Acasă Blog Pagina 5772

Bugetarii pregatesc miscari de protest

Confederatia National&#227 a Sindicatelor Libere din Romania (CNSLR) &#8222Fr&#227tia” a anuntat pichetarea, in data de 28 aprilie, a sediului Prefecturii Bac&#227u. Sindicalistii asteapt&#227 oficializarea misc&#227rilor de protest anuntate pentru a iesi in strad&#227, vineri, in intervalul orar 10.30 – 13.00 si isi vor manifesta nemultumirile fat&#227 de problemele sociale cu care se confrunt&#227. Liderul sindicalistilor, Gheorghe Hulut&#227, spune c&#227 &#8222in eventualitatea in care ni se va aproba pichetarea Prefecturii, vom cere calculul actualizat al valorii costului minim de consum general, cresterea salariilor pentru angajatii din industrie, servicii si pentru personalul din sistemul bugetar pentru a asigura, in 2007, un venit mediu net pe economie de 1.200 RON lunar”. Sindicalistii vor revendica si respectarea drepturilor castigate prin contractele colective de munc&#227, infiintarea tribunalelor muncii, dar si cresterea num&#227rului de locuri de munc&#227 in economie prin programe guvernamentale de dezvoltare. De asemenea, protestatarii pretind asigurarea de servicii de calitate pentru cet&#227teni prin deblocarea posturilor din administratia public&#227, crearea unui sistem eficient de protectie social&#227, dar si modificarea legii tichetelor de mas&#227 si acordarea acestora nediscriminatoriu pentru toti salariatii, inclusiv cei din sistemul bugetar, precum si eliminarea taxei de mediu la unit&#227tile nepoluante.

Scris de R&#227zvan Sendrea

Bani comunitari pentru promovarea produselor agricole

Priceperea t&#227ranilor romani a fost si va mereu apreciat&#227 de toat&#227 lumea. Din mainile iscusite ale t&#227ranului au iesit adev&#227rate capodopere. Str&#227inii care ne-au vizitat tara au fost, poate, cei mai interesati de a afla cat mai mult despre arta de a face mancarea s&#227 fie mai gustoas&#227. O veste bun&#227 vine dispre Europa unit&#227: aderarea la Uniunea European&#227 nu va insemna neap&#227rat numai obligatii din partea noastr&#227, ci si anumite privilegii. Astfel, de la anul, organizatiile profesionale/interprofesionale (inclusiv cele din agricultur&#227) vor putea primi, prin diverse rpograme, finatare european&#227 pentru promovarea produselor pe piata comunitar&#227, dar si in afara acesteia. Practic, beneficiarul poate primi finantare de pan&#227 la 50 la sut&#227, diferenta fiind completat&#227 de organizatiile profesionale din statul membru (organizatia care propune programul trebuie s&#227 finanteze cel putin 20% din costul total al programului). Finantarea se deruleaz&#227 pe o perioad&#227 de unu la trei ani cel mult. Activit&#227tile finantate prin astfel de programe sunt cele de publicitate prin care se evidentiaz&#227 competitivitatea produselor din UE. Sunt urm&#227rite aspecte ce tin de calitate, igien&#227, sigurant&#227 alimentar&#227, nutritie, etichetare, bun&#227starea animalelor si producerea acestora in concordant&#227 cu protectia mediului. Totodat&#227, sunt finantate campaniile de informare privind sistemul pentru recunoasterea si protectia denumirilor de origine protejate, indicatii geografice protejate, caracteristici traditionale garantate ale produselor agricole si produselor alimentare, precum si actiuni de informare privind produsele ecologice. Benficiaz&#227 de finantare prin aceste programe actiunile de informare privind sistemele de calitate si etichetare din Uniunea European&#227 sau cele privind sistemul comunitar al vinurilor de calitate produse in regiuni specifice. Interesant este c&#227 in aceste rpograme pot fi incluse atat construirea de standuri pentru participarea la targuri, actiuni la puncte de vanzare, workshopuri, realizarea de materiale in form&#227 electronic&#227, cat si promovarea in lanturi de supermarketuri, restaurante.

Din doi in doi ani, o comisie va intocmi lista cu produsele care pot beneficia de programe de promovare. Dintre produsele sustinute prin aceste programe se num&#227r&#227 fructele si legumele proaspete si procesate, vinurile de calitate, laptele si produsele lactate, carnea proaspat&#227, refrigerat&#227 sau congelat&#227, mierea si produsele apicole, plantele vii si produsele din horticultur&#227 ornamental&#227, dar si produsele ecologice.

La final aminitim faptul c&#227, in anii trecuti, extrem de putine organizatii au avut sansa de a ar&#227ta Occidentului o parte din produsele agricole obtinute din priceperea t&#227ranului roman. Printre acestea retinem participarea a 30 de t&#227rani din judetele Bac&#227u (localitatea Brusturoasa), Suceava, Brasov, Constanta si Tulcea la Terra Madre – World Meeting of Food Communities, o intalnire anual&#227 a comunit&#227tilor produselor traditionale.

Scris de Florentin Radu

De Paste, Rompetrol a scumpit carburantii

A doua zi de Pasti a venit cu scumpiri ale carburantilor la statiile Rompetrol. Astfel, incepand de ieri, soferii b&#227c&#227uani care se alimenteaz&#227 de la aceste statii vor fi nevoiti s&#227 pl&#227teasc&#227 in medie cu 300 de lei vechi mai mult pe litrul de benzin&#227 si cu 100 de lei vechi mai mult pe litrul de motorin&#227. Rompetrol motiveaz&#227 scumpirea prin fluctuatiile existente la cotatiile internationale, bursele de la Londra si New York consemnand cotatii in ultima s&#227pt&#227man&#227 ce au dep&#227sit 71 de dolari barilul de titei. Noile tarife intrate in vigoare ieri la ora 08.00 la statiile Rompetrol au adus scumpiri la toate cele sase tipuri de combustibili pusi la dispozitia soferilor. Astfel, benzina Europlus f&#227r&#227 plumb se comercializeaz&#227 cu un pret maxim de 3,87 lei ron, fat&#227 de 3,84 cat era pretul vechi. Benzina Eurosuper 98 este comercializat&#227 la un pret de 3,98 lei ron fat&#227 de 3,95 lei ron, iar benzina Eurostandard f&#227r&#227 plumb are un pret la pomp&#227 de 3,41 lei ron fat&#227 de vechiul pret de 3, 38 lei ron. La motorin&#227 scumpirea este ceva mai mic&#227, cea de tip Euro 3 are un pret de vanzare de 3,44 lei ron in comparatie cu 3,33 lei ron cat era pretul vechi, motorina Super Euro 4 poate fi cump&#227rat&#227 cu 3,42 lei ron litrul, pretul vechi fiind de 3,41 lei ron litrul, in timp ce Premium E Plus cost&#227 incepand de ieri 3,44 lei ron litrul, fat&#227 de 3,41 lei ron pretul vechi.

Scris de Claudiu Banea

Paste in rulote

    Inundatiile au n&#227p&#227stuit iar Romania, de ast&#227 dat&#227 lovind in sud, pe Dun&#227re. Anul trecut, era Bac&#227ul pe lista neagr&#227 a celor mai vitregite judete. Au trecut nou&#227 luni si multi, prea multi dintre sinistratii nostri nu au locuint&#227. Petrec Pastele, s&#227rb&#227toarea Invierii si Luminii, in containere sau la rudele mai miloase, care nu se indur&#227 s&#227-i vad&#227 suferind pe cei care, oricat de am&#227rati, anul trecut aveau cas&#227 si miros de cozonac in cas&#227.

    La Gura V&#227ii, „se merge puternic&#8221, spune primarul Vasile Pascu. Totusi, din cele 204 locuinte care vor fi construite de stat la Rotunda pentru romii sinistrati, doar una este finalizat&#227. „Astept&#227m o comisie de la Guvern, s&#227 o vad&#227 si s&#227 decid&#227 dac&#227 vor fi date la rosu sau vor fi tencuite, finisate, cu tot ce trebuie. Ar mai fi nevoie de inc&#227 12 miliarde de lei&#8221. Alte 70 de case sunt pe jum&#227tate construite, iar 100 sunt la fundatie. Unele firme abia s-au apucat de treab&#227: au adus utilajele si au turnat sapa. Desi initial au refuzat, 36 de familii de romi s-au mutat in containere. „Si-au pus sobe, si-au adus caii, iar unii au plecat prin sate&#8221. Romii au pornit in c&#227rutele cu coviltir spre Adjud, Focsani, Galati. Vor face Pastele pe drum, poposind in satele de romani si cerand ajutor. Din cele 12 familii de sinistrati romani care au primit materiale, doar sapte au locuint&#227. Vasile Pascu recunoaste c&#227 a avut mare noroc in privinta caselor de la Rotunda. E bine si mai tarziu decat niciodat&#227. „Trebuia luat&#227 m&#227sura asta la inundatiile din 1991, ar fi fost numai o sut&#227 si ceva de case inundate&#8221.

    &#8222Femeia are cancer, iar el e paralizat”

    Ag&#227sul e singura comun&#227 in care sinistratii au reusit s&#227 revin&#227 la normalitate. Din 41 de case distruse, 39 sunt reconstruite, cinci la rosu, iar restul finalizate. In Urechesti si Slobozia, erau de reconstruit 53 de case, 70, de consolidat, iar alte 230, de reparat. Doar 10 sunt „aproape gata&#8221 si se locuieste in ele. 22 de case nu sunt nici m&#227car incepute. Alte 5 au fost construite de o firm&#227 cipriot&#227 pentru familiile cele mai am&#227rate. „Sunt cazuri cutremur&#227toare. Femeia are cancer, iar el e paralizat. El n-are ochi, nevasta e nebun&#227. Sunt b&#227trani, bolnavi, v&#227duve. I-am ales pe cei mai chinuiti, care erau in imposibilitatea de a-si face cas&#227&#8221, spune primarul Neculai Talab&#227. Mai exist&#227 ins&#227 vreo 10 cazuri de acest fel, in care statul ar trebui s&#227 intervin&#227. „E nevoie de 150 de milioane lei de cas&#227&#8221, afirm&#227 primarul. De Paste, sinistratii vor sta la rude sau la vecini. „Oamenii sunt solidari la Urechesti, se ajut&#227 la greu. La noi, n-a venit Armata s&#227 scoat&#227 malul din case. Nici firme care s&#227 dea locuintele la cheie. Asta pentru c&#227 in Romania de azi e mai greu s&#227 fii roman&#8221, spune primarul din Urechesti.

    O cas&#227 nu se construiesti dup&#227 ureche

    In comuna As&#227u, inundatiile din vara trecut&#227 au distrus 138 de gospod&#227rii. Viitura a spulberat tot: case, grajduri, hambare, buc&#227t&#227rii de var&#227, animale si culturi. Din cele 138 de familii r&#227mase pe drumuri, doar 60 au case in diferite stadii de reconstructie. Celelalte fac s&#227rb&#227torile de Paste in containerele din campus si in modulele de pe paraul As&#227u. Unii sinistati au fost primiti de rude. Si-au copt cozonacii in cas&#227 str&#227in&#227, ca s&#227 nu simt&#227 copiii c&#227 sunt n&#227p&#227stuiti. „Oamenii asteapt&#227 bani ca s&#227-si poat&#227 construi casa”, declar&#227 Stefan Potoroac&#227, primarul comunei As&#227u. El spune c&#227 sinistratii care nu au reusit s&#227-si refac&#227 locuinta sunt oameni s&#227raci, f&#227r&#227 venituri, bolnavi, care nu au avut bani s&#227 pl&#227teasc&#227 un constructor. „Trebuie specialisti ca s&#227 toarne fundatia, s&#227 zideasc&#227, iar &#227stia cer cel putin 200.000 lei pe zi. Nu se construieste o cas&#227 dup&#227 ureche&#8221. Primarul Stefan Potoroac&#227 a solicitat Comitetului Judetean pentru Situatii de Urgent&#227 s&#227 fac&#227 o evaluare a situatiei acestor familii si apoi s&#227 le ajute cu bani. Pan&#227 acum, nici un r&#227spuns.

    Scris de Silvia P&#227tr&#227scanu

    Dupa ce a vorbit cu preotul, un criminal se destainuie \ Spovedania unui vietas

      Un chip linistit si senin. Aproape angelic. P&#227r blond, ochi albastri, profil de grec. Nimic nu tr&#227deaz&#227 cumplitul criminal. B&#227rbatul care a

      curmat vietile a dou&#227 b&#227tranele, pentru niste bani si bijuterii. Dar Augustin S. este mult mai periculos decat pare. Poate de aceea instanta l-a condamnat la inchisoare pe viat&#227. Cei 12 ani de detentie si-au pus amprenta asupra b&#227rbatului aflat in floarea varstei. De cand se afl&#227 dup&#227 gratii, Augustin si-a luat viata la milimetru, s&#227-si dea seama ce a gresit.

      Nu se gr&#227beste s&#227 trag&#227 o concluzie. Are tot timpul din lume s&#227 fac&#227 acest lucru.

      Augustin S. este de loc din R&#227c&#227ciuni. Provine dintr-o familie modest&#227, f&#227r&#227 prea multe posibilit&#227ti financiare. Dorind s&#227 fac&#227 altceva cu viata lui decat s&#227 lucreze p&#227mantul sau s&#227 creasc&#227 vite, tan&#227rul ia drumul Bucurestiului. Se pricepea la tot felul de lucruri m&#227runte, dar importante. Isi g&#227seste de lucru cu usurint&#227, meserias in constructii, tampl&#227rie, l&#227c&#227tuserie. Om bun la toate. In 1993 ajunge s&#227 le cunoasc&#227 pe cele dou&#227 surori pensionare. &#8222Am f&#227cut o renovare a locuintei lor, povesteste Augustin. B&#227tusem palma pentru 300.000 de lei. Bani frumosi in acea perioad&#227. B&#227tranele au fost de acord, dar urma s&#227 fac&#227 plata dup&#227 ce terminam casa. Cand am finalizat lucrul si am cerut suma stabilit&#227 am primit un r&#227spuns neasteptat. Femeile au spus c&#227 nu a venit pensia, dar s&#227 mai trec pe la ele cand am timp, c&#227 se achit&#227 de datorie”. Augustin a fost dezam&#227git, dar nu disperat. Gandul lui era mai mult spre armat&#227, decat spre cei 300.000 de lei pe care-i avea de incasat. Dup&#227 cateva s&#227pt&#227mani aproape uitase de datoria femeilor. Dar a primit o citatie la politie. Fusese amendat cu 25.000 de lei pentru tulburarea ordinii si linistii publice. Nu avea nici un leu in buzunar, ci doar 100 de forinti. &#8222Am mers atunci la o cas&#227 de schimb valutar, isi aminteste Augustin. Era coad&#227 mare, pe vremea aceea. Am stat la rand, dar la un moment dat mi-am pierdut r&#227bdarea. Probabil c&#227 un valutist m-a observat si a venit la mine, interesat de forinti. S&#227tul de asteptare am f&#227cut tranzactia. Nu am fost atent la bani. Am plecat imediat spre sectia de politie. Pe drum ins&#227 am vrut s&#227 num&#227r banii pentru amend&#227. Atunci am v&#227zut c&#227 fusesem tras pe sfoar&#227. Valutistul imi d&#227duse doar o bancnot&#227 de 5000 lei, iar restul era hartie de ziar. Acel incident mi-a schimbat viata, pentru totdeauna”.

      Intai a furat, dup&#227 care a ucis

      Dup&#227 dou&#227 incerc&#227ri esuate de a imprumuta niste bani, Augustin S. isi aduce aminte de suma pe care o avea de recuperat de la cele dou&#227 b&#227tranele. Cu 300.000 avea s&#227-si achite amenzile si ii mai r&#227manea si de cheltuial&#227. Tan&#227rul spera ca femeile s&#227-i dea m&#227car 25.000 de lei, s&#227 scape de problema cea mai mare. &#8222Am avut surpriza s&#227 fiu refuzat politicos, spune Augustin. Acelasi r&#227spuns: nu au primit pensia. Am crezut c&#227-mi sar mintile. Nu am comentat ins&#227 in fata lor. Dar cand au iesit din inc&#227pere am cotrob&#227it intr-o caset&#227 de bijuterii. Am luat de acolo ce a fost mai de valoare si am plecat. Asa am sc&#227pat de politie”. Desi furase de la cele dou&#227 cliente, Augustin S. nu a avut retineri s&#227 le calce iar&#227si pragul, dup&#227 dou&#227 s&#227pt&#227mani. A solicitat din nou suma cuvenit&#227

      pentru munca lui. Si a primit acelasi r&#227spuns. &#171Nu a ajuns pensia&#187. Tan&#227rul a cotrob&#227it atunci in caseta cu podoabe si de data aceasta a ales un ghiul. &#8222Probabil c&#227 surorile au observat c&#227 lipsesc bijuteriile. La plecare mi-au cerut s&#227 le prezint sacosa la control. Au dat peste ghiul si au zis c&#227 anunt&#227 politia. Eu le-am zis s&#227 stea cuminti, c&#227 le restitui bijuteriile. Am plecat spre cas&#227 si am revenit cu o parte din bunuri. Femeile m-au servit cu o visinat&#227. Am b&#227ut un pahar si inc&#227 unul. Nu mi-a f&#227cut bine b&#227utura! Am vrut s&#227 ies din cas&#227 si m-am impiedicat de o teav&#227 care tinea usa. Mi s-a p&#227rut c&#227 una din femei vine peste mine. Am luat teava, m-am intors si am lovit-o orbeste. A venit

      si cealalt&#227… Am lovit-o si pe ea. Scurt si n&#227praznic. Au murit amandou&#227″.

      Condamnat pe viat&#227 pentru omor

      La data de 15 august 1994, Augustin S. a fost condamnat la inchisoare pe viat&#227 pentru omor deosebit de grav. Vietasul spune c&#227 dac&#227 isi permitea un avocat, alta era sentinta. El ins&#227 a mers cu un avocat din oficiu, care l-a infundat. Pusc&#227riasul recunoaste c&#227 a contribuit la moartea celor dou&#227 pensionare. Dar crede c&#227 nu are o vin&#227 atat de mare, incat s&#227 nu mai simt&#227 gustul dulce al libert&#227tii, niciodat&#227.

      Scris de Lili Adochitei

      Bãcãuan in fruntea natiilor lumii \ De douã ori cu Bosnia la picioare

      Comisarul sef Gheorghe Luca este singurul politist bacauan care a fost in Bosnia-Hertegovina de doua ori, in cadrul unor misiuni internationale. Si tot de atatea ori a ajuns in functii de conducere. In afara de dorul de casa si de cei dragi, nimic nu a umbrit sufletul lui Luca. Desi strainii nu aveau o parere buna despre romani, politistul bacauan a reusit sa le schimbe radical impresiile.

      Un om ambitios, plin de neastampar, dornic de cele mai provocatoare experiente. Comisarul sef Gheorghe Luca nu s-a multumit niciodata cu putin. A dorit intotdeauna sa stie pana unde poate ajunge, care-i sunt limitele. A fost sef de birou la Politia Judiciara si apoi sef birou la Ordine Publica. A vrut mai mult! A ajuns seful serviciului Ordine Publica. Nu s-a multumit cu atat! In 1997 este numit seful Serviciului pentru Combaterea Crimei Organizate. Ramane in aceasta functie doar doi ani. In 1999, politistul face unul dintre cei mai importanti pasi din viata lui: se inscrie in misiunea de politie civila a Natiunilor Unite in Bosnia-Hertegovina. aAm considerat ca pot face fata acestei provocari, spune comisarul sef Gheorghe Luca. Doream sa vad ce se intampla si in alte parti ale lumii. Nu ascund faptul ca a tras mult in balanta si partea financiara. Oricum, in 1997 si 1998 am facut curs de monitor ONU. Dar aveam un punct slab. Nu cunosteam foarte bine limba engleza. Prin urmare am facut pregatire cu un profesor. Invatam in unele zile si cate zece ore. Cand s-a apropiat examenul, ma simteam in forma. Fara cea mai mica emotie. Nici nu aveam de ce! Eram bine pregatit, din toate punctele de vedere”. Concurenta pentru examenul de monitor ONU a fost foarte mare. Dar comisarul sef Luca nu a avut aadversari”, pe nici un plan. Desi testarea se desfasura pe parcursul a doua ore, bacauanul a avut nevoie doar de o ora pentru a finaliza subiectele.

      Dorul de casa a fost cumplit pentru bacauan

      Dupa selectia din tara, politistul din Bacau a mai trecut prin furcile caudine ale unui examen. De data aceasta in zona de misiune. aIn 21 decembrie am plecat spre Sarajevo, povesteste comisarul sef Gheorghe Luca. Au fost primele sarbatori petrecute departe de tara si de familie. Chiar in ultima zi a anului 1999 am ajuns in zona de misiune. Nici gazda nu am mai gasit. Norocul meu ca eram cu un alt roman din Craiova, care vorbea sarbeste foarte bine. In noaptea aia am dormit la niste arabi. Desi eram infrigurati, ingrijorati si plini de dor fata de cei dragi, nici o clipa nu m-a incercat parerea de rau ca am apucat aceasta cale. De altfel, atunci i-am si scris sotiei. I-am spus ca mai bine emigrez in Italia, decat sa ma intorc acasa infrant”. Primele trei luni s-au dovedit de cosmar pentru politistul bacauan. Ranile Bosniei erau inca sangerande. Focurile de arma si tunetul bombelor antipersonal se auzeau periodic. Apoi, Gheorghe Luca nu cunostea limba si obiceiurile localnicilor. Se simtea singur, iar dorul de sotie si copii ii macina sufletul. Ca sa treaca mai usor peste aceste momente naucitoare, comisarul sef s-a apucat de studiu. Dupa numai cinci luni s-a inscris la concursul pentru functia de adjunct de comandant. Ceilalti doi americani, aflati si ei in competitie, au fost practic umiliti de politistul bacauan. aAm avut in subordine reprezentanti ai 144 de tari: americani, englezi, nemti…, toate natiile pamantului. Dupa sapte luni m-am dus din nou la un examen si am dat concurs pentru functia de comandant de sectie de politie internationala. In zona Tuzla, mai aproape de casa”.

      Prostituatele romance erau peste tot

      Regulile de supravietuire in Bosnia au fost invatate rapid de catre bacauan. Atunci cand pleca pe teren, Gheorghe Luca nu parasea niciodata asfaltul sau drumul marcat. Nici macar pentru necesitatile fiziologice. aErau mine peste tot. Nu stiai ce te asteapta la mai putin de un metru de sosea. Apoi, nu intram niciodata in restaurante sau cluburi de noapte. In 1999, aproape pe fiecare straduta se afla cate un club de noapte ilegal. Doua treimi dintre prostituatele de aici erau romance. Personal am repatriat peste o suta de tinere din Romania. Imi spuneau fetele ca cinci dintre ele au reusit sa fuga din localurile in care se prostituau. Insa au fost prinse de politistii locali si conduse inapoi la cluburile pe care le parasisera”. In calitate de comandant de sectie, comisarul sef Gheorghe Luca a contribuit la arestarea unui patron de club. Individul a fost acuzat de trafic de fiinte umane. aUna dintre romancele scapate de asclaviea, o tanara din Tirgu Carbunesti imi povestea ca avea pana la 12 barbati pe noapte. Tariful pentru fiecare client era 50 de marci – jumatate de ora. Dar ea nu avea bani nici de un suc. Am repatriat-o cu ajutorul comunitatii internationale. Si nu numai pe ea!”

      O alta misiune internationala, … o alta sefie

      In anul 2001, comisarul sef Gheorghe Luca se intoarce in tara. Obisnuit cu noi reguli de management si cu alte viziuni asupra muncii de politie, ramane profund dezamagit de ceea ce gaseste in Bacau. Preia conducerea Sectiei 1 Politie, dar numai pe durata unui an. In 2002 se inscrie la Facultatea de Politie Internationala Bramshill si la Universitatea Leicester din Marea Britanie. Obtine doua diplome extrem de importante: diploma in management si aleadershipa in munca de politie si diploma postuniversitara in politia comunitara si prevenirea criminalitatii. In ziua de 25 noiembrie 2002, Gheorghe Luca pleaca intr-o noua misiune a Politiei Uniunii Europene in Bosnia – Hertegovina. aAm fost numit sef in cantonul 2 al Federatiei BIH, unde i-am avut ca parteneri locali pe ministrul de interne si seful politiei cantonale. Am condus activitatea sectiei EUPM din acest canton, formata din politisti europeni si interpreti locali. Aveam atributii de monitorizare, mentorizare si inspectare a activitatii politiei cantonale in implementarea de programe pe domenii de activitate la standardele Uniunii Europene. Totodata, eram si comandantul contingentului romanesc. Noua romani, de toti!” In cea de a doua misiune, comisarul sef Gheorghe Luca a stat trei ani. In 2005 revine in Bacau si tot atunci ocupa functia de adjunct al sefului Inspectoratului de Politie Judetean Bacau. Chiar daca pe moment il incearca un sentiment de liniste, politistul bacauan nu stie daca maine sau peste o saptamana nu o sa plece iarasi peste hotare. Dorinta de a invata cat mai multe, de a iesi din tiparele comoditatii nu il poate tine pe comisarul sef Gheorghe Luca departe de provocari.
      Scris de Lili Adochitei

      Noaptea de Inviere, in tendinte

      Invierea vizibil&#227, exterioar&#227, cap&#227t&#227 an de an noi tendinte. Cea interioar&#227, sufleteasc&#227, nu incape in statistici, fiecare stie in ce m&#227sur&#227 sfintenia Noptii Luminate ii mai produce in suflet o vibratie. Samb&#227t&#227 noapte, anumite am&#227nunte surprinse in Bac&#227u pot fi usor confundate cu manifest&#227ri din noaptea de Revelion. Oamenii, tinerii mai ales, nu par p&#227trunsi de fior. Cu cel mult o or&#227 inainte de ceasul Invieri, grupuri de adolescenti str&#227bat zgomotosi centrul orasului, consumandu-se intr-un ras comun, starnit de subiecte obisnuite, o tigar&#227, o glum&#227 nes&#227rat&#227, o fust&#227 in trecere, perspectiva unei nopti intregi de hoin&#227real&#227, slobozi de grija p&#227rinteasc&#227. In cartierul Serb&#227nesti, drumul spre Lumin&#227 e de noroi. Strada Triumfului, desfundat&#227 pentru lucr&#227ri de canalizare, este o mare de mal, incercare pentru cei care merg cu pantalonii suflecati de nevoie spre biseric&#227. Unii trec proba, ca pe toate cele ale vietii, f&#227r&#227 s&#227 carcneasc&#227, altii, din obisnuint&#227, arunc&#227 injurii in n&#227molul gros, g&#227sind vinovati pentru aceast&#227 nepl&#227cere fie pe B&#227sescu, fie pe T&#227riceanu, pe care-i asorteaz&#227 cu diverse injurii, nici m&#227car originale, incercand s&#227-i bage prin locuri inacceptabile intr-un ziar. R&#227spunzand mecanic, multi, la chemarea „Veniti de luati lumin&#227!&#8221, oamenii vin s&#227-si aprind&#227 lumanarea, obiect tot mai modern, invelit in plastic rosu sau roz, cu capac auriu de tabl&#227 subtire. Pan&#227 si gesturile cele mai simple cap&#227t&#227 tendinte. Apoi se r&#227spandesc prin cimitir, in care, dac&#227 esti curios, poti afla in noaptea de Inviere, cum mi s-a intamplat, si mersul preturilor la apartamente sau num&#227rul de romani aflati la munc&#227 intr-o anumit&#227 parte a Italiei. La boxele ag&#227tate de culmea bisericii, rimele sfinte reamintesc oamenilor pierduti in Noaptea Luminat&#227 semnificatia momentului: „Hristos a Inviat&#8221 – „Adev&#227rat a Inviat&#8221. In cimitir, pe morminte luman&#227ri aprinse. Si astea sunt altele. Nu mai sunt galbene, de cear&#227 curat&#227, subtiri, inalte. Sunt mici albe, scunde, in cutiute de aluminiu. „Hristos a inviat din morti cu moartea prin moarte c&#227lcand si celor din morminte viat&#227 d&#227ruindu-le&#8221. Cuvintele acestea r&#227sun&#227 in noapte si nu poti r&#227mane de piatr&#227 la gandul c&#227 sub t&#227rn&#227 stau oameni cu care ai stat la mas&#227. Cate Invieri vei mai retr&#227i tu deasupra, ei acolo, dedesubt, pan&#227 s&#227 li te al&#227turi? Stergi brutal gandul cu o man&#227 trecut&#227 in vitez&#227 peste tampl&#227 si te afunzi voluntar in alte sunete. Pe piatra unui mormant, oamenii au adus sticle de vin, ou&#227, cozonac. Ciocnesc, beau, se veselesc, la c&#227p&#227taiul celui care a fost. La boxe mai r&#227sun&#227 la r&#227stimpuri acelasi refren, „Hristos a Inviat&#8221 si totusi cei mai multi oameni nu sunt acolo, in biseric&#227 s&#227 r&#227spund&#227. Se consum&#227 in bucuria imediat&#227 a acestei Nopti Luminate gandindu-se, cei care au postit, la osp&#227tul pe care-l vor avea acas&#227, cu friptur&#227 de miel, sarmale si tot ce au mai preg&#227tit pentru aceast&#227 s&#227rb&#227toare. Pentru unii a sufletului, pentru altii a trupului. Dincolo de capacitatea fiec&#227ruia de a tr&#227i aceast&#227 noapte, ceva sfant ii tr&#227ieste pe ei, pentru c&#227 de Inviere oamenii se imprietenesc. Un anume ritual, crede-se, probabil o fort&#227 str&#227in&#227 de intelegerea noastr&#227, ii face s&#227 se intalneasc&#227 in acest refren cunoscut „Hristos a Inviat&#8221, „Adev&#227rat a Inviat&#8221, s&#227 se priveasc&#227 cu ochi noi, intr-o noapte luminat&#227 de o lumin&#227 venit&#227 din trecut, str&#227b&#227tand din Ierusalim, peste timp si spatii. Unii mai devreme, altii mai tarziu, pleac&#227 spre cas&#227, avand singura grij&#227 de a ajunge acas&#227 cu lumanarea aprins&#227, lumin&#227 pentru cei care nu au ajuns la biseric&#227. M&#227car acest gest mai este un semn bun c&#227, dincolo de tendinte, noaptea de Inviere mai inseamn&#227 ceva pentru fiecare, indiferent de forma de manifestare pe care o alege fiecare.

      Scris de Laura Huiban

      Filarmonica „Mihail Jora” concerteaza de Inviere

      Cu o ora jumatate inainte de ceasul Invierii, Filarmonica „Mihail Jora&#8221 din Bacau va sustine un concert pascal in aer liber, in fata catedralei „Sf. Nicolae&#8221. Spectacolul „Noapte de Lumina&#8221 va incepe la ora 22.30 cu un fragment din lucrarea „Glasurile Putnei&#8221 , de Viorel Munteanu. Vor urma in concert Johann Sebastian Bach (Concertul Brandemburgic nr. 3), Gabriel Faure (Requiem, Kyrie), Rimski Korsakov (Uvertura Saptamana Luminata – Marele Paste Rus), Wolfgang Amadeus Mozart (Requiem, Lacrimosa) si Piotr Ilici Ceaikovski (Uvertura 1812 – scrisa pe baza coralului liturgic „Miluieste, Doamne, oamenii Tai&#8221) si Georg Friederic Haendel (Aleluia). Orchestra Filarmonicii „Mihail Jora&#8221 va fi condusa de maestrul Ovidiu Balan. Alaturi de Filarmonica „Mihail Jora&#8221, in noaptea de Inviere va concerta pentru bacauanii care se vor aduna in fata Catedralei „Sf. Nicolae&#8221 si Corul „Armonia&#8221 al Liceului de Arta „George Apostu&#8221, dirijat de prof. Gheorghe Gozar. In luna aprilie a acestui an, Filarmonica „Mihail Jora&#8221 din Bacau a sarbatorit 50 de ani de existenta. Concertul din Noaptea Luminata va fi si o demonstratie de maturitate profesionala a instrumentistilor bacauani. Initiativa acestui spectacol apartine Consiliului Judetean Bacau.Scris de Laura Huiban

      Volei feminin \ „Le-am dat multora peste nas”

      @ declara libero-ul Stiintei, Nicoleta Tolisteanu, dupa castigarea Cupei Romaniei

      Stiinta Bacau-Rapid Bucuresti 3-2 in finala Cupei Romaniei nu este doar o surpriza, ci si o revansa. O revansa pe care bacauancele o meritau din plin dupa ce au pierdut titlul de campioane in favoarea giulestencelor. &#8222Ne-am dorit enorm sa luam Cupa pentru al doilea an la rand”, a declarat libero-ul Stiintei, Nicoleta Tolisteanu.

      -Felicitari pentru castigarea trofeului, Toli. Ati baut sampanie din Cupa?

      -Chiar din Cupa, nu. Dar de baut, am baut. Joi seara, la intoarcerea de la Bucuresti, ne-am oprit la un restaurant din Buzau si am ciocnit cate o cupa de sampanie.

      -A fost mai buna sampania decat anul trecut?

      -Sa stiti ca a fost mai buna. Anul trecut am luat si Cupa, si campionatul. Anul acesta, dupa ce ne-a batut Rapidul in campionat, ne gandeam ca vom rata si Cupa. Porneam de la ideea ca in play-off, ele ne-au batut de trei ori si ca sunt peste noi. Din fericire, ne-a iesit totul si am avut si putin noroc.

      -In ce sens noroc?

      -Amuzant este ca inca din dimineata meciului noi am fost convinse ca sansa va fi de partea noastra. Dimineata am fost la biserica, iar apoi, in drum spre sala, ne-am intalnit cu un cosar si am zis ca ne va purta noroc. In plus, cand le-am vazut pe rapidiste ca au intrat in sala ca niste super-vedete, razand cu gura pana la urechi, am fost convinse ca le putem bate.

      -Si le-ati batut.

      -S-a jucat foarte bine si ne-au si intrat niste mingi incredibile. In primul set era deja 8-0 pentru noi pe serviciul Vikai Polischiuk. Au fost cateva servicii cu banda de nu puteau face rapidistele nici o preluare.

      -Nu v-a fost teama dupa ce Rapidul a egalal la doi?

      -Domnul Grapa ne-a zis ca e pacat sa cedam tocmai intr-un astfel de moment. Am tras tare de noi si am lasat orice temeri deoparte. Prin acest succes le-am dat multora peste nas.

      -Inclusiv arbitrilor.

      -Asa este. Cu un arbitraj corect, poate ca si soarta titlului ar fi fost alta. E drept insa ca nici noi nu am mai jucat in play-off, asa cum am facut-o in prima parte a campionatului. Nu-mi explic acea cadere a noastra.

      -In aceasta vara iti expira

      contractul cu Stiinta. Ce faci, pleci?

      -Nu plec. Vreau sa raman la Stiinta. Am vorbit deja cu domnul Grapa

      si ne-am pus de acord in privinta

      prelungirii contractului.

      Scris de Dan Sion

      Ploile au intarziat cu o luna lucrarile agricole

      Din cauza ploilor abundente din ultima perioada, lucrarile agricole de primavara au fost antarziate cu cel putin trei saptamani. Potrivit celei mai recente operative trimisa ministerului de resort de Directia Agricola, pana la aceasta data au fost executate araturi pentru insamantarile de primavara pe 72 la suta din suprafata programata. Insamantari de primavara au fost facute pe doar 6 la suta din suprafata din program. In vreme ce responsabilii Directiei Agricole nu se arata prea ingrijorati, marii producatori suspina din greu pentru ca nu pot executa lucrarile de primavara. aDin punctul nostru de vedere, suntem in intarziere cu cel putin 30 de zile. Trebuia sa fi inceput de multa vreme insamantarile la floarea soarelui si la porumb. Problema nu este apa din sol, ci cantitatea mare acumulata in urma ploilor. Asta cu siguranta va influenta viitoarea recolta. Daca dupa ploi va veni, asa cum se intampla de regula, o seceta, suntem niste oameni pierdutia, a declarat Eugen Popa, administratorul firmei AICBAC Bacau. In acest an, societatea si-a propus sa insamanteze 390 de hectare de porumb si alte 350 de hectare cu floarea soarelui. La fel de ingrijorati se arata si producatorii mai mici din judet. aAraturile le-am facut in mare parte din toamna. Daca la porumb as putea zice ca nu sunt asa de mari probleme, la floarea soarelui si sfecla suntem exact pe muchie de cutit. Am reusit sa insamantez cam 14 hectare pana acum cu sfecla si vreo 10 hectare de borceag. In plus, am reusit sa pregatesc 20 hectare de teren pentru sfecla si 20 pentru floarea soarelui. M-am suparat, normal, de era sa fac infarct. Dar pe cine sa gasesc tap ispasitor? Pe Dumnezeu care ne da apa si de toate nu poti fi suparata, crede Petrisor Olteanu, administratorul firmei Agronova din Racaciuni. In acest context, este posibil ca, din cauza antarzierilor la semanat, sa asistam la nerealizarea structurii culturilor din epoca antai, urgenta antai, precum cele de orzoaica, borceag (amestec de mazariche si ovaz) si lucerna. In mod normal, aceste culturi ar trebui realizate cel mai tarziu an saptamana in curs. Prin urmare, specialistii recomanda agricultorilor sa urmareasca toate ferestrele de timp favorabile si sa treaca imediat la semanarea tuturor culturilor de primavara. Exista alte voci care sustin ca daca nu a fost cultivat pana an prezent porumb sa se renunte la aceasta cultura si sa se semene soia, sfecla de zahar sau floarea soarelui. Recomandarea are la baza explicatia ca la porumb se poate obtine an cel mai bun caz o productie de 10 tone la hectar, in conditiile in care cultura este complet mecanizata, iar pretul este relativ scazut, de 2.800 lei/kilogram, in timp ce soia se vinde cu 6.500-7.000 lei/kilogram si are si piata de desfacere asigurata.Scris de Florentin Radu

      Si cei in nevoie simt lumina Sarbatorilor de Paste

        Lumina Invierii aduce pentru fiecare dintre noi dorinta de a fi mai buni, de a ne implica mai mult si de a-i ajuta pe cei aflati in nevoie. Fundatia de Sprijin Comunitar (FSC) a oferit bacauanilor posibilitatea de a-i ajuta pe cei cu care soarta nu a fost prea darnica si sa le intinda o mana de ajutor printr-o mica donatie realizata la casuta FSC din centrul orasului.

        Febra Sarbatorilor se simte in Casa Pistruiatul unde copiii isi petrec timpul liber din vacanta pictand felicitari si inrosind oua. De acest Paste, firma Luvi Trade le-a facut copiilor un cadou. Masina veche de spalat a fost inlocuita cu una noua. Elevii de la NV Karpen au strans mana de la mana si le-au oferit celor peste 20 de copii din Casa Pistruiatul dulciuri si jucarii. De asemenea, copiii au primit o vizita surpriza din partea unor reprezentanti ai unitatii militare tancuri care au venit incarcati cu cadouri.

        Bunicii din Centrul de zi &#8222Dr. Stefan Ciobanu” pregatesc evenimente speciale: scenete, dansuri traditionale si o inedita parada de moda pentru doamnele de varsta a treia. Pentru cei pe care varsta si boala i-au tintuit in casele lor, angajatii FSC, cu sprijinul SC Agricola International si a Serviciului Public de Asistenta Sociala (SPAS), pregatesc pachete cu alimente pentru a le aduce o raza de lumina. Asistentele medicale se vor afla alaturi de cei in suferinta in toate zilele de sarbatoare.

        Presedinta FSC-ului, Gabriela Achihai, a tinut sa aduca multumiri &#8222intregii comunitati bacauane pentru generozitatea cu care s-a venit alaturi de cei in nevoie prin donatiile efectuate in cadrul campaniei stradale”, dar si &#8222voluntarilor, care sunt activi si eficienti si care se implica zilnic in multe activitati de interes comunitar”.Scris de Razvan Sendrea

        Expozitie de caricatura romano – franceza

        Ieri, la Muzeul „Iulian Antonescu&#8221 din Bacau a avut loc vernisajul expozitiei de caricatura franco-romana. Acest eveniment a constituit un nou pas facut catre intarirea legaturilor dintre judetul Bacau si regiunea Limousin din Franta. La deschiderea expozitiei, au participat, pe langa invitatii francezi, reprezentanti ai institutiilor administrative bacauane. „Ambasadorii sunt factorii primi de cultura, nu cei economici sau de alta natura. Consiliul Judetean s-a infratit nu de mult timp cu cei din Limousin, acest eveniment fiind un prilej extraordinar pentru a ne cunoaste mai bine&#8221, a declarat Angela Bogea, vicepresedintele Consiliului Judetean Bacau. Expozitia va fi deschisa publicului bacauan pana pe data de 2 mai. Scris de Gabriel Mihai

        Municipala PNG, alaturi de persoanele nevoiase

          Conducerea organizatiei municipale a Partidului Noua Generatie (PNG) Bacau a impartit cadouri persoanelor aflate in nevoie din municipiul Bacau. Cateva sute de pachete cu carne de pasare, faina, orez, ulei si alte produse alimentare au intrat in posesia unor familii cu probleme ale Bacaului. Initiativa a apartinut filialei municipale, in timp ce pachetele au fost distribuite de presedintele Ilie Barzu si de prim-vicepresedintele Catalin Dinu. Persoanele care au beneficiat de cadourile de Paste au fost placut impresionate si au multumit celor care, din fonduri proprii, s-au gandit si la nevoile oamenilor mai putin iubiti de soarta. Iepurasul PNG-ist a venit la familii din Gheraiesti, Serbanesti, Izvoare, Tache si Aviatori.

          Scris de Razvan Sendrea

          Alianta DA pregateste decapitarea CJ

            @ Lupta a inceput cu ATOP

            Autoritatea Teritoriala pentru Ordine Publica (ATOP) din cadrul Consiliului Judetean (CJ) Bacau a intrat ieri in colimator. Eugen Ochenatu, consilier PD, fost PSD, a cerut inlocuirea membrilor ATOP pe motiv ca din comisie nu face parte nici un reprezentant al Aliantei DA. Autoritatea a fost criticata ca in loc sa-si prezinte propriul raport de activitate, sa arate cu ce se ocupa, ce rezolva, preia date si statistici de la Politia Judetului si le transmite CJ Bacau. ATOP a fost criticata si ca nu se ocupa de infractionalitatea, consumul de alcool si violenta din scoli. La interventia lui Dragos Benea, care a afirmat ca activitatea ATOP &#8222nu poate fi analizata intr-un minut” si a propus sa se amane aceasta discutie pentru sedinta viitoare, Constantin Draganuta, consilier PD, a replicat: „Care e problema? Suntem o majoritate si putem decide ca activitatea ATOP e nesatisfacatoare&#8221. Ionel Floroiu, presedinte, i-a invitat pe consilieri la sedintele ATOP, daca vor sa stie ce activitate are, apoi a citit din lege, ca sa afle toata lumea ca autoritatea informeaza asupra nivelului securitatii in comunitate. Disputa a fost una politica, nici unii, nici altii nerenuntand la cerere: de amanare a discutiei si de schimbare, pe loc, a comisiei. Traian Milon, secretarul judetului, a intervenit si a explicat ca membrii comisiei se aleg pe patru ani si nu pot fi schimbati oricand, ceea ce a mai potolit spiritele. Au fost supuse votului cele doua variante: „amanarea&#8221 a obtinut 19 voturi pentru si 18 impotriva, ceea ce inseamna ca alaturi de Alianta DA a votat cel putin un consilier independent. „A inceput lupta. A fost primul pas spre schimbarea conducerii judetului&#8221, a declarat Angela Bogea, vicepresedinte al CJ, sef al PRM pe judet. CJ Bacau are acum un presedinte de la PSD, pe Dragos Benea, si doi vicepresedinti PRM: Angela Bogea si Victor Mitocariu. PD Bacau si-a exprimat de mai multe ori nemultumirea fata de acesta situatie si a avertizat ca, daca legea va permite demiterea conducerii CJ cu 50 la suta plus unu din voturi, va incerca sa obtina aceste posturi.Scris de Silvia Patrascanu

            Vanzari mari la carnea de miel

            Sarbatoarea Pastelui bate la usa! Ca orice sarbatoare aduce cu ea si febra cumparaturilor. Masa pascala presupune preparate traditionale care golesc buzunarele mai ales ca preturile sunt destul de piperate. La protap sau la cuptor, in bors sau in drob, din meniu nu trebuie sa lipseasca carnea de miel. Ea poate fi achizitionata din pietele bacauane la preturi care variaza intre 120 de mii lei vechi si 150 de mii lei kilogramul in functie de greutatea mieilor. Comerciantii se lauda cu vanzari mai mari anul acesta. „Este un an foarte bun. Zilele trecute am vandut in jur de 25 de miei. Azi estimam sa vindem 50-60 de bucati&#8221, ne-a precizat un comerciant. Ouale sunt mai ieftine ca altadata, respectiv 2.000 lei bucata. Comercianti tuciurii te imbie cu vopsea pentru oua…de tipografie la 5.000 lei vechi pliculetul. Pentru a evita neplacerile cumparaturilor sunteti sfatuiti sa fiti foarte atenti la starea alimentelor achizitionate. Kilogramul de cas oscileaza intre 130 de mii si 150 de mii lei kilogramul, urda costa 100 de mii lei un kilogram. Pe langa carne, nu uitati de verdeturi daca vreti sa iesiti din cele trei zile de sarbatoare fara probleme de greutate. Un kilogram de rosii ajunge la 60.000 de lei vechi, iar unul de castraveti la 75.000 de lei vechi. Cei care nu s-au grabit sa-si faca aprovizionarea le uram: Spor la cumparaturi!Scris de Ionut Vatavu

            Puterea de cumparare si salariile au scazut dramatic

            Puterea de cumparare a bacauanilor este in scadere. Aceasta este masurata prin intermediul raportului dintre salariul mediu net si preturile individuale cu amanuntul ale principalelor produse alimentare. Potrivit Directiei Judetene de Statistica (DJS) Bacau, luna februarie a acestui an a adus scaderi in privinta puterii de cumparare la toate principalele produse alimentare, fata de luna ianuarie a acestui an. Astfel, daca in ianuarie bacauanii isi puteau cumpara cu salariul mediu brut aproximativ 690 de paini, in februarie nu au mai reusit sa cumpere decat aproape 640 de paini. Scaderi s-au inregistrat si la cantitatea de ulei, cu aproape 15 litri, in timp ce la oua, bacauanii au fost obligati sa renunte la aproape 160 de bucati. La carne, fie ea de porc, bovine sau pui, s-a inregistrat o scadere a puterii de cumparare in medie cam cu 4 kilograme, ceea ce reprezinta o scadere a dinamicii de cumparare in luna februarie fata de luna ianuarie cu aproximativ 7 la suta. Daca am face o incursiune in istorie, si am merge in anul 1990, am observa ca bacauanii nu o duc sub nicio forma mai bine din punct de vedere al puterii de cumparare. Daca in octombrie 1990 un bacauan isi putea cumpara cu salariul de atunci in medie 110 kilograme de carne, salariul din luna februarie 2006 nu ii permite sa cumpere mai mult de 55 kilograme de carne. Tot DJS Bacau face lumina si in privinta salariului mediu brut castigat de bacauani in luna februarie 2006. Astfel, acesta s-a situat la valoarea de 1.037 lei RON, cu 20 de lei RON de persoana mai mare decat cel inregistrat la nivelul economiei nationale dar, fata de luna ianuarie 2006, castigul salarial mediu brut la nivelul Bacaului a scazut, in preturi comparabile, cu aproape 9 la suta. Salarii medii brute peste media judetului s-au inregistrat in activitatile din „servicii&#8221, sub media salariului din judet fiind „agricultura, vanatoarea si servicii anexe&#8221 si „industrie si constructii&#8221.Scris de Claudiu Banea

            Produse fitosanitare armonizate cu U.E.

            an scopul reducerii riscului pentru sanatatea oamenilor, animalelor si mediului, an ceea ce priveste utilizarea necorespunzatoare a produselor de protectie a plantelor, a fost necesara reglementarea omologarii si a controlului oficial al comercializarii si al utilizarii acestora. Astfel, pentru alinierea procedurii nationale de omologare a produselor de protectie a plantelor la cea comunitara, a fost armonizata legislatia nationala cu reglementarile Uniunii Europene. an acest sens, a fost elaborata si aprobata Hotararea Guvernului nr. 1559/2004, privind procedura de omologare a produselor de protectie a plantelor an vederea plasarii pe piata si a utilizarii lor pe teritoriul Romaniei, cu modificarile si completarile ulterioare, armonizata cu Directiva Consiliului nr. 91/414/C.E.E. privind plasarea pe piata a produselor de protectie a plantelor. Prevederile acestei hotarari vor intra an vigoare la data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana. ancepand cu aceasta data, an Romania va ancepe procesul de reevaluare a tuturor substantelor active si a produselor de protectie a plantelor existente pe piata an vederea omologarii conform procedurii europene. Pentru a facilita desfasurarea procesului de reevaluare si pentru a veni an sprijinul solicitantilor, Directia Fitosanitara intentioneaza sa antocmeasca un plan pe baza caruia vor fi depuse dosarele substantelor active si ale produselor de protectie a plantelor. an vederea antocmirii planului, detinatorii omologarii vor anstiinta Directia Fitosanitara, pana la data de 31 mai 2006, cu privire la produsele de protectie a plantelor omologate ce vor fi mentinute pe piata dupa data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana.Scris de Ovidiu Drug

            Tun cu alcool la Albrau Onesti

            La sfarsitul lunii martie, o echipa de control a Garzii Financiare a descins inopinat la „Albrau&#8221 SA Onesti, unde

            s-a constatat ca fabrica de alcool etilic rafinat era an stare de functionare, desi programul de functionare aprobat era cu totul altul. In urma controlului au fost depistate nereguli grave la instalatia de producere a alcoolului. Comisarii au depistat un sistem de flanse si robinete nesigilate sau sigilate lejer, amplasate anaintea contoarelor, fapt ce dadea posibilitatea sustragerii unor cantitati mari de alcool, fara contorizarea acestuia. De asemenea, in rezervoarele instalatiei, comisarii garzii au gasit aproximativ 200 tone de materie prima, aflate in diferite stadii de fermentare, desi acest lucru contravenea intelegerilor aprobate. Tot cu ocazia descinderii, au fost depistati 6.290 litri de bauturi spirtoase, imbuteliate in sticle cu timbre fiscale false. Prin extinderea verificarilor si asupra unor clienti ai Albrau Onesti, au mai fost depistati 1.800 litri bauturi alcoolice, ambalajele fiind marcate cu timbre fiscale false. La solicitarea Garzii Financiare, „Imprimeria Nationala&#8221 s-a deplasat la locurile constatarilor si a confirmat faptul ca timbrele nu sunt autentice. Surse care au dorit sa isi pastreze confidentialitatea au declarat ca „timbrele falsificate au fost aduse la Albrau Onesti pe o filiera din Bulgaria. Nu este prima data cand asupra societatii onestene planeaza suspiciuni in ceea ce priveste corectitudinea aplicarii timbrelor fiscale pentru bauturile alcoolice produse. De altfel, conducerea Albrau Onesti era mana in mana pana anii trecuti cu cei de la Garda financiara. Nu s-a auzit de nici un control pana in acest an&#8221. De fapt, Albrau Onesti a mai fost implicata in scandaluri mediatice, numele celor din conducerea societatii figurand pe lista celor care au dat declaratii in fata procurorilor anticoruptie. Procurorii ieseni au dispus trimiterea in judecata a lui Marcel Hritac, director general al National Bere Holding SA Iasi, societate aflata in stranse legaturi cu cea din Onesti, Daniel Tarlungeanu, director general al fabricii de bere Albrau Onesti, si Gabriela Bitica, membru al consiliului de administratie al SC NBH SA si director economic in cadrul aceleiasi societati. Cei trei sunt acuzati de incalcarea prevederilor legale referitoare la folosirea bunurilor societatii contrar intereselor acesteia si in scopul de a obtine foloase necuvenite, efectuarea de operatiuni financiare ca acte de comert si incompatibile cu functia.Scris de Ovidiu Drug

            Cu targa la Primaria Bacau

              @ Incredibil: bolnavi plimbati cu Salvarea de la Rosu la Stavarache

              Etapa a doua a meciului dintre directorul Spitalului Judetean de Urgenta Bacau, Leonard Rosu, si autoritatile locale s-a consumat ieri, in jurul amiezei. &#8222Incalzirea” a fost facuta in biroul directorului, incepand cu ora 10, cand medicul Leonard Rosu a prezentat ziaristilor o radiografie la zi cu principalele greutati cu care se confrunta spitalul bacauan.&#8221Spitalele din provincie sunt desconsiderate total. Nu inteleg pe ce criterii aloca banii contribuabililor domnul ministru. Cu ce este mai prejos un spital din Bacau sau Botosani, fata de unul de la Focsani sau Bucuresti. Noi avem pe un caz operat in jur de opt milioane de lei vechi, ei au zece sau chiar doisprezece milioane de lei vechi. Dar poate cel mai tare m-a deranjat ca s-au dat jos din decont banii cheltuiti cu persoanele fara adapost, multe dintre ele neavand nici macar acte de identitate. Acestia sunt adusi cu Salvarea si debarcati la Unitatea de Primiri Urgente a spitalului. Asa ca il internezi, ii faci toate investigatiile, ii oferi un tratament medicamentos, il pui pe picioare si astepti ca un apartinator sa il ia acasa. Daca nu are cine, te speli cu el pe cap, nimeni nu se ingrijeste de soarta lor. Si pentru ca tabloul sa fie perfect, vine Casa si iti taie suma din buget. Cel mai recent caz de acest gen, il avem internat actualmente pe sectia de Oncologie. El se numeste Viorel Buga, de 45 de ani, a avut un accident in care si-a fracturat coloana vertebrala de pe urma caruia a ramas cu o paraplegie flasca post traumatica. Pe 23 martie a fost adus la spital deoarece era suspect de o tumora pulmonara. A fost internat pe Oncologie, iar in urma investigatiilor complexe, o comisie medicala l-a declarat sanatos clinic, cu exceptia unor escarii care se pot trata si la domiciliu. Pentru ca acesta este eminamente un caz social am sa-l duc cu o ambulanta la Primarie, pentru ca Asistenta Sociala sa-i gaseasca un acoperis deasupra capului&#8221, a tinut sa precizeze doctorul Leonard Rosu.

              Repriza I-a

              Trecand de la vorbe la fapte, in jurul orei 13, medicul Leonard Rosu, directorul spitalului bacauan, a dat dispozitie ca pacientul Viorel Buga sa fie imbarcat in Salvare si expediat la Primaria Bacau. Ambulanta spitalului a ajuns in jurul orei 14 la Primarie. Soferul a tras masina pe trotuar fiind imediat luat la intrebari de politistii locali care asigura paza institutiei. Acest incident a ajuns si la urechile primarului Romeo Stavarache, care a cerut mai multe lamuriri despre acest caz. Sefa Serviciului Public de Asistenta Sociala, Ioana Calustian, a prezentat edilului un dosar „beton&#8221 cu mai multe zeci de file din care a reiesit ca Viorel Buga nu face obiectul serviciului pe care il conduce deoarece nu are domiciliul stabil in municipiul Bacau. In aceste conditii, primarul Stavarache a dat ordin ca masina sa nu mai blocheze traficul pietonal din fata Primariei si l-a insarcinat pe purtatorul de cuvant al institutiei, Ionut Tomescu sa emita un comunicat din care spicuim:

              „Apreciem acest gest ca fiind o ancercare disperata a doctorului Leonard Rosu de a abate atentia de la managementul defectuos al Spitalului Judetean Bacau. De altfel, acest aspect este constatat zilnic de toti cei care trec pragul Spitalului Judetean Bacau, spital care se claseaza pe ultimele locuri an ceea ce priveste grija fata de om. Tocmai de aceea primarul municipiului Bacau si-a manifestat an repetate randuri intentia de a construi un Spital Municipal, intentiile sale fiind concretizate prin Hotararile de Guvern prin care se aloca resurse financiare semnificative pentru construirea acestui obiectiv la standarde moderne.

              Referindu-ne la cazul de fata, va informam ca pacientul Viorel Buga nu are domiciliul stabil an municipiul Bacau, ci an satul Bibiresti, comuna Ungureni si prin urmare nu face obiectul unei eventuale anchete sociale efectuate de Serviciul de Protectie si Asistenta Sociala din cadrul Primariei Bacau.&#8221

              Repriza a II-a

              Odata intoarsa Salvarea cu tot cu pacient in incinta spitalului, directorul Rosu a luat foc. Tunete si fulgere s-au abatut asupra conducatorului auto si a brancardierului si masina a fost din nou expediata la Primarie.Presa, televiziune, curiosi, intr-un cuvant o adevarata „galerie&#8221. Sunt aduse tot felul de argumente pro si contra. In cele din urma, soferul ambulantei a fost convins sa faca din nou cale-ntoarsa catre spital. Acesta ne-a marturisit: „De cinci ore stau cu omul in masina, ca doar nu puteam sa-l arunc ca pe un caine in plina strada. Daca il duc la spital ma ia sefu&#8217, daca il aduc la Primarie se iau gardienii de mine. M-am plimbat de la Oncologie la Primarie de mi s-a facut si mie rau&#8221, a spus Georghe Lazar.In cele din urma, in jurul orei 18, a fost gasita o solutie de compromis. Viorel Buga a fost „cazat&#8221 in salonul de observatii a Unitatii de Primiri Urgente din cadrul Spitalului Judetean de Urgenta Bacau. Ce va fi astazi e greu de spus. Speram ca noaptea sa fie un sfetnic bun pentru partile combatante in acest razboi surd in care cu siguranta ca nu va exista nici invingatori si nici invinsi, ci doar …bolnavi plimbati cu targa.Scris de Cristi Aioanei

              Razboi intunecat pentru „Noapte de Lumina”

                @ Benea si Stavarache se lupta in adrese

                Sedinta de ieri a Consiliului Judetean n-a fost una deloc linistita, dar „bomba&#8221 care a aprins atmosfera a fost o stire sosita dupa inceperea sedintei: Romeo Stavarache nu aproba sustinerea concertului pascal in fata Bisericii „Sf. Nicolae&#8221, in noaptea Invierii. „Am primit acum cateva minute o hartie pe care v-o citesc&#8221, a spus Dragos Benea, presedintele CJ, incruntat. Adresa Primariei Bacau arata ca nu se aproba amplasarea scenei in Piata Catedralei, ci in Piata Tricolorului, adica vizavi de Prefectura. „Acesta e raspunsiul unei institutii catre alta institutie care a achiesat la toate proiectele celei dintai&#8221, a declarat Benea, suparat. Dupa un minut de stupoare, consilierii au reactionat, criticand, indiferent de culoarea politica, pozitia lui Stavarache.”Recunosc, pozitia mea e ingrata, dar niciodata nu m-am simtit atat de prost ca sunt coleg de partid cu domnul Stavarache. Nu pot sa cred ca poate sa refuze aceasta actiune, din seara de Paste&#8221, a spus si Ion Chiriac. Consilierii au etichetat reactia Primariei Bacau ca „un afront adus CJ&#8221, „orgoliu&#8221, „ceva josnic&#8221 etc. „Sunt inmarmurit, a declarat Dragos Benea. Voi primi o amenda pe care o voi plati din buzunarul meu, dar acest concert se va tine&#8221. Altii au vorbit despre bucuria si laudele aduse judetului Bacau pentru aceasta initiativa de Ioachim Bacauanu, arhiereu vicar. „Ne facem de rasul lumii&#8221, au spus ei. „Aici e rea vointa, a declarat Gh. Huluta. Ne trimit in fata Prefecturii. Aici vin eu, cu sindicalistii mei, nu credinciosii, ca sa ia lumina. Ar trebui sa ne adunam toti consilierii, seara, in fata bisericii, sa vedem, vin sa ne bata jandarmii ca nu avem aprobarea lui Stavarache?&#8221 CJ Bacau avea acceptul Bisericii, al politiei si jandarmeriei, singura impotriva fiind Primaria Bacau. „Trebuie sa tinem acest concert&#8221, a spus si Constantin Draganuta, PD. „Eu ce fac? a intrebat Benea. Primesc hartie dupa hartie ca nu am aprobarea. Scena e la Brasov, e platita deja&#8221. A rezolvat problema Silviu Lefter, care a inchis mobilul si a anuntat: „Am vorbit eu cu primarul, e de acord&#8221. La final, a venit si adresa Primariei, care isi anunta acceptul, dar atmosfera s-a incins iar, Silvestru Dogaru acuzandu-l pe Benea ca a cerut acordul abia joi, ceea ce e fals. Cei doi s-au certat si pe hol. Greu de inteles acest razboi al adreselor, cand la mijloc era un dar facut bacauanilor: un concert pascal sustinut de Filarmonica „Mihail Jora&#8221 in fata bisericii, inainte de Inviere. Ionut Tomescu, purtator de cuvant, declara ca Primaria Bacau nu si-a dat acordul din cauza ca cererea Filarmonicii &#8222Mihail Jora” nu preciza ca exista acordul Protopopiatului, acesta fiind trimis abia ieri. Adresele demonstreaza altceva: pe ultimul refuz al Primariei nu se cere acordul bisericii, ci se arata ca locatia nu e adecvata, scena impiedica credinciosii sa participe la slujba, concertul sa se tina, asadar, in Piata Tricolorului.Scris de Silvia Patrascanu

                ULTIMELE ȘTIRI

                blugi

                d1

                d3

                d2