&#8222Ce se tot baga si boul asta”, ar fi spus ministrul PNL Bogdan Olteanu, ieri, despre senatorul PD Marius Marinescu, afirmatie care a dus la un episod cu imbranceli si vorbe tari intre cei doi, dar care s-a incheiat cu negari si scuze si invocarea unor &#8222reactii de moment” din partea celor implicati.

Senatorul Marinescu l-a bruscat, pe holul din fata salii de sedinte a plenului, pe ministrul Bogdan Olteanu (foto), pe motiv ca acesta l-a insultat pentru interventiile sale in timpul dezbaterilor la ordonanta privind privatizarea Loteriei Romane si a Imprimeriei Nationale. In timpul dezbaterilor la aceste acte normative, senatorul Marius Marinescu (foto medalion) a avut mai multe interventii sanctionate de colegii sai. Acestia l-au invitat, in repetate randuri, sa-si ocupe locul in sala. De altfel, pozitia sa privind actul normativ a fost contrara celei exprimate de membrii Aliantei D.A..

Reprezentantul democrat a fost informat de unul dintre angajatii Senatului, care l-au ajutat in prima parte a sedintei sa ofere flori pentru colegele din sala, ca ministrul Olteanu ar fi folosit in legatura cu persoana sa expresia: &#8222Ce se tot baga si boul asta de Marinescu”. Parasind sala de sedinte, Marius Marinescu l-a abordat pe ministrul liberal, reprosandu-i &#8222insulta” adusa si cerandu-i, pe un ton ridicat, sa o repete. &#8222Stiu ce-ai spus. Hai, mai zi o data”, il incuraja Marinescu pe colegul liberal. &#8222Te rog frumos sa nu te mai faci de ras”, i s-a adresat Olteanu lui Marinescu.

Au fost la un pas sa-si care pumni

Intr-un schimb de replici dure, ministrul i-a reprosat lui Marinescu tonul ridicat si folosit in mod expres pentru a atrage atentia ziaristilor adunati in jurul celor doi demnitari. &#8222Hai ca-ti spun! Vorbesti cat se poate de tare ca sa te auda toti ziaristii si sa vada cat esti tu de patriot, de preocupat de niste lucruri”, a spus Olteanu. Apucandu-l de brat si bruscandu-l pe ministru, Marinescu a spus pe un ton raspicat ca atitudinea sa este un foarte buna, in conditiile in care el a venit in Parlament &#8222pentru a-i reprezenta pe cei multi”, si nu pentru interese personale sau de grup. &#8222Fii serios!”, a replicat, in schimb, Olteanu, vadit intimidat de atitudinea colegului de Alianta. &#8222Deci, am sustinut intotdeauna toate legile care sunt pentru interesul national si le voi sustine si in continuare, indiferent de interesele unuia sau altuia”, a afirmat reprezentantul democrat. Schimbul de replici cu Marius Marinescu l-a facut pe Bogdan Oltean sa recunoasca, ulterior, ca i-a fost teama, pentru moment, de o reactie violenta din partea colegului sau. &#8222Credeam ca o sa ma ia la bataie. Am avut senzatia, la un moment dat, ca o sa-mi dea si un pumn”, a recunoscut ministrul. El a negat insa ca l-ar fi insultat in vreun fel de senatorul PD. &#8222Nu cunosc ce intelege domnul Marinescu prin a insulta. Cred ca am facut scoli diferite”, a mai spus Olteanu.

L-au luat pe &#8222Nu” in brate

Nici Marius Marinescu nu a mai recunoscut, ulterior, ca l-ar fi bruscat pe colegul sau liberal. &#8222Vi s-a parut ca l-am bruscat. Uitati-va la mine! As putea eu sa fac asta?”, a raspuns Marinescu ziaristilor care au urmarit altercatia. In schimb, el s-a aratat jignit de insulta adusa. &#8222Eu sprijin Guvernul, dar nu sprijin ilegalitatile”, a sustinut Marius Marinescu.

Liderul democratilor din Senat, Radu Berceanu, l-a catalogat pe Marius Marinescu ca fiind un &#8222atacant”. In legatura cu incidentul provocat, Berceanu a aratat ca subalternul sau, pe linie de partid, &#8222si-a pierdut cumpatul”. Presedintele Senatului, Nicolae Vacaroiu, a atras atentia si in plen, dar si intr-o declaratie ulterioara, asupra comportamentului si tinutei &#8222civilizate” de care trebuie sa faca dovada parlamentarii.

Intr-un comunicat remis agentiei MEDIAFAX, Marinescu cere scuze martorilor care au asistat la incident. Senatorul PD sustine ca &#8222incidentul” petrecut intre el si ministrul liberal este &#8222urmare a unei reactii de moment, regretabile”, care nu il caracterizeaza. &#8222Gestul meu nu ar trebui sa impieteze asupra institutiilor Parlamentului si Aliantei D.A. Cer scuze publice martorilor incidentului!”, se mai arata in comunicat.Scris de Mediafax

Scandalul din ultima perioada legat de salariile celor aflati la conducerea Loteriei Nationale a fost urmat la Bacau de scaderea vanzarilor Agentiei Loto. Atat bacauanii, cat si reprezentantii agentiei, recunosc ca nu este doar o coincidenta. Urmarile lasa gauri mari in buzunarele vanzatorilor de la agentii, care vin in contrast cu veniturile imense ale directorilor.

Salariile astronomice ale celor care conduc destinele Loteriei Nationale, precum si dezvaluirile facute de unii angajati ai acesteia au afectat serios increderea populatiei in aceasta societate. Multi dintre bacauani au inceput sa aiba suspiciuni in ceea ce priveste corectitudinea cu care se desfasoara extragerile loto, precum si in ceea ce priveste destinatia castigurilor. Principala urmare este fara indoiala scaderea vanzarilor loteriei. Cei mai afectati de incasarile foarte mici din ultima perioada sunt angajatii „de jos&#8221 ai loteriei. Vanzatorii de la agentiile din judet au ajuns sa plece acasa la sfarsitul lunii si cu jumatate din salariul de baza. Asta deoarece castigurile lor sunt direct proportionale cu incasarile. Fiecare angajat isi primeste banii in functie de cum isi atinge planul de vanzari. In cazul in care, ipotetic, ar face 20% din planul impus, ar primi procentul respectiv din salariu. „Angajatii sunt muritori de foame. Suntem extrem de prost platiti. Vanzarile au scazut foarte mult in ultima perioada, iar planul care ne este impus este exagerat. Am luat si 60% din salariu. Inainte faceam chiar si 60 de milioane de lei pe luna incasari, iar acum abia daca facem 14-15 milioane. Cum putem noi trai cu banii pe care ii luam? Ce sa faci cu 2-3 milioane de lei pe luna? Nu mai zic de saracele fete de la loz in plic, e vai de capul lor&#8221, s-a plans o vanzatoare a unei agentii loto.

Discriminare in randurile angajatilor loteriei

Nu aceeasi regula se aplica insa celor aflati in varful piramidei. Daca veniturile vanzatorilor depind in totalitate de modul in care isi ating targetul prestabilit, nu acelasi lucru se poate spune despre directori. Acestia, indiferent de cota atinsa de incasarile loteriei, nu pot fi penalizati cu mai mult de 30 de procente din salariu. „Eu imi primesc salariul in functie de realizari. Intr-adevar, mai putin de 70% din salariu nu pot lua. Dar aceasta este practica, nu eu am stabilit regulile. Recunosc ca in perioadele bune am primit si prime&#8221, a declarat Lucian Antoniu, directorul Agentiei Loto Bacau. Desi sunt principalii responsabili cu implementarea strategiei de vanzari, nu ei trag adevaratele ponoase ale crizei in care se afla loteria. Tot „palmasii&#8221 au de tras mai mult. „Cu ce suntem noi vinovati ca lumea nu mai joaca la loto? Toate se sparg in capul nostru. Astia de sus au salarii imense, iar noi suntem muritori de foame&#8221, a declarat o alta vanzatoare.

Scris de Gabriel MIHAI

Vineri, 3 martie, a avut loc cel de-al doilea bal Preuniversitaria din seria anului acesta. La ora 16 trecute cam de multisor a fost dat si startul acestuia, mica intarziere fiind probabil nicidecum legata de problemele organizatorice, ci avand menirea de a tine publicul in suspans. A fost o competitie acerba, lupta a fost destul de stransa, dar, intr-un final a fost necesara si alegerea unui castigator.

Noutatea jurizarii concursurilor Preuniversitaria de anul acesta consta in componenta juriului, acesta fiind alcatuit atat din specialisti cat si din elevi, fiecare liceu avand cate un reprezentant, organizatorii hotarand ca la urma urmelor, conteaza si parerea acestora din urma, balul fiind unul organizat de elevi pentru elevi. Alta chestiune destul de noua o reprezinta afisarea rezultatelor dupa fiecare proba pe un monitor amplasat deasupra scenei, insa se pare ca &#8222specialistii” au intampinat anumite probleme in utilizarea Microsoft Office Excel, notele aparand si disparand cand nici nu te asteptai. Balul a inceput cu jurizarea majoretelor (mai mult sau mai putin impresionante) si a continuat cu cea a prezentatorilor fiecarui liceu, a probelor de umor, de cultura generala, de fair-play si, surpriza, jurizarea fetelor! Aspirantele la titlul de miss, in numar de 8, au defilat pe rand, au prezentat tinuta de zi, apoi pe cea de seara, au incercat sa impresioneze atat juriul cat si publicul, expunandu-si, ca sa-l citez pe prezentator, &#8222exterioarele”, dar si calitatile &#8222interioare”. Insa pana s-a decis ce si cum, a fost si parada modei, care pe de o parte a captat atentia publicului, iar pe de alta a dezamagit.

&#8222Frenezie romantica” si rochii cu repetitie

Colegiul &#8222Karpen” a avut o prezentare situata sub semnul romantismului, &#8222Frenezie romantica”, prezentand tinute extravagante, experimentand chiar si body-painting-ul. De cealalta parte, Colegiul Ferdinand I a mers pe aceeasi linie ca la balul bobocilor, acelasi stil frantuzesc, e drept ca au schimbat tinutele si au pastrat doar stilul (inclusiv cantecele, probabil pe principiul ca daca a mers o data, o sa mai mearga si a doua oara!), dar aveai o senzatie totala de daja-vu cand priveai tinerele care defilau. Rusinica! Dupa depasirea tututror micilor probleme organizatorice care se petrec in cadrul oricarei manifestari de acest gen, dupa trecerea peste toate momentele balului, cele umoristice, cele artistice sau celor penibile, juriul a decis, cele 4 finaliste care urmeaza sa mearga in etapa urmatoare a concursului fiind: locul 4 – Ioana Dram, locul 3 – Karina Corocea, locul 2 – Mercedes Mocanu, iar marea castigatoare, locul 1, Ioana Svart, de la C.N. Ferdinand I. Putem afirma ca balul a fost unul reusit, in cadrul caruia a castigat cel mai bun si care s-a incheiat cu victoria Colegiului National Ferdinand I (143,65 de puncte) asupra Colegiului Tehnic de Comunicatii N.V.Karpen (136,82 de puncte).Scris de Raluca PANTIRU

Emigrantii care revin in tara rapusi de dorul de casa, mai pot trece frontiera peste trei luni. Noua lege este generoasa cu persoanele care vor sa emigreze, dar nu si cu cele care muncesc la negru. Daca sunt gasiti fara acte in spatiul Schengen, bacauanii returnati se pot alege cu o restrictie de pana la trei ani. Chiar si in aceste conditii, cererile pentru pasapoarte sunt cu miile.

Desi aparent este in interesul cetatenilor, noua lege privind libera circulatie, care a intrat in vigoare la sfarsitul lunii ianuarie, nu schimba cu nimic situatia de pana acum. Este adevarat ca bacauanii pot sa emigreze in voie, dar daca fac imprudenta sa vina in tara, timp de trei luni nu mai au voie sa se apropie de frontiera. &#8222In legea 248 din 2005 se specifica foarte clar faptul ca Ordonanta de Urgenta 144/2001 ramane in vigoare”, precizeaza comisarul sef Ioan Matei, seful Serviciului Public Comunitar pentru Eliberarea si Evidenta Pasapoartelor Simple. Potrivit acesteia, cetatenii romani care au calatorit in strainatate au obligatia sa ramana 90 de zile in tara. Nu se aplica aceasta regula bacauanilor care au acte legale de sedere in tarile &#8222gazda”. &#8222Recomandarea noastra este ca toate persoanele care vor sa calatoreasca peste hotare, sa se informeze foarte clar asupra conditiilor in care pot sa o faca, ne-a declarat inspectorul principal Vladimir Constantin Abram Ionescu, seful Politiei de Frontiera Bacau. Numarul nostru 57.25.79 sta la dispozitia tuturor celor care au nevoie de informatii precise privind emigrarea. E mai bine sa stie de la bun inceput la ce pot sa se astepte, decat sa fie descoperiti in statele din spatiul Schengen si sa aiba probleme”.

Returnati de la frontiera

In situatia data, bacauanii care revin in tara si vor sa plece mai devreme de trei luni, nu raman fara pasapoarte. Ei nu sunt trecuti nici intr-o evidenta speciala, cum s-a procedat pana nu demult. Doar sunt intorsi de la frontiera. &#8222Pana in momentul de fata, noi nu am fost pusi in situatia de a lua asemenea masuri. De cand cu noua lege privind regimul liberei circulatii a cetatenilor romani in strainatate am primit multe telefoane din partea persoanelor interesate. Li s-a explicat in ce conditii pot emigra si cred ca au inteles”, mai spune seful Politiei de Frontiera Bacau. Bacauanii care vor sa-si gaseasca un loc de munca la negru in strainatate risca enorm. In primul rand, daca sunt depistati de autoritatile tarilor respective si sunt returnati in Romania, pot sa ramana la &#8222vatra” mai mult decat isi pot inchipui. &#8222Legea privind regimul liberei circulatii a cetatenilor romani in strainatate stabileste si sanctiunile care se pot aplica pentru diverse abateri. Astfel, in cazul celor returnati, interdictia va fi in prima faza de trei ani, iar daca cel sanctionat intentioneaza sa incalce aceasta masura, sanctiunea va fi majorata automat la cinci ani. Restrictiile vor fi aplicate numai de instantele de judecata, la solicitarea Directiei Generale a Pasapoartelor sau a celorlalte autoritati care detin informatii cu privire la incalcarea legii – politie, ambasade sau alte institutii de stat. Chiar daca interdictia se va aplica numai pentru o tara anume, persoana returnata nu va avea acces in nici un alt stat din Uniunea Europeana. Cel putin pana la aderarea tarii noastre, preconizata pentru 2007″, mai spune comisarul sef Ioan Matei. In luna februarie, 162 de bacauani au fost returnati in tarile spatiului Schengen.

Bacauanii sunt cu gandul numai la emigrare

Chiar si in conditiile date, bacauanii vor sa-si incerce norocul peste hotare. In luna februarie au depus cereri pentru obtinerea unui pasaport 4730 de persoane, din care 1178 au dorit documentul de emigrare in regim de urgenta. Cu putina bafta, ele pot sa-si faca un rost, pana sa fie depistate de autoritatile statelor &#8222gazda”. De plans sunt bacauanii care si-au parasit familiile de unul sau mai multi ani, muncesc la negru si tanjesc de dorul parintilor, sotiilor si copiilor. Desi s-a crezut ca o data cu noua lege vor putea veni cateva zile acasa sa-si imbratiseze rudele, acest lucru nu este posibil. Doar daca si-au facut &#8222plinul” si considera ca merita o vacanta de trei luni, pot sa revina in Bacau, fara grija.Scris de Lili ADOCHITEI

Bacauanii au luat, intr-o singura luna, peste 40.000 de zile de concediu medical. Campioni sunt angajatii din confectii. Imediat langa podium stau Primaria Bacau, Primaria Onesti si Spitalul Judetean de Urgenta. Cel mai des se imbolnavesc angajatii de la Salubritate si medicii care au de plecat in strainatate.

La Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate (CJAS) au fost contabilizate concediile medicale din luna ianuarie, iar statistica arata ca medicii au eliberat 4.978 de certificate de concediu medical. Daca primele patru locuri in clasamentul societatilor si institutiilor ai caror angajati si-au luat concediu de boala sunt ocupate de firme private, mai ales cu profil de confectii, pe urmatoarele se afla unitati medicale de stat si institutii publice.

Printre fruntasi se afla Primaria Bacau, cu 108 concedii medicale. „Este vorba mai ales de angajati de la Serviciul de Salubritate si Spatii Verzi, ne-a declarat Ionut Tomescu, purtator de cuvant. Intentionam sa facem o verificare, atat cat ne permite cadrul legal. Nu suspectam pe toata lumea, sa nu se inteleaga gresit&#8221. Viorica Marcu, sef al Serviciului de Salubritate si Spatii Verzi, ne-a declarat ca au intrat in concediu persoane bolnave, indreptatite sa stea acasa sau in spital, dar si unii pe care ii suspecteaza ca sunt clienti ai cabinetelor medicale. „Sunt care nu vor sa vina la treaba. Am facut adresa la CJAS si la Directia de Sanatate Publica, in speranta ca aceste institutii vor lua masuri&#8221. La Primaria Onesti s-au inregistrat 91 de concedii medicale. „Problema este la Salubritate, ne-a declarat primarul Emil Lemnaru. Iar noi nu avem ce face. Primaria nu poate invalida un act semnat de un medic. Avem suspiciuni, am discutat cu sefii de servicii, dar mai mult nu putem face&#8221.

Concediu medical pentru excursie in strainatate

In unitatile sanitare boala face ravagii si printre salariati. La Spitalul Judetean de Urgenta, au fost prezentate de catre salariati 110 certificate de concediu medical. Asta inseamna, dupa spusele directorului unitatii, dr. Leonard Rosu, ca circa 8 la suta din personal a avut concediu de boala in prima luna a acestui an. „Si anul trecut am avut astfel de probleme, ne-a declarat dr. Rosu. Au fost chiar colegi de-ai mei care si-au luat concediu medical pentru a pleca in strainatate. Unitatea nu poate verifica daca salariatul este cu adevarat bolnav. Este o carenta legislativa, dupa parerea mea. Am avut discutii si cu DSP, si cu medici care au prescris concedii, dar atat&#8221.

Deficit de cinci miliarde la Casa de Asigurari

Cele 4978 de certificate din ianuarie au insumat 41.483 de zile in care salariatii din judet au lipsit de la serviciu pe motiv medical. Aproape 19.400 din acestea vor fi platite de CJAS. Problema este ca fondul constituit din contributia angajatorilor este de aproximativ 5 miliarde de lei, iar suma pe care CJAS rebuie sa o asigure este de peste 10 miliarde de lei. „Vom cere diferenta de bani de la Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, intrucat noi, din fondul constituit pe plan local nu reusim sa o acoperim, ne-a declarat Dan Stoica, purtator de cuvant al CJAS . De la 1 ianuarie 2006 am preluat sarcina de a plati concediile medicale si ne asteptam ca procentul de 0,75 la suta platit de angajatori sa fie insuficient&#8221. Serviciul medical al CJAS va verifica fiecare certificat de concediu prezentat de angajatori.Scris de Doina MINCU

Peste o suta de bacauani si-au pus capat zilelor, anul trecut. Barbatii prefera streangul, iar femeile pumnul cu pastile. Majoritatea sinucigasilor au studii medii si provin din zona rurala a judetului.

Saracia, neintelegerile in familie, deziluziile sentimentale sunt, pentru unele persoane, motive intemeiate de a-si pune capat zilelor. Intr-un moment de disperare, ele considera ca viata nu merita traita si

atunci ajung sa caute modalitati de a-si incheia socotelile lumesti. &#8222Suicidul este o expresie a unei constitutii psihice fragile, o pulsiune refulata in inconstient, ce irumpe in constient, sustine dr. Marcel Badara, seful Laboratorului de Medicina Legala Bacau. De regula, starile depresive conduc la suicid. Unii bacauani rezista la drame mari, iar altii se sinucid pentru motive banale”. Anul trecut, in judetul Bacau s-au inregistrat 109 suiciduri, cei mai multi bacauani preferand streangul (90 de cazuri). A doua forma adoptata de sinucigasi este intoxicatia. Opt persoane si-au pierdut viata, anul trecut, dupa ce au ingerat diverse substante toxice sau chiar medicamente, in cantitati mari. Pe locul trei in topul sinucigasilor se afla bacauanii care s-au aruncat de la inaltime (3 cazuri), iar pe locul patru, cei care si-au tras un glont in cap (2 cazuri). Tot anul trecut, trei bacauani si-au pierdut viata prin ardere, electrocutare si plagi autoproduse. &#8222Fata de anul 2004, numarul sinucigasilor a cunoscut o crestere usoara, ne spune dr. Dana Mateiciuc, medic legist la LML Bacau. Daca in urma cu doi ani au fost 107 cazuri, anul trecut s-a ajuns la 109. De retinut ca, la nivel mondial, suicidul ocupa locul 2-4 la decese”.

Femeile prefera sa inghita hapuri

Suicidul este mai frecvent la barbati, care prefera streangul. Femeile, de regula, opteaza pentru intoxicatia cu medicamente, insa au fost destule situatii cand s-au facut exceptii. Renumit este cazul avocatei Emilia G., care la inceputul lunii decembrie 2005 a fost gasita spanzurata in imobilul sau de la Slanic Moldova. Femeia plecase de acasa cu cateva zile inainte, sa faca ordine si curatenie de sarbatori si nu s-a mai intors. A fost gasita in debara cu streangul de gat. Nimeni nu stie ce a determinat-o pe avocata sa-si curme zilele, moartea ei fiind o enigma pentru familie si pentru cei care au cunoscut-o. La fel de socanta pentru apropiati a fost si moartea Cristinei H., in varsta de 28 de ani, din Saucesti. Ea s-a spanzurat cu o funie de o grinda din podul casei. La fel, nimeni nu stie ce motive a avut tanara sa-si puna streangul de gat, la o varsta cand totul pare posibil. Cristina H. nu a lasat nici un bilet prin care sa-si justifice fapta. &#8222Pentru femei, suicidul este demonstrativ, precizeaza dr. Dana Mateiciuc. Ele au probleme mai mult pe fond afectiv”.

Barbatii intai beau si apoi isi pun streangul de gat

In cazul barbatilor, specialistii sustin ca prin suicid incearca sa-si rezolve o criza existentiala, legata in principal de o problema sociala. &#8222Am remarcat ca apeleaza la suicid mai ales barbatii cu varsta cuprinsa intre 30 si 60 de ani, precizeaza dr. Marcel Badara. Cei casatoriti se sinucid in proportie de 40 la suta”. Se pare ca sunt predispuse sa-si curme zilele mai ales persoanele care au pregatire medie si submedie, iar lunile in care se inregistreaza cele mai multe cazuri de suicid sunt iunie si iulie. Cei mai multi barbati care s-au spanzurat, inainte de a-si pune streangul de gat au consumat bauturi alcoolice. Si tot reprezentantii sexului tare aleg cele mai &#8222inedite” metode de a-si incheia socotelile lumesti. Renumit este cazul lui Marin U., in varsta de 52 de ani, din Bacau, un administrator de firma, care fost gasit spanzurat de manerul usii de acces in balcon. Barbatul nu a scris nici un bilet prin care sa justifice suicidul, dupa cum nu a lasat sa se inteleaga ca ar avea probleme, care il dispera. Cadavrul a fost descoperit chiar de sotia sa. Ultimul caz de suicid s-a inregistrat la sfarsitul saptamanii trecute, cand un barbat a fost gasit pe Aleea Ghioceilor, spanzurat de teava pentru batut covoare. Identitatea acestuia nu a fost descoperita nici pana acum. Scris de Lili ADOCHITEI

Avocatul Anghel Taranu. Un nume devenit celebru urmare a numeroaselor scandaluri in care a fost implicat. Zeci de plangeri fac obiectul unor dosare in care Taranu apare ca o persoana nu tocmai de incredere. Este de notorietate scandalul Arav Con SRL, Milea Impex SRL sau cel in care este implicat un cetatean german, „stors&#8221 de acelasi avocat Anghel Taranu. Tocmai de aceea nu mai mira pe nimeni ca in fiecare zi poate aparea un nou caz in care este implicat cel care sustine ca l-a aparat pe Basescu.

Si pentru ca am folosit termenul „un nou caz&#8221, in cele ce urmeaza povestim o noua intamplare care il are ca personaj principal pe inepuizabilul Taranu. Prin toamna anului 2003, mai exact pe 22 octombrie, Ferent Piticaru, un cetatean din comuna Lespezi, a provocat un accident soldat cu moartea a doi oameni si ranirea altor patru. Fapta, una penala de altfel, facea obiectul unui proces in care Piticaru putea infunda puscaria pentru ucidere din culpa. Tocmai de aceea, la recomandarea cumatrului sau, Piticaru apeleaza la serviciile de avocatura ale lui Anghel Taranu. La prima infatisare, potrivit declaratiei lui Ferent Piticaru, avocatul Taranu ii solicita acestuia suma de 600 de euro, dupa care o majoreaza cu inca 200. „Mi-a spus sa ii dau 600 de euro pentru ca el poate sa imi obtina o pedeapsa cu suspendare, in asa fel incat sa nu stau la inchisoare. Pentru ca eram si baut cand am avut accidentul, avocatul Taranu mi-a spus ca este mai greu de obtinut suspendarea si, ca sa fiu sigur ca am castig de cauza, trebuie sa ii mai dau inca 200 de euro&#8221. Piticaru a platit din banii imprumutati de la parinti cu mana cumatrului sau, Constantin Bejan (plecat acum in Italia, la munca), el fiind cu mana ghipsata din cauza accidentului. „Cumatrul meu a numarat 800 de euro din hartii de cate 50, iar pentru asta avocatul Anghel Taranu nu mi-a taiat nici o chitanta&#8221, a adaugat Piticaru. De remarcat este faptul ca intre avocat si client nu exista nici un contract de asistenta juridica. Cel putin asa sustine Ferent Piticaru. „Nu am incheiat cu avocatul Taranu nici un contract, singurul lucru pe care mi l-a dat fiind o imputernicire avocatiala. Eu nu am semnat nici o hartie la avocatul Taranu&#8221, a precizat Piticaru. Cu toate acestea, Anghel Taranu a participat la 7 sau 8 termene, pentru restul fiind ori plecat ori la alte instante.

Cate 200 de euro pentru procuror

Pentru a fi sigur ca va obtine rezultatul scontat, Ferent Piticaru a facut intocmai dupa spusele avocatului pe care il platise sa ii reprezinte interesele. Tocmai de aceea, la una din intalnirile cu avocatul sau, Ferent a mai scos din buzunar alte 200 de euro, chipurile pentru mituirea procurorului in asa fel incat solutia sa fie favorabila. „Mi-a spus ca trebuie sa ii dau 200 de euro pe care sa ii dea procurorului care se ocupa de caz in asa fel incat sa fie de partea mea. Bineinteles ca i-am dat, fara sa primesc nici o chitanta in schimb&#8221, a spus Piticaru. Dupa un timp, Ferent Piticaru a mai imprumutat 200 de euro pentru a-i da lui Taranu, bani care ar fi trebuit sa ajunga in cele din urma tot la procurorul prieten cu avocatul. Mai mult decat atat, la una dintre intalnirile dintre avocat sI client, la biroul de avocatura si-a facut aparitia si procurorul care ar fi trebuit sa fie beneficiarul celor 400 de euro. „Eram la avocat intr-o seara sI la un moment dat a intrat un domn de vreo 50-55 de ani. Eu am fost poftit pe hol, iar domnul respectiv a intrat in birou. Dupa cateva minute, respectivul a plecat si mie mi-a spus avocatul ca &laquoVezi? Asta este procurorul care te va ajuta la proces. Am vorbit si problema este ca si rezolvata&raquo. L-am crezut si nu am mai comentat despre acest subiect. De altfel, pe procurorul respectiv l-am vazut la o sedinta de judecata care nu avea nici o legatura cu cazul meu. Oricum, daca l-as vedea, l-as putea recunoaste fara nici o problema&#8221, a completat Piticaru.

Condamnat si cu banii luati

Pe 9 septembrie 2004, Ferent Piticaru, prezent la un nou termen in procesul sau, a aflat din gura avocatei Maria Popovici ca avocatul Anghel Taranu ar fi declarat ca clientul sau ar fi renuntat la serviciile sale. Pus in fata faptului implinit, Piticaru a negat ca acest lucru ar fi fost adevarat si i-a cerut socoteala avocatului sau, caruia iI dadu-se pana la acea data suma de 1.200 de euro. &#8222M-am dus impreuna cu avocata Popovici si l-am intrebat cand am renuntat eu la serviciile lui. El a spus fara sa se uite la mine &laquolasati-ma in pace ca acum nu am timp nici de nevasta-mea&raquo. Atunci doamna avocat a venit cu mine si a cerut un nou termen in locul lui Taranu&#8221, a spus Piticaru. In urma acestei intamplari, Ferent Piticaru a pierdut cauza, fiind condamnat la un an si jumatate de inchisoare, fara suspendare. Dupa recurs, Ferent Piticaru l-a reclamat pe Anghel Taranu la fostul Parchet National Anticoruptie (PNA) pentru luare de mita si trafic de influenta. Numai ca rezolutia venita la PNA i-a fost favorabila lui Taranu, impotriva lui nefiind inceputa urmarirea penala.

Buna ziua si… buna ziua

Si pentru ca acuzatiile aduse de Ferent Piticaru erau atat de grave, ne-am grabit sa il cautam pe avocatul Taranu pentru a-si expune punctul de vedere. Contactat telefonic, avocatul Anghel Taranu a reusit performanta sa dea doar buna ziua. De altfel, pentru ca discutia nu este foarte lunga, o vom reda in totalitate.

&#8222Rep: Buna ziua. Domnul avocat Anghel Taranu?

Avocat Anghel Taranu: Buna ziua.

Rep: Marian Istrate de la Desteptarea va deranjeaza.

A. T.: Nu cred ca avem ce discuta.

Rep.: Avem in posesie o sesizare venita de la un anume domn Piticaru Ferent…

A.T. Buna ziua.&#8221

Dupa acest ultim „buna ziua&#8221, singurul lucru care l-a deranjat si pe avocatul Taranu si pe noi a fost doar tonul de la telefon. In rest&#8230 nimic.Scris de Marian ISTRATE

Populatia de la sate este cea mai oropsita in privinta asistentei medicale. Un doctor are in „parohie&#8221 intre o mie si cinci mii de oameni. Medicii de familie sunt, majoritatea, navetisti, asa ca au program doar cateva ore pe zi, de luni pana vineri. Noaptea si in week-end, bolnavii sunt ai nimanui. In cel mai bun caz, asistenta locuieste in comuna si da consultatii la domiciliu.

Autoritatile sanitare considera o mare reusita acoperirea cu medici a tuturor localitatile din judet. Dar ce inseamna aceasta? Ca in aproape toate comunele judetului este incadrat un medic, iar in restul se asigura asistenta medicala doua sau trei zile pe saptamana prin deplasarea unui doctor de la oras sau dintr-o comuna invecinata. In ultimul caz, consultatiile se dau in mare graba, caci toti bolnavii dau buluc la cabinet in ziua in care vine medicul. Nici in localitatile cu medic &#8222propriu&#8221 bolnavii nu sunt mai favorizati. Cand localitatea are peste 5.000 de locuitori, un medic este prea putin, caci populatia din mediul rural este imbatranita si macinata de boala.

Un medic la mii de bolnavi

La Balcani, doi medici au in grija 8.059 de locuitori. La Blagesti (comuna-problema sub aspect medical si social), sunt doi medici pentru 7.256 de oameni. Unul singur acorda asistenta celor 5.322 de locuitori din Livezi. Comuna Magiresti are 4534 de locuitori si un singur doctor. La Orbeni, este un medic la 4.139 de oameni. La Poduri, sunt doi medici, dar peste 8.000 de locuitori. Si exemplele ar putea continua. Un medic de familie trebuie sa acorde servicii medicale profilactice (supravegherea gravidei, controlul medical anual, imunizari), servicii medicale curative, servicii de urgenta si de suport (eliberare de adeverinte si certificate). In mediul rural isi desfasoara activitatea 139 medici de familie, la un numar de 290.488 de asigurati. La cifra asiguratilor trebuie insa adaugata cea a locuitorilor de la sate care nu au aceasta calitate, dar care au dreptul la pachetul minimal de servicii medicale.

Un coleg inseamna bani mai putini

Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate, Colegiul Medicilor si Directia de Sanatate Publica au stabilit prin protocol ca numarul maxim de asigurati pentru un medic de familie din rural trebuie sa fie 2.000. Zeci de medici au peste 3.000 de asigurati pe lista. Exista chiar si liste de 4 sau 5 mii de oameni. La Motoseni, comuna cu peste 4.000 de locuitori, este medic de familie de peste 5 ani dr. Anne Marie David. „Comuna are vreo 18 catune, ne-a declarat dr. David. In zilele linistite am cam 25 de pacienti. Joia, cand vine farmacia pe la noi, dau cate 50 de consultatii. Norocul meu ca am inceput sa-i cunosc pe oameni. Ca si munca, as avea nevoie de un coleg. Daca este sa impart venitul, nu. Eu sunt platita la numar de asigurati, adica pentru 2.000 de oameni. Ar fi o solutie sa fim stimulati financiar si sa mai pot angaja cel putin o asistenta&#8221. DSP a scos la concurs doua posturi de medic, la Gaiceana si Rachitoasa. Pentru Gaiceana exista un candidat, din Iasi. Pentru Rachitoasa, nu.

Medicii de familie fug de cabinetele de la sate. Venitul mediu brut pe cabinet este de 38 de milioane de lei. Daca se scad impozitul, cheltuielile cu intretinerea cabinetului, salariile angajatilor si costul navetei, medicul nu ramane cu mare lucru. Asa ca tinerii medici prefera sa devina agenti de vanzari pentru firmele de medicamente.Scris de Doina MINCU

Invazia oamenilor politici si a rudelor de politicieni ai puterii in institutiile statului continua cu o inversunare tot mai mare. Cea mai importanta amploare o are politizarea cu reprezentanti ai Partidului Democrat. Dupa ce apropiati ai lui Vasile Nistor, presedintele PD Bacau, au ajuns directori de directii descentralizate, a venit randul esalonului al doilea sa fie infiltrat politic. Si, cand democratii au chiar in propriile camine sotii competente, concursurile devin floare la ureche.

Legislatia nu mai da liber la ocuparea posturilor decat prin concurs, dar si acest filtru s-a dovedit de nenumarate ori o simpla formalitate. Institutia vizata acum de PD este Agentia Regionala de Mediu. Aceasta institutie va gazdui o entitate care se va ocupa de proiecte de mediu finantate de Uniunea Europeana (UE), dupa integrare. Este vorba despre Directia de Management a Instrumentelor Structurale (DMIS), din cadrul Agentiei, dar subordonate direct Ministerului Mediului. Aici au fost scoase la concurs 18 posturi.

Surorile competente

Procedura s-a facut in procedura de urgenta, concursul fiind anuntat doar cu zece zile in avans, fata de 30, cat prevede legislatia pentru cazurile &#8222normale”. Toate bune si frumoase, pana cand doua dintre posturile libere i-au suras deputatului democrat Liviu Miroseanu. Presedintele executiv al PD Bacau nu si-a dorit pentru el sa lucreze la DMIS, ci a gasit persoane suficient de competente chiar in familia sa. Este vorba despre sotia si cumnata deputatului democrat Liviu Miroseanu, adica Evelina Gabriela Miroseanu, respectiv Laurentia Cristina Gabriela. Cele doua sunt surori, Miroseanu avand 33 de ani, cu trei mai multi decat Suru.

Concursul a fost organizat de o comisie venita chiar de la Bucuresti si condusa de Silviu Stoica, director general in Ministerul Mediului. El a negat, pentru DESTEPTAREA, orice interventie politica in favoarea vreunui candidat. &#8222Nu mi s-a dat o tema de casa. Pe mine nu m-a sunat nimeni”, ne-a declarat Stoica.

&#8222Se stia de foarte mult timp ce va urma”

Pe data de 6 martie, s-a desfasurat proba scrisa, iar cei care au obtinut minimum 50 de puncte (din 100 posibile) s-au calificat la interviul programat pentru azi. Evelina Gabriela Miroseanu a candidat pentru postul de sef de birou, fiind admisa cu 66,5 puncte. Pentru un post similar, dar la alt serviciu, a fost admisa si Laurentia Cristina Suru, care a reusit 54,0 puncte. Seful comisiei de examen, Silviu Stoica, ne-a spus ca frauda ar fi imposibila, testele fiind de tip grila. Stoica a mai declarat ca intelege suspiciunea creata in jurul reusitelor rudelor deputatului PD, dar a sustinut ca nu a cunoscut dinainte niciun candidat.

Contactat telefonic, sotul si cumnatul candidatelor, deputatul Liviu Miroseanu, nu s-a declarat surprins de interpretarea politica a concursului. &#8222Eu personal n-am fost de acord. Era de la sine inteles ca vor aparea discutii. Insa, nu am avut ce face. Au si ele cariera lor. Cumnata lucreaza in Agentia de Protectia Mediului de peste zece ani, iar sotia mea de aproximativ sapte ani la Protectia calitatii apelor. Nu am avut ce sa le spun. Probabil le-a venit usor. E o legislatie pe care lucreaza de ani de zile”, ne-a explicat deputatul democrat Liviu Miroseanu. Sotia acestuia a precizat ca in favoarea ei nu s-ar fi facut interventii. &#8222Indiferent de rezultat, vreau sa-mi demonstrez mie ca pot”, a mai spus Evelina Gabriela Miroseanu.

Ea a recunoscut ca, intr-un fel, a fost avantajata fata de alti candidati. &#8222De concurs, am aflat acum doua saptamani. Dar, lucrand in sistem, se stia de foarte mult timp ce va urma”, ne-a mai spus sotia deputatului.

Miza pentru posturile din DMIS este enorma, intrucat, in perioada 2007-2013, UE va aloca Romaniei fonduri structurale de peste patru miliarde de euro. Sumele vor fi acordate pe proiecte, de a caror desfasurare va raspunde chiar Directia asaltata de candidatele PD.

Femeile de la PD au facut o pasiune pentru scaune inalte

Sotiile politicienilor de la PD Bacau sau oricine a avut o legatura mai mult sau mai putin de rudenie cu acestia si-au facut o obisnuinta sa acceada in functii cheie si bine platite de la buget. Numai cine n-a vrut nu s-a cocotat pe un fotoliul de sef de institutie publica. Debutul a fost unul in forta. Dupa castigarea alegerilor, Tudorita Lungu, una dintre apropiatele lui Vasile Nistor a fost numita director la Directia Apelor Siret. A urmat sotia altui lider PD, consilierului municipal Adrian Popescu. Mihaela Popescu a ajuns director general la Directia Judeteana de Sanatate Publica. Nici sotia lui Constantin Draganuta, Viorica, nu s-a putut abtine. Pentru ca nu a putut trece peste Maria Tioc, s-a multumit si cu o functie mai mica, dar pe unde trec foarte multi bani publici, cea de director executiv adjunct (Contractari) la Casa de asigurari de Sanatate Bacau.Scris de Catalin BEJAN / Florin POPESCU

Politistii judiciaristi nu au fost lipsiti de activitate nici pe timpul lui Ceausescu. Atunci cand nu aveau un caz de rezolvat, judiciaristii pazeau recoltele. Comunistii nu mediatizau crimele, ca nu cumva &#8222tovarasii” sa-si schimbe impresia despre regimul dictatorial.

Si inainte de 1989 existau violuri, talharii ori crime ingrozitoare. Numai ca in acea perioada nu trebuia sa stie multa lume despre ele. Comunistii nu doreau popularizarea acestor infractiuni cu violenta, pentru ca oamenii sa nu-si piarda increderea in regimul dictatorial. Bacauanii rareori auzeau de omoruri, ori de alte grozavii si numai prin filiere neoficiale. Insa nici in &#8222epoca de aur”, politistii judiciaristi nu erau lipsiti de activitate. Rareori se intampla sa &#8222someze”. &#8222Pe vremea lui Ceausescu, judiciaristii aveau doua preocupari, isi aminteste comisarul sef Emil Morosanu, seful Politiei Municipale Onesti. Muncile agricole si cazurile cu violenta. Cand nu aveam vreun dosar de rezolvat, trebuia sa supraveghem ogoarele, ca nu cumva vreun satean sa indrazneasca sa fure stiuleti sau mai stiu ce alte produse agricole”. Atunci cand aparea un caz, politistii erau pe baricade 24 de ore din 24. Daca nu se stia cine-i autorul crimei si exista un cerc de suspecti in localitatea de domiliciu a victimei, atunci judiciaristii nu paraseau zona saptamani intregi. &#8222Nu aveam voie nici macar sa mergem acasa sa ne luam schimburi, povesteste inspector pr. Constantin Vlad, judiciarist la Politia Onesti. Cu mancarea trebuia sa ne descurcam. Imi amintesc ca la un caz de omor in localitatea Gura Vaii ne-am hranit cateva zile doar cu visine”. Mijloacele de &#8222lucru” utilizate de politisti in regimul comunist nu difera foarte mult de cele din ziua de astazi. &#8222Toti criminalii fac cate o greseala. Nu exista crima perfecta. Politistii trebuie sa afle unde a gresit suspectul. Intotdeauna trebuie sa te pui in pielea individului respectiv, pentru a afla cum a gandit si unde ar putea fi „, mai spune comisarul sef Emil Morosanu. Politia bacauana nu duce lipsa de judiciaristi buni, chiar daca in momentul de fata mai sunt cazuri de omor sau talharie ramase cu autori necunoscuti. Se stie ca unele dosare si-au gasit rezolvarea, chiar si dupa cativa ani de la comiterea infractiunii respective.

Un copil si-a hacuit tatal si l-a aruncat in Trotus

Anul 1987. Intr-o dimineata de martie, la Politia Onesti s-a prezentat Maria L. insotita de fiul ei. Un copil firav ca un lujer. Pustiul, in varsta de 15 ani, a facut o declaratie socanta. Fara nici un pic de emotie, el a spus politistilor ca si-a omorat tatal, l-a transat, l-a pus in saci si l-a aruncat in Trotus. Politistii au crezut ca este vorba de o farsa a baiatului, insa acesta a insistat ca spune adevarul. In locuinta Mariei L. nimic nu arata ca s-a petrecut o crima atat de sadica. Numai ca, atunci cand au ridicat patul dintr-o incapere, politistii au dat peste o balta imensa de sange. Mai mult, copilul le-a pus la dispozitie si satarul, cu care spunea ca a ciopartit trupul tatalui sau. In acel moment, pentru judiciaristi a fost limpede ca minorul nu minte. Dupa ce i s-a acordat atentia cuvenita, copilul a povestit politistilor ca barbatul obisnuia sa o bata pe mama sa, pana cand aceasta lesina de durere. In ziua respectiva nu a mai suportat sa o vada pe femeie calcata in picioare si a sarit asupra tatalui sau. L-a omorat cu satarul, dupa care pur si simplu l-a hacuit. Bucatile din trup le-a pus in doi saci, pe care i-a aruncat in Trotus. Capul barbatului a ajuns la ghena de gunoi. Judiciaristii au apelat la pompieri, pentru a descoperi in rau ce mai ramasese din cadavru. Toate eforturile insa s-au dovedit zadarnice. Peste cateva zile s-au recuperat doar un picior si o bucata dintr-un brat. Membrele respective se oprisera intr-un stavilar de pe Trotus. Mai dificil a fost insa sa recupereze capul victimei. Pustiul sustinea ca l-a pus intr-un tomberon de gunoi, insa politistii nu au gasit nimic acolo. Atunci s-a dat mobilizarea generala si s-a luat la verificat rampa de gunoi a Onestiului. Judiciaristii au avut noroc. In timp ce &#8222filtrau” gunoiul a aparut un caine, care ducea un cap in gura. Era al barbatului omorat de fiu. Fiind minor, baiatul a fost internat, pentru o perioada de cinci ani, intr-un centru de reeducare. Justitia s-a dovedit destul de blanda cu el, dar nu si destinul. Dupa ce s-a eliberat, criminalul a fost, din joaca, intepat cu un cutit de unghiera chiar in zona coloanei vertebrale. A ramas paralizat pe viata. Si astazi este dependent de carucior si de mama sa.

Ucigas de batrane

Jenita A., in varsta de 87 de ani, din localitatea Dumbrava, comuna Gura Vaii, este descoperita moarta in propria casa. Suntem in vara lui 1987. Batrana fusese legata de un scaun, iar pe corpul sau se vedeau urme de lovituri. Din casa lipseau 700 de lei, (pe care octogenara ii tinea intr-un borcan), niste cuverturi, branza si cateva bucati de sunca. Politistii nu aveau prea multe variante. Abia dupa ce la capataiul patului victimei au descoperit cateva mucuri de tigari au constituit un cerc de suspecti. Inca de la bun inceput, in el a intrat Vasile B., pe atunci in varsta de 22 de ani. Tanarul nu avea o reputatie foarte buna in sat si, pe deasupra, era si fumator de tigari cu filtru. La scurt timp dupa ce a fost luat la ochi, judiciaristii i-au facut o vizita la domiciliu. Aici au descoperit cateva mucuri de tigari si imediat s-au comparat amprentele cu cele de pe resturile descoperite in casa femeii ucise. Erau identice. Vasile nu s-a opus arestarii. El a recunoscut ca i-a facut o &#8222vizita” batranei, insa se astepta sa fie cercetat pentru furt. Nu stia ca babuta murise. Cand s-a facut reconstituirea si a vazut doliul de la usa, a avut un soc. &#8222M-ati tras pe sfoara, ca baba-i moarta”, doar atat le-a spus politistilor. A primit 22 de ani de inchisoare. Dar criminalul a avut noroc. In anul 1988 a prins un decret de gratiere dat de Ceausescu, iar in 1993 era liber. Ca in 1997 sa omoare iarasi o batrana. Vasile B. stia foarte bine ce inseamna sa fii privat de libertate pe o perioada indelungata si a incercat sa scape de cadavru. L-a ascuns in albia unul parau, sub o gramada de pietre. A fost insa arestat pentru o talharie si atunci a povestit ca nu este strain de disparitia Mariei T., de 74 de ani. I-a condus pe politisti la locul unde a ingropat victima. In momentul de fata, Vasile B. este inca dupa gratii.Scris de Lili ADOCHITEI