Procurorii DNA, Serviciul Teritorial Bacau, au finalizat in 2004 urmarirea penala si au dispus trimiterea an judecata a trei nume celebre din lumea afacerilor bacauane, in speta Constantin Bojescu, Manuela Iuliana Bojescu si Iosif Grigore. Acestia au fost acuzati prin rechizitoriul intocmit de procurorii DNA ca, an doar doua zile, au contractat si obtinut credite bancare an valoare totala de 26,5 miliarde lei de la unitati bancare diferite, schimband, ulterior, destinatia celei mai mari parti dintre acestea.

In urma cercetarilor, procurorii au ajuns la concluzia ca banii luati pe credit au fost folositi pentru a pune mana pe tot ceea ce insemna la vremea respectiva SUBEX. De altfel, sotii Bojescu erau direct interesati sa obtina controlul asupra SUBEX, fie prin cumpararea actiunilor de catre firme apartinand rudelor sau prietenilor apropiati, fie prin rascumpararea propriilor actiuni detinute la societatea din Bacau. antrucat resursele financiare proprii nu erau suficiente pentru cumpararea de actiuni SUBEX, familia Bojescu a contractat credite bancare pentru achizitionarea acestora, schimband destinatia pentru care au fost acordate. Suma totala care a fost utilizata an acest scop se ridica la aproape 9,4 miliarde lei.

Prima linie de creditare &#8211 un inceput cu dreptul

La data de 16 decembrie 2002, societatea SUBEX SA Bacau a beneficiat de o linie de credit pentru activitate curenta an valoare de 10 miliarde lei, solicitarea fiind depusa de Constantin Bojescu si Iosif Grigore la Sucursala din Bacau a Bancii &#8222Ion Tiriac&#8221. Din aceasta suma, 3,5 miliarde lei au fost virati, an avans, catre AGRICOLA INTERNATIONAL, urmare unui contract ancheiat cu SUBEX, al carui obiect era vanzarea-cumpararea de produse agricole. an realitate, contractul intervenit antre cele doua societati era menit sa justifice bancii o suma de bani ce trebuia transferata operativ, destinatia finala a acestei sume fiind cumpararea de actiuni SUBEX. Pentru banii primiti an avans, AGRICOLA INTERNATIONAL Bacau nu a antocmit facturi fiscale. antreaga suma a fost virata an aceeasi zi an contul SC AGROVITAM SRL (o firma din grupul lui Bojescu), cont deschis la Banc Post SA Bacau. an cursul cercetarilor s-a ajuns la concluzia ca tranzactia dintre cele doua societati a fost ancheiata formal pentru a justifica eventuale raporturi juridice si a crea unitatilor bancare o aparenta legalitate a relatiilor contractuale. De altfel, contractul comercial intervenit antre AGROVITAM si SC AGRICOLA INTERNATIONAL a fost folosit pentru obtinerea creditului an valoare de 10 miliarde lei. Cu banii astfel obtinuti, sotia lui Bojescu, an calitate de reprezentant al AGROVITAM, a pus mana pe actiuni de la SUBEX.

Repetitia &#8211 mama invataturii

Tot la data de 16 decembrie 2002, AGROVITAM SRL a solicitat Sucursalei Banc Post SA Bacau acordarea unui credit an valoare de 4,5 miliarde lei pentru achizitionarea de marfuri an vederea diversificarii si cresterii activitatii economice, banii fiind folositi an totalitate pentru cumpararea de actiuni apartinand SUBEX SA. Numai ca, Manuela Bojescu a plimbat suma obtinuta din credit prin conturile mai multor societati controlate de familia Bojescu, pentru a-i putea transfera, an final, antr-un depozit colateral deschis la sucursala Bacau a Unicredit Romania, pentru emiterea unei scrisori de garantie bancara an vederea cumpararii de actiuni SUBEX.

&#8222Experienta&#8221 si-a pus amprenta

an ziua de 18 decembrie 2002, an doar trei minute, SUBEX SA a virat, prin 12 ordine de plata, suma de aproape 6 miliarde lei. Banii faceau, ansa, parte dintr-un credit bancar de 12 miliarde lei obtinut, cu o zi an urma, de la aceeasi unitate bancara de catre SUBEX, pentru plata stocurilor de materii prime, materiale si combustibil. La interval de numai o jumatate de ora, banii au fost returnati catre SUBEX, cu alte 12 ordine de plata emise an doar 4 minute. Cu toate ca transferul produselor antre cele doua societati a fost numai scriptic, SUBEX a antocmit note de intrare-receptie a acestora dupa returnarea fictiva, antrucat urma sa justifice investitia facuta din creditul bancar. Unul dintre documentele obligatorii, si anume &#8221Situatia stocurilor si cheltuielilor pentru care se solicita creditul&#8221 a fost antocmit si semnat de Iosif Grigore, omul de incredere al familiei Bojescu, iar din cuprinsul acestuia rezulta ca &#8222SC SUBEX SA Bacau are de achitat o cantitate de otel an valoare de 6 miliarde lei. Numai ca, la data cand creditul a fost pus la dispozitia societatii din Bacau, fluxul facturilor antre cei doi agenti economici fusese deja anchis, decontarea produselor fiind formala si fictiva. an ziua imediat urmatoare, suma respectiva a fost depusa an depozitul colateral anfiintat la sucursala Bacau a Unicredit Romania, pentru emiterea scrisorii de garantie bancara.

Actiuni SUBEX &#8211 mana cereasca pentru Bojescu

Pe 18 decembrie 2002, concomitent, SUBEX &#8211 reprezentata de Constantin Bojescu, SC DECEBAL SA &#8211 reprezentata de Anisoara Fedeles, o matusa a Manuelei Bojescu, dar si alte societati controlate de familia Bojescu au ancheiat contracte de tranzactionare a actiunilor SUBEX, depunand cereri de subscriere/cumparare, ordine de tranzactionare si scrisori de garantie bancara. Astfel, la data de 10 martie 2003, a devenit posibila achizitionarea unui numar de 1.884.000 actiuni apartinand SC SUBEX SA contra sumei de 10.042.700.000 lei, antreaga suma provenind din executarea scrisorii de garantie. Actionarul majoritar al SC SUBEX SA Bacau a devenit, cu un procent de 54,699%, Manuela Bojescu, prin retragerea tuturor celorlalti membri ai familiei si a societatilor controlate de acestia.Scris de Marian Istrate

Persoanele care primesc ajutor social deoarece se incadreaza in prevederile Legii 416, a venitului minim garantat, nu mai sunt asigurate prin efectul legii, odata cu intrarea in vigoare a Legii asigurarilor sociale de sanatate. „Pentru ca aceste persoane sa figureze ca asigurate si sa fie validate in baza noastra de date, trebuie sa se plateasca de la bugetele locale o contributie lunara pentru ele, ne-a declarat dr. Maria Tioc, director general al Casei Judetene de Asigurari de Sanatate (CJAS). Pana acum era suficient sa primim de la primarii o lista cu beneficiarii Legii 416. Ii introduceam in baza de date si deveneau asigurati&#8221. Primariile vor vira pentru fiecare beneficiar al Legii 416 contributia la Fondul asigurarilor sociale de sanatate, intocmai asa cum o fac pentru angajatii proprii. Pana acum, in fiecare luna, mii de saraci erau invalidati la verificari de catre CJAS intrucat functionarii din primarii neglijau raportarea lor ca beneficiari ai Legii 416. Din aceasta luna, bugetele locale vor fi obligate sa suporte pentru ei contributia la Fondul asigurarilor sociale de sanatate, asa ca numarul dosarelor va scadea, caci beneficiarii vor fi „cernuti&#8221 in functie de banii de care dispun primariile.

Ionel Demsa, viceprimar la Cleja, sustine ca decizia e foarte proasta din cauza ca banii erau si asa putini: &#8222Automat, cei care vor suferi vor fi cetatenii. Eu am 40 de milioane de lei pe luna pentru ajutoare. Din suma asta voi lua de acum 6,5 la suta pentru asigurari, asta inseamna ca beneficiarii vor fi mai putini&#8221. Ionel Demsa afirma ca veniturile proprii sunt mici si ca ajutoarele se platesc din trei in trei luni din suma pe care o vireaza Consiliul Judetean CJ) Bacau. &#8222Suntem o comuna mare, dar saraca&#8221, afirma viceprimarul. Marieta Pisla, contabil sef la Primaria Colonesti, arata ca banii care vor ajunge la asigurari sunt echivalentul venitului minim garantat pe o luna, chiar mai mult. &#8222Platim, la 416 si la incalzire, cam 400 de milioane de lei pe an. Asigurarile de 6,5 la suta reprezinta 29,6 milioane, iar ajutoarele sociale pe o luna sunt de 27 de milioane&#8221. Ea afirma ca Primaria Colonesti va lua banii din suma destinata saracilor: &#8222Daca asa spune legea, noi vom plati, nu avem incotro, dar alti bani nu avem&#8221, declara contabilul sef. Primarul din Parincea, Guta Stiuca, este chiar scandalizat. &#8222Foarte bine, statul ne da si tot statul ia. Vom mai face o hartiuta la Consiliul Judetean si vom cere bani. La saracia in care ne zbatem, alta solutie nu avem&#8221. Scris de Doina Mincu Silvia Patrascanu

@ Tehnologie nemteasca, treaba romaneasca

Primaria Bacau a demarat marea asfaltare a strazilor. Una din cele mai afectate strazi este Constantin Ene, ce face legatura intre Statia CFR Bacau si sediul Politiei. Tehnologia aleasa de edilii orasului a fost asfaltarea la rece, care, asa dupa cum afirma acestia, reduce costurile asfaltarii cu aproape cinci ori fata de tehnologia clasica. Rezultatul insa a starnit vii proteste in randul soferilor.

Dupa ce Primaria Bacau a realizat in urma cu aproximativ o luna plombarea strazii, au decis, ca urmare a gradului ridicat de afectare, sa treaca la turnarea unui covor asfaltic pe toata suprafata acesteia. Ideea unui nou covor asfaltic nu a fost rea, insa, rezultatul este, dupa cum afirma si soferii nevoiti sa treaca zilnic in drumul lor spre casa sau serviciu pe strada Constantin Ene, unul dezastruos. „S-a terminat asfaltarea? Nici nu mi-am dat seama. Eu am crezut ca vor mai veni cu inca un strat. Pai este plina toata de valuri, de griblura, nu arata in niciun caz a strada proaspat renovata. Noi dam bani ca sa avem parte de strazi occidentale nu ca sa isi bata ei joc de noi&#8221, declara suparat, Marius Rotaru, unul din soferii ce incercau ieri proaspata strada. Edilii locali sunt insa multumiti de „opera&#8221 pe care au realizat-o, desi sunt de acord ca mai exista anumite portiuni unde nu a iesit treaba asa cum se dorea. „In curba sunt intr-adevar niste denivelari. Vom incerca sa remediem problema&#8221, a declarat Constantin Scripat, viceprimarul municipiului Bacau. De asemenea, acesta a recunoscut ca mai sunt anumite deficiente in ceea ce priveste strazile asfaltate recent. Grjuliu cu soferii, vicele Scripat a gasit chiar si solutia prin care strada va fi adusa la un nivel european. „In parte se confirma calitatea lucrarilor, iar la altele mai lucram. Mai asteptam vreo doua saptamani sa vedem daca se mai taseaza dupa ce se mai circula pe ea&#8221, a adaugat vicele. Ideea data de edil nu ii multumeste insa si pe bacauani. „Ce sa se mai taseze? Adica acum ei spera ca strada se va remedia de la sine dupa ce vom trece noi cu masinile pe ea? Oare asa se intampla si in Germania? Doar e tehnologie nemteasca, nu? La noi in tara toti se pricep la luat bani dar l-a facut ceva de calitate mai putin&#8221, a spus nervos, Adrian Mazilu, un alt sofer suparat de „victoria&#8221 alesilor cu strazile. Desi edilii sunt bucurosi de faptul ca au reusit sa obtina preturi foarte mici pentru lucrarile de asfaltare, acest lucru s-ar putea intoarce insa, in defavoarea lor. Sa luam exemplul controversatei societati Comnef. Aceasta a castigat licitatia pentru asfaltare, oferind un pret foarte scazut. Dupa ce primaria a reziliat contractul cu Comnef, din cauza actelor false cu care s-a prezentat la licitatie, edilii au contactat urmatoarea firma de pe lista, pentru a-i oferi lucrarea, insa la acelasi pret. Reprezentantii firmei au declinat insa oferta pe motiv ca la pretul respectiv nu se poate face o lucrare de calitate.Scris de Claudiu Banea Gabriel Mihai

Noua lege a asigurarilor sociale de sanatate, care a intrat in vigoare la inceputul acestei saptamani, aduce vesti proaste. Cel mai greu loviti sunt cetatenii care doresc sa se asigure retroactiv la casele judetene de asigurari de sanatate. Daca pana acum erau obligati sa plateasca asigurarea pe 3 ani in urma de la momentul solicitarii, odata cu aparitia noii legi perioada a crescut la 5 ani. Contributia lunara se calculeaza raportat la salariul minim pe economie. Cei care s-au asigurat pana la finele saptamanii trecute au achitat cate 8 milioane de lei. De luni, insa, suma ce trebuie platita pentru dobandirea calitatii de asigurat a crescut la 13,5 milioane lei. In judetul Bacau, peste 100.000 de persoane figureaza in evidentele Casei Judetene de Asigurari de Sanatate (CJAS) ca neasigurate. In fiecare an, in spitalele bacauane ajung peste 5.000 de pacienti neasigurati. CJAS deconteaza doar spitalizarea in regim de urgenta. Dupa ce bolnavul iese din aceasta stare, are trei optiuni: sa paraseasca spitalul, sa plateasca spitalizarea sau sa se asigure retroactiv. Cei mai multi dintre neasigurati sunt persoane cu posibilitati financiare reduse, care nu dispun de cele peste 13 milioane de lei care le-ar aduce calitatea de asigurat. Pe aceeasi perioada vor fi obligati sa se asigure retroactiv si bacauanii care lucreaza in strainatate si doresc sa beneficieze de servicii medicale in tara sau strainii care solicita permis de sedere in Romania. &#8222Pentru cetatenii straini era suficient pana acum sa prezinte dovada unei asigurari de sanatate incheiata la o firma privata. Nu mai este valabila aceasta prevedere. Ei sunt obligati sa contribuie la sistemul asigurarilor sociale de sanatate. Ni se pare mare perioada de asigurare retroactiva si vom propune revenirea la 3 ani. Adevarul este, insa, ca nu se colecteaza suficient, asa ca banii din Sanatate sunt putini, nu ajung”, ne-a declarat dr. Maria Tioc, director general al CJAS.Scris de Doina Mincu

@ Presiunile politice si interesele financiare au tergiversat numirea noilor sefi

Toate spitalele publice din judet au fost ieri paralizate. De la ora zero au ramas fara directori si consilii de administratie. Nu s-a putut semna nici macar un simplu act oficial, caci persoanele care au ocupat pana duminica functiile de directori si-au pierdut dreptul de semnatura. „Bine ca nu am avut pe nimeni de inmormantat&#8221, declara ieri dr. Doru Androne, de la Spitalul Municipal Onesti, unul dintre directorii carora le-a expirat mandatul ieri.

Legea spitalelor a intrat in vigoare pe 29 mai. In jurul orei 9.00, pe faxul Spitalului Judetean de Urgenta a venit din partea Directiei de Sanatate Publica (DSP), o adresa prin care a fost (re)anuntata decizia ministrului de a dizolva toate formele de conducere administrativa. Se mentiona ca nimeni nu avea voie sa semneze vreun document care sa poata angaja unitatea sanitara sub aspecte juridice, medicale, financiare sau de alta natura in relatiile cu tertii. Toate documentele aflate in acel moment la secretariat au fost blocate. De la diferite cereri medicale, referate de aprovizionare pana la solicitarile de transport interjudetean. A existat o astfel de cerere venita din partea Sectiei de Cardiologie, pentru transferul unui pacient aflat in stare grava la o unitate spitaliceasca din Iasi. Dupa multe tergiversari, medicul sef de sectie a luat decizia de a trimite bolnavul pe propria raspundere. In cazul in care noul manager nu va aproba solicitarea de transport, va suporta din buzunarul sau costurile. La Spitalul Comanesti, adresa a sosit la ora 10.00. &#8222Nu am mai semnat nici un act, cu exceptia necesarului de alimente, pentru a putea fi scos din magazie. Ce se va intampla mai departe, nu stiu. Nu am idee cum s-au facut nominalizarile pentru functiile de conducere. Eu nu am primit niciun telefon, nu am fost intrebat nici daca vreau sa fiu director in continuare, nu mi s-a spus nici daca voi fi schimbat. Ma doare pentru ca am luptat mult pentru acest spital&#8221, ne-a declarat dr. Laurian Jurca, fostul director.

Trei spitale au directori noi

Noile conduceri ale spitalelor, desi temporare, caci se vor organiza concursuri, s-au nascut in chinuri care au durat mai mult chiar decat permitea legea. Telefoanele fixe si mobile au zbarnait zile intregi la DSP, iar transmiterea datelor la MS a fost amanata pana cand toate fortele politice s-au pus de acord. In cele din urma, numele noilor sefi au fost facute publice. Pentru cele mai mari spitale din judet, SJU si Spitalul Onesti, lupta si presiunile au fost pe masura. La SJU, conducerea s-a schimbat din temelii. Manager este economist Liliana Suvac, director medical- dr. Valerica Stan, director financiar-contabil – Gabriela Mazilu, iar director de ingrijiri- as. Natalia Jicmon. La Spitalul Municipal Onesti, noul manager este dr. Mihail Andronic, iar echipa sa este formata din dr. Iuliu Ionas, Gabriela Munteanu si Silvia Constantin. La Spitalul Moinesti, manager a ramas dr. Adrian Cotarlet, director medical- dr. Maria Purcarin, iar director financiar-contabil- Oana Gaman. Dr. Elena Mazilu, fostul director al Spitalului Buhusi, este si viitorul manager. Director medical este dr. Hilda Rotaru, iar director financiar-contabil, Gabriela Pahoncea. La Comanesti a fost schimbat directorul, noul manager fiind Melania Valva. Director medical este dr. Francisc Kanabe, iar director financiar-contabil, Gabriela Gavriluta. Spitalul Judetean de Pediatrie va fi condus pana la organizarea concursului de dr. Spiridon Veringa- manager, dr. Aurelia Taga si Gheorghe Ginac. La Spitalul de Pneumoftiziologie, dr. Marius Apostu a ramas in functie, dar se va numi manager, nu director. Director medical este dr. Gabriel Gavrila, iar director financiar-contabil, Mihaela Chelaru. Listele cu sefii au plecat la Bucuresti purtand viza prefectului Gabriel Berca. Dr. Mihaela Popescu, directorul DSP, ne-a declarat ca s-a tinut cont de performanta spitalelor in pastrarea sau schimbarea directorilor. Intarzierea nominalizarilor si zvonurile din spitale demonstreaza ca au primat proptelele politice.Scris de Doina Mincu/Cristi Aioanei

Desi biletele de tratament pentru cel de-al treilea trimestru al acestui an vor fi puse la dispozitia solicitantilor abia in dimineata zilei de joi, 1 iunie, mai multi pensionari s-au adunat in fata sediului Casei Judetene de Pensii (CJP) Bacau si au facut tabele cu toti cei care doresc sa se inscrie pe listele cu mult-ravnitele bilete de tratament. Conducatorii Casei de Pensii nu doar ca nu au autorizat sub nicio forma constituirea unor astfel de liste „clandestine&#8221, ba mai mult, nici macar nu aveau cunostinta de existenta lor. Cornel Maftei, initiatorul listei, a declarat ca „cei din conducerea CJP ne-au spus ca pe ei nu-i intereseaza cum ne organizam noi. Am luat decizia sa constituim un comitet format din mai multi pensionari. Stam aici si ziua si noaptea si dam bonuri de ordine pentru toti cei care doresc sa cumpere bilete de tratament. Nu avem nevoie de nicio autorizatie. Peste tot se intampla la fel, se intocmesc liste. Asa am facut in fiecare an&#8221, a subliniat pensionarul Cornel Maftei. Pana ieri, la ora amiezii, numarul persoanelor inscrise pe lista lui Maftei trecuse binisor de 130. „Nu ne intereseaza cei care vor veni joi dimineata. Vor trebui sa se aseze la coada si sa astepte ca toti cei de pe lista sa fie inregistrati la CJP. Noi nu urmarim altceva decat sa ne asiguram ca prindem bilete&#8221, a mai adaugat Cornel Maftei.

De cealalta parte, aflati in zi de audiente, conducatorii Casei Judetene de Pensii au subliniat ca nu aveau cunostinta de aceasta lista. Mai mult, directorul economic al CJP, Marina Arva, a chemat fortele de ordine si le-a adus la cunostinta modul in care trebuie sa procedeze cu aceste persoane. Adica, atata vreme cat nu stau pe scarile institutiei, sa fie lasati in pace. „Oricum, spune Marina Arva, noi nu am autorizat nicio lista. Joi dimineata vom deschide mai repede, probabil la ora 7.00. Nu le putem impune sa nu stea in fata sediului. Vom elibera bilete ca si pana acum, pe baza de cerere si de dosar. Precizez pe aceasta cale ca cererile tipizate se elibereaza gratuit, doar in incinta institutiei, de la Compartimentul Bilete de Tratament sau de la celelalte ghisee&#8221, a mai mentionat Marina Arva. Directorul economic al CJP Bacau ne-a mai spus ca „din experienta anilor anteriori consider inutila aceasta lista, mai ales ca treaba se desfasoara intr-un ritm destul de alert, pentru a evita cozile care s-ar putea forma. Acum, cu centralizarea datelor in sistem informatizat, lucrurile vor merge mult mai usor&#8221, a concluzionat Marina Arva.Scris de Razvan Sendrea