Peste 40.000 de pelerini au ajuns, la sfarsitul saptamanii, la racla Sfintei Parascheva. Cei aproape 300 de jandarmi de la Gruparea Mobila Bacau sunt in Iasi inca de joia trecuta. Spre deosebire de anii precedenti, aglomeratia la Sfintele Moaste nu a fost foarte mare. Comertul e in floare in jurul Mitropoliei. Maicute in straie cernite, femei oachese, cu tenul masliniu, barbati in straie colorate, toti si-au intins tarabele pe strazile din Iasi si imbie multimea de credinciosi cu iconite, candele, cruciulite, tamaie, bratari multicolore si mir. Lumea insa prefera florile. aNu dau banii pe nimicuri, spune hotarata Maria Surtuc, venita tocmai din Tulcea. Am adus eu haine de acasa pe care sa le pun pe racla Sfintei. Asa fac de ani buni si imi poarta noroc”. Unii credinciosi au venit chiar cu covoare. aFac acest lucru de ani de zile. Asa este obiceiul la noi. Sfintim covorul si apoi ori il vindem, ori il tinem in casa sa ne poarte noroc si sa ne tina sanatosi”, marturiseste si Ioan Malin, din Suceava.

Rugaciunile la Sfanta Parascheva fac minuni

Vremea frumoasa tine anul acesta cu credinciosii. Pelerinii din toate colturile tarii au ajuns in dulcele targ al Iesilor inca de vineri. Si-au luat cu ei cateva pachete cu mancare, haine groase, sa reziste frigului de peste noapte, si s-au inarmat cu credinta si rabdare. aEste al optulea an cand vin la Sfanta Parascheva. Sunt din Teleorman. Am sa vin la Iasi pana la sfarsitul zilelor. Cum sa nu vin, cand am cunoscut minunea Sfintei Parascheva chiar de prima data?! Cand am ajuns acasa, sotul meu, imobilizat pana atunci in pat, era pe picioare. Acum merge singur, numai cu un baston. De joi sunt in Iasi si stau pana marti. Noaptea trecuta am dormit in biserica. Nici de foame nu sufar, ca are grija de mine Dumnezeu. Sunt oameni crestini care ne dau pachete. Cand e vorba de mantuire, nu e greu sa vin la Iasi”, spune cu ochii inflacarati Lenuta Podaru.

Jandarmii bacauani s-au mutat la Iasi

Jandarmii de la Guparea Mobila Bacau sunt in dispozitiv de joia trecuta. aSunt 280 de jandarmi la Iasi, in aceste zile. Totodata, aici se afla 20 de masini ale unitatii si este asigurata logistica”, precizeaza col. Viorel Cristea, comandantul GJM Bacau. Anul acesta, misiunea jandarmilor bacauani este mai usoara. aDe multi ani, sarbatoarea nu a mai cazut intr-o zi de marti. Noi ne-am asteptat ca cei mai multi pelerini vor veni duminica sa se inchine la Moaste. Insa, spre deosebire de anii trecuti, astazi (duminica, n.a.) daca au fost 40.000 de oameni. Coada la racla sfanta nu a depasit 1,5 kilometri. In anii trecuti trecea de 4-5 kilometri”, ne spune si capitanul Marius Taranu, ofiterul de presa al Gruparii de Jandarmi Mobila. Oamenii legii nici nu au avut ocazia sa intervina in vreun fel. Multimea care vine sa se inchine este cu gandul doar la suflet si mai putin la demonii mintii. Scris de Lili Adochitei

Abonatii General Fluid au fost lasati mostenire lui Techem

Mii de bacauani din apartamentele bransate la CET nu stiu inca in ce fel le va fi facturat consumul de caldura in sezonul rece 2008-2009. Este vorba despre abonatii societatii General Fluid, din Bucuresti, care a acaparat o mare parte din piata bacauana a repartitoarelor de costuri. In ultimele saptamani, abonatii acestei societati au primit instiintari ca vor plati caldura la metru patrat, daca nu trec la o alta firma. Locatarii au incercat sa obtina o explicatie de la firma, insa la punctul de lucru al acesteia au gasit un lacat pe usa. Au aflat ca au fost predati formal unei alte societati, tot din Bucuresti.
In ultimii ani, in apartamentele bransate la CET s-au montat zeci de mii de repartitoare de costuri. A fost o afacere de aur pentru cateva firme care si-au impartit piata. Una dintre acestea, General Fluid, are sediul in Bucuresti. Punctul sau de lucru a fost initial pe strada Razboieni. De acolo s-a mutat in apropierea Insulei de Agrement. Zilele acestea, abonatii societatii au parte de surpriza dupa surpriza. Mai intai au primit o instiintare prin care au aflat ca pot arunca repartitoarele la gunoi si ca vor plati caldura la metru patrat. Au alergat la ultimul sediu cunoscut al firmei, dar au gasit un lacat pe usa. Li s-a spus prin vecini ca firma si-a lichidat afacerile in Bacau, iar ei vor fi preluati de SC Techem Energy Service SRL, tot din Bucuresti. Am incercat sa contactam conducerea de la General Fluid, dar toate numerele de telefon cunoscute figureaza ca nealocate.

Trag de usi incuiate

Gheorghe Chitiuta, proprietarul unui apartament de pe strada Aeroportului, s-a trezit ca repartitoarele de costuri sunt simple „ornamente” pentru calorifere. „Am gasit o adresa in usa prin care eram instiintat ca voi plati caldura la metru patrat. Am repartitoare din 2005. Am platit pe ele 312 lei. In fiecare luna am achitat constiincios tariful pentru citire. Chiar daca nu imi faceau acest serviciu, eu l-am platit. Acum am aflat ca General Fluid ne-a predat firmei Techem Energy Service, cu sediul tot in Bucuresti.” Ca si alti bacauani care au fost lasati balta de General Fluid, Gheorghe Chitiuta a cautat sa obtina relatii de la sediul General Fluid. Ultimul pe care il stia, in apropierea Insulei de Agrement, era pustiu. „Mi-a zis cineva ca si-au luat lucrurile si au parasit orasul. M-am dus la sediul firmei Techem, pe strada Milcov. Mi s-a spus ca nu am fost preluat. Ce pot face? Sa arunc repartitoarele?”

Asociatiile pica la mijloc

Printre fostii abonati ai firmei General Fluid s-a instalat panica. Peste cateva zile va incepe furnizarea caldurii in sistem centralizat, iar ei nu stiu cum vor plati consumul. Reprezentantul societatii Techem Energy Service SRL sustine ca problema se va rezolva in cel mai scurt timp. „Acordul de predare a abonatilor este intre noi, General Fluid si asociatiile de proprietari, ne-a declarat Carmen Darie, sef agentie Techem Energy Service. Toata vara am trimis instiintari la asociatii, dar nu toate au venit sa semneze ca sunt de acord cu preluarea.” Cu alte cuvinte, vina cade pe asociatiile de proprietari. Cele care nu doresc sa colaboreze cu succesoarea lui General Fluid nu au de ales. „Daca vor sa schimbe firma, trebuie sa schimbe si repartitoarele”, a sunat raspunsul categoric al sefei de la Techem. Prin urmare, posesorii repartitoarelor sunt legati de firmele cu care au montat aparatele si lasati mostenire fara a avea vreun cuvant de spus. Acest nou soc zdruncina si mai mult increderea in sistem a consumatorilor deserviti de CET. Bacauanii au investit milioane de lei vechi in repartitoarele de costuri si robinetii termostatati, dar s-au trezit ca pot face economie numai daca rabda de frig. Scris de Doina Mincu

Primarul din Ungureni este acuzat de abuz

Un localnic din satul Bibiresti, comuna Ungureni, acuza autoritatile locale de faptul ca i-au furat faina si zaharul mamei sale,
pensionara de la CAP. Ioan Cerbu spune ca nu este primul abuz al functionarilor de la primarie. Primarul se jura ca nu a facut decat sa respecte legea si ca o sa puna bani din buzunar sa-i cumpere alimente
cetateanului nemultumit.

Mare nemultumire pe capul lui Ioan Cerbu, in varsta de 68 de ani, din Bibiresti. Omul spune ca functionarii de la Primaria din Ungureni sunt pusi doar pe capatuiala si ca nu le este jena sa ia alimentele de la gura unor pensionari de la CAP. aMama mea a fost pensionara din agricultura, se plange Ioan Cerbu. Am aflat de ajutoarele pe care le da statul si am facut tot ce au spus cei de la Primarie pentru ca si batrana sa primeasca alimente. Am aflat ca e vorba de 20 kilograme faina de grau si 6 kilograme de zahar. Intre timp mama mea a murit, iar cand au ajuns cu ajutoarele, mie nu au vrut sa-mi mai dea nimic”. Nemultumit, cetateanul a mers la Primarie sa se intereseze ce se va intampla cu alimentele care tocmai sosisera. Insa raspunsul primit nu a fost in masura sa-l multumeasca pe Cerbu. aO doamna de acolo mi-a spus verde in fata ca pentru mama mea nu imi da un gram de faina si zahar. Ce daca batrana a murit?! Alimentele au sosit pe numele ei. Mi se pare corect ca faina si zaharul sa ajunga in familie. Si asa am cheltuit o multime de bani cu inmormantarea”, spune omul.

aAm sa scot bani
din buzunar!”

Din punctul de vedere al autoritatilor, in acest caz s-a procedat cat se poate de corect. aIntr-adevar, femeia, care a fost pensionara la CAP, a depus toate documentele cerute pentru a primi sprijin alimentar. Numai ca inainte ca ajutoarele sa ajunga in comuna, doamna Cerbu a decedat. Legea este foarte clara in aceste situatii. Nu putem sa dam alimente celor decedati. Ne pare rau ca s-a ajuns in situatia asta, dar eu nu vreau sa fac inchisoare pentru nimeni”, declara Vasile Bibire, primarul din Ungureni. Cerbu insa nu este convins ca autoritatile nu si-au insusit alimentele ce trebuiau sa ajunga in camara sa. aPrimarul a procedat asa in cazul acesta pentru ca are ciuda pe mine. Am candidat si eu pentru primarie si nu ma poate suporta. Eu cred ca daca totusi alimentele au ajuns in comuna, nu vor fi trimise inapoi, ci le vor lua functionarii”, sustine Ioan Cerbu. aEu il cred pe cetateanul in cauza ca este suparat cu decesul mamei sale si ca omeneste trebuia sa fie ajutat. Dar eu nu pot sa-mi asum raspunderea sa-i dau niste alimente care nu-i apartin. Am sa scot bani din buzunar si am sa-i cumpar eu faina si zahar, pentru a incheia aceasta poveste”, a mai spus primarul Bibire.Scris de Lili Adochitei

Il cheama Anton Duma, are 43 de ani si e din Faraoani. Spune despre sine ca singurul lucru pe care stie sa-l faca foarte bine e sa dea la pedale. „Cand aveam patru ani, tata s-a imbolnavit si a stat o perioada in spital. Dorind, probabil, sa-mi faca o bucurie, m-a intrebat ce cadou vreau sa-mi ia cand vine acasa. I-am spus sa-mi ia o bicicleta si mi-a luat. De atunci, nu m-am mai despartit de bicicleta”, povesteste Anton Duma. Pasiunea pentru mersul pe doua roti a „explodat”, insa, mult mai tarziu, adica peste patru decenii. In 2006, Anton a plecat, ca multi dintre consatenii sai, la munca in Italia. Primii bani castigati in Peninsula nu i-a „bagat” in vreo masina de fite, dar nici nu i-a trimis acasa. I-a investit intr-o bicicleta de curse. La nicio luna distanta si-a trecut in cont prima calatorie prin Europa pe doua roti. „In vara lui 2006 mi-am luat concediu si am decis sa vin acasa pe bicicleta. Am plecat din Torino, am trecut prin Austria si Ungaria si am ajuns in Bacau dupa 11 zile si aproximativ 2400 de kilometri parcursi”, si-a amintit biciclistul bacauan. A stat acasa o luna, dupa care a luat-o de la capat. A schimbat doar ruta. „La intoarcere am luat-o prin Serbia, Bosnia-Hertegovina, Croatia si Slovenia, pentru ca, in final, sa ajung in Italia dupa 2700 de kilometri si 15 zile petrecute pe drum. Trebuie, insa, sa recunosc ca in Croatia am stat cateva zile, pentru ca peisajele de pe Coasta Dalmata sunt superbe si nu puteam sa scap ocazia de a le admira si a face sute de fotografii”, a continuat Anton Duma. Incet-incet, vechea cursiera nu a mai facut fata si a fost inlocuita cu o bicicleta speciala pentru cicloturism. Odata dotat ca la carte, Anton Duma a inceput pregatirile pentru cea de-a treia calatorie, pe care a facut-o in martie 2008. „Mi-am dorit dintotdeauna sa vad Parisul, asa ca am plecat pe ruta Torino – Monaco – Barcelona – Valencia – Muntii Pirinei – Lourdes – Paris – Coasta de Azur – Torino. In total, peste 4300 de kilometri”, a povestit Anton Duma.
Bicicleta i-a adus marea dragoste

Interesant e ca pentru barbatul din Faraoani, bicicleta nu inseamna doar o mare pasiune, ci si o poveste de iubire. „In vara am fost, pentru prima data, la intalnirea cicloturistilor de pe Transfagarasan. Acolo am cunoscut-o pe Diana. A fost dragoste la prima vedere. Pacat ca totul s-a terminat numai dupa cateva luni. Poate ca ne-am trezit amandoi la realitate”, marturiseste Anton Duma. Ca sa uite, bacauanul s-a refugiat in sutele de fotografii pe care le-a facut prin Europa, le-a selectat si cu vreo 100 din ele a organizat o mica expozitie la Biblioteca comunala din Valea Mare – Faraoani. Spune, insa, ca e doar inceputul. „Vreau sa organizez o astfel de expozitie si in Bacau si, de ce nu, in Italia si Spania”, spune Anton Duma. Ii uram succes, inclusiv in tentaiva sa de a-si vedea visul cu ochii: o calatorie cu bicicleta in Tibet. Scris de Eduard Cucu

Criza de politisti in tot judetul

Numarul insuficient de lucratori, lipsa banilor, cresterea numarului de omoruri si vatamari corporale grave, in special in mediul rural, acestea sunt cele mai importante probleme ale Inspectoratului de Politie a Judetului Bacau. Cand vor fi ele solutionate? Numai in momentul in care se vor gasi fondurile necesare pentru acoperirea cheltuielilor cu personalul. Si asta pentru ca, in prezent, Bacaul se confrunta cu o criza acuta de politisti.

Problemele se tin lant la Inspectoratul de Politie Judetean (IPJ) Bacau. Cea mai grava dintre ele: lipsa agentilor de interventie. Din schema de personal lipsesc nu mai putin de 500 de angajati. Mai grav este faptul ca in acest an situatia nu se va imbunatati semnificativ, din cauza lipsei banilor. Chiar daca pe schema de personal sunt trecute aceste locuri, posturile au fost blocate la nivel central. Angajarea de noi lucratori nu pare sa fie finantata, pentru ca bugetul Ministerului de Interne si al Reformei Administrative este mai sarac ca niciodata. Situatia este cu atat mai grava cu cat in cursul anului s-au mai si pensionat angajati din sistem, atat la termen, cat si la cerere. Mai mult, spre finele anului trecut, o serie de agenti de politie, unii dintre ei chiar sefi de post in mediul rural, au fost destituiti din functie, pentru ca nu au terminat studiile liceale.

Prea putini

„In prezent lucram cu 160 de politisti la 100.000 de locuitori, iar media nationala este de 230 de politisti la 100.000 de locuitori, spune comisarul sef Stefan Alexa, seful IPJ Bacau. In general, sunt posturi in marile comune unde trebuie sa lucreze 4-5 agenti, iar noi nu avem decat doi. Cand unul dintre ei pleaca in concediul de odihna fac delegari pe post de 60 de zile, dar acest lucru este doar o solutie de avarie. Odata detasat acolo el se ocupa numai de situatiile operative, nu si de preventie sau de alte evaluari. In plus, trebuie sa mai tinem cont si de drepturile politistului, care are nevoie si de timp liber”. Cel putin in acest moment ar mai fi nevoie de politisti in special comunele Nicolae Balcescu, Hemeiusi, Margineni, Magura, Blagesti si Racaciuni.
Fara bani

De altfel, lipsa de personal cu care se confrunta in prezent IPJ Bacau isi pune si mai adanc amprenta acum, cu atat mai mult cu cat si la nivel national numarul celor care sunt admisi la cursurile Academiei de Politie este din ce in ce mai mic. Numai anul trecut, din cei 70 de elevi trimisi la studii au fost acceptati doar 3-4 tineri. „Ca sa nu mai vorbim de faptul ca in prezent avem angajati si foarte multi lucratori fara experienta, mai spune comisarul Alexa. Ultimele angajari la nivelul Inspectoratului Bacau au fost facute din extern, in anul 2006, cu lucratori care abia au absolvit cursurile de initiere si au lipsit astfel din zona de competenta”. Tocmai de aceea, conducerea Inspectoratului de Politie Bacau spune ca nu mai poate face fata infractionalitatii crescute, a faptelor de violenta, omorurilor si vatamarilor corporale deosebit de grave. Cel mai deficitar sector este cel de Ordine Publica, dar este nevoie de cadre noi si in alte structuri. „Abia la anul avem promisiuni ca vom avea finantare si la acest capitol, pentru a putea sa mai facem angajari”, a mai precizat comisarul sef. Scris de Roxana Neagu

Chiar asa, ca an titlu: Parlamentul si Curtea Constitutionala au devenit zerouri barate? antr-o tara normala, Parlamentul, ca for legislativ, este privit cu respect, ca si institutiile care joaca rolul Curtii Constitutionale de la noi. Separarea puterilor an stat este, tot an tarile normale, un principiu sacru. La noi, ca la nimeni. E drept ca Parlamentul are un aer de ageamiu care ancearca sa-si ascunda incompetenta punand an opera (si) tot felul de ghidusii. E drept ca onor Curta Constitutionala, cea care, antre altele, se pronunta asupra constitutionalitatii legilor, anainte de promulgarea acestora, a devenit, (si) prin modul an care sunt numiti judecatorii ei, un fel de neo-fost Comitet Central, dar, antr-un stat cu pretentii europene sfidarea sa nu este justificata. Sa ne explicam…
an marea Sa antelepciune electorala, Parlamentul a aprobat majorarea salariilor cadrelor didactice. Votul parlamentarilor a zamislit o lege. Buna, proasta, aceasta este o alta problema. Tot an marea Sa antelepciune (vedeti, eu vorbesc mereu cu mare respect), dupa ce a sesizat Curtea Constitutionala, sugerandu-i (legal) sa arunce peste bord vointa parlamentarilor, primul ministru a spus raspicat, anainte ca neo-fost C.C. sa se pronunte, ca, pana si an cazul an care cei noua judecatori (independenti, fara andoiala) – observati ca nu mi-am epuizat toate resursele de respect – vor zice ca parlamentarii au judecat drept, Guvernul nu va respecta prevederile legii, pentru ca nu sunt bani. Cu alte cuvinte, domnul Tariceanu zice cam asa, daca facem un pic de hermeneutica: aMa doare-n cot de parlamentari, ma doare-n cot de C.C.&quot. an imperiul sfidarii, durerea de cot este molipsitoare, pentru ca si domnul Basescu, presedintele prim al tarii, si-a bombat pieptul electoral, anainte ca respectiva Curte Constitutionala sa se pronunte, sugerand ca bine-ar fi ca aceasta sa se pronunte cu un refuz. Evident, Traian Basescu a amprumutat, si din aceasta perspectiva, reflexe din recuzita ceausista, pentru ca bunul simt ar fi trebuit sa-i tina anchisa boagata gura electorala, deoarece domnia sa avea ocazia sa se pronunte pe aceasta tema atunci cand i s-ar fi prezental legea pentru promulgare. Pentru asta al platesc eu pe presedintele Basecu, nu pentru a-mi demonstra, la involuntara toarta cu adeversarul sau Tariceanu, ca Parlamentul si C.C. (nefericita coincidenta de nume/rol, pentru ultima institutie) sunt zerouri barate. Din Constitutia Romaniei, pe care domnii Tariceanu si Basescu n-o respecta, pentru mine rezulta cu totul altceva. Acesti domni ar trebui sa fie cuprinsi urgent la niste cursuri de alfabatizare care vizeaza principiile statului de drept, chiar daca, sincer sa fiu, ma andoiesc de faptul ca vor pricepe ceva. Probabil ca atat ai duce… Pardon, am uitat cuvantul potrivit…Scris de Ion Fercu

Primiti cu Chiuariul?

Liberalii au apelat din nou la cersitul electoral, metoda care li se potriveste cel mai bine. Usile de la apartamentele bacauanilor au fost din nou molestate cu scrisorelele de amor ale partidului de guvernamant, condus pe la noi de nimeni altul decat marele, unicul si maretul realizator de proiecte europene Romeo Stavarache. In primul rand, usile sunt proprietatea personala a oamenilor. Iar gestul liberalilor de a pune maculatura la usa este un fel de spurcare a dreptului de proprietate, chestie cu atat mai grava cu cat una dintre liniile fundamentale ale liberalismului tine de garantarea proprietatii si de ne-violentarea acesteia prin niciun fel de gest. Numai ca, in incercarea de a-i construi imagine unui anume Chiuariu, pe care unii si-l amintesc in postura de meteoric ministru al justitiei, propulsat pe spinarea Fenechiului de Iasi, Stavarache s-a facut ca uita de netulburarea proprietatii si a trecut la imprastiat maculatura.

Ce vrea primarul?

Liberalilor bacauani li s-a impus sa-l bage-n Parlament pe Tudor Chiuariu. Si cum mai nimeni nu stie de el, pentru ca prezenta-i la Ministrrul Justitiei a fost extrem de pasagera, Stavarache s-a gandit cum sa-l propulseze pe retina bacauanilor. Si cum al metoda n-are, a trecut din nou la scrisorele de amor. Dupa ce-si face singur monumet pentru marile realizari din Bacau, primarul trece la coafarea imaginii lui Chiuariu. Incepand cu un inaltator „a trecut vremea vorbariei goale in Parlament si la televizor”, Stavarache isi pune baza in tanarul consilier de stat Tudor Chiuariu. Bine ca nu-si pune si acidul, dar macar atata chimie stie si primarul, ca sa evite neutralizarea acidului prin reactia cu o baza, din care sa rezulte apa la genunchii administratiei si sare pentru deszapezirile de la iarna. „Bine pregatit, curajos, onest, Tudor preda la universitatea noastra si se implica deja in rezolvarea problemelor comunitatii noastre”, mai trambiteaza alesul Bacaului. Pai nu e universitatea voastra, e universitatea PSD-ului, cu care ati semnat un fel de pact de neagresiune, ca d-aia trec fara scandal toate ineptiile din Consiliul Local. Iar in ceea ce priveste problemele comunitatii, acelea se rezuma la una mare si lata: problema Bacaului este reprezentata de PNL si de matracucile ajunse la putere cu singurul gand de a aranja cat mai frumusel banii publici intru prosperitatea proprie si personala.

Ce a facut Chiuariu???

Stavarache spune ca Tudor Chiuariu l-a ajutat sa impiedice o iarna grea pentru bacauani. „Cu ajutorul sau, am obtinut sprijin guvernamental pentru plata datoriei CET Bacau, si astfel fiecare dintre noi are acum in casa apa calda si caldura.” Pariem ca Stavarache are centrala termica? Si la fel restul liberalilor? Pe langa asta, oare cum a izbutit Chiuariu sa aduca bani la Bacau? Pai sa vedem…a fost numit de Tariceanu consilier de stat pe probleme juridice la Guvern. Banii respectivi au venit prin Ministerul Finantelor si eventual prin cel al administratiei. Daca Chiuariu si-a bagat nasul in treburile celor doua ministere pentru a atrage niste bani la Bacau, inseamna ca a facut ceea ce, el ar trebui sa stie prea bine, se numeste trafic de influenta. Probabil c-a invatat asta la universitatea cu trei rectori pe care a absolvit-o in illo tempore.
Campanie fara baza legala?

Faptul ca Stavarache a trecut la raspandirea de manifeste electorale nu este chiar de cel mai bun simt. Si aceasta din simplul motiv ca nu s-a dat liber la campania pentru alegerile generale. Prefectul Claudiu Serban nu a putut fi contactat pentru a emite o parere in privinta giumbuslucurilor electorale ale primarului, dar poate ca-si va trage pe seama. Subprefectul Gheorghe Hura ne-a confirmat ca, oficial, „campania electorala va incepe dupa definitivarea candidaturilor, pe data de 29.” In ceea ce priveste tragerea la raspundere a celor ce uita ca mai exista si legi, fie ei si fosti ministri ai justitiei, subprefectul ne-a declarat ca „este o problema de competenta Biroului Electoral de Circumscriptie.” Care speram sa se sesizeze, si la fel ar trebui sa faca si baietii de la Autoritatea Electorala Permanenta, ca nu degeaba sunt platiti de la buget. Iar in ceea ce priveste campania, Chiuariu se descurca si singur. Nu in zadar sta nopti intregi la agatat pipite pe internet. Chit ca inca e discutabil cum l-ar alege la Bacau vreo bunaciune din Banat… dar poate se va duce si p-acolo cu elicopterul, asa cum s-a dus la inaugurarea bazinului de la scoala suceveana pe care a ispravit-o cu ani in urma. Scris de Emilian Berceanu

Dupa aplicarea noii grile de salarizare, fondul de salarii a crescut cu 23 la suta. Cheltuielile de personal depasesc 90 la suta din totalul cheltuielilor. In afara de salarii, spitalul mai ramane cu bani doar pentru medicamente si hrana. Deja are datorii restante. Conducerea spitalului isi pune speranta in regularizarea cuvenita potrivit indicelui de complexitate mai mare al cazurilor rezolvate.

Lunar, Casa de Asigurari de Sanatate ii da spitalului un milion de lei, suma reprezentand valoarea serviciilor contractate. Incepand din aceasta luna, cand in data de 15 va fi platita lichidarea pe septembrie, pentru acoperirea celorlalte cheltuieli (medicamente, materiale sanitare, alimente, uitilitati etc.) unitatea de sanatate mai are la dispozitie doar 90.000 lei, deoarece 910.000 lei se duc pe cheltuielile de personal (salarii si impozitele aferente), adica peste 90 la suta din fondul alocat din bugetul asigurarilor de sanatate. Ponderea extrem de mare a cheltuielilor de personal in totalul cheltuielilor spitalului este cu atat mai ingrijoratoare cu cat acesta obtine sume nesemnificative din sursele proprii, deoarece asistenta medicala a copilului este gratuita.

Nivel maxim de salarizare

Din septembrie, conducerea spitalului trebuie sa aloce in plus pentru fondul de salarii peste 100.000 lei, ca urmare a introducerii noii grile. Si aceasta si ca urmare a faptului ca salariatii nu au acceptat decat nivelul maxim de salarizare. Personalul Spitalului de Pediatrie, ca si cel din celelalte unitati medicale cu paturi, beneficiaza, insa, si de diverse sporuri, in unele sectii acestea acordandu-se in proportie de suta la suta (la Boli Infectioase, de exemplu). In plus, personalul medico-sanitar mai obtine o suma destul de consistenta pentru garzile efectuate, care, ce-i drept, nu sunt usoare. Dar, una peste alta, atat medicii cat si asistentii medicali iau intr-o luna sume destul de frumusele.

Dupa noua grila, in buzunarul unui medic primar de la Boli Infectioase, care nu este sef de sectie, vor intra pe 15 octombrie 6.380 lei, venitul salarial net. Alti medici primari de la aceeasi sectie vor primi 6.174 lei. Cat despre un asistent principal cu vechime mare, tot de la Infectioase, el va lua in mana 2.864 lei. In sectiile de Pediatrie, medicii primari iau mai putin, pentru septembrie cel mai mare venit salarial net in cazul lor fiind de 4.160 lei. Pentru un asistent principal pediatru va fi de 1.500 lei iar un asistent va beneficia de 967 lei.

Scris de Elena Tintaru

Inspectoratul Judetean in Constructii a fost desfiintat. Activitatea si atributiile acestuia au fost preluate de Inspectoratul Teritorial in Constructii N-E, cu servicii in toate judetele din Moldova. Aceasta structura este coordonata de la Iasi, fiind condusa de inspectorul teritorial sef Ciprian Lucian. La Bacau, conducerea este asigurata de inspector teritorial adjunct Viorel Stefan Boiciuc. Angajatii fostului inspectorat judetean au fost preluati de serviciile nou infiintate in cadrul Inspectoratului Teritorial in Constructii. Fostul inspector sef Adrian Sichitiu si-a pierdut functia, fiind incadrat in unul dintre serviciile institutiei.

Scris de Doina Mincu

Principiile contabilitatii reprezinta unul dintre primele subiectele tratate in marea majoritate a cartilor de specialitate. Toti cei ce aspira sa devina contabili sau economisti, dar si orice manager, care trebuie sa fie foarte bine familiarizat si cu aspectele economice, sunt la curent cu aceste principii, pe care se bazeaza de altfel metoda contabilitatii.
Cu ani in urma, ca manager comercial al unei societati, am simtit nevoia sa urmez un curs special de management economic. Desigur ca am acordat atentie maxima principiilor contabilitatii, acestea fiindu-ne prezentate chiar in debutul cursului. Inca de atunci un principiu mi s-a parut ca poate da nastere cel putin la anumite interpretari, astfel ca mi-a atras in mod special atentia. Iata si formularea sa, foarte pe scurt: aadevarat si corect”. Inainte de a merge mai departe, trebuie sa va asigur ca, dintre toate principiile contabilitatii, acesta este singurul ce poate genera anumite semne de intrebare, sau altfel spus poate fi tratat mai degraba ca un koan Zen, celelalte fiind cu mult mai aproape de asteptarile firesti: principiul autonomiei, principiul prudentei, principiul continuitatii activitatii, etc.
Aparent paradoxal la o prima vedere, parerea mea este ca o posibila explicatie a actualei crize financiare globale s-ar putea baza chiar pe acest principiu … Eu nu exclud ideea ca anumiti responsabili ai unor institutii financiare au creat in decursul ultimilor ani (nu doar in ultimele luni), o multime de balante aadevarate si corecte”, dar neconforme cu realitatea. Iar ceea ce este mai grav este faptul ca nu este de loc exclus ca raportarile sa se fi departat din ce in ce mai mult de realitate… Ceea ce majoritatea specialistilor si analistilor numesc acum abubble” (balon), este posibil sa se fi umflat in timp si prin anumite artificiii contabile. Probabil ca pe masura trecerii timpului vom incepe sa aflam din de in ce mai multe despre astfel de lucruri. Eu ma astept la o multiplicare a cazului Enron, asadar peste cativa ani vom citi carti si vom viziona filme gen aadevarul despre banca X „.
Pentru cititorii mai tineri, voi reaminti pe scurt marele scandal financiar ce a culminat in anul 2001 cu falimentul gigantului american Enron. In esenta a fost vorba de raportarea unor profituri nereale, dar, cel putin intr-o prima analiza, adevarate si corecte. Profitul fictiv rezultase ca urmare a unor operatiuni dintre Enron si anumite companii offshore controlate de Enron. Astfel, majoritatea datoriilor si a pierderilor Enron au fost transferate catre aceste alte entitati, ceea ce a permis ca raportarile companiei mama sa arate excelent. Acest lant de firme offshore a fost creat de catre echipa de economisti de la Enron condusa de Directorul Economic (CFO) Andrew Fastow. Printr-o serie de manipulari sofisticate, Fastow a realizat in acest timp castiguri de sute de milioane de dolari pentru familia sa si cativa prieteni, in timp ce actionarii Enron nu erau la curent cu nici una dintre aceste operatiuni. Balonul s-a spart in decembrie 2001, odata cu falimentul Enron.
Nu pot incheia acest subiect fara a reaminti faptul ca scandalul Enron a generat si disparitia marii firme de audit financiar Arthur Andersen, la vremea aceea unul dintre primii cinci jucatori mondiali in domeniu, firma care a garantat ca raportarile Enron sunt aadevarate si corecte”. Vreau sa subliniez de asemenea si faptul ca majoritatea expertilor au fost inca de atunci de acord asupra faptului ca neregulile de la Enron au fost favorizate de dereglementarea vanzarii de electricitate. Ceea ce este deosebit de semnificativ este faptul ca exact lipsa unor reglementari mai stricte se pare este si acum unul dintre principalele motivele ale crizei actuale, in special in ceea ce priveste activitatea bancilor de investitii, dar nu numai.
O perspectiva interesanta, avizata si cat se poate de serioasa asupra crizei o veti gasi in ultima carte scrisa de binecunoscutul miliardar George Soros aNoua paradigma a pietelor financiare”. Romanii fiind tentati mereu sa faca haz de necaz, in continuare redau o parabola care circula intens zilele acestea pe email, tot in ideea de a aexplica” actuala criza. Desigur, nu trebuie uitat ca uneori este de preferat ca lucrurile extrem de grave sa fie spuse in gluma.
Intr-un sat a venit un investitor strain care i-a spus primului localnic intalnit: adaca imi aduci o broscuta, iti dau 10 Euro pe ea”. Omul a fugit repede in padurea din spatele casei, a luat o broscuta pe care i-a dat-o investitorului, primind de la acesta 10 Euro. In zilele urmatoare toti taranii s-au dus la investitor cu cate o broscuta, fiecare primind cate 10 Euro. Dupa un timp, investitorul le spune satenilor ca afacerea merge excelent, astfel incat va dubla suma platita pentru fiecare broscuta. Au urmat asadar achizitii la 20 Euro. Dupa cateva zile investitorul anunta ca este nevoit sa plece urgent in tara sa, dar la reintoarcere va cumpara broscutele cu 60 de Euro bucata. Asistentul investitorului, ramas in sat, le propune localnicilor sa cumpere de la el broscute, cu 35 de Euro bucata, urmand ca la revenirea sefului fiecare satean sa obtina un profit de 25 de Euro pentru fiecare broscuta. O astfel de afacere nu putea fi ratata de catre sateni, care s-au imprumutat de la banci pentru a putea cumpara broscutele inapoi cu 35 de euro bucata. Asistentul a luat banii si …. dus a fost, iar satenii au ramas cu imprumuturi scumpe la banci si fara sa detina nici un activ in plus fata de ceea ce aveau inaintea afacerii.

Autorul poate fi contactat pe email: alexandru.finaru@intercapital.ro , la tel 51.51.75, sau la sediul Intercapital Invest Bacau, Cladirea Albastra et. 6

Scris de Alexandru Finaru

Lucrarile privind insamantarile de toamna sunt cu mult intarziate in raport cu programarile specialistilor de la Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (DADR) Bacau. Pana la finele lunii septembrie era programata insamantarea unei suprafete de 20.250 hectare de teren, dar nu s-a realizat decat suprafata de 5.105 hectare. aCel mai bine se sta la rapita pentru ulei, unde in loc de 3500 de hectare s-au insamantat 3738 hectare. In schimb, la orz, din 550 de hectare programate s-au insamantat 62 hectare”, ne spune Ghita Burlui, directorul adjunct al DADR Bacau. La grau si secara se sta si mai rau. Din 15.900 hectare, cat s-a facut planul, nu s-a insamantat decat suprafata de 1305 hectare, adica 8 la suta. Cele mai harnice au fost societatile comerciale cu profil agricol, care au insamantat 815 hectare, din 6400 hectare programate.

Scris de Lili Adochitei

Centrul de infrumusetare Esthetique nu-si dezminte renumele. Mai intai si-a facut loc pe o piata sufocata de concurenta, apoi a ajuns renumit prin serviciile de buna calitate si prin profesionalismul personalului. In luna martie a acestui an, centrul s-a mutat in casa noua, intr-un spatiu in care clientii pur si simplu se simt bine. aDaca am ajuns in acest punct, nu inseamna ca de acum vom pastra ritmul. Intotdeauna am crezut ca trebuie o alta abordare a clientului decat cea traditionala. El trebuie sa se simta bine la noi, ca la un prieten bun. Si este de datoria noastra sa-i oferim sfaturile noastre, sa-l facem sa inteleaga ce este mai bine pentru el, ce i se potriveste, si nu in ultimul rand, sa-i prezentam de fiecare data noutatile in domeniu”, ne spune Adina Rachiteanu, managerul centrului. Asa cum si-au obisnuit clientii, specialistii de la Esthetique se tin de cuvant. La sfarsitul saptamanii trecute, in prezenta unui invitat special, tehnician la Guinot Romania, la Esthetique a avut loc o prezentare a tratamentului facial revolutionar de la Guinot precum si a produselor OPI destinate ingrijirii mainilor si picioarelor. Mai multe cliente, prezente la demonstratie, au vazut cu uimire cat de eficient si la indemana oricui este un tratament facial de calitate. aNu facem altceva decat sa ne tinem de promisiuni. Prietenii nostri nu vor sa fie dezamagiti si ori de cate ori apare ceva pe piata, ei trebuie sa afle cei dintai. Pe 15 octombrie avem cinci ani de la infiintare si cred ca acest lucru inseamna ceva”, mai declara Adina Rachiteanu. Salonul de infrumusetare reprezinta o carte de vizita si pentru reprezentantii Guinot Romania. aNe-am dori sa avem astfel de centre in fiecare oras important din Romania. Pe zona Moldovei insa, Esthetique nu are concurenta. Este un salon de exceptie, atat din punctul de vedere al designului, cat si din cel al personalului, super calificat”, a opinat Camelia Preda, reprezentantul Guinot Romania. Urmatorul pas pe care sotii Rachiteanu vor sa-l faca este dechiderea unor
cursuri de calificare. De la 1 noiembrie, la Esthetique Beauty Center va
Scris de incepe primul curs de cosmetica nivelul 3, unde personalul va fi pregatit sa lucreze la cel mai inal

La prima intalnire a prefectului Claudiu Serban cu primarii, acestia au dezvaluit o problema grava: Guvernul a dat bani pentru scoli, insa adoar pe hartie”. Lucrarile demarate in primavara au fost sistate de constructori, suparati ca nu au primit niciun leu. Culmea ipocriziei, ISJ ii anunta pe edili ca vor pierde banii necheltuiti.

Despre investitiile in scolii s-a vorbit mereu in ultima vreme, toti liderii PNL afirmand public, de cateori au avut prilejul, ca aniciodata judetul Bacau nu a primit asa de multi bani pentru scoli”. La intalnirea prefectului cu primarii, care a avut loc vineri, la DADR, a iesit la iveala adevarul: sumele au fost alocate, insa adoar pe hartie”, neajungand nici pana la ora asta la destinatar. Primarii s-au bazat pe aceste sume, au inceput investitii, iar acum nu-i pot plati pe constructori. Acestia refuza sa mai lucreze si, in prag de iarna, primarii isi striga disperarea. Pentru Scoala Furnicari s-au alocat 4,5 miliarde lei vechi, iar pentru Gradinita Chetris, 2,38. Desi s-a executat 85 la suta din investitie a venit doar un miliard. CL a inchiriat doua case, iar aasta costa”. Ovidiu Cojocaru, prezent la sedinta, a promis ca va avea ain atentie” problema. Deocamdata, nu stim daca Guvernul mai are banii in pusculita sau au ramas o fraza din HG 370.

Banii nu au venit, dar vor fi retrasi!

Mihai Coman, primarul din Barsanesti, e nemultumit si de procedura, care e agreoaie si ilogica”: aBanii au fost dati Centrului bugetar, care nu are nici birou de urbanism, nici serviciu de achizitii publice, asa ca tot noi ne-am ocupat”. El sustine ca a inaintat situatiile de plata la ISJ, care le-a trimis la MECT, unde zac intr-un dulap. Prin HG 370 li s-a repartizat 5 miliarde pentru Scoala Caraclau si 2,2 pentru Scoala Barsanesti. Lucrarile au ajuns la planseu, dar nu s-a primit niciun leu. aSi eu sunt nemultumit de activitate centrelor bugetare”, a declarat prefectul Claudiu Serban. ISJ ameninta acum, printr-o adresa, ca CL ii vor pierde daca nu ii consuma pana la 31 decembrie 2008. Dar cum sa cheltuiesti ceva ce nu ai? Edilii au primit promisiuni din partea prefectului, care a afirmat ca va incerca sa grabeasca lucrurile. Cum Guvernul e la mare stramtoare financiara acum, nu e exclus sa se spele pe maini: aV-am dat bani, dar nu i-ati cheltuit”. Fireste, vinovati vor fi edilii.

Scris de Silvia Patrascanu

Atmosfera incordata de la Scoala Cucuieti – Dofteana s-a transformat rapid intr-un adevarat scandal. Inspectoratul Scolar a primit in primele zile ale saptamanii o petitie in care o mama reclama faptul ca directorul scolii din localitate, Elena Isachi, i-ar fi batut fiul. Inspectorul de management Liviu Botezatu a mers, imediat, la Cucuieti in incercarea de a descalci itele reclamatiei. In final, acesta i-a dat dreptate directorului Isachi, care, de la bun inceput, a negat ca l-ar fi agresat pe elev. Mai mult, Botezatu sustine si varianta conform careia tot scandalul ar fi fost pus la cale de Vasile Pintilie, fostul director al scolii, si fiul acestuia. „Am stat de vorba cu elevii, care mi-au spus ca doamna director nu a batut pe nimeni. In plus, membrii Comitetului de Parinti au sustinut ca ei nu-si recunosc semnaturile care insotesc reclamatia depusa la Inspectorat. Mai mult, am descoperit ca unele semnaturi sunt ale nasilor, vecinilor si ale altor rude de-ale fostului director sau de-ale fiului acestuia. Au chiar si persoane decedate, pensionare sau care nu au copii la scoala. Cred ca, de fapt, spiritele sunt agitate de fostul director Vasile Pintilie si fiul acestuia, care nu se impaca deloc cu gandul ca nu mai pot face ce doresc”, ne-a declarat inspectorul Liviu Botezatu. De partea cealalta, Vasile Pintilie jr. sustine ca nu are nicio legatura cu situatia din scoala. Asta nu l-a impiedicat, insa, sa ii acuze din nou pe directorul Isachi, dar si pe inspectorul Botezatu. „Nu am nicio legatura cu ceea ce se intampla in Scoala din Cucuieti. Cine spune ca eu si tata stam in spatele oemenilor trebuie sa si dovedeasca acest lucru, pentru ca, altfel, il voi da in judecata. Parintii sunt nemultumiti ca directoarea a batut un copil”, afirma Vasile Pintilie jr. In plus, acesta a recunoscut ca vineri dimineata la prima ora a fost, impreuna cu tatal sau, in Bacau pentru a discuta cu inspectorul general Ovidiu Cojocaru. Discutie e, insa, un fel de a spune, pentru ca atat Cojocaru, cat si Botezatu au confirmat faptul ca Pintilie nu s-a sfiit sa tipe la seful ISJ. Scandalul de la Scoala Cucuieti este departe de a se fi incheiat. Inspectorul Liviu Botezatu nu a ascuns, de altfel, faptul ca intentioneaza sa faca plangere penala impotriva lui Pintilie. In plus, tot vineri, directorul Elena Isachi a depus la Inspectoratul Scolar o plangere oficiala impotriva lui Pintilie. Ea reclama faptul ca a fost agresata de acesta in fata propriilor copii. Scris de Eduard Cucu

Salariatii de la Directia Silvica Bacau au de incasat trei miliarde de lei vechi de la stat pentru paza padurilor, bani de la care si-au luat gandul. aAceasta suma reprezinta plata serviciilor numai pentru anul 2008. Dar noi nu am incasat banii nici pentru serviciile de paza efectuate in 2006 si 2007. Nici nu mai avem sperante sa primim sumele cuvenite pentru anii trecuti. Nici macar in acest an nu cred ca vom incasa cei 3 miliarde de lei vechi”, precizeaza Gheorghe Savu, directorul Directiei Silvice Bacau. Potrivit Legii 247 din 2005, timp de 180 de zile, proprietarii de terenuri forestiere beneficiaza in mod gratuit de paza padurilor, costurile serviciilor fiind acoperite din bugetul de stat. Numai ca, de cand a intrat in vigoare legea, personalul silvic nu a vazut un leu pentru activitatea de paza. Situatia este cu atat mai hilara cu cat, noul Cod Silvic prevede ca paza padurilor proprietate cu suprafata de pana la 30 de hectare va fi asigurata gratuit de catre ocoalele silvice. aNu-i problema de personal, ca acesta poate fi angajat. Dar e problema banilor”, se plange directorul Savu.
Nici proprietarii de paduri nu tin in mod deosebit ca padurarii sa le pazeasc padurile. Desi costurile serviciilor silvicultorilor sunt de 10 de euro pe an, din 88.000 de hectare la nivel de judet, doar 30.000 de hectare sunt in raspunderea Directiei Silvice Bacau. aNoi nu-i putem forta pe cetatenii care detin padure sa plateasca pentru paza. Doar Inspectoratul Silvic si de Vanatoare ii poate obliga pe proprietari sa-si pazeasca padurile”, spune Savu. La randul sau, Mihai Florescu, seful ISV Bacau spune ca el si-a facut datoria. aPana acum am aplicat vreo 300 de amenzi”, se mandreste Florescu. Tot el recunoaste ca in sapte luni ale lui 2008 s-au taiat ilegal 4.623 de metri cubi material lemnos, prejudiciul fiind de 629.980 lei. Din 1990 si pana in prezent, in Romania, peste 350.000 de hectare de padure au fost rase de pe fata pamantului si alte 500.000 partial distruse. Numai in judetul Bacau, peste 8000 de hectare de padure au cazut sub taisul securilor.Scris de Lili Adochitei

Imaginile de cosmar s-au derulat parca enervant la televizor, pe toate canalele media. Stim. Am vazut. Am fost acolo. Dar am uitat. Nu ne pasa. Oamenii sunt acum abandonati. Abandonati de toti. De autoritatile locale, de Guvernul condus de liberalii infundati in scaune parca prea mari pentru ei, de ministri, de presedinte, da, de seful statului!, de toti cei care s-au perindat zile intregi prin suferinta si durerea lor. A oamenilor simpli din comuna Saucesti. Au profitat de neputinta lor si acum i-au lasat de izbeliste in mocirla si frig. Saucesti. O comuna parasita. Uitata. Lasata in nepasarea crasa a celor care ne conduc si care se bat cu pumnii in piept pe ecrane si prin ziare, ca detin dreptatea si puterea absoluta. Iar cand a fost nevoie de ei, au preferat sa taca. Si-au astupat urechile in fata strigatului mut de disperare a celor blestemati de furia Siretului. Au inchis ochii in fata urgiei, au intors spatele durerii si acum… tac.

Siretul a lovit cu furie, apoi s-a retras in tacere. A lasat in urma cosmarul. Apele au maturat tot ce au gasit in cale, zeci de gospodarii s-au transformat rand pe rand in ruine, sute de vieti au fost distruse. „Nu mai am nimic. Dorm pe unde apuc. Iaca am si un cort, dar de acum e frig. Mai am o fata, ma mai duc la ea. Dar si acolo-i rau. Am pus doua saltele pe jos si asa imi intind oasele. Muncitorii astia spun ca e gata casa pana pe 1 decembrie, dar nu au cum s-o faca. Abia e turnata temelia. Cand sa mai faca? Ne-au abandona toti. Macar o camera sa am, un pat pentru hodina si o bucatica de soba”, ne-a declarat cu lacrimi in ochi Catinca Lepadatu, o sinistrata in varsta de 82 de ani, chiar din satul Saucesti. E vaduva de 10 ani si nu mai are putere. Casele sunt puse toate la pamant, culturile distruse in noroi, animale, moarte. Toate sunt marturia urgiei care s-a abatut peste localnici. Valea Saucestiului este acum o vale a durerii si a lacrimilor, care curg siroaie pe fetele oamenilor, multe dintre ele imbatranite.

Batranete chinuita

Maria Mindrila Irimia, este o batranica de 84 de ani. Sotul e imobilizat la pat, iar casa lor se rezuma acum intr-o baraca din lemn, facuta pe fuga de copiii lor. „Au imprumutat bani din banca, vreo 40 de milioane de lei, ca sa nu murim de frig. E greu, in credinta lui Dumnezeu v-o spun ca nu mai putem, ne spune Maria Mindrila, o femeie chinuita. E greu, foarte greu, am ramas a-i nimanui. Nimeni nu vine sa ne intrebe ce mai facem, nimanui nu le mai pasa de noi. Ma mir ca mai rezistam. Nu mai avem nimic. Au adus materiale de constructii, le-au trantit aici in curte, iar noi ne uitam ca nu se face nimic. Dar nimic!”. Apele s-au retras, dar au lasat in urma un peisaj agonic, desprins parca dintr-un film de groaza. Oameni sunt acum in genunchi. Si-au incropit un acoperis provizoriu deasupra capului, ajutati de rude. Stau cu lacrimi in ochii si privesc cum cei care ii conduc, pe care i-au ales, nu fac nimic.

aCand vine noaptea, parca vine moartea”

Nimeni nu mai are nicio putere. Nicio casa nu a scapat de furia Siretului, niciun localnic nu mai rade, nici copiii nu mai pot sa se bucure de viata. Fiecare are drama lui. Vieti distruse complet. „Nu ne-au lasat pe noi sa ne facem casele. Cica s-au dat 100 de milioane de locuinta, dar unde sunt banii astia? Ce am muncit 22 de ani, am ramas cu nimic. Stam imbracati si dormim pe unde putem. E ingrozitor. Mai ales noaptea. Cand vine noaptea, parca vine moartea. Si e foarte frig. Ne-am imbolnavit cu totii”, ni s-a plans si Maria Rusu Mihalache. Localnici care incearca sa mearga mai departe. Si plang. Cu lacrimi fierbinti care le-au uscat si sufletul. Natura dezlantuita s-a razbunat parca pe viata lor, pe sufletul inecat de griji, pe umerii adusi, pe batranetea si asa chinuita. Vieti distruse in cateva ore. Si familii care au ajuns pe drumuri. Abandonate de toti. Tot ce le-a mai ramas acum este speranta ca, intr-o zi, din nenorocirea care s-a abatut asupra lor nu va fi decat o amintire. Si ca vor avea puterea sa mearga mai departe…

Scris de Roxana Neagu

CET propune aConventia Smecheriei”

Planul pus la cale de CET si Primaria Bacau pentru modificarea relatiei furnizor-consumator in sistemul centralizat de incalzire
nu da roade. Numai 4 asociatii de proprietari din cele 200 din municipiu au depus la CET dosarul pentru incheierea conventiilor intre proprietarii apartamentelor si societatea de termoficarea.
In ciuda unui maraton al sedintelor de convingere a presedintilor si administratorilor de bloc, locatarii sunt reticenti si nu vor
sa intre in relatie directa cu CET.

aSi-au dat acordul pentru incheierea conventiilor locatarii din asociatiile de proprietari 119 A, 72, 33 si 1, ne-a declarat Elena Cirnu, purtator de cuvant al CET. Toti proprietarii apartamentelor aflate in aceste asociatii si bransate la sistemul nostru au semnat ca sunt de acord sa incheie conventia”. Aceste conventii sunt pentru administratie solutia miraculoasa care va stoarce de la asociatiile de proprietari cele peste 13 milioane lei (130 miliarde lei vechi) datorate CET-ului. In asociatiile de proprietari, increderea in acest sistem este minima.
Un hei-rup fara sanse
de izbanda

Conventiile pe care CET si Primaria Bacau incearca sa le asmulga” de la locatari ar fi acte aditionale la contractul dintre furnizor si asociatiile de proprietari. Printr-o semnatura, fiecare proprietar de apartament se angajeaza sa achite la timp contravaloarea serviciilor furnizate la CET. Societatea de termoficare obtine dreptul de a actiona in instanta fiecare datornic si de a-l executa silit in caz de neplata a facturilor. De altfel, facturarea ar trebui sa fie individuala, iar plata caldurii si a apei calde sa se faca direct la CET, nu prin intermediul asociatiilor de proprietari, ca acum. Implementarea sistemului distributiei pe orizontala a agentului termic este deja un fiasco si justifica reticenta locatarilor.

Scris de Doina Mincu

O liniste coplesitoare. Asta e tot ce gandesti cand te plimbi pe holurile caminelor din Bacau. E ciudat pentru ca te astepti sa auzi muzica sa vezi studenti care se plimba dintr-o camera in alta, sa se agite cineva sau orice altceva care sa te faca sa te gandesti cu melancolie la anii tai de studentie. Lucrurile s-au schimbat, regulamentele par a fi (contar asteptarilor) mai rigide sau, cine stie, poate ca e doar un alt sfarsit de saptamna si toata lumea a plecat acasa, dar parerea noastra a fost confirmata de una dintre studentele cu care am stat de vorba, dupa ce in nenumarate randuri am batut la usi care nu ni s-au deschis. aFiecare se descurca cum poate. E liniste in general, pentru ca imediat avem probleme cu portarul. Nu mai sunt petrecerile care se stia ca se faceau odata, s-au schimbat generatiile, poate in celelalte camine e altfel, dar aici foarte rar se intampla ceva”, ne-a spus printre altele Andreea Ionescu, venita din Adjud pentru cursurile Facultatii de Marketing. Ceea ce a spus ea nu a fost neaparat confirmat si de alte studente. aSincer, in general e foarte liniste si daca cineva vrea sa invete are toate conditiile. Camera noastra e stiut ca e cea mai galagioasa, dar foarte rar am avut probleme. Noi ne distram intre noi si punem singure la cale cate o petrecere, nu ca ar face si altii la fel”, a spus Viorica Costache, studenta in anul II.

aConditii modeste,
dar nu plec de aici!”

O simpla privire aruncata in camerele mici, asufocate” de cate trei paturi este suficient sa te descurajeze. S-au facut multiple imbunatatiri, dar tot nu este destul pentru pretentiile unor tineri care scot bani grei din buzunar in fiecare luna pentru a-si asigura minimum de conditii. aNe-au adus dulapuri, ne-au schimbat geamurile, si ne-au pus perdele si paturi, dar parca tot nu arata camerele asa cum ar trebui. Oricum erau lucruri obligatorii, ce trebuiau facute in urma cu foarte mult timp. Nu vreau sa ma gandesc la cei anii trecuti cum au stat. De asemenea, trebuia sa ne lase cate 4 in camera, fiinca foarte multi nu au prin loc la camin. Daca esti la taxa, adio! Si tu dai cei mai multi bani. Linoleumul asta arata groaznic. Nu era rau sa puna si un parchet daca tot au investit bani”, a mentionat Alexandra Cochior, venita din Sfantul Gheorghe. In ciuda acestor aspecte, totusi fetele nu-si pierd simtul umorului si sunt fericite ca traiesc cei mai frumosi ani, chiar daca lipsurile uneori le fac sa-si piarda din elanul tineretii. aNu ne-am muta sub nicio forma in chirie, chiar daca lucrurile stau cum stau. Ne-am gandit ca intr-un apartament stai si dupa ce termini facultatea, insa intr-un camin nu mai ai niciodata ocazia sa locuiesti. Aceasta este motivatia noastra si nu ne pasa daca ceilalti sunt sau nu de acord cu noi. Am avut probleme anul trecut si cu portarul si cu toata lumea, dar asta e tot farmecul! Iubim viata asa cum e!”, a incheiat Viorica Costache. Am plecat din camin, nu insa fara a arunca o privire in urma pentru a descoperi daca cineva isi mai tine mancarea pe geam sau mai sunt hainele puse la uscat, pestrit. Ce am descoperit ne-a facut sa ne aducem aminte de binecunoscuta zicala alupul isi schimba parul, dar naravul…”Scris de Daniela Pilat