Ziua de marti, 27 septembrie, nu va fi uitata niciodata de familia Papanicu din Onesti. O zi aparent normala avea sa se transforme intr-o mare tragedie, care i-a indoliat pentru totdeauna. Fetita lor Maria, de numai 6 anisori, a murit zdrobita sub o cruce de piatra. Accidentul a fost posibil si din cauza degradarii excesive a monumentului funerar aflat in Cimitirul Eroilor.

Sa fi fost ceasul trecut de orele 18 &#8230 Fetita lor, in varsta de numai 6 anisori se afla in curtea bunicii, din comuna Bogdanesti. Tatal, Adi Papanicu a venit de la Onesti pentru a o ajuta in gospodarie pe mama sa, aflata de cativa ani imobilizata la pat. Casa batraneasca este situata langa Cimitirul Eroilor din comuna, loc pe care, copiii satului l-au transformat de multe ori in teren de joaca. Era locul preferat pentru o partida de &#8222de-a v-ati ascunselea” sau &#8222ratele si vanatorii”. Nimeni nu s-a gandit vreodata ca un joc nevinovat se poate transforma intr-o nenorocire. Asa s-a intamplat si in acea seara blestemata, cand, linistea de nepatruns a cimitirului a fost tulburata de un strigat de ajutor. Un trosnet sinistru si o bufnitura surda&#8230 Atat au putut sa auda tatal fetitei si Ecaterina Darie, femeia platita sa o ingrijeasca pe batrana. Scena care li s-a desfasurat in fata ochilor, a fost de-a dreptul terifianta. Micuta zacea sub o cruce de piatra, desprinsa de la unul dintre monumentele funerare. Imediat, tatal fetitei s-a repezit catre locul cu pricina pentru a vedea ce s-a intamplat. Ajuns langa copil si-a dat seama de dimensiunea tragediei. A inceput sa strige dupa ajutor, si-a ridicat copilul de jos si a iesit cu fetita in drum, pentru a o transporta cat mai repede cu putinta la spital. In ciuda eforturilor depuse de medici, viata s-a scurs din trupul firav al fetitei. In urma investigatiilor efectuate, personalul medical a concluzionat ca decesul a fost cauzat de un traumatism toraco-abdominal sever. Parintii au refuzat cu indarjire sa creada ca Cel de Sus le-a luat-o in imparatia cerurilor pe &#8222micuta printesa”, asa cum o mai alintau ei din cand in cand. Era singurul lor copil pe care si l-au dorit foarte mult si pe care au reusit sa-l aiba abia dupa 14 ani de tratamente medicale. Nimeni nu stie cu exactitate ce s-a intamplat si mai ales cine a asezat crucea rupta de ceva vreme pe soclul ei. Anchetatorii banuiesc faptul ca micuta s-a sprijinit de acel monument funerar, iar crucea i-a cazut pe piept&#8230

Monumente uitate de autoritati

Este limpede ca desprinderea crucii de pe mormant a fost posibila cu trecerea anilor, rezistenta ei fiind serios afectata de intemperii. Cineva ar fi trebuit sa verifice periodic stabilitatea monumentelor funerare si sa ia masura indepartarii oricarui pericol de acest gen. Viceprimarul Bogdanestiului, Dorel Puscasu, impartaseste durerea familiei indoliate, dar arunca responsabilitatea intretinerii cimitirului, pe umerii Ministerului Cultelor. Totusi, acolo unde a existat bunavointa s-au gasit si solutii.

Indiferenta, nepasare, lipsa de fonduri, cazul nu este singular. In Romania exista zeci de cimitire pe care administratiile locale aproape ca le-au uitat cu totul. Trecerea anilor lasa urme adanci in structura monumentelor funerare, prabusirea acestora constituie o permanenta amenintare pentru toata lumea. Asociatia Nationala Cultul Eroilor – filiala Bacau, prin vocea col(r) Corneliu Chiries, a tras de-a lungul vremii nenumarate semnale de alarma autoritatilor locale si judetene, privind situatia dezastruoasa in care se afla multe monumente si cimitire ale eroilor patriei. Din pacate, aceste demersuri au ramas de cele mai multe ori fara raspuns. Ne facem datoria de a lansa un semnal de alarma pe care edilii localitatilor ar trebui sa-l ia in serios, asta inainte ca tragedii de acest fel sa mai curme si alte vieti nevinovate. Oricum, pentru micuta Maria este deja prea tarziu&#8230

Scris de Cristi AIOANEI Claudiu STEFANESCU

Un groaznic accident de circulatie s-a produs, marti noaptea, in localitatea bacauana Nicolae Balcescu, pe DN2, supranumit si &#8222soseaua mortii”. Doua autoturisme s-au izbit, unul dupa altul, intr-un camion incarcat cu busteni, unul dintre conducatorii auto pierzandu-si viata. De asemenea, o persoana a ajuns la spital in stare grava. Politistii spun ca este vorba de o culpa comuna.

Intuneric, sange si vina. Toate trei au pus stapanire pe sufletul oamenilor, pe soseaua blestemata. Pentru a cata oara mor oamenii pe DN2? Pentru a cata oara acest drum european isi ia tributul in vieti omenesti?! Deja s-a pierdut sirul victimelor. Mihai Mircea (45 de ani), soferul autocamionului incarcat cu busteni ( BC-04-WMW) inca nu se poate dezmetici dupa carambol. A iesit cu atovehiculul de mare tonaj de pe un drum comunal si cand a intrat pe soseaua nationala, totul era in regula. &#8222In momentul in care incercam sa redresez masina am auzit o bubuitura”, incearca sa explice camionagiul. &#8222Ma aflam pe banda a doua. Am oprit imediat. Am vazut aripa unei masini in cauciucul din spate. Nu stiu cum de a intrat autoturismul in mine. Eu m-am asigurat atunci cand am intrat pe drumul national”. Politistii spun ca este posibil ca Nelu Vlascean (45 de ani), din localitatea Golesti, judetul Vrancea, soferul autoturismului Volkswagen Sharan, cu numarul de inmatriculare VN-08-CHG, sa fi observat prea tarziu camionul care incerca sa patrunda pe soseaua europeana. Pentru ca autovehiculul de mare tonaj nu se redresase inca, Sharan-ul s-a oprit in unul din cauciucurile de pe partea dreapta a camionului. Din cauza impactului, autoturismul a fost aruncat pe contrasens. La cateva secunde, in partea din spate a camionul a intrat, tot cu viteza, un Cielo (B-026937) condus de Razvan Capitanu (30 de ani) din Iasi. Impactul cu bustenii s-a dovedit fatal pentru conducatorul autoturismului, care a decedat pe loc.

Un mort si un ranit grav

Conducatorul auto care a murit in accidentul de circulatie nu era singur in masina. In dreapta lui avea un pasager, Adrian A., in varsta de 24 de ani, student la Bucuresti. Tanarul urma sa ajunga in Capitala, pentru a-si rezolva problema cazarii. In momentul accidentului, Adrian dormea. Nu stie ce s-a intamplat si cum de masina s-a oprit in camion. &#8222Fiul meu m-a anuntat prin telefon ca a avut un accident”, a declarat Anisoara A., mama lui Adrian. &#8222A plecat de acasa cu un sofer pe care l-a recomandat o cunostinta. Nu mi-a povestit cum s-a produs accidentul”. Important e faptul ca Adrian a scapat doar cu cateva escoriatii, nefiind necesara spitalizarea lui. Nu acelasi lucru se poate spune despre soferul din Vrancea, Nelu Vlasceanu. In cazul lui a fost nevoie de spitalizare, diagnosticul stabilit de medici fiind traumatism cranio-cerebral si fractura de coloana. Deoarece in urma impactului cu camionul cele doua autoturisme s-au transformat in mormane de fiare contorsionate, a fost nevoie de interventia pompierilor de la descarcerari pentru a scoate victimele din masini. &#8222Cand am ajuns la locul accidentului, doua persoane erau in viata”, ne-a spus lt.adj.sef Ionel Pavelescu, de la Inspectoratul Judetean de Urgenta &#8222Mr. Constantin Ene” al judetului Bacau. &#8222Una nu a necesitat descarcerarea si a fost scoasa imediat. Cea de a doua victima avea picioarele prinse sub bord si interventia in cazul ei a durat 15 minute”. Politistii au avut nevoie de timp ca sa eludeze imprejurarile in care s-a produs evenimentul rutier. Asta deoarece, in urma impactului, cele doua autoturisme au fost rasucite aproape la 180 de grade si prima impresie era ca ele au intrat in coliziune. &#8222Deocamdata s-a intocmit dosar penal pentru ucidere din culpa si vatamare corporala. Cert este ca soferul autocamionului nu a acordat prioritate la intrarea pe drumul european, dar se pare ca si conducatorii celor doua autoturisme au dat dovada de neatentie si nu au adaptat viteza la conditiile de drum. Vor fi analizate toate situatiile si o sa se stabileasca vinovatul”, a precizat comisarul Ionel Mirica, seful Serviciului Politiei Rutiere Bacau.Scris de Lili ADOCHITEI

Ajutorul șefului de Post din Roșiori, Ionuț Adrian Herghelegiu, a ajuns „” unei clase de-a VI-a. Asumându-și calități care-i depășesc atribuțiile, acesta a făcut ordine în școala din comună, aplicându-i o „corecție” unui elev. Șeful Postului de poliție din comună, ag. pr. Ioan Vrabie, ne-a lăsat vorbind singuri, îndemnând părinții să-și reclame subalternul la Inspectoratul Județean de Poliție.

Se pare că între Ministerul Educației și Cercetării și Ministerul Administrației și Internelor ar fi intervenit un protocol prin care agenții Posturilor de poliție au și o jumătate de normă la școala din comună, lor revenindu-le, printre alte atribuții, și aceea de diriginte, sau de „bau – baul” elevilor. Cel puțin așa lasă să se înțeleagă întâmplarea petrecută în școala din Roșiori, acum câteva zile. „În ziua de 19 septembrie, fiul meu, Ionuț Daniel Anton, elev în clasa a IX-a a școlii din Roșiori, și-a șters pantofii cu buretele aruncat în el de o colegă, care l-a reclamat apoi dirigintelui clasei, prof. Mihai Popa, aflat într-o sală cu agentul de poliție Ionuț Adrian Herghelegiu, ajutorul șefului de Post. Cei doi se vizitează des în școală, iar în sala de sport au loc «». Polițistul mi-a chemat copilul pe hol și i-a administrat o « pe cinste», iar apoi, ca și cum n-ar fi fost suficient, l-a introdus într-o sală liberă și l-a bătut fără a mai fi văzut de alți elevi. Tot acest polițist a mai bătut un băiat din Valea Mare, pe stradă, acesta fiind salvat de concubina lui, care i-a spus să-l lase că îl omoară”, spune mama lui Ionuț, Elena Anton.

Elevii au fost martori la „ de educație”

Unii elevi din clasa a IX-a au fost martori la mostra de educație oferită de agentul Herghelegiu, aflat se pare într-o stare destul de avansată de „inspirație” pedagogică, după discuția cu profesorul diriginte Mihai Popa. Mihaela Hurmuzache, Alexandru Gabar, Marian Troinea, precum și Ionuț Șerban, din clasa a VIII-a B, au susținut varianta lui Ionuț Anton, care ne-a declarat: „N-am făcut nimic altceva decât să răspund la provocarea colegei mele. Ea a aruncat în mine cu buretele. S-a dus apoi la d-l profesor de sport și m-a reclamat, de parcă nu știu ce făcusem. Domnul profesor l-a chemat pe polițistul Herghelegiu care, după ce m-a lovit pe hol de față cu alți colegi de-ai mei, m-a băgat în sala de sport și mi-a dat cu pumnul peste cap. Nu dorm de câteva nopți”, spune Ionuț Daniel Anton. Elena Anton, mama sa, confirmă acest lucru. „De când l-a lovit peste cap, se trezește din somn, nu doarme și se plânge de cap. Am fost și l-am reclamat pe polițist și la Bacău”, spune femeia. Ag. Ionuț Adrian Herghelegiu era la Bacău. Șeful de Post, ag. pr. Ioan Vrabie, ne-a declarat că el nu știe nimic despre acest incident. „Dacă Herghelegiu a făcut așa, să-l reclame la Bacău, la Inspectorat”, ne-a spus Vrabie. Apoi a întrerupt discuția și a spus să stăm două minute ca revine, după care, la vederea părinților băiatului, s-a urcat într-o mașină și dus a fost! Directorul școlii, Elena Nica, știa de incident. „Știu că profesorul Popa este prieten cu polițistul, dar refuz să cred că s-a ajuns până aici. Am auzit că polițistul i-ar fi spus elevului să se ducă acasă și să vină cu buletinul de identitate al mamei, s-o sancționeze. Probabil pentru că elevul a fost indisciplinat. Cred că de aici a plecat totul”, ne-a declarat Elena Nica. Profesorul Mihai Popa crede în ajutorul dat de polițist, pe care-l consideră prietenul său. „Era cu mine în școală, îl mai chem când avem probleme. I-am cerut eu să-l sperie, să-l amendeze(!). I-a spus să-i dea buletinul, nu-l avea la el, așa că i-a cerut să vină a doua zi la școală cu mama. L-am rugat eu pe polițist să-l ierte”, spune „proful” de Ed. Fizică. Nu și-a amintit în schimb dacă elevul a fost sau nu lovit de „prietenul” său. Ag. Ionuț Adrian Herghelegiu a negat scandalul. „N-a fost nici un scandal, nu l-am lovit. Mai multe nu pot să vă spun că n-am voie”(!). Și profesorul și agentul de poliție au spus la unison: „copiii spun multe”. Oricum, nu cu poliția se face educație în școală. Și-apoi, de când sunt sancționați părinții pentru indisciplina copiilor la ore de polițistul din comună pe baza de proces verbal?

Scris de Dan MINDIRIGIU

Lupta pentru sefia nou-infiintatei Politii comunitare se duce in anticamera primarului municipiului, Romeo Stavarache. Dupa ce de la infiintarea Corpului Gardienilor Publici si pana acum a fost mai marele lor in judet, Danut Maftei nu a prins nici macar un post de adjunct in noua varianta, restransa, a institutiei. Pentru aceasta situatie, el il acuza pe Romeo Stavarache, care nu l-ar mai vrea nici macar intr-un rol secundar. Maftei spune ca noul sef nu a fost numit tocmai legal si anunta ca ii va fi contracandidat la concursul pentru acest post. Primarul municipiului a declarat ca nu doreste sa intre in polemica prin intermediul presei cu fostul sef al gardienilor bacauani.

Ieri, Danut Maftei, seful Corpului Gardienulilor Publici (CGP) a vrut sa intre in biroul primarului Romeo Stavarache, abia intors din Italia. „Intalnirea era stabilita pentru ora 8,30, insa secretara m-a anuntat ca va fi reprogramata, declara Danut Maftei, rosu de suparare. Eu, totusi, am deschis usa si i-am zis &laquoMultumesc pentru reprogramare&raquo. Primarul nu ma vrea in functia de adjunct&#8221. E vorba de postul de adjunct al sefului Politiei Primariei Municipiului Bacau, care ia fiinta prin reorganizarea CGP. Maine se va decide, in sedinta Consiliului Local (CL) Bacau, care va fi organigrama si statul de functii al Politiei municipale. E vorba doar de organizarea de noi compartimente, caci postul de sef a fost deja ocupat de Ioan Rusu. Numirea lui a fost aprobata in sedinta din august a CL, cand s-a votat si infiintarea institutiei. Unul dintre adjunctii lui Ioan Rusu va fi Relu Mardare, in prezent tot „adjunct&#8221, dar la CGP. Danut Maftei, seful CGP, va ramane pe dinafara la 30 noiembrie 2005, cand institutia isi va inceta activitatea. „Eu am sustinut infiintarea unui serviciu judetean de paza, asa cum s-a intamplat in alte judete, dar nu s-a vrut. In felul asta si angajatii nostri fara ar fi avut o sansa&#8221. Maftei sustine ca numirea lui Ioan Rusu nu s-a facut legal deoarece pe HCL era trecut numele lui inainte ca el sa fie votat de conslieri. „Articolul nu trebuia completat cu numele lui Ioan Rusu. Intai, trebuia sa se faca propuneri pentru post si apoi sa se voteze, nu sa se vina cu o hotarare batuta in cuie de primar&#8221, afirma, ieri, Danut Maftei. Abia dupa votare, asa ar fi fost corect, trebuia completata HCL cu numele celui castigator, sustine Maftei. Asadar CGP va disparea, noua structura fiind Politia primariei. Aceasta, afirma Maftei, nu se va autofinanta, asa cum face CGP, ci va incheia contracte cu firmele de paza angajatii noii institutii vor fi mai putini, salariile vor fi mai mici, iar unii gardieni vor ramane fara slujba. Si, cel mai suparator, el va ramane fara post. „Eu trebuie sa stiu ce se intampla cu mine la 30 noiembrie&#8221, afirma ieri, revoltat, seful CGP. El sustine ca in toate actiunile de organizare a politiei municipale a fost ignorat, ocolit, ca totul s-a facut pe ascuns. „Mai exista si o decizie data miseleste, de numire a adjunctului, e unul Mardare, acuza Danut Maftei. Am aflat azi dimineata&#8221. Primaria Bacau nu a recunoscut, dar nici nu a respins acuzatiile sefului CGP. „Nu comentam in nici un fel afirmatiile domnului Maftei, ne-a declarat Ionut Tomescu, purtator de cuvant. Domnul primar nu doreste sa intre in polemica, mai ales prin intermediul presei, cu Danut Maftei&#8221. Ionut Tomescu arata ca pe Ioan Rusu, CL Bacau l-a numit in functie, nu Primaria. „Ambii directori adjuncti trec practic pe aceeasi functie, de la CGP la Politia Primariei Bacau&#8221, a declarat Ionut Tomescu. Toate posturile de conducere sunt ocupate in regim de interimat, urmand sa fie scoase la concurs peste 6 luni. Suparat ca e ocolit, marginalizat si, acum, ignorat, Danut Maftei a declarat ca nu se va lasa: va lupta, va merge pana la capat, se va inscrie la concurs, chiar daca nu e dorit. „Voi sesiza si Agentia Nationala a Functionarilor Publici, daca va fi nevoie&#8221, a amenintat el, in final.Scris de Silvia PATRASCANU

Soarta a tras scaunul de sub fundul fostului sef al gardienilor pe judetul Bacau. Mai precis, o lege a desfiintat structura judeteana si a lasat in dreptul primariilor sa infiinteze politia locala. Efectul: birocratii cu uniforma de la Bacau au ramas suspendati deasupra prapastiei propriei competente. Si numai cei care au stiut sa se adapteze noilor rigori au fost acceptati de catre primari. Mai cu mot, fostul sef la judeteana de gardieni, vrea sa ramana sef. Nu vrea sa fie neaparat Cel Mare. Chiar mai mic, numai sef sa fie.

Cazul acesta intareste regula ca sefii incompetenti sunt mielusei cu cei mai mari ca ei si zbiri cu subordonatii. Preaplecat in fata imparatiei, acest gen de individ se dezlantuie cand ajunge printre cei mai mici ca el. De unde vine asta? Din incompetenta. Nu stiu sa faca altceva. Au crezut ca sefia dureaza o viata. Si chiar peste. Complexati, ei raman cu gura cascata cand li se trage presul de sub picioare si sunt incapabili de vreo reactie. Si nu-si revin decat foarte greu. Sau niciodata.

Politicienii sunt si ei o astfel de specie. Alearga ca inecatii dupa functii, ca nici nu mai stii de unde sa-i iei. Si te trezesti cu indivizi ciudati in posturile platite bine de la buget. Dupa alegerile trecute, goana dupa functiile de directori a fost (si este inca) una teribila. Se fac jocuri peste tot: in parc, la crasma, in birouri de firma si cine mai stie pe unde se pot ascunde pretendentii. Nu conteaza ce specializare ai. Sa te puna director undeva, oriunde, numai scaun sa primesti. Si secretara, ca sa-ti fie mai dulce cafeaua de dimineata. Asa s-a ajuns la situatii de-a dreptul hilare in institutiile bacauane, conduse in mare parte ori de nepriceputi, ori de oameni cu reputatii triste. DESTEPTAREA a facut nu demult un raid si-a descoperit ca prea multi directori nu erau la prima ora de program la serviciu. Sigur, poate o fi stat omul ceva mai mult cu o seara in urma la munca, aplecat peste harta cu probleme ale judetului. Dar ma indoiesc sa fie prea dese astfel de cazuri. Ca dovada, noii sefi traiesc si acum de pe urma celor pe care i-au schimbat, fara sa incerce sa acumuleze cele necesare postului. Fostii directori au fost trecuti in planul secund, cam cum ascund &#8222gospodinele” gunoiul sub pres. Treaba asta e valabila si pentru fosta putere, si pentru actuala. Dar parca prea e de tot acum. Ca o dovada ca fosta opozitie nu era pregatita sa preia puterea (cel putin in Bacau) sta si faptul ca noua conducere politica a judetului nu si-a permis peste tot sa faca epurari politice. Va puteti imagina ca, desi isi doresc cu ardoare asumarea unui post de director de institutie, nici macar acum, la aproape un an de la alegeri, Alianta nu a identificat pe nimeni cat de cat apt sa fie sef. Si, va dati seama, stacheta e destul de jos lasata. Dar chiar si asa, nu se gasesc pretendenti valabili. De aici trebuie sa traga si ziaristii o invatatura: in campaniile electorale, partidelor trebuie sa li se ceara si numele pe care le propun pentru functiile de raspundere. Si sa ia la tocat toate nulitatile.Scris de Florin POPESCU

Bicicletele politistilor bacauani, superdotate cu sirene, schimbator de viteze si semnalizare au ajuns subiectul glumelor satenilor. Agentii de politie spun ca nu pot lupta impotriva infractionalitatii, daca nu au si un mijloc de deplasare rapid. Ei nu-si ascund dezamagirea ca trebuie sa foloseasca in interes de serviciu, ca si pana acum, masinile proprii sau cele de imprumut.

Cele 82 de biciclete intrate in dotarea politistilor bacauani in luna mai nu-si dovedesc nici pe departe utilitatea. Vara aceasta s-a dovedit extrem de umeda, facand imposibila utilizarea vehiculului pe doua roti. Pe de alta parte, foarte putini agenti de politie au indraznit sa-si scoata mijloacele de deplasare la iveala, pentru a nu da localnicilor subiect de bascalie. &#8222Rad oamenii din sat de noi, ne spune un ajutor de sef de post. Numai cand ne vad cocotati pe biciclete, incep sa faca tot soiul de glume, daramite sa mai pornim si sirenele. Acusi vine iarna si iarasi o sa ne uitam la ele. La noi in comuna, terenul este foarte accidentat si e cam greu sa manevrezi bicicleta. Dar ce primim, e bun primit! Poate ca da Dumnezeu sa vina si timpuri mai bune pentru politisti, sa mearga treaba mai bine. Noi avem nevoie de masini, sa ne putem desfasura activitatea, nu de vehicule pe doua roti. In munca de politie trebuie sa fim operativi si…. nu putem cu biciclete”. E greu sa gasesti printre agentii de politie care au in dotare biciclete pe cineva care sa fie incantat de vehicul. &#8222Comuna nostra e foarte intinsa, iar drumurile sunt dificile, ne spune un sef de post. Sub nici o forma nu ne putem deplasa cu bicicletele. Am facut un raport catre Inspectoratul Judetean de Politie, prin care am solicitat o masina in dotare. Sincer sa fiu, vehiculele cu doua roti primite de la Minister nu au nici o utilitate”. Unii dintre politistii din zonele rurale spun ca au utilizat in vreo cateva cazuri bicicletele, dar pentru a fi cu un pas inaintea infractorilor e nevoie de o dotare corespunzatoare, nu una de doi bani. &#8222Poate ca bicicletele erau mai utile in oras pentru politistii de proximitate, decat in zonele rurale, unde fenomenul infractional este in crestere. Eu m-am saturat sa car hotii cu masina mea. Am inteles ca modelul bicicletelor a fost luat de pe la lituanieni sau cam asa ceva. Macar daca in locul bicicletelor primeam motorete! Era mai bine. Parerea mea ca sefii cei mari vor sa ne scoata cat mai repede la pensie. Tin neaparat sa facem reumatism si sa ne retragem la vatra”, face haz de necaz un alt sef de post. Multe din bicicletele trimise in primavara posturilor de politie din judetul Bacau zac prafuite fie in vreun garaj, fie pe holurile unitatilor politienesti. In unanimitate, agentii cred ca s-au aruncat in vant niste bani care puteau fi cheltuiti mai cu folos. Vehiculele cu doua roti nu-i fac pe politisti nici mai rapizi si nici mai eficienti. Dimpotriva, cei care au indraznit sa se arate cu bicicletele in exercitiul functiunii au ajuns de rasul infractorilor.

Scris de Lili ADOCHITEI

Este in plina dezbatere nationala proiectul de descentralizare a invatamantului preuniversitar. Demersul merita toate aplauzele. Esenta proiectului vizeaza redistribuirea responsabilitatilor, a autoritatii decizionale si a raspunderii publice pentru functiile educationale specifice, de la nivelul central la cel local. Statul-tatuc este invitat, si aici, sa-si dea ortul popii. Transferarea managementului general si financiar catre scoli si comunitatea locala echivaleaza cu o revolutie a domeniului.

Suferinte

Actualul sistem managerial sufera de mai multe boli: curriculumul la decizia scolii se stabileste, in multe situatii, in functie de mentinerea unor posturi didactice, nu de nevoile reale ale elevului sau ale politicii de dezvoltare a zonei finantarea scolilor nu corespunde necesitatilor reale directorii, presedinti ai consiliilor profesorale si consiliilor de administratii sunt, uneori, predispusi la esuarea in autoritarism salarizarea este stabilita rigid, vechimea si gradul didactic fiind vedetele acesteia politicile de finante sunt stufoase, nu-si asuma mereu responsabilitati imperative, avand, uneori, si iz politic managerii scolilor interesati de dezvoltarea bazei didactico-materiale au devenit, prea des, niste cersetori oficiali la nivelul localitatilor mai mari, directorii sunt in veritabila competitie neloiala de atragere a fondurilor bugetare asigurarea incadrarii cadrelor didactice in sistem centralizat este dificila, anul scolar debutand si cu unele catedre neocupate elevii si parintii n-au posibilitatea sa-si aleaga cadrele didactice reprezentarea comunitatii in consiliile de administratie este inca simbolica si, uneori, formala sistemul de perfectionare a cadrelor didactice are multe aspecte anchilozate sunt situatii in care, atunci cand parintii, autoritatile locale, sponsorii sprijina scoala, lasa impresia ca fac o mare favoare, ca si cum nu si-ar sprijini propriile interese nu sunt rare cazurile in care unii profesori isi reduc autoritatea la sistemul represiv de notare: parghiile managementului scolar pentru aruncarea din decorul educational a celor neperformanti sunt foarte reduse. Lista abolilor” poate continua…

Doruri

Descentralizarea ar urma sa aiba ca principii: raspunderea publica autonomia institutionala apropierea centrului de decizie de locul actului de educatie valorizarea resursei umane cultivarea diversitatii culturale si etnice. Oferta de curriculum la decizia scolii va fi mai mare si va respecta nevoile elevilor si ale comunitatii. Planificarea resurselor umane, motivarea personalului prin salarizare, recrutarea, selectia si angajarea, precum si incetarea relatiilor de munca va fi opera colectiva a consiliilor de administratie, care vor fi compuse din reprezentanti ai parintilor, elevilor, agentilor economici, autoritatilor locale, ai scolii. Nota bene: directorul nu va mai fi presedintele consiliului de administratie. Finantarea va fi realizata prin patru surse: bugetul de stat bugetul Consiliului Judetean bugetul Consiliului Local venituri proprii. Comunitatea va evolua prin transformarea scolii in centru de informare si dezvoltare sociala. Corelarea mai buna a cererii si ofertei de munca este previzibila. Scoala ar putea scapa de actualul statut de cenusareasa bugetara. Eficienta educativa ar creste.

Intrebari

Descentralizarea va fi insotita, firesc, de crize. Le vom putea depasi fara vanatai mari? Va putea comunitatea satisface financiar nevoile scolii? Ce vor face comunitatile locale care abia au dupa ce bea o lingura de apa chioara? Cine garanteaza ca sumele alocate de consiliile judetene, din fondul de echilibrare a bugetelor locale, nu vor fi tot subiective? Nu cumva exista pericolul ca noile reglementari financiare ale domeniului sa aiba soarta acelebrei” legi nr. 416? (initiatii stiu de ce…). Nu vor incerca unii patroni de carton sa-si umfle pectoralii prin scoli? Odraslele unor potentati nu vor sfida si mai mult catedra? Vor fi elaborate parghii prin care unii contabili sefi ai actualelor centre financiare, veritabili socotitori ceapisti, vor putea fi invitati in afara sistemului? Vom putea transforma, simultan, scolile in centre de profit educational si financiar? Chiar vor putea fi elaborate parghii obiective pentru a realiza o salarizare diferentiata, in functie de merite? Vom transforma profesia de profesor intr-una atractiva? Vor fi obiective criteriile… locale de selectie a cadrelor didactice? Nu ne vom trezi, la catedra, ca in unele universitati particulare, cu veritabile clanuri de rubedenii? Vom pastra consiliile judetene, care ne-au dezamagit profund, ca intermediar al alocarii resurselor financiare sau vom apela la un arbitru scortos, lipsit de arta comunicarii, aproape arogant, cum este Ministerul Finantelor? Personal, inclin catre varianta a doua macar sa incercam senzatii noi. Imi este teama sa cred ca finantistii vor calcula per/elev un cost costeliv rau de tot si vor recomanda, in dulcele lor stil prafuit, ca acesta sa fie ameliorat din iluzia (pentru multi) numit venit propriu. Cei care vor avea veniturile proprii vor fi obligati sa le gestioneze prin Trezoreria-stat care se infrupta indecent din ele, fara sa plateasca dobanda? Vor fi stabilite criterii obiective de selectie si evaluare a managerilor? Va exista curajul selectiei unor directori absolventi ai facultatilor de management? Vor tine seama guvernantii si comunitatile locale de sugestiile cadrelor didactice pentru imbunatatirea proiectului? Se preconizeaza ca in viitorii doi ani descentralizarea sa devina realitate. Numai de nu ne-om precipita pentru a araporta” cat mai repede un succes. In 2007/2008 vom evalua efectele descentralizarii. Aceasta poate deveni copilul teribil al reformei. Japonezii au cucerit lumea, cu stiinta si tehnologia, printr-o reforma autentica a invatamantului. Daca autenticitatea reformei noastre va lipsi, copilul ei teribil, descentralizarea, poate deveni grozav de tafnos. Sper in reusita acestui demers generos.
Scris de Ion FERCU

Odata cu venirea toamnei, Centrul de Transfuzie Bacau s-a aglomerat. Zeci de bacauani isi doneaza zilnic sangele in schimbul unui bon de masa. Inceperea scolii si aprovizionarea pentru la iarna sunt principalele motive pentru care bacauanii isi vand sangele. Din pacate, sacrificiul lor se masoara in…mancare.

Peste 40 de bacauani trec, zilnic, pragul Centrului de Transfuzie Bacau. Toti vin cu acelasi gand: sa doneze sange. Daca unii, putini la numar, recurg la acest gest pentru a-si salva vreo ruda sau vreun prieten, nu la fel stau lucrurile pentru marea majoritate a donatorilor. Saracia i-a impins la acest gest disperat. Numarul tot mai mare al celor care doneaza sange il egaleaza pe cel din preajma sarbatorilor: Craciun si Paste. Un bon de masa, in valoare de 30 (300.000) de lei, atat costa o

seringa de sange. De ce stau oamenii la coada pentru a dona sange? Este simplu: nu au ce pune pe masa. &#8222Eu am venit in Bacau pentru ca am avut treaba si am trecut sa donez si sange, a declarat Nelu Parja, din comuna Palanca. Copilul meu face scoala aici si, din bonul pe care il primesc, ii mai iau ceva de mancare. Mai iau si ulei si zahar pe gratis, ca in comuna trebuie sa dau bani. Acum, toamna, ne trebuie atatea pentru camara”. Majoritatea celor care doneaza sange sunt cunoscuti pentru obiceiul lor de a dona sange. O data la doua-trei luni, sarmanii se abat din nou pe la Centru de Transfuzie pentru a face rost de-ale gurii. &#8222E greu, e din ce in ce mai greu, povesteste Iolanda Crisan, donatoare. Toate sunt scumpe. Dintr-un bon de 300.000 de lei cumpar mancare pentru o saptamana. Iau bulion, sare, orez, paine, otet si ulei”. De asemenea, donatorii mai primesc un abonament gratuit pentru transportul in comun valabil pentru doua luni si doua zile libere de la serviciu. &#8222Multi dintre cei care vin sa doneze sange sunt oaspetii nostri obisnuiti, a declarat Maria Avram, asistent sef la Centrul de Transfuzie. Fidelitatea se rascumpara. La cinci donari, ei primesc si un bon de masa, in valoare de 60 (600.000) de lei”. Suficient cat sa mai &#8222pacaleasca” un pranz, poate, singura masa de peste zi.

Scris de Iulia CUCU

Preturile terenurilor si locuintelor din zonele sinistrate ale judetul Bacau au luat-o razna. Profitand de faptul ca localnicii ramasi fara proprietati au nevoie de teren pentru a-si construi o noua locuinta, proprietarii au ajuns sa ceara mai mult de 10 euro pe metrul patrat. Pretul este comparabil cu zonele limitrofe municipiului Bacau.

Ca si cum ar avea de a face cu oameni avuti, care nu mai stiu ce sa faca cu banii, proprietarii din zonele afectate de inundatii au ridicat costul terenurilor bune de constructii la sume exorbitante. In comuna Asau, prajina de teren se vinde, in momentul actual, la preturi cuprinse intre 18 si 50 de milioane de lei, in timp ce in Comanesti se cere chiar si 10 euro pe metrul patrat de teren. &#8222In comuna noastra sunt 68 de familii care au nevoie de teren pentru constructia unei locuinte, precizeaza viceprimarul din Asau, Constantin Radulescu. Pentru sapte dintre ele am gasit solutii. Acestea vor primi cate o parcela de 300 de metri patrati pe islazul comunal. In cazul celorlalte 60 nu stim ce putem sa facem. Am incercat sa ducem 33 de familii in Supan – Comanesti. Cand localnicii de acolo au vazut ca sinistratii sunt rromi, nu au vrut sa-i primeasca”. Multe din familiile lovite de furia apelor nu au ramas decat cu hainele de pe ei. Acareturile si economiile s-au dus pe &#8222apa sambetei”. Chiar daca au mai primit sprijin financiar de la rude sau chiar sponsori, este greu sa-si cumpere un petec de pamant la preturile actuale. &#8222Am ramas pe drumuri, cu trei copii mici, se plange Toader Matei, un localnic din Asau. Si patronul la care am lucrat pana in iulie a dat faliment. Acum am ramas si fara serviciu. Am cativa banisori si tot negociez o bucata de pamant. Pentru 700 de metri patrati, proprietarul imi cere 70 de milioane de lei. Si terenul nici nu este atat de bun. Problema e cum sa fac rost de atatia bani?! De negociere, nici nu poate fi vorba. Cei care nu au fost afectati de inundatii vor sa se imbogateasca pe spatele nostru, al sinistratilor”.

Si casele batranesti

au ajuns un lux

Satenii din Asau spun ca in urma cu un an sau doi, terenul in zona se vindea chiar si cu 5 milioane de lei prajina, iar pentru o casa batraneasca nu se cerea mai mult de 600 milioane de lei. Acum preturile au luat-o razna. &#8222Pot sa spun ca s-au triplat dupa luna iulie, declara Marinica Bucur, agent agricol la primaria din Asau. Mie, pentru un teren de 500 de metri patrati situat in Comanesti, mi s-a cerut 300 de milioane de lei, adica aproape 9000 de euro. Si casele batranesti au ajuns niste scumpeturi. Acum, fara 900 de milioane sau un miliard de lei nici nu te apropii de ele”. Proprietarii de terenuri recunosc ca profita de conjunctura pentru a obtine un pret nesperat pe un teren altadata fara nici o cautare. &#8222Vand prajina cu 30 de milioane, afirma Claudiu M., unul dintre &#8222latifundiari”. Pretul a crescut acum, dupa inundatii. Terenul nu este atat de bun. In afara de sursa de apa potabila, in rest nu exista nici o facilitate. Adevarul e ca nici nu

l-am mai vazut de vreo sase ani. Daca mai negociez? Da, dar nu las din pret mai mult de doua-trei milioane”. Proprietarul spune ca el este generos fata de alti detinatori de teren din Comanesti, care au ridicat pretul unei prajini pana la 82 milioane de lei.

Scris de Lili ADOCHITEI

Nu-i pace in jurul catunului Mocirla-Orbic, locuit, suta la suta, de romi. Autoritatile din localitatile nemtene Romani, Moldoveni, Costisa, Podoleni, dar si cele din Buhusi, Blagesti, Racova, Garleni, Beresti-Bistrita si Filipesti, reclama faptul ca, actionand in cete bine organizate si inarmate, romii orbicani continua sa atace violent, fara jena, chiar si in ziua mare, furand animale, pasari, material lemnos, cereale…

Faptul ca in anii 2002 si 2004 in diferite conflicte au murit trei romi agresivi nu a determinat nici o schimbare pozitiva de atitudine din partea lor. Dupa ce reprezentanti ai politistilor si jandarmilor bacauani si nemteni s-au intalnit cu prefectii celor doua judete, ieri, la Buhusi, acestia s-au intalnit si cu primarii din localitatile bacauane jefuite si talharite non-stop. La intalnire

a participat si subprefectul Constantin Avram. Romii au fost reprezentati doar de liderul local Nae Butuc. Discutiile au evidentiat ca foarte multi infractori nu pot fi pedepsiti pentru ca materialul probator al infractiunilor – pasari, animale, cereale – este infulecat in regim de urgenta de romi… Cum poate fi stavilit elanul infractional al romilor? Primarul de Garleni, Neculai Flenchea, crede ca trebuie &#8222gasiti romi, de culoare, pregatiti ca politisti si infiltrati, plantati in Mocirla, pentru a rezolva problemele”. Primarul de Racova, Doru Vlad, a avansat ideea ca orice incercare de a organiza o razie in Mocirla este deconspirata, fiindca romii ar avea informatori in Politie. Acuzatia a fost respinsa, dar Nae Butuc a spus: &#8222Candva, erau si asemenea informatori”. Primarul buhusean Ionel Turcea a solicitat imperativ reinfiintarea detasamentului de jandarmi, promitand si sprijin pentru imbunatatirea conditiilor de viata ale orbicanilor. Realist, subprefectul Constantin Avram a afirmat ca trebuie implementate proiecte europene de imbunatatire a conditiei sociale a romilor si asigurata finantarea pentru viitoarea politie comunitara. La unison, primarii au solicitat si sporirea numarului de politisti. Subprefectul va monitoriza saptamanal un plan de actiune al politistilor si va prezenta unor reprezentanti ai Guvernului propuneri menite sa detensioneze situatia din zona. Doruri multe, mijloace…Scris de Ion FERCU

Cu dosar penal va puteti alege daca sunteti depistat ca dati declaratii false pentru a obtine ajutoare de incalzire a locuintei, cu gaz metan sau agent termic. Un exemplu poate fi dat cazul lui Vasile Stan, un bacauan care a beneficiat ilegal, spun autoritatile, de cinci bonuri valorice, in valoare totala de 700.000 de lei. Omul risca acum sa faca inchisoare intre trei luni si doi ani. Sprijinul a fost acordat anul trecut, insa Vasile Stan este cercetat penal din iulie anul curent, dupa ce s-a incheiat campania de decontare a bonurilor valorice.

&#8222Respectivul a dat declaratii mincinoase, cu venituri mult mai mici decat cele reale. Stan a declarat pe propria raspundere ca are un venit lunar de 5,470 milioane lei, iar sotia sa, de 2,890 milioane lei. E adevarat ca sunt trei membri – exista si un copil -, insa veniturile celor doi soti se ridica la 5,8, respectiv 4,2 milioane lei, dupa cum a reiesit din ancheta sociala. In situatia lui au mai fost alte 12 familii, insa de la acestea s-au recuperat banii”, spune Gheorghe Apostu, director general la Directia Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei (DMSSF). De partea cealalta, familia Stan recunoaste doar ca a primit bonuri valorice, insa nu in mod ilicit. Ei sunt ferm convinsi ca au dreptate si ca vor scapa basma curata, dupa ce vor returna contravaloarea bonurilor, mai exact suma de 700.000 lei. &#8222De la o vecina am aflat de aceste ajutoare. Cand am completat declaratiile de venit nu mi se majorase, inca, salariul. Iar cele 4,2 milioane lei, cat a aratat ancheta sociala ca iau nu sunt reale. Acesti bani i-am luat pe un concediu medical. Nici acum nu iau patru milioane lei salariu. Iar, din luna ianuarie anul acesta, la mine, au locuit baiatul si logodnica lui. Amandoi nu au serviciu, deci sunt fara venituri. Asa ca am fost patru membri, nu trei, cati erau trecuti in declaratie. Sunt sigura ca vreun sclerozat de vecin ne-a parat. Noi nu am avut nici o intentie sa profitam de pe urma statului”, explica Sofia Stan, care este casiera la o firma de transport. Mentionam ca sotul, Vasile, lucreaza ca lacatus mecanic la o societate de gospodarie comunala. Daca anul trecut singura masura aplicata celor prinsi cu declaratii false a fost recuperarea banilor, incepand din acest an, se va trece la plangerea penala. Concret, falsul in declaratii va poate costa intre trei luni si doi ani de inchisoare.

Castigurile ilicite nu se iau in calcul

Legea acordarii ajutoarelor pentru incalzirea locuintei are si lacune. Si asta pentru ca de ea se pot folosi toti bacauanii cu venituri ilegale. Nu de putine ori s-a intamplat ca, la poarta Directiei Muncii, sa opreasca cate o masina ultrasofisticata, de zeci de mii de euro, din care sa coboare un barbat sau o femeie imbracata cu haine de firma si impopotonata din plin cu bijuterii din aur. Si, surpriza de proportii! Personajul pestrit nu face altceva decat sa solicite ajutor de incalzire a locuintei, declarand ca are venit zero. &#8222La prima impresie, este clar ca astfel de persoane – si nu putine la numar – au o situatie financiara excelenta. Insa, veniturile sunt obtinute ilegal, si nu in mod oficial, cu acte in regula. Nu avem ce sa facem in aceste situatii, daca ancheta sociala pe care o demaram releva ca nu am fost mintiti. Consider ca aceste persoane sfideaza bunul simt. Din pacate, legea nu spune ca trebuie evaluata si averea, bunurile pe care le poseda oamenii. Averea nu intra in calcul. Doar veniturile lunare”, explica Apostu.

Ancheta sociala in cazul venitului zero

In prezent, in jur de 3.000 de bacauani au solicitat ajutor de incalzire pentru gaz metan si aproximativ 2.000 pentru cel cu agent termic. Insa, campania de depunere a cererilor are data limita 15 octombrie. Conducerea DMSSF afirma ca se asteapta la cel putin 13.000 de familii care sa ceara ajutor de incalzire cu gaz metan si 17.000 cu agent termic. &#8222Toate familiile care au declarat ca nu au nici un venit vor fi subiectul unei anchete sociale. Iar, in celelalte cazuri, cu venituri foarte mici declarate, vom face anchete sociale prin sondaj. Toti cei care vor fi prinsi ca au dat declaratii false se vor alege cu dosar penal”, a conchis Apostu.Scris de Carmen SERBAN

Harababura din transportul de calatori in municipiul Bacau continua sub privirile blande ale autoritatilor. Se arunca pisica dintr-o curte in alta, se declina atributiile de control de la o institutie la alta, iar in acest timp, in municipiul Bacau apar autobuze ale diferitelor societati despre care nimeni n-a auzit vreodata, se circula intr-un mod infernal, se incalca regulile de circulatie si hotararile de Consiliu Local sau de Guvern, au loc accidente dintre cele mai grave, spre nemultumirea calatorilor. Sesizate, autoritatile locale dau raspunsuri bizare. Unul dintre acestea se refera la controlul care trebuie exercitat asupra mijloacelor de transport ale Asociatiei 73 Iasi. „Prin adresele nr. 27558, societatile comerciale se constituie in Asociatia 73 Iasi, si au obtinut licenta de traseu Bacau – Nicolae Balcescu, au fost somate sa respecte prevederile Hotararii Consiliului Local 243/2004 (in baza carora au fost eliberate autorizatiile de statie nr. 78 – 87). Somatia a fost transmisa si Autoritatii Rutiere Romane – Oficiul Rutier Bacau. In ceea ce priveste AOTPP, pana la finalizarea proceselor existente pe rolul diferitelor instante de judecata nu putem dispune”. Adresa este semnata de primarul municipiului si ing. Gavril Pircu. Surprinde numarul mare de societati care n-au nici o legatura cu Bacaul, dar care efectueaza transport de calatori pe traseul Bacau – Nicolae Balcescu. Apoi, lipsa de informare a celor care au redactat raspunsul, in Bacau existand Agentia Bacau – ARR si nu Oficiul Rutier ARR.

Loc de plecare invaluit in mister

Hotararea Consiliului Local 243/2004 prevede ca „pe raza municipiului Bacau un operator de transport calatori judetean, interjudetean si/sau international nu poate avea mai mult de un loc de plecare / sosire si un loc de stationare/traseu”. De unde pleaca si sosesc mijloacele de transport ale AOTPP? Normal ar fi de la Autogara Bacau. Insa,conducerea Autogarii Bacau spune altceva: „Va informam ca nici una din societatile mentionate nu au solicitat si in consecinta nu au contracte incheiate cu societatea noastra pentru traseul Bacau – Nicolae Balcescu”. Si totusi, autobuzele AOTPP pleaca si de la autogara si din Gara Bacau si opresc in toate statiile de pe traseu, desi nu au dreptul s-o faca. Stabilirea punctului de plecare si de sosire, precum si statia in care au voie sa opreasca aceste autobuze trebuie avizate de Primarie. Or, Primaria si Consiliul Local spun ca „pana la finalizarea proceselor existente pe rolul diferitelor instante nu putem dispune”. Si arunca pisica in curtea Agentiei Bacau – ARR, careia ii transmite somatia adresata celorlalte mijloace de transport, ale Asociatiei 73 Iasi. „Conform Ordonantei 86, aprobata prin Legea 264/1998, competenta noastra este doar in afara municipiului. Noi avem dreptul sa controlam aceste mijloace de transport numai in afara municipiului, pe traseul Bacau – Nicolae Balcerscu. In oras, este competenta Consiliului Local si a Politiei municipale”, spune ing. Daniel Florea, seful Agentiei Bacau -ARR. In acest fel, nu exista nici un control asupra autobuzelor AOTPP, pentru ca politia nu poate interveni deoarece n-a primit nici o dispozitie de la CL, iar inspectorii Consiliului Local pentru ca „exista procese pe rol”. In schimb, AOTPP, care are licenta de transport pentru traseul Bacau – Nicolae Balcescu, pleaca de unde „vrea muschii ei”, transporta calatorii cu acelasi autobuz si in municipiu si in afara lui, opreste in orice statie, sfidand legislatia in vigoare.Scris de Dan MINDIRIGIU