luni, 22 decembrie 2025
Acasă Blog Pagina 5727

Partidele sustin DNA, iar Ordonanta se intoarce in Parlament / Anticoruptia – sustinere de fatada

    Presedintele Traian Basescu a declarat, ieri, ca toate partidele sustin functionarea DNA si ca ordonanta care reglementeaza activitatea institutiei se va intoarce, in cel mai scurt timp, in Parlament. Seful statului a facut aceste declaratii cu ocazia sedintei de prezentare a bilantului activitatii DNA, dupa ce in prealabil a avut consultari cu partidele politice pe tema ordonantei DNA. Basescu a declarat ca DNA a fost afectata de un vot politic, care i-a pus existenta sub semnul intrebarii. aAm venit sa va dau garantia ca acel vot politic din Senatul Romaniei este un vot care a fost infirmat de doua zile de toate partidele”, le-a spus Basescu procurorilor DNA. El i-a asigurat ca toate partidele politice sustin functionarea institutiei, atat in momentul de fata, cat si in continuare. aPe fond, nici un partid, nici mai mic, nici mai mare, nu contesta nevoia functionarii in cele mai bune conditii a DNA”, a spus Basescu. El a precizat ca, in cel mai scurt timp, legea de ratificare a ordonantei se va intoarce in Parlament, unde va fi votata asa cum va fi convenit, fara afectarea nici unei atributiuni a DNA.
    Seful statului i-a indemnat pe procurorii DNA sa aplice legea fara menajamente si i-a asigurat ca nici un politician nu le va spune aopreste-te, nici ia-l pe X pentru ca mi-e adversar politic”. Basescu a laudat curajul procurorilor DNA care ancheteaza acazuri dificile”. El a precizat, totusi, ca DNA nu a ajuns inca ala perfectiune”, dar ca semnalul compararii faptelor oamenilor politici cu legea este incurajator. aAstazi nu am fi fost in situatia de a fi dependenti de functionarea Justitiei pentru integrarea in 2007 daca institutiile Justitiei, cat si politicienii ar fi inteles importanta luptei anticoruptie”, a spus Basescu. Presedintele a precizat ca intarzierile in aparitia rezultatelor luptei anticoruptie sunt urmari ale presiunilor mediului politic la adresa Justitiei. Traian Basescu i-a incurajat la sfarsitul sedintei pe procurorii DNA si i-a asigurat de tot respectul lui.
    Macovei se vede azid protector”

    Ministrul Justitiei, Monica Macovei, si-a exprimat, cu aceeasi ocazie, increderea in procurorii anticoruptie si in independenta lor, promitandu-le ca va fi pentru ei aun zid protector” impotriva oricarei imixtiuni. Presiunea mediatica exercitata asupra procurorilor este un rezultat al faptului ca, pana in momentul de fata, nu au existat cazuri de o asemenea anvergura, procurorii insturmentand pentru prima data cazuri de coruptie cu adevarat importante.
    La aceeasi sedinta de bilant, procurorul sef al DNA, Daniel Morar, a promis ca nu vor exista presiuni din partea conducerii institutiei pe care o coordoneaza sau din afara acesteia.Scris de MEDIAFAX

    Administratia locala a transformat Bacaul intr-o imensa autogara / Haos in transportul public

      Transportul public in municipiul Bacau nu este o prioritate pentru Primaria Bacau. Zeci de societati care au licenta doar pentru transportul judetean incalca caietul de sarcini si autorizatiile acordate. SC Transport Public SA Bacau a facut plangere la ARR. In timp ce societatea de transport public local face investitii de milioane de dolari in modernizarea transportului prin achizitionarea de autobuze moderne, acorda reduceri si gratuitati la mii de bacauani, mai multe societati care detin un autobuz sau doua beneficiaza de sprijinul administratiei locale si sunt protejate in incalcarea licentei si autorizatiilor de transport. Bacaul este un caz singular in tara, cu sapte autogari. Unii investesc, altii profita si castiga miliarde de lei.

      A fost mai demult ordine in transportul public local si in cel judetean. SC Transport Public desfasura activitate de transport in municipiul Bacau, cu trasee fixe, caiet de sarcini si concesionarea traseelor si a statiilor. Avea orar afisat si toate aprobarile Consiliului Local. De-a lungul anilor a investit milioane de dolari pentru imbunatatirea parcului auto, prin achizitionarea unor autobuze noi, pentru ca bacauanii sa circule in conditii demne si confort la nivelul unui oras modern. Transportul judetean, interjudetean si special era reglementat de ARR si alte decizii ale ministerului de resort. De mai bine de doi ani, prin decizii luate in pripa si, spun specialistii, multe dintre ele cu o oarecare incarcatura politica, orasul a fost tranformat intr-o imensa autogara. Acesta ar un prim aspect. Al doilea se refera la faptul ca mai multe societati de transport care au primit licenta si autorizatii de transport judetean nu respecta legislatia in vigoare si, mai ales, autorizarile ARR, suprapunandu-se zilnic si pe mai multe trasee cu Transport Public. Oricine poate constata starea tehnica a acestor autobuze: geamuri sparte, usi care nu se inchid, mizerie si poluare. „Sesizarea noastra nu este singulara. In ultimii ani am spus mereu ca SC Transport Public este subminata de alte interese decat cele economice. Noi ne respectam intocmai licenta, autorizatiile, concesionarile, platim sume imense la Primarie, acordam reduceri si gratuitati, insa dorim sa fim tratati in conformitate cu legislatia in vigoare si cu hotararile CL. Noi nu cerem mai mult. Am spus-o mereu”, ne-a declarat Neculai Sutu, director general al SC Transport Public SA Bacau.

      ARR pune piciorul in pragul autobuzelor

      Situatia creata a fost adusa la cunostinta administratiei locale in nenumarate randuri, au si mai sunt pe rol diferite procese intre Transport Public Bacau si Asociatia AOTPP, formata din mai multe societati de transport. Cu toate ca Transport Public a avut castig de cauza in toate aceste procese, AOTPP, dar si alte societatI, continua sa sfideze instantele si prevederile legale care reglementeaza aceasta activitate. O noua interpelare a SC Transport Public catre Agentia Bacau a Autoritatii de Reglementare Rutiera, prin care se invoca nerespectarea licentelor, a caietului de sarcini si a autorizatiilor de transport de catre unele societati care deservesc trasee judetene, cum ar fi Bacau – Nicolae Balcescu, Bacau – Trebes, Bacau – Buhusi sau Bacau – Sascut si spre Hemeiusi a condus la convocarea de catre ARR a unei intalniri a tuturor acestor societati si discutarea pe articole si texte a OUG 109/2005, cat si a normelor de aplicare, aprobate prin ordin al ministrului. Costica Trofor, seful interimar al Agentiei Bacau a ARR ne-a declarat: „A fost o intalnire de lucru. Am discutat cu fiecare unele prevederi din aceasta ordonanta, dar si o parte din reclamatiile SC Transport Public Bacau. In principal, aceasta societate reclama faptul ca societatile care au licenta pentru trasportul judetean incalca caietul de sarcini, traseele, stationand si in statiile aflate in concesionare de societatea locala. Pentru reglementarea acestei situatii, nu numai ARR trebuie sa intervina, de aceea am luat legatura cu Primaria Bacau, Politia Municipiului, Politia Primariei si Politia Judetului, dar si cu Prefectura Bacau. Trebuie facut ordine si noi avem sarcini precise, cine nu se conformeaza, poate fi pasibil de amenzi, retragerea licentei etc. Formal i-am rugat sa ia la cunostinta prin semnatura, insa o societate si o asociatie au refuzat sa semneze, motivand ca trebuie sa se mai consulte cu juristii si avocatii. Este dreptul lor, numai ca legea este lege pentru toti”.

      Viceprimarul Scripat se lauda ca vrea sa faca ordine

      Viceprimarul Constantin Scripat cunoaste problema transportului in municipiul Bacau. „Situatia a devenit aproape insuportabila. S-a dat o hotarare de Consiliu, pe care nu o discut, insa va trebui sa analizam mai atent situatia creata in Bacau. Orasul a devenit o autogara imensa, s-au eliberat autorizatii de capat de linie de la Gara, de la casa de Cultura, de la Piata Centrala, de la Autogara, nici nu mai stim de unde pleaca diferite autobuze. Este o situatie reala faptul ca autobuzele unor societati de transport pe trasee judetene se suprapun cu cele ale SC Transport Public, opresc si preiau/iau calatori din aceste statii, ceea ce nu este inscris in caietul de sarcini. Fiecare isi prezinta punctul de vedere, insa va trebui sa reanalizam unele hotarari, sa facem ordine. Acest lucru este de urgenta intai. In acelasi timp, trebuie sa asiguram si conditiile optime pentru SC Transport Public care a castigat licitatiile, plateste concesionarea, alte impozite catre Primarie, acorda gratuitati si reduceri pentru mii de bacauani cu venituri mici si foarte mici. De aceea, voi propune, dupa discutia cu toti cei implicati, o noua analiza in Consiliul Local”.

      Autogara are disponibila o capacitate dubla

      ARR a solicitat SC Bistrita SA sa-i comunice capacitatea disponibila pentru preluarea unor servicii de trafic. Raspunsul a fost prompt: cu o planificare riguroasa, 50 la suta din capacitate poate fi pusa la dispozitia altor societati. In acest fel ar disparea aglomeratia de pe arterele principale ale orasului. Pot fi folosite variantele ocolitoare, Milcov, Garii, Republicii, cu respectarea caietului de sarcini. In Bacau este o situatie care nu se mai intalneste nicaieri in tara. Societatile care fac parte din Asociatia 319 Iasi (mai cunoscuta ca AOTPP) invoca motive subiective pentru nerespectarea caietului de sarcini. Relu Mardare, director executiv adjunct al Politiei Primariei este de parere ca transportul de calatori in municipiul Bacau trebuie reglementat clar. „Noi avem atributiuni in acest sens. Facem controale tematice, intervenim pe trasee si am observat numeroase incalcari ale legii. Am dat avertismente, am dat amenzi, si nu sunt mici, cea mai mica este de 10 milioane de lei. Noi avem competente doar in circuitul static. Nu putem opri mijloacele de transport in miscare doar in statii. Am propus Consiliului Local actualizarea si aprobarea Planului de siguranta rutiera. Suntem convinsi ca numai in acest mod vom reusi, toti cei cu raspunderi, sa facem ordine in transportul rutier local si judetean, mai ales ca se inregistreaza destul de multe accidente, in care autori sunt soferi de la societatile aflate in trafic”, ne-a mai spus Relu Mardare.
      In acest caz, comentariile sunt de prisos. Exista legi, exista licitatii, caiete de sarcini. In toata aceasta degringolada, intervine si transportul international. Diferite societati si-au stabilit capete de linie pe unde au gandit. Poti pleca in Italia de la Parcul Trandafirilor, din Razboieni, de la Casa Casatoriilor, din Gara si Autogara. Din sondajele noastre a rezultat concluzia ca este prea mult si municipalitatea trebuie sa faca ordine, indiferent de opinii, preferinte si optiuni politice.Scris de Gheorghe BALTATESCU

      Detinuții sunt profesori la Codul Penal. „Avocați” în zeghe

        Penitenciarul Bacau este o adevarata pepiniera de juristi. Pe langa faptul ca se specializeaza in diverse infractiuni, detinutii devin profesori in Codul Civil si mai ales in Codul Penal. Multi dintre arestatii preventiv au renuntat la avocatii platiti si isi sustin ei cauza in fata instantei.

        Dupa gratii, nu ai prea multe alternative. Ori iti cauti tot felul de indeletniciri care sa te faca sa uiti de dulcea libertate, ori iti pierzi mintile. Gabi (35 de ani) si-a gasit o ocupatie care a ajuns sa-l obsedeze. Tanarul a inceput sa stranga o multitudine de hartii, documente si inscrisuri la dosarul sau, care sa-i probeze nevinovatia. „Stau in arest preventiv de un an si opt luni, se plange barbatul. Sunt acuzat ca am facut trafic de persoane, dar nu este adevarat.

        La dosarul aflat la Tribunalul Bacau nu exista nici o proba in acest sens. Eu am o multime, care sa ma scoata basma curata. Dar nu ma baga nimeni in seama. Nu am avocat, pentru ca nu-mi permit sa-l platesc. Sunt in stare sa ma apar singur. Dar ori de cate ori ajung in fata instantei si vreau sa prezint probele, judecatorul imi spune sa aman lucrul acesta pentru judecata de fond”.

        Gabi ar fi in stare sa vorbeasca ore in sir despre inscenarea facuta de procurori si de privarea sa de libertate pe nedrept. El spune ca avictimele” care apar in dosar au stat cu el de buna voie si nici intr-un caz nu au fost fortate sa-si vanda trupul, lui sau altor persoane. aSunt nevinovat si pot dovedi acest lucru.

        Dar nu mi se da sansa. Nu stiu ce sa mai fac. Am ajuns la disperare!” Gabi  nici nu vrea sa auda de un avocat, care sa-i reprezinte interesele in fata instantei. „Am avut doi, m-au rupt de bani si n-au facut nimic pentru mine. In momentul de fata, sa mai vreau un aparator, nu am cu ce sa-l platesc! Am invatat sa-mi port de grija si imi voi sustine chiar eu cauza in fata instantei”, a mai spus arestatul preventiv.

        Detinutii citesc Codul Penal din scoarta in scoarta

        Putere si resemnare. In ochii lui Carol (46 de ani) nu se poate citi altceva. Barbatul a incaruntit dupa gratii, dar mai are de asteptat mai bine de trei ani pana va putea gusta iarasi din pocalul dulce – amarui al libertatii. El a fost condamnat la 20 de ani pentru omor deosebit de grav si a executat deja mai bine de jumatate din pedeapsa (11 ani). Victima a fost o batrana din Onesti, descoperita cu gatul taiat, in propria casa.

        Nu am cunoscut-o pe femeie si nu am avut nici o legatura cu moartea ei. Dar cine sa ma creada pe mine! M-au arestat in iulie 1995, m-au batut doua zile si doua nopti sa iau pe umerii mei crima. Am cedat psihic si …am fost condamnat. Dar tot nu ma las calcat in picioare. Sunt sanatos tun si sper ca dupa trei ani sa intru in comisie si sa ma eliberez conditionat. Am sa ajung si la Strasbourg cu dosarul si tot am sa-mi fac dreptate. Este o neregula cu moartea batranei, de care nimeni nu vrea sa tina cont. Judecatorii si-au dat seama ca au gresit, dar nu vor sa revina asupra deciziei. Iar, de platit platesc eu”. Cand este intrebat de familie, ochii detinutului scapara scantei. Carol nu este chiar imun la durere, cum lasa sa se inteleaga. Chiar daca rana e ascunsa adanc in suflet, departe de mizeriile lumesti, de rautatea semenilor si de duritatea gardienilor. aS-a dus familia mea, sopteste barbatul. De cand am fost arestat. N-au mai vrut sa auda de mine, cand au auzit ca am taiat gatul batranei.

        Parintii mei au murit, imediat ce eu am ajuns dupa gratii. Fiica mea are acum 26 de ani…In cei 11 ani de detentie nu m-a cautat nimeni… Niciodata!”. Pentru a nu-si pierde mintile, Carol Marin Graef a inceput sa se puna la punct cu legislatia romaneasca. aIn luna septembrie, anul trecut, am actionat in instanta un judecator si un procuror. Ii acuz ca nu si-au facut datoria intr-un dosar, pedeapsa prevazuta pentru aceasta infractiune fiind cuprinsa intre 2 si 7 ani”, afirma detinutul. Carol recunoaste ca a citit Codul Civil si Codul Penal din scoarta in scoarta si ca stie articolele mai ceva ca un avocat. „Aici, la parnaie nu prea ai ce face. Oricine iese de pe poarta Penitenciarului e as in legislatie”, spune barbatul.

        A salvat viata unei femei si a fost condamnat doi ani

        Detinutul care intra pe usa poarta o mare povara pe umeri. Privarea de libertate a lasat urme adanci pe fata si in sufletul lui Octavian (54 de ani). Barbatul este inchis doar de un an si ar mai trebui sa mai petreaca tot atat dupa gratii. Insa el nu mai vrea si nici nu mai poate suporta regimul de detentie. „Am fost condamnat nevinovat, spune aproape plangand detinutul. Pentru vatamare corporala grava. Dar nimeni nu tine cont de faptul ca eu am salvat de la moarte o femeie cu sapte copii. Incidentul s-a intamplat in anul 1998, iar eu in 1999 m-am mutat cu familia in Italia. Am fost judecat in lipsa si condamnat. M-au adus in Romania cu Interpol-ul”. Octavian este constient de faptul ca, daca pe timpul procesului ramanea in tara, altul ii era destinul. Chiar daca isi ispaseste pedeapsa, barbatul nu a renuntat la lupta. El spune ca nu vrea decat sa i se aspele” cartea de vizita, sa nu apara in fata cunoscutilor, a rudelor… a lumii ca infractor. „Am facut cunoscuta intamplarea mea si presedintelui Romaniei. Dar nu am primit nici un raspuns. Acum am de gand sa intru in refuz de hrana, pana cand dosarul meu va fi rejudecat. Mai bine mor, decat sa mai raman in inchisoare si sa am cazierul patat”, spune hotarat detinutul.

        Lili ADOCHITEI

        Patru copii sunt condamnati la suferinta / Prada gerului si bolilor

          Patru copilasi sunt crescuti in conditii inumane la marginea Bacaului. Intr-o baraca improvizata, cazuti prada frigului si mizeriei, membrii familiei Feraru abia isi duc traiul de pe-o zi pe alta. Singurii bani de care beneficiaza cele sase suflete sunt cei proveniti din alocatiile pentru copii si alocatia suplimentara.

          Lenuta Feraru, de 28 de ani, impreuna cu sora sa, Adela Istrate, de 18 ani, locuiesc impreuna cu copiii lor intr-o baraca de la marginea Gheraiestiului. Lenuta a adus pe lume sase copii, din care trei sunt dati la stat, iar de ceilalti trei incearca sa aiba grija singura. Cel mai mic dintre ei are doar 3 luni, iar ceilalti au un an si 4 luni, respectiv 4 ani. Alaturi de ei, in locuinta improvizata se mai ingramadesc sora Lenutei impreuna cu fetita acesteia, in varsta de un an. Copiii sunt bolnavi, iar gerul de afara nu le da nici o sansa, nici o speranta de insanatosire. Toti sase traiesc din alocatiile copiilor si cu ce mai obtin din cersit. Lenuta sustine ca a fost la Primaria Bacau sa ceara ajutor, dar nu a fost primita in audienta. Colac peste pupaza, femeia a mai primit si o amenda pentru ca a fost prinsa cersind. „Nu stiu ce sa mai fac. M-am gandit sa dau unul dintre copii, pentru ca nu am cu ce sa-i mai cresc. Nimeni nu vrea sa ma ajute. As vrea sa muncesc si eu, dar ce sa fac cu copiii, unde sa-i las? Am fost la primarie sa cer si eu o locuinta, ceva, dar nu m-au primit in audienta. Si acum mai am de platit si o amenda ca am fost prinsa cersind. Ce era sa fac? Trebuie sa fac un ban sa iau de mancare la copii astia. Si cum nu am avut banii ca sa o platesc, cu penalizari si alte alea, a ajuns la 4 milioane de lei”, s-a plans Lenuta Feraru. O alta mare problema cu care se confrunta nevoiasii este ca locuinta in care stau ar putea fi daramata in curand. „Proprietarul terenului a fost plecat in strainatate si din cate am inteles s-a intors in tara. Acum vrea sa darame tot ca sa isi construiasca el nu stiu ce. O sa ramanem pe drumuri”, a mai spus femeia.

          FSC se implica pentru a le gasi un loc de munca femeilor

          Reprezentantii Fundatiei de Sprijin Comunitar (FSC) au fost la fata locului pentru a analiza situatia in care se afla familia si pentru a vedea ce se poate face pentru copii. „Cazul este destul de complex. Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC) trebuie sa stie mai multe, deoarece din cei sase copii trei sunt in protectie. Ceea ce putem face noi este sa inscriem cele doua femei in programul Gata Dispus si Capabil (GDC), pentru a le oferi training si consiliere in vederea ocuparii unui loc de munca. Noi vom mai merge oricum pe la ei pentru a le duce niste alimente”, a declarat Irina Avornicitei, director de programe la FSC.
          Protectia Copilului paseaza problema

          Contactata telefonic, Alina Iftode, purtator de cuvant al Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC), a declarat initial ca, pentru a rezolva situatia, trebuie facuta o ancheta sociala la fata locului de catre specialistii institutiei pe care o reprezinta: „Daca nu exista o alternativa, probabil, ca vor fi luati in cadrul Directiei. Copiii sub 2 ani vor fi trimisi in grija unor asistenti maternali, iar cel de 4 ani va fi primit intr-un centru rezidential”. Alina Iftode a revenit apoi pasand responsabilitatea in curtea Serviciului de Protectie si Asistenta Sociala (SPAS) din cadrul Primariei Bacau. „Am discutat cu colegii mei si am inteles ca daca familia locuieste in Gheraiesti, competenta rezolvarii cazului revine SPAS-ului. Daca mama si copiii raman fara adapost, cei de la SPAS trebuie sa faca o ancheta sociala. Aceasta pentru a cauta masuri alternative atat pentru copiii, cat si pentru adulti. Pe aceasta baza, ne pot face, eventual, si noua propunerea sa ii asistam prin serviciile noastre de preluare in regim de urgenta”.Scris de Gabriel MIHAI / Ionut VATAFU

          Blestemul lui Caragiale

          @ Caragiale este contemporan cu noi sau noi suntem contemporani cu Caragiale? In jurul acestei intrebari s-a construit prima intalnire din programul Zilelor „I.L.Caragiale”, care se desfasoara in Bacau timp de doua zile (16, 17 februarie).

          Conducerea Centrului de Cultura „George Apostu” – principalul organizator – adopta o noua strategie. In loc sa astepte in zadar ca la manifestarile culturale pe care le initiaza sa apara publicul tanar, duce muntele la Mahomed. Ieri, in amfiteatrul Colegiului National „Ferdinand I”, liceenii i-au ascultat – juisand culturaliceste, in maniera caragialesca pe alocuri – pe Natalia Stancu (critic de teatru), istoricul de teatru Ionut Niculescu, criticul de teatru si film Stefan Oprea, dramaturgul George Genoiu, omul de teatru Dionisie Vitcu, criticul de arta Valentin Ciuca, poetul Val Manescu si nu in ultimul rand Gheorghe Popa, care si-a jucat ca intotdeauna rolul de director al Centrului de Cultura „George Apostu”. „Fernandistii” par sa-i fi placut pe noii veniti in casa lor (cu unii dintre ei se intalneau pentru prima data), si probabil nu doar pentru ca cei prezenti in amfiteatru erau „alesi” si „chemati”, cum aveam sa aflu inainte de venirea oaspetilor („Sper ca toata lumea de aici e chemata si aleasa”, prof. Gruie Piticar, adresandu-se elevilor). Concluzia intalnirii a fost trista, ca si in anii trecuti, si la fel cum va fi si in anii viitori ai Zilelor „I.L.Caragiale”. Trista si nicidecum noua. „Sunt suparat profund pe acest autor, care a pus o sigla definitiva si ireversibila asupra acestui popor din care fac parte. Asteptam de la el, sa ne dea o sansa mai mare”, se lamenta teatral criticul de arta Valentin Ciuca, remarcand ca dupa piesele lui Caragiele nu mai poti fi original nici in dragoste, nici in adulter, nici in politica, dramaturgul definind exemplar comedia umana, romaneasca, in orice caz. Si totusi, mai spune criticul de arta, „in masura in care ne vom potrivi pasii cu Caragiale si Eminescu, drumurile existentei noastre intelectuale nu se vor pierde niciodata”. O concluzie pertinenta a tras si prof. Carmen Rusu (CN „Ferdinand I”): „Caragiale e contemporanul tuturor. E contemporan cu toate generatiile de pana la 1852, si cu toate de dupa 1912. (…) Caragiale ne invata ca singura forma autentica de libertate a cuvantului si a imaginii este arta. El ne ofera cheia supravietuirii”. Natalia Stancu a subliniat contemporaneitatea lui Caragiale, enumerand doar cateva teme abordate de acesta in opera sa: relatia dintre Afgan si rusi, terorismul, intrarea in globalizare, atitudinea fata de „constitutiune” s.a.m.d..

          Cu o precisa pricepere de a doza informatia, Gheorghe Popa a aruncat de mai multe ori pe parcursul intalnirii „carlige” catre tinerii aflati in sala, pe care incerca sa-i atate spre a participa la Centrul de Cultura „George Apostu”, la urmatoarele evenimente din programul Zilelor „I.L.Caragiale”. Astfel, astazi, in ultima zi in care Caragiale este stapanul oficial al Bacaului, de la ora 13.00, este randul studentilor Universitatii Bacau sa primeasca la ei acasa Colocviul „Caragiale, contemporanul nostru”. „Zilele I.L.Caragiale” vor continua de la ora 17.00, in Muzeul de Arta Contemporana „George Apostu”, cu vernisajul expozitiei de pictura a artistului plastic Laurentiu Dimisca din Piatra Neamt. Despre lucrarile pictorului nemtean va vorbi criticul de arta Valentin Ciuca. Un grup de studenti la Teatru in cadrul Facultatii de Pedagogie Muzicala a Universitatii de Arte „George Enescu” din Iasi va incheia sirul manifestarilor din cadrul Zilelor cu spectacolul „Napasta”, realizat de prof. univ. dr. Dionisie Vitcu, dupa un text semnat de I.L.Caragiale.Scris de L.Huiban

          Fotbal, Cupa Uefa / Rapidistii au pus Herta la zid

          @ Hertha Berlin- Rapid Bucuresti 0-1 (0-0)

          Rapid a intrat in Berlin dinspre Stuttgart si a iesit pe Poarta Brandeburg, indreptandu-se direct spre optimile de finala ale Cupei Uefa. Returul de saptamana viitoare, de la Bucuresti? O simpla halta. Dupa acest succes cu 1-0, contra Herthei, echipa lui Razvan Lucescu pare de neoprit. Victoria de miercuri seara a fost dublata de un joc foarte bun facut de giulesteni. Curaj, agresivitate si posesie prelungita a balonului. Toti acesti factori au tinut Rapidul peste adversar. Hertha si-a pus sperantele in zvacnirile lui Marcelinho, insa defensiva oaspetilor a ingustat spatiile „decarului” brazilian. Cele mai mari ocazii ale primei parti s-au consumat in careul nemtilor, fundasii Herthei intrebuintandu-se serios la doua patrunderi periculoase ale lui Daniel Niculae. Faza care a dus la inscrierea unicului gol s-a petrecut in minutul 67 si l-a avut ca protagonist pe acelasi D. Niculae. Atacantul rapidist a fost angajat foarte bine de Badoi si a fost faultat in careu de Cairo. Nou-intratul VALI NEGRU a sutat pe mijlocul portii, transformand penalty-ul acordat de arbitrul spaniol Eduardo Itturalde Gonzalez. Acesta din urma s-a dovedit intransigent si la infractiunile comise de berlinezii Boateng (procedeu de karate-do asupra unui adversar) si Madlung (hent), eliminandu-i pe amandoi. Desi ramasa in doar opt jucatori de camp, Hertha a fortat pe final, obtinand corner dupa corner. Reduta giulesteana a reusit insa sa reziste, conservand un rezultat sinonim cu calificarea.

          Berlin, stadion aOlympia”.
          A inscris: V. NEGRU (min. 68, din penalty).
          Hertha: Fiedler-Friedrich, Madlung, Chaded, Fathi (min. 76 Dejagah)-Cairo, Boateng, Gilberto, Basturk-Marcelinho (min. 77 Samba)-Sverkos (min. 69 Okoronkwo). Antr.: F. Gotz.
          Rapid: D. Coman-M. Constantin, Maftei, I. Rada-Badoi, Maldarasanu, E. Dica, Karamian (min. 90 Perja)-Buga (min. 85 Vasilache), Burdujan (min. 63 V. Negru)-D. Niculae. Antr. R. Lucescu.
          Eliminati: Boateng (min. 73), Madlung („84).
          Arbitri:Eduado Iturralde Gonzalez-Carlos Lopez Villate, Roberto Diaz Perez del Palomar (toti din Spania).

          Lucescu se teme de nemti

          La finalul jocului de la Berlin, antrenorul Rapidului, Razvan Lucescu, si-a felicitat jucatorii, insa le-a atras atentia asupra dificultatii partidei retur. „Sunt nemti si nu renunta niciodata. Ati vazut cat de periculosi au fost in final, desi erau in inferioritate numertica”, le-a spus Lucescu elevilor sai. aVictoria noastra este cat se poate de clara. Am jucat mai bine decat Hertha, dar trebuie sa fim atenti in retur”, a adaugat tehnicianul giulestean, care va trebui sa renunte la serviciile lui Lucian Burdujan pentru intalnirea retur ce se va disputa pe 23 februarie. In minutul 36 al intalnirii de la Berlin, Burdujan a luat un cartonas galben in mod stupid, arbitrul avertizandu-l pentru faptul ca…purta un lantisor la gat. Tinand cont ca acesta este cel de-al treilea avertisment primit in actuala campanie europeana, Burdujan va stas pe tusa in retur.Scris de Dan SION

          Volei feminin/ Cupa Romaniei-semifinale/Stiinta canta heavy-metal/n Metal Galati-Stiinta Bacau 2-3 (25-19, 18-25, 25-22, 22-25, 13-15)

          Stiinta e de neoprit! Cele 17 victorii consecutive din campionat si-au gasit pereche si in succesele din Cupa Romaniei. Daca dubla victorie din sferturile de finala a fost pusa in umbra de nivelul scazut al adversarei („lanterna” IOR Bucuresti), in schimb reusita de miercuri seara, din turul semifinalei, merita tot respectul. Stiinta a invins cu 3-2 in deplasare pe Metal Galati, intr-o reeditare a finalei de anul trecut. Drumul spre victorie al studentelor nu a putut fi intrerupt de nimeni si de nimic. Nici de faptul ca Metal a condus de doua ori la seturi si nici de numarul mare de accidentari din lotul bacauan. Stiinta a evoluat miercuri seara sub semnul Crucii Rosii. Nu mai putin de patru jucatoare au intrat pe teren avand serioase probleme de sanatate. Ridicatoarea Viktoria Polischiuk acuza in continuare dureri la glezna, tragatoarea Ana Mitrovic vine dupa o accidentare la genunchi, iar Tania Boskovic are probleme cu spatele. Pentru ca lista sa fie completa, libero-ul Nicoleta Tolisteanu este conditionata de dureri la umar si la genunchi. In ciuda acestui handicap, formatia bacauana si-a reconfirmat valoarea. „Fetele au tras de ele si merita tot respectul. Am obtinut o victorie importanta, insa nu putem spune ca suntem deja calificati. Mai avem returul pe care sper din tot sufletul sa-l castigam”, a comentat antrenorul Florin Grapa. In meciul de la Galati, Stiinta s-a agatat ca un scai de partenera de joc, revenind de la 0-1 si 1-2. Dupa ce a restabilit egalitatea la seturi castigand actul patru cu 25-22, campioana si detinatoarea trofeului s-a impus in tie-break cu 15-13. Returul se va disputa miercurea viitoare, la Bacau. Pana la jocul retur, bacauancele vor disputa, maine, derby-ul cu Rapid, in ultima etapa a sezonului regulat. Rapidul vine si ea dupa semifinala de Cupa. Sspre deosebire de Stiinta, insa, giulestencele au pierdut cu 3-2 in deplasare, in fata lui Dinamo, desi au condus cu 2-0 pe seturi!
          In partida cu Metal Galati, antrenorii Florin Grapa si Melu Manta au utilizat urmatoarea formula de echipa: Viktoria Polischiuk (Georgiana Anghel), Mihaela Truta (Bianca Moldovan), Ana Mitrovic, Tatiana Boskovic, Lucia Hatinova, Stanja Maletic si Nicoleta Tolisteanu (libero).
          Scris de Dan SION

          Sansele de salvare, aproape nule/Prolabac, in pragul falimentului

          Prolabac, unul din marii procesatori de lapte din judet, e pe cale sa se desfiinteze. Societatea are mari datorii catre salariati, furnizorii de lapte si bugetul de stat. Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Bacau considera ca mortul merita sa fie ingropat.
          SC Prolabac SA risca sa isi inchida portile definitiv. Dintr-o unitate care procesa acum cativa ani circa 100.000 litri de lapte, a ajuns la ora actuala sa nu mai produca absolut nimic. Muncitorii au fost trimisi acasa cu salariile neachitate si furnizorii au ramas cu laptele neplatit. Societatea avea la sfarsitul lunii octombrie circa 60 de angajati, dintre acestia doar 35 mai figurand, in acest moment, pe statele de plata. Cristian Caragea, presedintele Prolabac, este pesimist in privinta societatii, luand in calcul chiar vanzarea acesteia. aAm cazut in pesimism. Incercam sa evitam procedura de faliment si nu excludem din calcule nici vanzarea societatii. Avem datorii la furnizorii de lapte si nu am achitat nici restantele catre salariati. In privinta salariilor suntem inca la nivelul anului 2005, cand
          ne-a mai ramas o luna neachitata”, a recunoscut Cristian Caragea.

          Datoriile catre stat – o piatra de moara

          Pe langa datoriile acumulate catre salariati si furnizori, Prolabacul mai are restante si catre bugetul de stat si furnizorul de energie SC E-ON. aNoi am purtat discutii cu cei de la E-ON, am fi vrut sa le dam in schimbul datoriei o parte din instalatiile electrice, insa nu am ajuns la nici o intelegere cu dumnealor”, a explicat situatia Catalin Caragea. Presedintele firmei incearca sa invie un mort, insa acest lucru pare imposibil de vreme ce proprietar pe instalatiile electrice este Ion Rauta, primarul din Sascut si patronul la SC Eurorin, unul din furnizorii de lapte ai Prolabacului. aDomnul Caragea nu poate sa dea nimic din instalatiile electrice E-ON-uli, intrucat eu sunt proprietar pe ele. Am devenit proprietar pe toate bunurile mobile, pe tot ce inseamna cazane, rafturi, mese si toate utilajele. Pana si instalatia de lapte este a mea. La ora aceasta mai am de recuperat un miliard de lei vechi din datoria pe care o aveau catre mine. Sunt optimist intrucat i-am dat in judecata, am castigat, iar pana pe 25 februarie ar trebui sa primesc si acest miliard. Din cate cunosc eu, Prolabacul nu mai are mai nimic”.
          Pentru criza in care se afla societatea presedintele Caragea da vina pe lipsa de bani si pe concurenta: aAu fost bani putini, nu s-au facut investitii, iar concurenta din acest domeniu a fost prea puternica. Cand mai livram lapte la programul guvernamental reuseam sa ne mai descurcam. Apoi cerintele, de imbuteliere in cutii si cu patru luni garantie, au fost prea mari pentru noi si am pierdut contractul. Din acel moment am inceput sa nu mai facem fata pe piata”. Situatia salariatilor ramane si ea in acelasi intuneric in care se afla si societatea. Muncitorii au de primit leafa pe luna decembrie si pe o parte din luna octombrie. O nota de neincredere razbate si din vocea presedintelui Caragea: aNu am mai gasit solutii. Avem datorii catre angajati. Speram sa rezolvam situatia dar nu e simplu”.

          Sa ingropam mortul

          Posibila prabusiere a Prolabacului, unul din cei mai mari procesatori de lapte din judetul Bacau, il lasa indiferent pe Mihai Banu, directorul Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Bacau. El s-a aratat ingrijorat doar asupra impactului social pe care il va produce aceasta masura. aEste o societate comerciala privata si nu ma pot implica direct. Moare unul, se naste altul. Decat sa lasam un mort care sa-i omoare si pe ceilalti fermieri, mai bine sa ingropam mortul. Pentru Bacau este doar o pierdere sociala, ca in rest exista suficienti cumparatori de lapte pe piata. Ei nu procesau mai mult de 10 mii de litri de lapte si la aceasta vreme nu mai era un actor important”, ne precizeaza Banu. Pana cand SC Prolabac SA va fi nevoita sa-si recunoasca inchiderea oficiala nu mai este foarte mult. Presedintele Caragea spera, chiar daca doar cu jumatate de gura, intr-o revenire. In privinta cauzei care a dus la criza Prolabacului, Ion Rauta e mult mai direct: aCa sa fiu sincer, eu cred ca s-au dus la vale din cauza managementului prost”.Scris de Claudiu BANEA

          Un iranian si doi moldoveni au fost trimisi acasa / Expulzati din Bacau

            Un iranian a fost luat cu arcanul din Onesti si dus la Bucuresti, pentru a fi returnat in Orient. Sami Nicu Hamidreza sta in judetul Bacau, fara forme legale, din anul 2003. Zilele trecute, au plecat de nevoie in patria mama si doi moldoveni, care s-au pripasit in satul Dofteana de ani buni. In Romania sunt 16.000 de straini despre care nu se mai stie nimic.

            Cetateanul iranian Sami Nicu Hamidreza este venit in Romania de aproape 14 ani. Dupa atata timp, strainul nu numai ca a inceput sa rupa romaneste binisor. El chiar si-a gasit o nevasta autohtona si s-a stabilit in Onesti. Daca la inceput, iranianul a respectat legile tarii gazda, din martie 2003 si-a gasit preocupari mai importante decat vizarea permisului de sedere. Sami Nicu a fost cautat, nu o singura data, la domiciliul sau din Onesti. Dar intotdeauna stia cu certitudine cand are musafiri nepoftiti, pentru ca avea grija sa nu fie acasa. Cunoscand foarte bine ce risca, daca in cele din urma va intra pe mana lucratorilor de la Biroul pentru Straini, la inceputul anului 2005 iranianul a recurs la o solutie ingenioasa. Daca ea dadea rezultatele scontate, avea sa stea fara grija in Bacau, cat ii poftea inima. Sami Nicu Hamidreza a depus la Oficiul National pentru Refugiati o cerere de azil politic. Cat timp i s-a analizat solicitarea, emigrantul a stat linistit. Numai ca raspunsul dat de instanta romaneasca in luna octombrie 2005 nu a fost in masura sa-l multumeasca, iranianul nefiind considerat un refugiat politic. Tot din luna octombrie, strainul a inceput sa fie cautat de politisti mai ceva ca iarba de leac. Norocul a tinut cu Hamidreza pana marti, 14 februarie, cand se pare ca s-a intalnit pe strada cu cativa lucratori de la aStraini”. aEste adevarat ca ieri (miercuri n.a.) l-am trimis pe Sami Nicu Hamidreza la Bucuresti, la un centru de cazare a strainilor, confirma comisarul Dumitru Tambris, seful Biroului pentru Straini Bacau. Deoarece cetateanul iranian nu are permis de sedere in Romania este posibil sa primeasca interdictie de a intra in tara noastra timp de un an”. In perioada cat a stat in Romania, strainul a fost acuzat de mai multe ori pentru infractiuni economice, insa instanta i-a dat intotdeauna castig de cauza.

            Moldoveni fara acte in Dofteana

            Soarta iranianului a fost impartasita si de doi moldoveni care au fost returnati in tara lor. Satenii din Dofteana sustin ca Sergiu Munteanu si concubina lui, Nina Popescu, s-au pripasit in zona de ani buni si ca deja s-au obisnuit cu locurile si oamenii. Se pare ca moldoveanul a venit cel dintai in Dofteana, mai precis in 2001, cand s-a angajat ca om bun la toate la un localnic mai cu cheag. In 2004 si-a adus si iubita de peste Prut, sa-i fie viata mai usoara. Numai ca, atat Sergiu, cat si Nina vor trebui sa-si refaca planurile de viitor. aSi cei doi moldoveni au fost returnati din cauza ca nu aveau permise de sedere, precizeaza comisarul Dumitru Tambris. El a primit o interdictie de 1,6 ani, iar femeia, o interdictie pentru 6 luni”.

            16.000 de straini sunt pripasiti ilegal in Romania

            In evidente figureaza 16.000 de straini care au trecut frontiera Romaniei si de care nu se mai stie nimic in momentul de fata. In judetul Bacau sunt 750 de straini cu forme legale de sedere, insa cine stie cati mai sunt pripasiti fara acte in regula.Scris de Lili ADOCHITEI

            Aparatorii cauzelor pierdute au probleme cu propriile cauze / Scandal in robe

              Avocatii sunt pe picior de razboi. Botomei contra Ionescu. Barou contra Barou. Cine este mai tare, Zamfirescu sau Bota?, aceasta-i intrebarea care zboara prin salile de judecata. Scandalul s-a mutat in instante. Pompiliu Bota afirma ca a fost bruscat de Mihai Cliveti. Batalia s-a mutat in dictionar. Presedintele Romaniei si ministrul Justitiei sunt chemati „la bara”.

              Nici nu s-au stins ecourile dupa solutia unui judecator de la Judecatoria Bacau prin care toti avocatii din baroul condus de Aurelian Ionescu, decan al Baroului Bacau, au devenit inculpati sau invinuiti, in urma unei plangeri formulata de Vasile Botomei, decanul altui barou, care, afirma acesta, este singurul constituit legal, ca diferendele dintre avocatii celor doua barouri iau amploare. Pe rolul diferitelor instante sunt mai multe procese care au ca obiect legalitatea sau nelegalitatea unui barou sau a celuilalt. Pentru a fi mai clari, chiar daca cititorii nostri cunosc speta, in 2004 a luat fiinta un nou barou in Bacau, printr-o decizie a Uniunii Nationale a Barourilor din Romania, condusa de avocatul Pompiliu Bota, cu voie de la notar, politie, Parchet si o instanta judecatoreasca. Din acest moment a inceput razboiul: cine este in legalitate. aEi sau noi?, dupa cum afirma Pompiliu Bota, prezent ieri la Bacau. Noi avem o lege de infiintare, avem un statut si o hotarare judecatoreasca. Ei ce au?”, se intreaba si ne intreaba Vasile Botomei. Se pare ca Legea 255 din 2005 a declansat tot acest scandal. Altii spun ca problema este mai veche, ea vine tocmai din 1995, cand a aparut Legea 51. aPentru cei care sunt in domeniu, spune Pompiliu Bota, Legea avocaturii se intituleaza Lege de organizare si functionare a profesiei de avocat, nu are predicat de genul sau si nu are nici subiect „. Pe de alta parte, Aurelian Ionescu, decanul Baroului Bacau, care are peste 260 de avocati, afirma ca legalitatea baroului condus de el este data de legislatia in vigoare, unde se spune textual ca abarourile infiintate isi vor continua activitatea asa cum a fost prevazut in lege”. Daca la plangerea formulata de Vasile Botomei instanta a trimis dosarul la Parchet pentru identificarea tuturor celor care fac parte din Baroul traditional (la care sunt deja doua recursuri), ieri, in alt dosar, cu numarul 7855, judecat de o instanta a Judecatoriei, au iesit scantei. De data aceasta, Baroul Bacau al lui Aurelian Ionescu a facut plangere impotriva avocatilor care se pretind ca fac parte din baroul lui Vasile Botomei. Dupa dispute acerbe (ca fapt pitoresc, in sala erau peste 40 de avocati), pe fond a avut loc o confruntare directa intre Mihai Cliveti, prodecanul Baroului Bacau si decanul nou infiintatului barou, Vasile Botomei. Castig de cauza a avut, se pare Vasile Botomei, care a reusit sa intrerupa discursul lui Mihai Cliveti. Instanta a dus pronuntarea tocmai peste sapte zile. Avem, deci, un recurs la o solutie contestata de avocatii lui Ionescu si se asteapta o alta solutie la plangerea Baroului Bacau.

              Imbranceala robelor

              Cu aer de mare invingator, Vasile Botomei l-a luat de mana pe seful lui, Pompiliu Bota, si a incercat sa-l prezinte avocatilor prezenti in biroul lor din Judecatoria Bacau. Martori oculari spun ca scena a avut momente de ilaritate, dar si de tensiune. aVi-l prezint pe domnul Pompiliu Bota, seful vostru de acum, el este presedintele UNBR, in care va trebui sa va inscrieti”, a spus Botomei. In acel moment a aparut prodecanul baroului, Mihai Cliveti, care, ferm, i-a invitat pe cei doi afara. aEi nu aveau nici un drept sa intre in biroul nostru. I-am invitat afara si, dupa un moment de consternare, au plecat. Pot sa spuna ce vor, eu am martori ca totul a fost elegant, dar ferm. Ce ar fi sa intru eu in casa dumneavoastra si sa spun ca sunt proprietar”, ne-a declarat Mihai Cliveti. De partea cealalta, Vasile Botomei afirma ca Pompiliu Bota a fost bruscat si scos cu forta din birou. „Ei sunt pe ultima suta de metri, nu mai au nici o sansa si folosesc forta”, spune Botomei. Mai diplomat, Pompiliu Bota afirma ca momentul nu a avut duritate, insa efectiv a fost scos din birou si condus, aelegant”, spre iesire. Alti avocati, prezenti la eveniment, au afirmat ca Bota ar fi trebuit lasat sa vorbeasca.

              Finalul este cu recurs

              Razboiul robelor pare ca nu mai are capat. In fiecare zi au loc asemenea scene, fie in instante, fie in spatiul public, dar si in media. Cine are dreptate? Aceasta intrebare a fost pusa presedintelui Romaniei, dar si CSM si Ministerului Justitiei. O alta intrebare care ii apasa pe avocatii din ambele barouri este cand se va termina tot acest scandal. Azi castiga unul, maine altul. Ca in justitie.
              Tot ieri, Vasile Botomei si Pompiliu Bota au organizat, la Protoieria Bacau Nord, o conferinta de presa. Principalele subiecte au fost batalia barourilor, legalitatea unuia si a altuia, dar si imperfectiunea unor legi, aprobate la repezeala de Parlament. Asupra acestor aspecte vom mai reveni. Si mai trebuie spus ca avocatul Pompiliu Bota a pierdut un proces la Curtea Europeana a Drepturilor Omului tocmai pe aceasta tema. El nu s-a lasat impresionat si a infiintat un alt ONG, care are ca obiect de activitate si infiintarea de barouri. Ceea ce a si facut.Scris de Gheorghe BALTATESCU

              Datoriile asociatiilor pun frau investitiilor / CET baga banii BERD in punctele termice

                Punctele termice ale CET au o vechime de zeci de ani. Timpul si-a lasat amprenta atat asupra cladirilor, cat si asupra echipamentelor din interior. Daca instalatiile vor fi modernizate cu bani de la BERD, cladirile nu au sanse sa se schimbe la fata. Din cauza creantelor de sute de miliarde la consumatori, CET nu poate face mari investitii anul acesta.

                Pana acum, CET a reusit sa monteze, in locul vechilor schimbatoare de caldura, schimbatoare cu placi. Anul acesta, daca nu intervine ceva neprevazut in negocierile cu BERD, 34 din cele 54 de puncte termice ale CET ar putea fi modernizate. Directorul societatii, Vasile Dragusanu, se arata increzator, fiind convins ca investitia de 5 milioane de euro este sigura. aPentru modernizarea acestor puncte termice vom primi 3 milioane de euro dintr-un imprumut la BERD, iar diferenta de 2 milioane de euro va fi asigurata de Agentia pentru Conservarea Energiei, dar tot prin Consiliul Local. Intra in programul de modernizare cele mai mari puncte termice ale noastre. Pana acum au mai fost modernizate 14 puncte, care urmeaza sa fie automatizate”. Modernizarea presupune inlocuirea echipamentului actual, cu exceptia schimbatoarelor de caldura, care sunt noi. Mai intai vor fi inlocuite pompele, modulele de expansie si instalatiile electrice. In final va fi realizata automatizarea punctelor termice.”Vrem sa ajungem la stadiul in care punctele termice vor functiona inchise. Dupa ce le vom automatiza, vom crea si un dispecerat care sa le supravegheze. Astfel, vom reduce foarte mult cheltuielile de exploatare, iar nivelul de confort al consumatorilor va creste ca urmare a faptului ca parametrii la apa calda menajera si la caldura se vor regla automat si permanent. Vom elimina factorul subiectiv, adica mana omului”, a mai spus directorul CET.

                CET nu are bani de zugravit

                Chiar daca punctele termice vor fi dotate cu instalatii de ultima ora, la exterior vor arata la fel ca acum. Desi recunoaste ca aceste cladiri nu sunt o priveliste placuta, directorul CET declara ca nu sunt bani de investit in aarhitectura si zugraveli”. aVom reface izolatia in punctele termice in care ploua, atat, neavand fonduri pentru mai mult. Ne bazam pe faptul ca instalatiile acestea noi vor fi mai compacte si nu vor fi afectate de infiltratii”. Unele puncte termice ar putea capata o noua fata, dar numai daca vor investi in renovare… chiriasii. Dupa modernizare, spatiul pe care il vor ocupa instalatiile de furnizare a agentului termic se va restrange, asa ca aproximativ jumatate din suprafata punctelor termice va ramane nefolosita. Conducerea CET intentioneaza sa inchirieze aceste suprafete. Valoarea investitiilor pe care le vor face viitorii chiriasi le va fi dedusa din chirie.

                Investitii numai din banii statului

                Pentru anul 2006, CET Bacau mai are in vedere sa continue lucrarile la grupul de 15MW/ora, care ar permite furnizorului bacauan de agent termic sa functioneze in cogenerare si vara. aGrupul va functiona tot timpul anului, ne-a declarat Vasile Dragusanu. Acesta va produce agentul termic pentru prepararea apei calde, iar pentru a fi eficient va livra si 15 MW energie electrica pe ora in sistemul national. Este necesar sa facem aceasta investitie intrucat producem vara apa calda cu un cazan supradimensionat, iar pierderile sunt de peste 50 la suta”. Costul acestei investitii este estimat la peste 9 milioane de euro, bani ce vor veni de la buget, in contul subventiei pentru producerea gigacaloriei pe care CET nu o mai primeste. Conducerea CET spune ca nu va mai face alte investitii, nici macar nu va putea continua refacerea sistemului de recirculare. aSunt multe de facut, dar este imposibil sa investim mai mult de atat daca populatia nu-si plateste datoriile”, a concluzionat directorul Dragusanu. Cu tot cu factura lunii ianuarie, debitele asociatiilor de proprietari au ajuns la 222 de miliarde de lei, la care se adauga penalitati de 36 miliarde.Scris de Doina MINCU

                Scumpirea gazului rezolva sesizarile de la Garda de Mediu/Poluare fonica fara leac

                  Un onestean reclama ca nu mai poate suporta zgomotul produs de utilajele fabricii de sticla situata la 50 de metri de casa sa. Desi a facut sesizare la Garda de Mediu in 2005, omul n-a scapat nici in prezent de calvar. Comisarii i-au cerut firmei sa ia masuri de protectie fonica, dar aceasta le-a ignorat. Patronul sustine ca scumpirea gazului va inchide fabrica inaintea Garzii de Mediu.
                  Problema a aparut acum trei ani, cand s-a infiintat firma SC Fredi SRL. Inca de atunci, sustine Pavel Stoian, din Onesti, a inceput sa fie deranjat de zgomot. Ca sa rezolve situatia, el s-a decis sa mearga la conducerea fabricii. aIn urma cu un an de zile m-am adresat conducerii acestei societati pentru a remedia aceasta situatie, insa dumnealor nu au luat nici o masura, nici pana in prezent”, a declarat Pavel Stoian. Onesteanul nu s-a lasat insa pagubas si s-a decis sa mearga mai departe. aM-am adresat Primariei Onesti, care, la randul ei, a facut adresa la Garda de Mediu. In iunie 2005, cei de la garda s-au deplasat la fata locului si mi-au comunicat ca s-au facut masuratori, iar nivelul de zgomot depaseste normele prevazute. Pe 8 septembrie am venit la Bacau, in audienta la Garda de Mediu, si mi s-a comunicat verbal ca situatia se va rezolva in toamna. Dar in zadar. Am venit din nou in audienta, pe 22 decembrie, si in ziua urmatoare s-a intocmit o comisie care a masurat din nou zgomotul, constatandu-se ca se depasesc limitele. Mi
                  s-a promis iarasi ca se va rezolva in sase luni. Eu nu mai pot sa fiu amanat asa la nesfarsit, am un fiu cu handicap grav si nu mai pot continua sa traiesc in conditiile acestea”, sustine Pavel Stoian. Comisarul sef al Garzii de Mediu spune ca s-au facut masuratori si, intr-adevar, nivelul zgomotului depasea limita admisa de lege. aEu m-am deplasat personal la fata locului pentru a vedea despre ce este vorba. La limita incintei reclamantului se inregistrau depasiri, dar in interiorul casei nu se auzea nimic. Cu toate acestea, am dat termen societatii ca la prima revizie anuala sa ia masuri de protectie fonica. Nu am considerat ca trebuia oprita fabrica. In cazul in care insa firma refuza sa procedeze conform masurilor luate de noi, va primi o amenda, dupa care va primi o notificare de 30 de zile, iar dupa aceasta va avea la dispozitie alte sase luni pentru rezolvarea problemei, in final trecandu-se la suspendarea activitatii”, ne-a declarat Titi Secara, comisar sef al Garzii de Mediu. Conducerea firmei SC Fredi SRL sustine ca situatia se va remedia… intr-un fel sau altul. aLa modul in care s-a scumpit gazul si avand in vedere cresterea pretului preconizata pentru viitorul apropiat, s-ar putea sa nu mai fie nevoie de nici o masura de protectie fonica pentru ca s-ar putea sa nu mai rezistam pe piata. Oricum, in cazul in care ne vom continua activitatea, vom respecta masurile impuse de Garda de Mediu. Am discutat cu un proiectant si vom gasi o solutie, dar asta prin vara”, a declarat Ioan Gherpes, director tehnic si actionar al societatii. Scris de Gabriel MIHAI

                  Trei nume pentru Directia de Cultura

                  Chiar daca deocamdata in secret, Constantin Donea, directorul Directiei Judetene pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National Bacau se pregateste sa paraseasca functia pe care o ocupa de 16 ani, pentru a iesi la pensie. Intrebarea de pe buzele tuturor este in prezent: „Cine il va inlocui pe Donea?”. Orice s-ar spune, inca directorul Directiei pentru Cultura este un profesionist, bun cunoscator al domeniului de care raspunde, fara a mai vorbi de experienta de zeci de ani pe care a acumulat-o in institutiile de cultura bacauane, pe rand, Centrul Regional pentru Creatie Populara sau Inspectoratul pentru Cultura, transformat apoi in actuala Directie pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National Bacau. Faptul se va intampla, dupa spusele unora, in mai putin de o luna, iar dupa altii, „intr-o luna, maximum doua”. Prin luna martie 2005 se confirmase oficial ca in carti pentru acest post era Carmen Dima, referent de specialitate la Uniunea Artistilor Plastici – Filiala Bacau, si membru in Biroul Executiv al P.U.R., organizatia judeteana. Numita recent consilier local din partea Partidului Conservator, Carmen Dima nu se mai arata interesata de postul de director al Directiei pentru Cultura, chiar daca, se pare, tot ea ar fi „in carti”. Mai nou, se mai vehiculeaza doua nume pentru directia institutiei condusa din „90 incoace de Constantin Donea: Lacramioara Stratulat, in prezent directoare a Complexului Muzeal „Iulian Antonescu”, si Mariana Popa, artist plastic, si director al Muzeului de Arta Contemporana „George Apostu”, sotia lui Gheorghe Popa, directorul Centrului de Cultura si Arte „George Apostu”. Lacramiora Stratulat spune insa ca nu va da niciodata Muzeul de Istorie pe Directia de Cultura. „Am auzit si eu acum cateva zile aceasta stire. Dar adevarul e ca nu am de gand sa merg acolo. Nici daca mi se propune. Am marele avantaj ca de cand am terminat facultatea, am deschis ochii in muzeu. Probabil s-au gandit la mine pentru ca as putea intr-adevar ocupa fara probleme acest post, pentru ca am specializare si doctorat in arheologie. Dar la muzeu e mai frumos, pentru ca poti face munca de cercetare, poti organiza simpozioane, expozitii. Sunt foarte atasata de aceasta institutie. N-s putea s-o las. Nici macar nu sunt tentata. Dar nu am fost intrebata inca in mod oficial. As putea face insa parte din comisia de examinare, dar nu as participa la concurs”, ne asigura directoarea CM „Iulian Antonescu”. Mariana Popa s-a aratat surprinsa de intrebarea noastra. Si nu prea. „Ma luati prin surprindere. Nu m-am gandit la posibilitatea asta. Acum suntem ocupati si cu organizarea Zilelor aI.L.Caragialea. Nu vreau sa ma gandesc la altceva. In niciun caz nu mi-am dorit asta. Dar discutia ramane deschisa”. Cei care fac pariuri asupra persoanei care va lua locul lui Constantin Donea mai spun ca acesta nu se va retrage din activitate, ci va merge pe post de consilier la Ansamblul Artistic „Busuiocul”, al carui director este maestrul coregraf Petrica Vlase. Constantin Donea refuza deocamdata sa faca vreun comentariu pe acest subiect, spunand ca desi este, prin natura functiei, o persoana publica, chestiunea pensionarii il priveste personal. aAcestea sunt zvonuri. Nu doresc sa comentez”, ne-a declarat directorul Directiei pentru Cultura Bacau.Scris de Laura Huiban

                  ISJ si conducerea scolii isi paseaza incompetenta / Scandal la „Christiana”;

                    Sistemul de invatamant privat din Romania are mare cautare in randul celor doritori de carte. Elevii platesc pentru a-si definitiva studiile, insa surprizele sunt uneori amare. In timpul anului scolar, ei afla ca vor face trei ani in loc de doi si ca vor studia alte materii decat cele incepute. El acuza scoala, conducerea scolii da vina pe reprezentantii ministerului, iar acestia dau din umeri.

                    Zilele trecute, doua eleve de la Scoala postliceala sanitara aChristiana” din Bacau au sesizat o serie de nereguli in privinta orelor si a duratei anilor de studiu. Concret, elevele, viitoare asistente de farmacie, acuza faptul ca in timpul anului scolar li s-a modificat programa de invatamant si ca sunt obligate sa faca trei ani de studiu, in loc de doi. aNoi, cand ne-am inscris, am stiut ca vom face doi ani. La sfarsitul lunii ianuarie 2006, am fost informati ca vom face trei ani. Apoi ni s-a spus ca nu vom mai face anumite discipline si ca urmeaza sa le inlocuiasca cu altele. Nu e normal sa se intample acest lucru in timpul anului scolar”, a declarat Ana Maria Popa, de la Scoala Christiana. Elevii arata ca o scoala care functioneaza dupa regulile MEdC trebuie sa stie de la inceputul anului care e programa scolara. aNoua nu ne convine. Eu am doi copii. Lucrez douasprezece ore pe zi. Faceam un sacrificiu si doi ani mergeam la cursuri, dar trei ani mi se pare prea mult. Plus ca acum vom fi nevoiti sa alocam mai multi bani pentru a ne achita taxa”, ne-a spus Lenus Munteanu. aIntr-adevar, s-a modificat programa si perioada de studiu, a declarat Eugenia Godja, director. Noi avem sase clase de asistenti de farmacie si trei clase de asistenti medicali. Clasele de farmacie erau singurele care faceau doi ani. Pentru a ne alinia la cerintele UE, Ministerul Educatiei a hotarat sa se faca trei ani”. Schimbarea programei scolare s-a facut prin ordinul dat de MEdC pe 27 septembrie 2005. Dar asta nu justifica anuntarea elevilor abia dupa aproape cinci luni de la aceasta modificare. Directoarea scolii sustine ca si ea a aflat aceasta informatie foarte tarziu: aEste drept ca elevii ar fi trebuit sa stie inca din toamna de acest lucru. Eu am aflat intamplator, de la o unitate de invatamant din Galati, care are acelasi profil. Am ramas surprinsa de acest lucru si am sunat la o scoala de stat din Braila. Ei stiau de modificare inca din luna octombrie. Apoi am sunat la Inspectoratul Scolar Judetean (ISJ), care mi-a confirmat schimbarea”.
                    Mergand pe sistemul anu este nimeni vinovat, poate doar mortul” directoarea a gasit si solutia: aCine vrea sa se retraga este liber sa o faca”. E simplu de zis, insa cineva trebuie sa raspunda pentru intarzierea cu care elevii au aflat ordinul MEdC. In cadrul ISJ Bacau exista un departament care se ocupa de problemele invatamantului particular, de informarea asupra modificarilor programei si de urmarirea modului in care scolile respecta conditiile impuse de MEdC. Brandusa Popescu, inspector scolar general adjunct la ISJ, da vina pe minister si pe directoarea scolii: aNoi am aflat de ordin acum o luna, de la o scoala de stat din Braila. Ministerul ar fi trebuit sa trimita o nota cu noua hotarare atat noua, cat si conducerii Scolii Christiana. Nu au trimis hotararea nici la aceasta data, desi ordinul e din 27 septembrie 2005″. Brandusa Popescu isi aduce aminte, in cele din urma, ca responsabilitatea de a urmari Monitorul Oficial (MO) cade si pe umerii ISJ: aDaca era publicata hotararea in MO, noi ar fi trebuit sa o stim si sa o comunicam scolii. Si la fel de bine ar fi trebuit sa o stie si doamna directoare Godja. Eu nu imi aduc aminte cand a fost publicata hotararea. Probabil ca pe la inceputul lunii noiembrie”. Nu-si mai aduce aminte cu exactitate nici cand a informat scoala, ain timpul lunii decembrie” sau aprobabil, ca la sfarsitul lunii ianuarie”. Oricum, anoi am aflat foarte tarziu si scoala incepuse inca din 12 septembrie, asa ca nu se mai putea face nimic”. Inspectorul sustine ca nu si-a depus nimeni cerere de retragere pentru ca toti sunt interesati sa obtina aceasta diploma: aMajoritatea se duc la munca in strainatate si au nevoie de ea. Acum o sa le fie si de mai mare folos fiindca cei care fac trei ani vor avea diplomele recunoscute si in spatiul UE”, sustine Brandusa Popescu. Vina e pasata de la scoala la ISJ si de la inspectorat la MEdC, apoi la Monitorul Oficial, care nu s-a lasat citit de inspectori. Romanii sustin, prin impozite, functionarea invatamantului, insa modificarea legislatiei e prea rapida si greu de procesat pentru cei care sunt platiti sa faca asta.Scris de Claudiu BANEA

                    A inceput sa mearga jucaria / Laminorul Roman-FCM Bacau 0-1 (0-0)

                    Dupa inceputul mai ezitant (0-0 si 0-1 cu Gloria Buzau), FCM Bacau si-a intrat in mana. Din ultimele patru jocuri de pregatire, bacauanii au castigat trei. Ultimul in deplasarea de ieri, de la Roman, contra divizionarei B Laminorul. Un succes la limita (1-0), dar pe deplin meritat. „Galben-albastrii” si-au dominat partenerul de intrecere, manifestand pofta de joc si agresivitate. Plus o conditie fizica optima, evidentiata si de terenul acoperit cu zapada. Cristi Popovici a ramas fidel sistemului 4-4-2, cu Spiridon si Geaman fundasi centrali si cu Bojescu utilizat ca al doilea mijlocas central alaturi de Trofin. In avanposturi: Matei si Neagu. In prima parte a intalnirii, oaspetii au mizat mult pe mingi in adancime, dezvoltandu-si atacurile cu precadere pe banda stanga gratie insistentei cuplului Ganea-Gheorghiu, sustinut de Matei. Cea mai mare ocazie a reprizei s-a inregistrat insa pe partea opusa a terenului si l-a avut ca protagonist pe Neagu. Varful bacauan (caruia „centralul” Anton Helesteanu i-a refuzat, nejustificat, un penalty in minutul 28) a trecut pe langa deschiderea scorului in min. 42, cand a sutat in portar, desi avea si varianta unei pase pentru Trifon, Doltea sau Matei. La reluare, Cristi Popovici a pastrat aceeasi asezare, insa a pus in miscare caruselul modificarilor. Tehnicianul bacauan a mizat pe o alta pereche de fundasi centrali (David-Bojescu), avansandu-l pe Spiridon (buna evolutia sa) la mijlocul terenului alaturi de Trofin si, ulterior, Potorac. In primul sfert de ora, bacauanii si-au mutat centrul de greutate pe banda dreapta, eforturile lui Codreanu fiind dublate de viteza si apetitul de joc manifestat de Mihai Dornescu. Acesta din urma si-a trecut in cont o buna situatie in min. 51 cand a sutat in bara dupa ce l-a „intors” pe Stangaciu, pentru ca in min. 54 sa obtina lovitura libera din care FCM-ul a obtinut victoria. Lovitura libera de la aproximativ 25 metri a fost executata puternic de Trofin, portarul Caragata nu a reusit sa retina, iar GHEORGHIU, pe faza, a inscris din apropiere. Laminorul a „zvacnit” prin Stangaciu, al carui sut contrat de Dornescu a cazut pe transversala (min. 63) si a fost foarte aproape de egalare in ultimul minut de joc, atunci cand Bogdan a salvat rezultatul, respingand in-extremis un sut al lui Popa.
                    Laminorul Roman: Carsagata-M. Marin, Shlein, D. Marin, Codreanu ll-Dinu, Popa, Patrascu, Stangaciu-Tapu, Harbuzaru.
                    FCM Bacau: Ignatescu (min. 46 Bogdan)-Codreanu l (min. 60 Mavriche), Spiridon, Geaman (min. 46 David), Ganea (min. 60 Isac)-Doltea (min. 46 Dornescu), Trofin (min. 60 Potorac), Bojescu, Gheorghiu (min. 62 Matei)-Neagu (min. 62 Doltea), Matei (min. 46 Petcu).Scris de Dan SION

                    Campionatul Mondial de Escalada pe Gheata / Ascensiune pentru adrenalina

                    La sfarsitul saptamanii trecute a avut loc la Busteni a patra etapa a Campionatului Mondial de Escalada pe Gheata (Ice Climbing World Cup 2006). Evenimentul a fost organizat de Clubul Alpin Roman in parteneriat cu Primaria Busteni. Editia din acest an a Campionatului Mondial cuprinde cinci etape, dintre care primele patru s-au desfasurat deja: Val Daone (Italia), Spicak (Cehia), Saas Fee (Elvetia) si Busteni (Romania). Ultima runda este programata in perioada 3-5 martie la Hemsedal (Norvegia).
                    Escalada pe gheata este un sport extrem, destul de putin cunoscut la noi in tara si practicat de un numar restrans de impatimiti ai muntelui, oameni cu sete de adrenalina. Gheorghe Cosa, presedintele sectiei din Bacau a Clubului Alpin Roman, a fost prezent la evenimentul din statiunea de la poalele Bucegilor. aOrganizarea acestui concurs de mare amploare este o premiera pentru Romania. Intrarea tarii noastre in circuitul Cupei Mondiale este foarte importanta si prin asta s-a facut un mare pas inainte pentru dezvoltarea alpinismului de la noi,” a declarat Cosa.
                    Structura pe care s-au desfasurat probele concursului s-a realizat dupa standardele internationale, iar tot ceea ce a insemnat organizarea evenimentului s-a facut cu contributia sponsorilor oficiali si a Primariei din Busteni impreuna cu munca voluntara a membrilor Clubului Alpin Roman inceputa cu aproape doua luni in urma. Reprezentantii UIAA (Uniunea Internationala a Asociatiilor de Alpinism) si sportivii participanti au fost placut impresionati de organizarea competitiei, dar si de frumusetea si potentialul alpin al Carpatilor romanesti.
                    Participarea sportivilor romani a fost, din pacate, una destul de modesta. Sa nu uitam insa ca anii aEpocii de Aur” si-au pus o amprenta puternica si asupra acestui gen de activitate, iar Romania a pornit cu un handicap destul de mare in cursa cu natiunile care au traditie si experienta de zeci de ani acest sport. Printre cataratorii romani sunt sportivi foarte talentati dar este nevoie de timp, antrenamente si poate in primul rand de sustinere financiara pentru a putea concura de la egal la egal cu cei mai buni.
                    Pana acum, in Romania, nu a existat nici o structura artificiala de escalada pe gheata, in timp ce, in Elvetia, de exemplu, nu exista statiune montana fara cel putin o asemenea baza de antrenament. Sportivii romani se antreneaza pe cascadele naturale de gheata din muntii nostri. In concurs au participat zece alpinisti din Romania, iar cel mai bun dintre ei, Iustin Ionescu, a reusit sa se claseze pe locul sase in ierarhia finala a probei de viteza, o performanta destul de buna avand in vedere participarea catorva zeci dintre cei mai buni cataratori din lume.
                    Din pacate, nici un sportiv bacauan nu a luat parte la etapa de Campionat Mondial desfasurata la Busteni, absenta lor fiind cauzata tot de lipsa sustinerii financiare. aOricat de mare ar fi pasiunea pentru o astfel de activitate, nu poti ajunge prea departe doar cu bani din propriul buzunar.”, a concluzionat Gheorghe Cosa. Bacauanii continua totusi sa se antreneze, in limita posibilitatilor, pe cascadele de gheata din Cheile Bicazului, Ceahlau si, mai rar, din Fagaras si Bucegi, sperand ca intr-o buna zi se va gasi cineva, din cei care sustin activitatile sportive, sa investeasca si in acest sport.

                    Iata castigatorii celor patru probe ale competitiei:

                    Proba feminina de dificultate: Ines Papert – Germania
                    Proba masculina de dificultate: Evgeny Kryvosheytsev – Ucraina si Hari Berger – Austria
                    Proba feminina de viteza: Julia Oleynikova – Rusia
                    Proba masculina de viteza: Maxim Vlasov – RusiaScris de Sebastian Sascau

                    PSD si PRM au iscat o noua motiune de cenzura / Nicolaescu a rasculat Opozitia

                      PSD si PRM au depus, ieri, la Birourile Permanente ale celor doua Camere ale Parlamentului, o motiune de cenzura, intitulata aAnti-reforma sanatatii”, fata de asumarea raspunderii Guvernului asupra proiectului de legi privind reforma an domeniul sanatatii. an textul motiunii, semnata de 160 de senatori si deputati PSD si PRM, se precizeaza ca reforma an domeniul sanatatii ar trebui sa raspunda cerintelor de echitate, de calitate si de sustenabilitate ale sistemului sanitar an ansamblul sau. aCeea ce ne-a prezentat ansa Guvernul Tariceanu sub forma unui pachet de 17 legi, intitulat pompos aLege privind reforma an domeniul sanatatiia, nu reprezinta altceva decat expresia cel mult a unei antireforme an domeniu caci, de fapt, ni se propune sa legitimam prin votul nostru nimic altceva decat crearea unor noi surse de castiguri pentru grupurile de interese clientelare din anturajul Guvernului”, precizeaza semnatarii motiunii. Initiatorii motiunii apreciaza ca aasa-zisa reforma” este orientata impotriva pacientilor, consecinta ei fiind restrangerea dreptului la ocrotirea sanatatii pentru marea majoritate a populatiei. aAdevaratii beneficiari ai acestei reforme mimate sunt persoanele cu venituri mari si foarte mari”, se arata an motiune. an opinia semnatarilor, angajarea raspunderii Guvernului pe aceasta tema, fara o dezbatere parlamentara temeinica, reprezinta aun act iresponsabil” si o aaventura pe care Parlamentul Romaniei are datoria sa o sanctioneze drastic”. Semnatarii critica, totodata, faptul ca, prin adoptarea acestui pachet de legi, ministrul Sanatatii, Eugen Nicolaescu, devine aatotputernic”, an timp ce reforma promovata de el este facuta pentru a distruge sistemul public de sanatate si pentru a favoriza firmele private de asigurari. Initiatorii critica, totodata, introducerea anoilor metode menite sa-l jupoaie de bani pe omul sarac aflat in impas”, respectiv coplata, pachetul minim de servicii medicale si extinderea bazei de impozitare. an motiune se afirma, totodata, ca legile sanatatii sunt antisociale si anticonstitutionale, confirmand faptul ca Guvernul Tariceanu a dus, dupa anvestirea sa, o politica sistematica de eludare a Parlamentului. aAngajarea raspunderii Guvernului pe acest voluminos si pestrit pachet de legi este un act iresponsabil, care va spolia sistemul si va crea un haos generalizat an acest sector de activitate”, se arata an motiune, unde se considera ca angajarea raspunderii pe acest pachet de legi este aun abuz de drept si un abuz de putere”. Semnatarii motiunii considera ca Guvernul nu are suficienti bani sa sustina sistemul de sanatate si a creat, an consecinta, o diversiune, aanseland populatia cu o pretinsa, dar inexistenta reforma”. Totodata, initiatorii considera ca prin aceasta reforma sistemul de sanatate este acaparat an folosul exclusiv al unor grupari mafiote din anturajul Guvernului. PSD si PRM considera ca, prin aceasta reforma, nu se rezolva principala problema a sistemului de sanatate, respectiv subfinantarea. an motiune se arata ca actualul pachet va desfiinta practic sistemul cabinetelor medicale scolare, precum si gratuitatile de care beneficiau femeile gravide si copiii. Totodata, semnatarii critica si centralizarea excesiva pe care reforma initiata de ministrul Nicolaescu o promoveaza. aEste o culme a neputintei politice si a incompetentei administrative a acestui Guvern”, se arata an motiune. Biroul Permanent al Camerei Deputatilor a decis, ieri, ca motiunea de cenzura a PSD si PRM sa fie prezentata an sedinta publica de azi, urmand a fi dezbatuta an sedinta comuna de marti, saptamana viitoare. Presedintele PSD Mircea Geoana a anuntat, luni, antr-o conferinta de presa, ca, an functie de rezultatul motiunii de cenzura, PSD aasi va face datoria an a sesiza Curtea Constitutionala” an legatura cu acest pachet legislativ.Scris de MEDIAFAX

                      Bacauanii nu se inghesuie sa intre in legalitate / Morti cu certificate de inmatriculare

                        Zeci de mii de bacauani nu si-au schimbat certificatele de inmatriculare a vehiculelor. Politistii cred ca multe masini nici nu mai exista si ca unii dintre proprietarii aflati in evidenta au murit de mult. In cazul in care sunt depistati in trafic cu documentul vechi, soferii vor scoate din buzunar pana la 5.000 RON.

                        Aproximativ 20.000 de bacauani au uitat sa treaca pe la Biroul Inmatriculare si Evidenta Vehicule sa-si preschimbe certificatele de inmatriculare. Cei care se mai folosesc inca de vechiul document si sunt depistati in trafic, pot fi buni de plata. aIncepand cu data de 28 martie 2006 se suspenda din oficiu inmatricularea vehiculelor ale caror certificate de inmatriculare nu au fost preschimbate pana la 31 octombrie 2001, conform Regulamentului pentru aplicarea Decretului 328/1996, ne-a declarat comisar Claudiu Filimon, seful Biroului Inmatriculare si Evidenta Vehicule (BIEV) Bacau. In cauza este vorba de cele trei modele de certificate de inmatriculare eliberate pana in anul 1997, cand s-a inceput emiterea noilor certificate”. Detinatorii de autovehicule care se mai folosesc de documentele vechi au la dispozitie mai bine de o luna sa intre in legalite. Daca pana la inceputul lunii aprilie nu se prezinta la BIEV, inmatricularea vehiculelor respective nu mai este valabila. aNoi suntem convinsi ca multe din autovehiculele pe care le avem in evidenta nu mai sunt functionale de mult timp, precizeaza comisarul sef Virgil Ardeleanu, seful Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere si Inmatriculare a Vehiculelor. Sa ne gandim numai la parcurile auto ale fostelor CAP-uri. Fiecare a luat ce a vrut, masinile s-au distrus, au fost dezmembrate sau aruncate la fier vechi. Avem insa nevoie de o evidenta stricta a vehiculelor, mai ales ca ne pregatim de intrarea in Uniunea Europeana”.

                        Politistii cred ca multi proprietari sunt oale si ulcele

                        Lucratorii de la Biroul Inmatriculare si Evidenta Vehiculelor au inceput deja sa umble in arhiva pentru a avea o situatie clara a vehiculelor inmatriculate in urma cu 20 sau chiar 30 de ani. aAm in evidenta cateva mii de motociclete inmatriculate in anii „60-„70. E posibil ca multi dintre proprietari sa fi decedat. De aceea se impune radierea din oficiu, pentru ca nu are rost sa mai tinem evidenta unor vehicule vechi de cand lumea”, mai spune comisarul Claudiu Filimon. Proprietarii de vehicule care se mai folosesc de vechile certificate de inmatriculare au ca termen de gratie data de 28 martie. aDe la 1 aprilie, conducerea pe drumurile publice a autovehiculelor a caror inmatriculare a fost suspendata constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 3.000 la 5.000 de RON. Si nu e rau de stiut ca, tot de la 1 aprile se suspenda de drept inmatricularea vehiculelor rutiere pentru care nu au fost intocmite obligatiile referitoare la asigurare si inspectia tehnica”, afirma comisarul sef Virgil Ardeleanu.

                        Cu un gram de interes si 30 RON se poate intra in legalitate

                        Pentru preschimbarea certificatului de inmatriculare vechi, bacauanii au nevoie de urmatoarele acte: o fisa de inmatriculare semnata de proprietar, fara viza organului financiar, cartea de identitate a vehiculului in original si copie, actul de identitate al solicitantului, in original si copie. In cazul persoanelor juridice sunt necesare acte care sa ateste dobandirea personalitatii juridice si prezenta reprezentatului legal. Tot pentru un certificat de inmatriculare valabil mai este necesara o chitanta in valoare de 30 RON, de la CEC sau BCR, precum si vechiul document de inmatriculare.Scris de Lili ADOCHITEI

                        60 de poduri la un pas de prabusire

                          Judetul Bacau este strabatut de opt drumuri nationale, pe o lungime de 385,7 kilometri. Deoarece reteaua de ape curgatoare este destul de bogata, pe aceste trasee au fost construite 141 de poduri, multe dintre ele fiind adevarate lucrari de arta. Specialistii au constatat ca 21 de poduri au durata normala de functionare expirata. Alte sase poduri au starea tehnica necorespunzatoare, care au fost trecute la urgenta a I-a de reparatii si consolidari. Tot in ultimul timp, alte cinci poduri au fost propuse pentru lucrari de reparatii periodice, capitale sau de reabilitare. In anul 2005, insa, din lipsa fondurilor, lucrarile au fost amanate. Sunt necesare reparatii urgente la alte 35 de poduri de pe drumurile nationale. Cel mai important pod pentru bacauani, cel de la Serbanesti, a intrat in reparatii, consolidari si modernizare. In aceeasi situatie de urgenta se gasesc si numeroase poduri aflate pe drumurile judetene sau comunale, cele mai multe fiind afectate de inundatiile din vara si toamna anului 2005.

                          De la romani incoace, constructia de poduri a devenit vitala pentru circulatia trupelor, a marfurilor, iar mai tarziu pentru integrarea in circuitul economic al diferitelor zone, regiuni si tari. Romania are o bogata retea de ape curgatoare, rauri, paraie, lacuri, dar si vai care aduna in anumite perioade ale anului importante cantitati de apa. Podurile au fost si sunt inima unei tari, asa cum drumurile sunt coloana vertebrala. Construirea unor drumuri de importanta strategica a necesitat implicarea inteligentei nationale pentru proiectarea si construirea unor poduri, viaducte si tuneluri, care s-au dovedit adevarate opere de arta. Pe la inceputul erei noastre, Apolodor din Damasc, parintele podurilor, a invins obstacolele naturale prin constructii care au ramas exemplu si pentru proiectantii si constructorii de poduri de astazi. In epoca moderna, Anghel Saligny a trasat definitiv coordonatele scolii romanesti de poduri. Podul de la Cernavoda ramane un exemplu de inteligenta, curaj si maiestrie. Cine isi mai aminteste cand a fost construit? Si nu este un pod peste paraul Solont, este un arc peste fluviul Dunarea.

                          Podurile sunt inima tarii

                          Judetul Bacau este strabatut de opt drumuri nationale pe o lungime de 385,7 kilometri si un numar de 141 de poduri, considerate lucrari de arta. Dintre acestea, un numar de 21 au durata normala de functionare expirata si nu au fost supuse lucrarilor de reparatii periodice si capitale, fapt ce a condus la degradarea in timp a acestora, punand in pericol siguranta circulatiei. Cele mai multe poduri aflate in aceasta situatie sunt construite in anii 50, altele in anii 30 sau chiar la inceputul secolului XX. Un pod, in opinia specialistilor are un termen de garantie de 50 de ani, acest lucru nu inseamna ca dupa aceasta perioada este obligatoriu sa iasa din circulatie sau sa se darame. Dupa inundatiile din 2004 si din 2005, starea unor poduri s-a degradat si mai mult, fapt ce a impus interventia urgenta, cum a fost cazul la podurile de pe DN 11 (Poiana Sarata), aflat in reparatii, cu varianta de circulatie sau DN 2G la intrarea in Moinesti, reparat si reabilitat. Acelasi lucru s-a intamplat si cu podul de pe DN 11A (Adjudu Vechi – P. Turcului), la care se lucreaza, circulatia desfasurandu-se cu restrictii. O lucrare extrem de importanta se desfasoara la podul din Comanesti, cu legatura spre Agas, Palanca, aici lucrarile desfasurandu-se si pe podul de cale ferata. Timpul nefavorabil si lipsa banilor a intarziat lucrarile la Podul de la Tg. Ocna (spre Slanic Moldova), la Ghimes, dar si la Racova, unde sunt executate lucrarile de umpluturi si urmeaza betonarea sau gabionarea. Lista este lunga a podurilor aflate la limita sigurantei. In 2005, alte 14 poduri au fost propuse spre expertizare si 27 de poduri au fost trecute pe lista de reparatii periodice sau capitale, dar, din lipsa fondurilor aceste lucrari nu au mai fost executate, ele urmand sa fie executate in 2006. Cele mai grave deteriorari se datoreaza deteriorarii dispozitivelor de acoperire a rosturilor, a hidroizolatiei, a gaurilor de scurgere a apelor, aspecte care au condus la deteriorarea unor elemente de suprastructura si infrastructurii, cu consecinte pentru starea betonului si a armaturilor. Toate aceste poduri sunt in atentia Inspectoratului in Constructii a judetului Bacau, dar si a Companiei Nationale de Drumuri si Poduri. „Noi cunoastem situatia fiecarui pod si va pot spune ca nu sunt motive de ingrijorare, ne spune Sorinel Leahu, seful Sectiei Bacau a Drumurilor Nationale. S-au luat masuri de restrictionare a circulatiei, cum este cazul Podului de la Holt, iar cele care sunt in faza de reparatii au variante de circulatiei, fie paralel, fie prin devieri. In acest fel, toate legaturile judetului nostru cu alte judete, cu fiecare localitate este asigurata.”

                          Podul de la Serbanesti a intrat in reparatii si extindere

                          Pe bacauani cel mai tare ii doare starea Podului de la Serbanesti. El a fost expertizat, a fost finalizat si proiectul si au inceput lucrarile de reabilitare si consolidare. Podul este in administrarea Primariei Bacau si prima masura pentru protejarea lui a fost restrictionarea circulatiei masinilor de mare tonaj, ea fiind deviata pe o ruta ocolitoare. Consiliul Local a atras fondurile necesare si lucrarile sunt demarate atat pentru consolidarea pilelor, dar si pentru construirea a doua poduri paralele, de o parte si de alta a actualului pod, care vor aflui circulatia masinilor mici si a pietonilor, pentru perioada cand se va lucra la tablier. Specialistii afirma ca, daca sunt bani si conditiile meteo vor fi suportabile, in doi ani Podul de la Serbanesti va fi ceea ce a fost si ceva mai mult, deoarece va avea benzi speciale pentru pietoni si biciclete, motociclete.

                          Podul de la Holt va fi refacut cu bani de la BEI

                          O situatie aparte o constitue Podul de peste Siret, de la Holt. El a fost consolidat provizoriu si urmeaza inca din acest an reparatiile capitale cu bani de la Banca Europeana de Investitii. „De fapt, ne spune Sorinel Leahu, in urmatorii ani avem sanse sa introducem in programul de reparatii capitale foarte multe poduri aflate pe lista noastra. Compania si ministerul de resort au promisiuni ca vor primi bani de la institutiile bancare europene sume importante, in acest fel toate podurile din judet, de pe drumurile nationale vor fi consolidate si reparate la standarde de calitate si siguranta.”

                          Onestiul este in suferinta

                          Podul de la intrarea in municipiul Onesti, dinspre Bacau, se prezinta destul de subred, daca este sa citam procesele verbale ale ICJ Bacau, intocmite inca din 2004. Inundatiile din 2005 au agravat siguranta acestuia. A fost expertizat in doua randuri si este si proiectul finalizat, insa Consiliul Local Onesti nu a gasit sursele necesare de finantare, acest obiectiv extrem de important pentru Onesti fiind permanent in atentia Primariei si a Inspectoratului in Constructii. Lucrarea este destul de complexa si necesita si foarte multi bani.

                          De ce se prabusesc podurile?

                          Anul 2005 a fost unul de incercare pentru foarte multe poduri din Moldova, dar si din celelalte zone. Poduri mai vechi, dar si mai noi au cazut sub presiunea apelor. Este deja celebru podul de la Maracineni, pod infiat de presedintele Basescu. „Se poate intampla la 100 de ani, se poate intampla la 50 sau 30 de ani de la constructie. Depinde de normele si standardele aflate in vigoare atunci, depinde de comportamentul apelor pe care le traverseaza. Fiecare eveniment ne invata sa ne schimbam parametrii, ceea ce este important, si trebuie retinut, ne spune in continuare Sorinel Leahu, reteaua de drumuri si poduri din judet ofera solutii pentru orice eveniment neplacut care ar putea aparea”.
                          Intr-o editie viitoare vom vorbi despre starea podurilor de pe drumurile judetene si comunale.Scris de Gheorghe BALTATESCU

                          Buhusi / Orasul privit cu ochii adolescentilor

                            Buhusi sau, cum ai spunea legenda, Bucurestii Mici… Atat de mult am reflectat agitata sa viata an paginile ziarului nostru, ancat unii glumesc pe seama sa, antrebandu-se daca nu cumva poate fi comparat, ca marime, cu New York… S-a spus, de multe ori, ca ansemnarile noastre despre Buhusi au un aer cioranian, ca sunt inundate de un voit pesimism funciar. Cochetam astazi cu ineditul si invitam cativa grozavi liceeni buhuseni sa va prezinte targul privit prin ochii lor netrucati, inocenti.

                            aCe face, fetele? Te plimbi?”

                            Un targ neslefuit… Un targ de care ami va fi, cu siguranta, dor, dar de care de-abia astept sa scap!!! Cand aveam vreo sapte ani, an naivitatea mea, credeam ca orasul acesta era nesfarsit. an fiecare zi descopeream un loc nou: o banca mai confortabila, un magazin mai mare, o strada mai lunga cu mai multe gropi, o cofetarie noua cu eclere mai bune… Ce mai, o adevarata aventura! ansa firescul vietii nu m-a crutat! Anii au trecut si pentru copilul din mine si pentru metropola mea imaginara. Azi ma uit an urma si ma cuprinde o tristete iremediabila! Pana si strada mea, care era cea mai frumoasa dintre toate, acum are cele mai multe gropi…
                            …Parca si-a pierdut farmecul. Nimic nu ma mai surprinde. Deja toata lumea cunoaste pe toata lumea si, an consecinta, barfeste pe toata lumea. Presa se afla an aproapele nostru. Poti sa afli ultimele noutati daca te abonezi la un loc strategic, an fiecare duminica, la Biserica. Informatia e gratuita, daca ai timp sa asculti o batranica abinevoitoare” la fel e si muscatura unui maidanez (ma refer la specia canina). De fapt nu e chiar asa de grav ca lumea ati cunoaste pana si garderoba si ca an zece minute ai facut turul orasului si ca unul din zece buhuseni beneficiaza de un bronz transmis erditar. Tabloul nu e chiar atat de sumbru. Buhusiul e chiar dragut, exceptand aspectul sau palid, numarul redus al locurilor de distractie, fetele iritate ale vanzatorilor, non-existenta unei sali de teatru sau a unui cinematograf, starea deplorabila a Gradinii Zoologice, mentalitatea ambacsita a locuitorilor si vulgaritea tineretului. E de-a dreptul firesc sa mergi sa-ti iei o paine si la intrarea an magazin sa fii antampinat de un copilas, ca vai de capul lui, care afiseaza un zambet nevinovat, dar sugestiv, care, daca nu functioneaza, este imediat urmat de adaca nu-mi dai o mie de lei, te stuchi!”. E la fel de firesc precum imensa si inepuizabila mediocritate si ignoranta an care se scalda cei care afac legea” an Buhusi, care, surprinzator, noaptea nu pot fi depistati decat dupa sclipirile fermecatoare ale lantului de macara, suta la suta din aur, nelipsit de la gat.
                            E jalnic! si culmea! Acelasi sentiment ma ancearca si cand ploua. Pana si ploaia amprumuta ceva din tristetea orasului si devine banala si obsedanta si ipocrita si invidioasa si… se aseamana mult cu duzina de priviri care cade vertical pe umerii tai si ati angreuneaza pasul si ati sfideaza rabdarea atunci cand iesi la plimbare cu prietenele tale. Si pentru ca tacamul sa fie complet introducem an scena si un smecher care va agata galant: a Ce faci fetele? Te plimbi?”.
                            Dar, repet, facand abstractie de toate aceste amanunte nesemnificative, Buhusi-City e dragut. Chiar al prinde bine aerul acesta de tristete, de strada pustie si muta, cu ziduri vechi, cu fatade de edificii cunoscute… E pe gustul meu, desi e cam neslefuit. Candva, poate am sa ma antorc pentru a-l slefui pe ici, pe colo, mai ales prin punctele esentiale!Scris de Anita Mihaela PLESOIANU