@ A murit inecat in Bistrita

Disparitia omului de afaceri Vasile Pavel, in varsta de 55 de ani, director la SC Medical Test, a pus pe jar nu numai politia, ci si jandarmii si pompierii. Barbatul a fost vazut, ultima oara, in ziua de 31 martie, iar de atunci familia nu a mai stiut nimic de el. Pentru ca existau informatii ca barbatul a apelat la un taximetrist sa-l duca in zona canalului de fuga de pe Bistrita, iar un alt taxi l-a transportat de acolo spre oras, anchetatorii au luat in calcul si ipoteza unui suicid prin inec. Ca urmare, in ziua de 7 aprilie, politistii de la Sectia 2 au solicitat sprijin la Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta &#8222Mr. Constantin Ene” al Judetului Bacau. Sambata, 8 aprilie, 3 scafandri de la ISUJ Iasi au luat la scotocit lacul de acumulare si zona Uzinei Electrice. Dupa patru ore de cautare, echipele au batut in retragere. Nu s-au gasit ramasitele pamantesti ale lui Vasile Pavel, ci ale unei femei din Buhusi, aflata si ea pe lista disparutilor. Pe 12 aprilie, canalul de fuga al Bistritei a fost rascolit a doua oara, pentru a gasi eventualele ramasite pamantesti ale omului de afaceri bacauan. Familia disparutului o solicitat oprirea, pentru cateva minute, a Uzinei Electrice, in asa fel incat scafandrii adusi de la Hidroconstructia Piatra Neamt sa poata cauta linistiti in Bistrita. Nici cea de a doua incercare nu a avut succes. Din cauza apei reci, scafandrii nu au reusit sa-si faca datoria ca la carte. Ieri dimineata, pe la ora 3.00, Uzina Electrica a fost oprita iarasi pentru cateva minute. In acest interval de timp, unul dintre salariati a observat la gratare un cadavru. Omul a anuntat imediat politia. In momentul in care oamenii legii au ajuns la Letea Veche au si identificat cadavrul: Vasile Pavel. Ramasitele pamantesti au fost transportate la morga si tot ieri s-a facut necropsia. &#8222Cauza decesului este asfixia mecanica prin inec”, declara dr. Marcel Badara, seful Laboratorului de Medicina Legala Bacau. &#8222Asupra cadavrului nu s-au gasit urme de violenta. Nici macar semne de boala nu am gasit. Vasile Pavel a fost un om sanatos”. Legistul sustine ca ramasitele pamantesti ale omului de afaceri au stat in apa mai bine de doua saptamani. Totodata, politistii au constatat ca nu lipseste nimic din tinuta decedatului. Acesta a sfarsit cu lantul de aur la gat si verigheta pe deget. S-au gasit chiar si bani in buzunar. Ultimul cuvant in acest dosar il vor avea procurorii de la Parchetul de pe langa Judecatoria Bacau.Scris de Lili Adochitei

Inalt Prea Sfintia Sa Ioachim Bacauanul a oficiat ieri slujba de sfintire a sediului Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC). Seful Directiei, Sorin Brasoveanu, impreuna cu alti membri din conducere, dar si un sobor alcatuit din patru preoti si cativa cantareti l-au asteptat pe IPS Ioachim, care a fost primit in mod traditional, cu paine si sare, de doi tineri imbracati in port national. Dupa ce a salutat si a binecuvantat pe toti cei prezenti, Ioachim Bacauanul, impreuna cu preotii, au tinut o frumoasa slujba si au sfintit toate incaperile sediului DGASPC. Soborul s-a deplasat apoi la sediul Directiei pentru persoane adulte din strada Marasesti care, de asemenea, a fost sfintit. „Suntem foarte multumiti ca ne-a ajutat Dumnezeu sa facem prima sfintire a sediului chiar in Saptamana Patimilor. Intreg personalul Directiei a apreciat slujba&#8221, a declarat Alina Iftodi, purtatorul de cuvant al DGASPC.Scris de Razvan Sendrea

Spitalul Judetean de Urgenta Bacau(SJU) a incheiat bilantul financiar contabil pe primul trimestru al acestui an cu o pierdere de 9 miliarde de lei vechi. Aceasta suma a fost prezentata de directorul economic al SJU, Teofil Rosu, cu prilejul vizitei deputatului Mircea Ifrim, presedintele comisiei de sanatate. Astfel, conform lui Teofil Rosu, vinovat de aceasta neplacuta situatie se face sistemul de decontare a serviciilor medicale. „De mai bine de doi ani avem aceasi norma, atat pentru cazurile operate, cat si pentru cazurile ponderate, in care pacientul a fost externat fara sa fie nevoie de interventie chirurgicala. Cu 8 milioane de lei vechi pe caz operat ne situam pe ultimele cinci locuri din tara. Perspectivele sunt la fel de sumbre.Noul contract cadru nu a mai fost semnat, cel vechi s-a prelungit la inceputul acestui an cu inca sase luni, existand zvonuri ca va fi din nou amanat pana la sfarsitul anului&#8221 a tinut sa precizeze Teofil Rosu. Din datele puse la dispozitie de conducerea spitalului rezulta ca, in acest an, cheltuielile cu personalul au crescut cu o medie de 40 de procente, in timp ce costurile utilitatilor au cunoscut o crestere de 25 de procente. Pentru o mai buna intelegere a sistemului, doctorul Leonard Rosu, directorul general al spitalului, a prezentat un caz concret: „Pentru un cazul rezolvat, casa de asigurari plateste numai patul si medicatia, dar bolnavul operat are nevoie si de plasa sau suruburi, care nu sunt decontate. De aceea apar problemele. Si, exemplele pot continua. Asa ca nu ne ramane decat sa asteptam efectele &#8222binefacatoare” ale pachetului de legi reformatoare pe care le-a promovat cu atata anversunare ministrul Nicolaescu&#8221, a conchis Rosu.Scris de Cristi Aioanei

Secretarul de stat Vasile Nistor este acuzat de Bogdan Ghica, fostul sau partener de afaceri, ca face presiuni in stil mafiot. Ghica declara ca in 2004 Nistor l-ar fi amenintat pentru prima oara, iar in 2006 ca ii va plati &#8222intr-un mod mafiot”. Nistor neaga prima acuzatie, care din cate se pare a fost deosebit de dura, dar o recunoaste partial pe a doua.

Conflictul dintre Vasile Nistor si Bogdan Ghica incepe oficial in iulie 2004. Pana atunci pe cei doi ii lega atat aparteneta la acelasi partid, PD, cat si o afacere inceputa din 1999. Ghica, Nistor si un al treilea lider din PD, Constantin Draganuta, erau parteneri la restaurantul &#8222Moara”. Din cate se pare, primii doi au decis sa-l excluda pe Ghica din afacere. Primul pas a fost facut in iulie 2004, prin decizia de a-l demite din functia de administrator al restaurantului. &#8222Le-am cerut celor doi fosti parteneri sa ies din afacere. Sa-mi dea banii pentru partile sociale pe care le aveam la SC Sotis SRL, pentru a putea incepe o noua afacere. Detineam 25 la suta. Iar spatiul in care functioneaza restaurantul si inca un spatiu fusesera cumparate in leasing, in perioada in care eu ma ocupam de Moara. De fapt, decizia de a ma exclude din afacere au luat-o imediat dupa achitarea contractului. Pana in noiembrie, nici Draganuta, nici Nistor nu au mai vrut sa se intalneasca cu mine, sa discutam. La sfarsitul lunii noiembrie 2004 mi-au propus sa lamurim lucrurile pe 1 iunie 2005. In ianuarie nu au raspuns la invitatia pentru conciliere”, ne-a povestit Bogdan Ghica. A urmat un proces, care a durat un an si cateva luni, pierdut la toate instantele de Nistor si Draganuta. Conform expertizei, Bogdan Ghica trebuia sa primeasca 200 de mii de euro. A urmat o intalnire intre cei trei fosti parteneri pentru stabilirea modalitatii de plata. &#8222Ne-am intalnit dupa atata timp. Nici nu ne-am dat jos din masina. Pe Constantin Draganuta il interesa cum se face plata, iar Vasile Nistor mi-a aruncat o amenintare care m-a pus pe ganduri. Mi-a spus ca eu am castigat procesul si banii intr-un stil mafiot si tot asa o sa-mi plateasca”, ne-a declarat Ghica. &#8222Suma pe care instanta a decis ca trebuie sa o incasez este mult sub valoarea reala a spatiilor. Acolo sunt aproximativ 600 de metri patrati construiti”, a continuat Bogdan Ghica.

Prima amenintare

Din cate se pare, Nistor nu era la prima amenintare de acest gen. &#8222Prima oara m-a amenintat, cand am decis sa ies din firma, in iulie 2004. Acum pentru ca m-a amenintat a doua oara, incep sa-mi fac probleme pentru mine si familia mea”, a mai declarat Bogdan Ghica. El mai sustine ca presiunile lui Nistor nu s-au limitat doar la aceste amenintari. &#8222Cat timp ma judecam cu el, mi-a facut plangere penala pentru evaziune fiscala, spalare de bani si inselaciune. Am fost cercetat, iar de Craciun am primit &#8222NUP” (neinceperea urmaririi penale). Acum iar mi-a facut plangere penala pe legea 31. Face si presiuni asupra ospataritelor de la Moara sa mearga la Politie si sa dea declaratii mincinoase despre mine”, a continuat Ghica.

Nistor neaga pe jumatate

Vasile Nistor neaga ca l-ar fi amenintat &#8222in stil mafiot” pe fostul sau partener de afaceri. &#8222Fugi domnule de aici. Am sa-l trag in penal. Sa aduca dovezi. E o problema intre doi parteneri. Va raspunde in fata lui Dumnezeu. Eu nu l-am cautat de doi ani si jumatate”, a fost prima reactie a secretarului de stat la auzul acuzelor care i-au fost aduse. El nu recunoaste ca l-ar fi amenintat pe Bogdan Ghica in 2004. Si-a amintit insa de ultima intalnire cu acesta. &#8222Cand i-am spus ca a rezolvat procesul in stil mafiot m-am referit la modul in care s-a facut expertiza. La faptul ca judecatorul nu a admis si o a treia expertiza care sa decida suma. O sa reclam si la Consiliul Superior al Magistraturii aceasta situatie. Le voi face plangere la amandoua judecatoarele. La asta m-am referit ca voi raspunde la fel, si la diferenta de la 120 de mii de euro, atat cat i-am oferit noi, pana la 200 de mii de euro, cat a obtinut in urma expertizei lui”, ne-a declarat Vasile Nistor, care a tinut sa precizeze ca a achitat banii stabiliti de instanta.

Scris de Catalin Bejan

Justitia bacauana a parafat, printr-o decizie civila, expropierea fortata a unui imobil in baza unei decizii administrative. Cladirea in cauza este &#8222Gradinita Letea” si este in proprietatea societatii cu acelasi nume. Conducerea firmei a dovedit asta printr-o serie de acte considerate &#8222garantate” de Constitutie. Titlul de proprietate, incheierea de intabulare aferenta acestuia, extrasul de carte funciara care mentioneaza ca proprietar SC Letea SA, lista cladirilor – anexa la contractul de privatizare, sunt doar cateva dintre &#8222probele” administrate in proces de SC Letea SA. La acestea s-au mai adaugat si adresele AVAS-ului si Ministerului Educatiei, acte care certifica, de asemenea, faptul ca firma bacauana are in proprietate imobilul respectiv. In 2005, in plin scandal mediatic provocat de refuzul administratiei Stavarache de a evacua imobilul si de a muta gradinita in alta cladire, Consiliul Local adopta o Hotarare care parafeaza expropierea SC Letea SA si trecerea gradinitei in domeniul public. Societatea ia decizia de a actiona in judecata forul legislativ local pentru anularea hotararii respective. Pe 13 aprilie 2006, Curtea de Apel Bacau emite decizia civila 313 prin care se refuza practic anularea HCL nr.65/2005. Conducerea societatii bacauane considera solutia nelegala. &#8222Consideram ca asistam la producerea unui precedent foarte periculos pentru practica judiciara viitoare, prin decizia pronuntata in cazul de fata legitimandu-se practic posibilitatea abuziva si total nelegala de expropiere fortata a unui bun proprietate privata in urma unui simplu act administrativ, fapt total regretabil in contextul integrarii in Uniunea Europeana”, a declarat Manea Avramescu presedintele Consiliului de Administratie al SC Letea SA. El a mai precizat ca in functie de motivele invocate de instanta, dupa redactarea hotararii, SC Letea SA va initia o cale extraordinara de atac pentru desfiintarea acesteia. Scris de Catalin Bejan

@ Bacauanii nu mai vor sa fie donatori pentru 200.000 lei

Nu multi bacauani mai doneaza sange, iar majoritatea o fac din cauza saraciei. &#8222Ma gandesc si la cei pe care ii pot ajuta cu sangele meu, dar in primul rand ma gandesc la mine si la familia mea. Sunt somer, iar bonul de masa rezolva in parte problema mesei de Pasti”, spune Aurel P., de 42 de ani, din Bacau. Pana la a cincea donare se acorda un bon pentru alimente in valoare de 200.000 lei, dupa care persoanele ce renunta periodic la 400 grame de sange primesc un tichet valoric de 600.000 lei. Daca cei mai multi donatori se bucura pentru o sacosa cu alimente, mai sunt persoane care doneaza sange din spirit umanitar. &#8222Am inteles de la medicii care o opereaza pe sora mea ca este criza, asa ca am venit sa donez. Nu am mai dat sange pana acum, dar cred ca voi mai face acest lucru&#8221, spune Aurelia J. din Odobesti. Pe aceasi lungime de unda s-a aflat si Maria A. de 78 de ani, din Bacau, o clienta fidela a centrului.”Vin de 5-6 ori pe an sa donez sange. Am fost operata de colon in urma cu trei ani si am simtit pe propria piele ce inseamna o picatura de sange, atunci cand ai mare nevoie de ea. De atunci m-am hotarat ca de cate ori starea de sanatate imi permite, sa vin sa dau sange”. Chiar daca nu se poate vorbi de o criza, in momentul de fata rezerva de sange a spitalului este scazuta. „Am avut doua saptamani in care ne-a lipsit cu desavarsirea grupa O. De obicei, inainte de sarbatorile pascale aveam in medie cam 40 – 45 de donatori pe zi. Anul acesta abia daca au venit 15 &#8211 20 de persoane. Maine (n.r. astazi) ne vom deplasa la Moinesti pentru o campanie de recoltare, sper sa avem cel putin 70 – 80 de donatori. Fiecare picatura de sange conteaza!&#8221 a tinut sa precizeze asistenta sefa a Centrului de Transfuzii Sanguine Bacau, Maria Avram.Scris de Cristi Aioanei

Furnizorii de servicii medicale nu pot intra in contract cu Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate (CJAS) daca nu detin o polita de asigurare pentru malpraxis. Aceasta s-a introdus abia

de patru ani, suficienti insa pentru a aduce castiguri fabuloase societatilor de asigurari agreate sa o incheie. In judetul Bacau nu s-a platit inca nici o despagubire unui pacient. La inceputul anului 2005, s-au batut pentru cascaval 12 firme de asigurari. Miza este mare, caci exista mari sanse ca, la sfarsitul anului, &#8222cascavalul&#8221 sa ramana intact. Argumentul este unul singur, dar solid: pana acum, nici un bacauan nu a fost despagubit ca victima intr-un caz de malpraxis, desi plangerile nu lipsesc la Colegiul Medicilor. &#8222Avem foarte multe reclamatii care au drept cauza comportamentul cadrelor medicale, modul in care pacientii au fost tratati in unitatile sanitare, ne-a declarat dr. Elena Antoaneta Stanga, presedinte al C M. Nu stiu sa fi luat vreun pacient despagubire. Intr-un singur caz am dat niste acte la politie, dar nu este finalizat. Ca medic, am incheiat asigurare. Sunt convinsa ca am dat bani degeaba&#8221.

Smecherii si birocratie

Daca, in Occident, un caz de malpraxis este mana cereasca pentru un avocat, la noi reclamatiile sfarsesc, in cel mai bun caz, cu o intelegere intre parti. De altfel, chiar Legea malpraxisului lasa porti largi de scapare pentru cadrele medicale sau unitatile sanitare reclamate, caci personalul medical nu este raspunzator pentru daunele si prejudiciile aduse cand acestea se datoreaza conditiilor de lucru, dotarii insuficiente cu echipament de diagnostic si tratament, infectiilor nosocomiale, efectelor adverse, complicatiilor si riscurilor in general acceptate ale metodelor de investigatie si tratament, viciilor ascunse ale materialelor sanitare, echipamentelor

si dispozitivelor medicale si substantelor medicale si sanitare folosite. Cu alte cuvinte, destui tapi ispasitori. &#8222Nu am avut pana la aceasta data vreun caz de malpraxis demonstrat si in care noi sa fim obligati la plata despagubirii, cel putin in cazul Bacaului. Exista un proces pe rol la Tribunalul Bacau unde se judeca un posibil caz de malpraxis. Este vorba de un asistent care este acuzat ca se face vinovat de decesul unui pacient. Acesta a scos bolnavul din spital fara consimtamantul doctorului, l-a transportat cu propria masina la un alt spital din tara, nu a avut nici macar consimtamantul familiei si a avut ghinionul ca acesta sa moara in masina sa. Eu cred ca aici este vorba mai mult de un caz penal, decat de un caz de malpraxis&#8221, a precizat Gheorghe Carlan, director societate de asigurari.

Strop cu strop spre profit de miliarde

Sumele de plata sunt mici, individual, intre 10 euro pentru un asistent si 150 de euro pentru un chirurg (pe an). &#8222Anul acesta, SANITAS a platit asigurarile tuturor membrilor sai din Spitalul Judetean de Urgenta (60 de milioane lei), Spitalul de Pediatrie, Spitalul de Pneumoftiziologie si Spitalul Comanesti. In celelalte spitale, salariatii si-au platit singuri prima de asigurare&#8221, ne-a declarat Aurel Cretu, lider de sindicat. In judet sunt peste 300 medici de familie, dintr-un foc peste 6.500 euro pentru asiguratori. Miile de cadre medii au cotizat cu cate 10 euro. Medicii specialisti au platit peste 30 euro fiecare, iar chirurgii si stomatologii, aproape 60 de euro fiecare. La aceste sume se adauga sutele de euro platite de fiecare spital. Tragand linia, rezulta miliarde de lei in buzunarele firmelor de asigurari, un profit de invidiat de pe urma celui mai avantajos tip de polita. Scris de Doina Mincu Claudiu Banea

@ Zona Metropolitana va aduce bani si capital politic

Angela Bogea, presedinte al organizatiei judetene a PRM Bacau, a organizat ieri o conferinta de presa cu privire la proiectul &#8222Zona Metropolitana Bacau”. &#8222Avand in vedere ultimele declaratii ale prefectului Gabriel Berca, subprefectului Nicolae Olaru si primarului Romeo Stavarache, tin sa fac urmatoarele precizari. Paternitatea Zonei Metropolitane a apartinut si va ramane in continuare consilierului judetean PRM Codruta Arvinte. Si, pentru a nu mai da apa la moara afirmatiei unora ca ea fost impinsa in fata de PSD, precizez ca PSD si celelalte forte politice nu au avut nici un aport la acest proiect&#8221. A trecut un an de la lansarea proiectului, timp in care Codruta Arvinte a convins 16 consilii locale (CL) sa aprobe, de principiu, intrarea in Zona. Singurul care a amanat mereu a Romeo Stavarache, primarul Bacaului. In ultima sedinta a CL, Stavarache a venit cu alt proiect &#8222mai bun”. Proiectul nu fusese, insa, adaptat la Bacau, toate datele referindu-se la Oradea si la comunele oradene. Ca sa spele rusinea, Romeo Stavarache l-a invitat pe Adrian Hotnog, care a lucrat la studiul pentru Oradea, sa prezinte proiectul si sa inchida gura ziaristilor. Actiunea a scos in evidenta miza politica a Zonei Metropolitane. CJ Bacau trebuia eliminat din &#8222Zona&#8221, iar coordonarea, preluata de Stavarache, ca primar al celei mai mari unitati administrative din Zona. Este ceea ce a intarit ieri subprefectul Olaru. &#8222Nu pot fi egale Bacaul si Letea Veche, avantajul real fiind al comunei”. Gabriel Berca a fost si mai transant: &#8222CJ Bacau nu poate participa la luarea deciziilor si la conducerea Zonei Metropolitane. CJ poate sa sprijine, dar nu sa dirijeze ca la Apa Serv”. Angela Bogea sustine ca PRM i-a dat un termen lui Romeo Stavarache. &#8222Ca urmare a promisiunii de la dezbaterea publica, am hotarat sa intrerupem strangerea de semnaturi, pentru a vedea cum se va ocupa primarul de aceasta problema&#8221. Ea afirma ca toti incearca acum, dupa ce ideea Zonei Metropolitane a prins contur, sa o transforme in capital politic. &#8222Vom astepta sa vedem ce se intampla si dupa un termen stabilit de PRM, daca nu se va intampla nimic, vom relua in forta strangerea de semnaturi si vom introduce o actiune cetateneasca in CL, a declarat Bogea. Vreau sa le atrag atentia factorilor care au politizat acest proiect sa se gandeasca intai la interesul comunitatii si apoi la interesele de partid&#8221. Presedintele PRM a aratat ca in proiectul Legii 215 modificate e prevazut ca Guvernul sa sprijine cu bani, prin CJ, dar

separat de bugetul CJ, unitatile administrative care se asociaza. Ea sustine ca exista riscul, din cauza poilitizarii si tergiversarii, ca Bacaul sa piarda aceste fonduri.

Scris de Silvia Patrascanu