnire, dupa Paste, la care sa fie prezent ministrul Vladescu, Adrian Marghescu, lichidator, conducerea firmei, prefectul si sindicalistii. Aceleasi lucruri le-a declarat si la final, in fata celor 400 de sindicalisti. Urarea lui „Sa aveti, cat puteti, un Paste fericit”, a adus lacrimi in ochii barbatilor ramasi fara loc de munca. Dupa apelul la unitate a lui Vasilica Udrea, oamenii au urcat in autobuze, neincrezatori si tristi.
Scris de Silvia Patrascanu
Aderarea la UE reduce activitatea in vami
Dupa data de 1 ianuarie 2007, odata cu intrarea Romaniei in Uniunea Europeana (UE), operatiunile de vamuire cu tarile membre ale UE vor fi desfiintate. Vamile vor urma sa faca operatiunile de vamuire doar pentru tarile care nu fac parte din UE. „UE este in principal o uniune vamala si Romania isi va deschide portile catre aceasta uniune. Din activitatea desfasurata acum de Vama Bacau, dupa
1 ianuarie 2007 nu va mai ramane decat un procent de 15 – 20 la suta”, a precizat Vasile Soiman, seful vamii din Bacau. Alinierea totala a sistemului vamal romanesc la cel existent in tarile deja membre ale UE va obliga Romania la varsarea unor parti din taxele colectate catre UE. Masurile care vor intra in vigoare vor aduce beneficii Romaniei, dar, conform sefului vamii bacauane, vor crea si o serie de probleme. „Primul mare dezavantaj este ca produsele pe care le exportam noi nu au inglobate in ele plus valoare. In primul trimestru al acestui an, in Vama Bacau s-au vamuit aproximativ 296.000 tone de marfuri, din care peste 180.000 tone au fost importuri si peste 115.000 tone au fost exporturi. Ca si plus valoare, importurile stau mult mai bine ca exporturile. Economic, multe firme romanesti nu vor face fata concurentei venite din partea tarilor membre UE. Un alt mare dezavantaj va fi faptul ca, din cei aproximativ 4.100 de lucratori vamali existenti la nivel de tara, aproape 2.000 vor trebui sa fie disponibilizati sau reorientati spre alte sectoare. La Bacau speram sa nu fie cazul, noi acum avand un efectiv de 15 lucratori vamali si suntem cam la jumatate din numarul optim necesar”. O alta responsabilitate care va reveni vamii va fi aceea de a gestiona politica agricola a Romaniei, prin urmarirea importurilor si a exporturilor, catre si din alte tari, realizate de producatorii agricoli romani si straini. „Vom urmari, in principal, cantitatea de produse agricole care vor intra sau iesi din Romania. Toate produsele agricole vor fi monitorizate, stiut fiind faptul ca, odata cu aderarea la UE, noi nu vom mai putea importa sau exporta cantitati de produse agricole decat in anumite limite impuse de legislatia europeana”, a mai precizat Soiman. Scris de Claudiu Banea
Consultantii bacauani se scolesc pe banii taranilor austrieci
Peste doua saptamani, 20 de consultanti agricoli de la Oficiului Judetean de Consultanta Agricola (OJCA) Bacau vor pleca sa se specializeze in agricultura in Austria. Actiunea face parte dintr-un proiect mai vechi derulat de fundatia austriaca „Semanatorul”. In cadrul acestui proiect, anul trecut, consultantii bacauani au participat la o alta serie de cursuri de instruire, toate cheltuielile fiind suportate din banii cotizati in cadrul fundatiei de taranii austrieci. Totul a plecat de la vizita pe care a facut-o in judetul Bacau anul trecut Dietrich Reitzner, reprezentantul fundatiei „Semanatorul”. Trebuie spus ca „Semanatorul” este o fundatie a taranilor din Austria, care vine in prijinul agricultorilor din satele Romaniei. „Austriecii vor sa vina in sprijinul taranilor din Romania. La ei, nu este o rusine sa-ti spui taran”. Dietrich Reitzner a venit in Romania prin 1991, a vazut o batrana care se chinuia sa praseasca in arsita niste porumb si a ramas impresionat de nevoia noastra de ajutor. Cu toate ca dupa cativa ani niste banditi din Romania l-au atacat si a ramas cu bratul stramb, iar toti prietenii din Austria nu credeau ca isi va relua drumurile in Romania, el nu s-a dat batut”, a declarat Florin Acatrinei, reprezentantul (OJCA) Bacau in relatia cu mass media. Odata cu infiintarea ANCA, in ianuarie 1999, Dieter a gasit si formula pe care o cauta: pregatirea consultantilor care la randul lor vor duce informatia spre taran. Tematica a gandit-o pe patru module, primele doua derulandu-se anul trecut vreme de doua saptamani. La aceste cursuri, au fost organizate intruniri, au fost predate metode moderne de comunicare in consultanta agricola, stiluri de ascultare etc. In Austria, consultantii bacauani, timp de opt zile, vor afla de la colegii lor austrieci detalii despre taranul vazut ca intreprinzator, despre cum consultantul agricol poate deveni consultantul intreprinzatorului s.a. Totodata, bacauanii vor afla cum reusesc taranii austrieci sa rentabilitazeze exploatatiile agricole si cum isi valorifica acestia produsele. Vor mai avea loc si initieri practice in cursuri de instruire si munca de consultanta. Fiecare consultant va planifica si va organiza un curs de instruire cu taranii dintr-un sat pe care si-l alege singur si unde isi va etala cunostintele capatate in urma instruirii.Scris de Florentin Radu
Pana pe 15 mai / Mii de bacauani sunt obligati sa-si declare veniturile din 2005
Fiscul a inceput notificarea celor care, in 2005, au avut mai multe surse de venit sau au prestat activitati independente. Contribuabilii care au realizat anul trecut venituri, altele decat salariile, sunt obligati sa depuna declaratii la Fisc. Deja, Agentia Nationala de Administrare Fiscala a livrat catre Posta Romana, pentru a fi trimise contribuabililor – persoane fizice din judetul Bacau, aproximativ 11.000 de plicuri cu pachetul informational cuprinzand formularele de declaratii de venit aferente anului fiscal 2005.
Termenul pana la care contribuabilii bacauani sunt obligati sa faca acest demers expira in data de 15 mai. Au aceasta obligatie contribuabilii care realizeaza venituri an bani si/sau an natura provenind din activitati independente (activitati comerciale, profesii libere, drepturi de proprietate intelectuala), din cedarea folosintei bunurilor mobile si imobile, realizate an calitate de proprietar, uzufructuar sau alt detinator legal. Trebuie sa mai depuna aceste declaratii si contribuabilii care au obtinut venituri, anul trecut, din activitati agricole impuse an sistem real (venituri din cultivarea si valorificarea florilor, legumelor si zarzavaturilor, an sere si an solarii, special destinate acestor scopuri si/sau an sistem irigat, precum si din cultivarea si valorificarea arbustilor, plantelor decorative si a ciupercilor, din exploatarea pepinierelor viticole si pomicole si din altele asemenea). Potrivit legilor fiscale, sunt supuse acestui sistem si castigurile rezultate din transferul titlurilor de valoare. Pachetul informational trimis prin posta cuprinde doua formulare ale «Declaratiei speciale privind veniturile realizate», personalizata, ghidul de completare a formularelor, scrisoarea adresata contribuabililor, precum si plicul destinat trimiterii de catre contribuabili a declaratiilor la organul fiscal. „Recomandam contribuabililor ca, inainte sa completeze formularele declaratiei de venit, sa consulte ghidul de completare primit. In cazul in care contribuabilii, dupa consultarea ghidului, mai au nelamuriri privind modul de completare a formularelor de declaratie, pot solicita informatii suplimentare, prin telefon sau direct, de la orice administratie fiscala, la compartimentul pentru asistenta contribuabililor”, a declarat Maricel Radu, purtatorul de cuvant al Directiei Generale a Finantelor Publice (DGFP) Bacau. Dupa completarea formularelor de declaratie de venit, contribuabilii trebuie sa introduca un exemplar in plicul primit, pastrand celalalt exemplar. Plicul cu formularul declaratiei completat se depune la oficiul postal cel mai apropiat, de unde se primeste o recipisa ca dovada a respectarii obligatiei de declarare a veniturilor. „Pentru transmiterea, prin posta, a declaratiei de venit completata, recomandam contribuabililor sa utilizeze plicul cu indicatia „CR” primit, acesta fiind un plic special, pentru care nu trebuie sa achite taxele postale. In cazul in care vor utiliza un alt plic, taxele postale vor fi suportate de catre contribuabili. De asemenea, plicurile cu formularul declaratiei completat se pot depune si la registratura administratiei finantelor publice de domiciliu”, a precizat Maricel Radu. Anul trecut, aproximativ 80 la suta din cei care aveau obligatia declararii veniturilor la stat au facut acest demers.Scris de Florentin Radu
Caldararii se pregatesc de Paste
De cand cu supermarketurile, caldararii isi gasesc tot mai greu clienti pentru cazane si tigai. Tiganii se plang ca odraslele lor nu mai sunt interesate de meserie. De Paste, tigancile promit sa-si rasfete familiile cu varza cu ciolan. Cele patru familii s-au aciuat intr-o viroaga sub mal, la intrarea in Corbasca. Corturile din panza de iuta, inegrita de timp si mizerie, sunt asezate unul langa altul, asfel incat Stanestii si Muntenii sa stie de ei. Toti tiganii din tabara fac cate ceva. Piranda intinde cateva fuste colorate pe niste tufisuri din apropiere, sa le zvante soarele si vantul. Pe un capat de cort a pus si bucata mare de sapun de casa, cu care a zolit bulendrele. Doi tigani se chinuie sa faca un cazan. Puradeii cu ochii smoliti si cu ciuful blond sunt mai mult cu gandul la joaca, decat la invataturile bunicilor. „Am plecat din Valea Seaca sa ne mai cautam ceva de lucru, spune Ion Stanescu, liderul caldararilor. Trebuie sa traim si noi! Am primit comanda de un cazanel, dar nu stiu daca, cu banii luati pe el, vom trai macar o saptamana. E greu de trait in ziua de azi”. Batranul tigan incepe sa izbeasca in tabla groasa cu ciocanul, incercand sa-i dea forma dorita. Langa el, nepotul Florinel tropaie de nerabdare. Piciul se linisteste abia cand bunicul ii da un ciocan si il puna se izbeasca pe nicovala improvizata. „Se pierde si obiceul asta, se plange varstnicul caldarar. Nu stiu ce va mai ramane din natia noastra. Meseria nu mai are loc in mintea tineretului”. Tiganca se apropie si ea de grupul barbatilor. Trage aproape o oala mare, sparta. O intoarce cu dosul in sus si se aseaza cu greutate. Nici vorba sa scoata ghiocul sau pachetul cu cartile tarod. Doar isi prinde fata intre palme si priveste in gol. „Altadata nu ghicea nimeni ca mine. Acum am si uitat de cand n-am mai prevestit bafta si norocul. De cand cu horoscoapele astea, nu mai avem cautare”. Ceata caldararilor spune ca respecta traditiile crestine. Corturarii tin Floriile si Pastele ca toti ortodocsii. Doar ca mesele lor vor fi mai saracacioase. „Daca avem noroc si facem un ban, voi gati varza de Florii. Nu stiu daca vom manca vreo coada de peste. La fel si de Paste. Poate cumparam un ciolan”, mai spune caldararita.
Scris de Lili Adochitei
Nunta in penitenciar
Dupa cinci condamnari, un hot s-a gandit ca e timpul sa se insoare
Ieri, la Penitenciarul Bacau, un detinut si-a pus pirostriile. Desi a ispasit doar sapte luni dintr-o condamnare de 6 ani, Stefan Gheorghe nu a ezitat sa spuna «da!» in fata ofiterului starii civile. Nici mireasa nu a avut retineri sa se lege pe viata de un recidivist. Proaspetii insuratei nu vor avea parte de o noapte fulminanta, pentru ca Stefan Gheorghe va ramane dupa gratii inca un cincinal.
Incaperea este prea mica pentru multimea martorilor si rudelor. Mireasa tropaie marunt, in asteptarea alesului. Emotiile i s-au cuibarit in ochii negri si in sufletul fragil. Fara sa-si dea seama, femeia mototoleste marginea fustei infoiate. Din cand in cand isi arunca privirea catre ofiterul starii civile, spre actele pregatite pentru semnat si buchetele imense de trandafiri. Vrea sa fie totul impecabil. Chiar daca acest important pas din viata ei se consuma intr-o camera din penitenciar. Gabriela nu-l pierde din ochi nici pe baietelul firav cu fata alba si delicata. In sfarsit, el va avea o familie adevarata. Nu doar mama si tata. Usa de la intrare se deschide si intra mirele. Stefan Putanu a imbracat pentru marele eveniment un costum de blugi. Este relaxat si fericit. Isi saluta amicii din priviri. Ochii ii rad, cand isi vede iubita, copilul si rudele apropiate. A visat la momentul asta de cand a intrat dupa gratii. In urma cu sapte luni. Ofiterul starii civile pune capat emotiilor. „De buna voie si nesilit de nimeni iei in casatorie pe …”. Cuvintele oficiale suna sec in incaperea austera. Barbatul isi soarbe din ochi aleasa si este hotarat cand raspunde. „DA!” Si Gabriela Gheorghe raspunde la fel de ferm. Dupa ce au semnat actele, cei doi s-au imbratisat tandru. Baietelul s-a lipit de parinti, fericit si linistit. Si-a vazut visul implinit.
Mire condamnat de cinci ori pentru furt
Stefan Putanu, in varsta de 26 de ani, (acum Gheorghe, dupa numele sotiei) a fost inchis in urma cu sapte luni, pentru un furt. „Am spart o societate, spune aproape razand proaspatul familist. Nu a fost deloc o intamplare. Nu aveam bani si trebuia sa fac ceva. Speram sa nu fiu prins de politisti”. Tanarul este un recidivist sadea si recunoaste acest lucru, fara nici o retinere. Stefan s-a specializat pe furturi si desi a fost condamnat dupa fiecare infractiune, nu s-a lecuit. „Am cinci intrari in penitenciar. Nu este bine, dar asa a fost sa fie. Acum am primit sase ani. Sunt hotarat, cand ma eliberez, sa urmez un alt drum. Din momentul de fata nu mai sunt singur. Am familie si am responsabilitati”. Cu Gabriela este impreuna de 15 ani. S-au iubit din copilarie si au ramas impreuna, chiar daca nu au apucat sa oficializeze legatura lor. Au facut un copil impreuna, care a implint 11 ani. „Nu stiu sa va spun de ce ne-am casatorit tocmai acum, marturiseste Gabriela Gheorghe. Am luat hotararea si gata. Imi doresc sa avem noroc si intelegere”. In calitate de sotie cu acte in regula, femeia promite sa puna piciorul in prag si sa-si impiedice barbatul sa mai calce stramb. Spasit, si Stefan promite sa se faca baiat bun si sa reziste ispitelor. „Cine stie, poate ca Saptamana Mare o sa ne poarte noroc. In ce ma priveste, sunt decis ca, dupa eliberare, sa plec in strainatate, sa castig un ban cinstit”, spune hotarat detinutul.
Noaptea nuntii, dupa sase ani
Nuntasii au ramas in camera minuscula si rece sa sarbatoreasca evenimentul. Soacra mare s-a pregatit cu tot ce trebuia: gustari, sucuri si un tort. „Sunt fericita ca, in sfarsit, copiii astia s-au luat cu acte, spune emotionata Ana Putanu. Acum sa iasa el din inchisoare, ca se vor cununa si la popa. De nunta nu vorbim inca, dar cine stie ce mai aduce ziua de maine”. Chiar daca fericirea pe moment a sotilor Gheorghe s-a dovedit maxima, in scurt timp, ei au fost nevoiti sa accepte cruda realitate. Desi proaspat casatoriti, ei vor trebui sa-si tina in frau sentimentele cativa ani buni. Si asta pentru ca, detinutul nu are dreptul sa guste din placerile matrimoniale pe durata condamnarii.
Scris de Lili Adochitei
Crestinii catolici au sarbatorit Pastele/”Dumnezeu ne aduce Speranta si Libertatea”
„Cristos a Inviat!” au spus sambata noapte intr-un glas mii de credinciosi catolici din parohia Catedralei „Sf. Petru si Paul”, dar si alte zeci de biserici din judetul Bacau si din intreaga lume. Peste un miliard de crestini catolici au sarbatorit Sfintele Pasti. Punctul culminant l-a constituit marea slujba de la Catedrala San Piedro din Roma. La ora 21.00, preotul decan Isidor Dasca a binecuvantat focul, in traditia catolica, si a dat solemna veste a Invierii Domnului. Acest ritual are menirea de a aminti oamenilor de inceputurile vietii, focul fiind unul din elementele ei esentiale. Infratiti prin aceeasi bucurie, credinciosii si-au aprins lumanarile de la focul binecuvantat, si-au dat lumina unii altora si s-au indreptat catre catedrala pentru a asculta, pentru a primi, ca un suflet urias, devenit una din mii de mici suflete singulare, Liturgia cuvantului. Lumina, multa lumina, in alba catedrala, corul de copii invesmantati in alb, glasuri de inger vestind Invierea. Pentru toti credinciosii catolici, noaptea de Inviere a fost, asa cum a rostit decanul Isidor Dasca, „Sarbatoarea sperantei noastre, sarbatoarea credintei noastre. Este noaptea in care crestinii nu pot sa doarma, este noaptea in care crestinii stau de veghe, noaptea in care crestinii se aduna in jurul altarului, noaptea in care crestinii se roaga. Aceasta noapte este mai luminoasa ca ziua. Este noaptea in care a fost alungat intunericul, ziua in care a fost indepartata osanda pacatului, este ziua in care Dumnezeu ne aduce speranta si libertatea. Este ziua de nastere a unei lumi noi”. Liturgia cuvantului a fost urmata de Liturgia boteziala, moment al slujbei in care credinciosii catolici isi reinnoiesc fagaduintele facute la botez. In somptuoasa catedrala catolica, mii de credinciosi au devenit o singura rugaciune. Dupa Liturgia euharistica, credinciosii catolicii au pornit in procesiunea pascala. Drum de lumina, la ceas de noapte, drum de rugaciune si bucurie. Orasul vazut de sus trebuie sa fi prins o aureola, in acest punct central, mai ales, in care bucuria pascala lumina chipuri, in care mii de lumanari s-au adunat ca un far in noapte, pe care Dumnezeu nu avea cum sa nu-l vada si sa-l inteleaga ca o chemare a oamenilor pentru o noua salvare sufleteasca. La finalul slujbei fiecare a primit binecuvantarea parintilor catolici, a decanului Isidor Dasca. Binecuvantate au fost si bucatele traditionale: oua, pasca, miel, cozonac, paine si vin. Apoi, credinciosii catolici au dus spre casele lor lumina Invierii lui Dumnezeu, a reinvierii sufletesti si fiecare familie s-a intrunit pentru masa de sarbatoare si slavire a Domnului Isus Cristos.
In prima zi de Pasti, Sfintele liturgii de la Catedrala „Sf. Petru si Paul”
s-au tinut de la orele 8.00, 9.00, 10.30, 12.00 si 18.00. La fel cum vor fi si in urmatoarele doua zile de Pasti.Scris de Laura Huiban
Expozitie omagiala „Gheorghe Velea”
Sambata, 15 aprilie, s-au implinit 10 ani de la moartea artistului plastic Gheorghe Velea. Galeriile care-i poarta numele au deschis chiar in aceasta zi o expozitie omagiala cu lucrarile pictorului, imprumutate pentru doua saptamani de la Muzeul de Arta din Bacau. La galeriile lui Frantz, elev al artistului, s-au adunat prieteni ai lui Velea, fosti elevi, familia, din cuvintele carora s-a reconstruit fiinta pictorului, pe care toti au declarat-o prezenta acolo, printre ei, la expozitia omagiala. Ziaristul Eugen Verman a vorbit despre colegul de scoala Velea, criticul de arta Valentin Ciuca, despre artistul Velea iar pictorul bacauan Ioan Burlacu i-a dedicat o poezie. „Gheorghe Velea a avut capacitatea intelectuala de a vedea in lumea satului o farama de eternitate. Un peisaj vast la Berzunti, Tazlau, Luncani sau de pe Magura poate dobandi ritmuri de rapsodie. In peisaj, in rural adica el era desigur un sfant. Expresia de nobil dostoevskian transfigura atitudinea unui sihastru. Gheorghe Velea poate fi privit ca unul dintre ultimii rurali autentici, ca un creator care a tinut sa ne reaminteasca ca a vedea simplu inseamna a vedea profund. Artistul ar fi putut deveni statuie, nume de strada sau de asezamant cultural. A devenit doar nume de galerie de arta si poate ca acesta e darul cel mai de pret oferit de o posteritate zgarcita in gestionarea cuvintelor onoruri. Galeria Velea din Bacau onoreaza memoria locurilor si creatia unui artist de exceptie”, a scris pentru acest prilej criticul de arta iesean Valentin Ciuca, care a incheiat spunand ca elevii Liceului de Arta – absenti de la eveniment – ar trebui sa mai „urce” la Velea, facand acest joc de cuvinte, facilitat de faptul ca expozitia se afla la etaj. La vernisaj a fost prezent si impatimitul colectionar de arta bucurestean, Dorin Mihalache.Scris de Laura Huiban
Duhurile rele sunt alungate estetic
Constantin Chitigoi, sculptorul buhusean care se mandreste cu faptul ca George Apostu a vorbit frumos despre lucrarile sale, zice ca i s-au risipit/furat vreo doua sute de lucrari dupa marea invalmaseala revolutionara din decembrie 1989. „Nu trebuia sa mi se intample tocmai mie una ca asta, mie care am fost prieten cu Marin Sorescu, pe care l-am intalnit intr-o tabara de creatie in Muntii Parangului si cu care am baut cot la cot…” Ramas fara multe lucrari, el nu dezarmeaza. Renumit si prin aleea voievozilor pe care a realizat-o cu sculpturi chiar in curtea casei sale, Constantin Chitigoi n-are astampar. Recent, in curtea Politiei buhusene a zarit o rachita care „dadea semne de viata artistica”. N-a stat mult pe ganduri. Cu acordul comandantului, sculptorul a curatat copacul pana cand l-a adus la forma si dimensiunile potrivite pentru a sculpta un grup statuar care va avea ca personaje pe Stefan cel Mare, Al. Ioan Cuza si pe Mos Ion Roata. Deja, sculptorul lucreaza la grupul statuar pe care vrea sa-l finalizeze dupa sarbatori. Inaltimea lucrarii va fi de aproape patru metri. Constantin Chitigoi doreste sa inaugureze totul cu fast. Nu vor lipsi criticii de arta, dar nici preotii care vor incerca sa alunge duhurile rele de prin preajma sediului politistilor. Daca acestea exista. In plus, sculptorul crede ca infractorii care-i vor vizita pe politisti isi vor mai lecui spiritul cugetand la virtutile creatiei estetice. Criticii de arta vor fi invitati pe cheltuiala sa. Spera ca politistii sa rezolve problema cu soborul alungator de duhuri rele. Scris de Ion Fercu
