duminică, 21 decembrie 2025
Acasă Blog Pagina 562

Cutremurul din 4 martie 1977. Sub semnul solidarității

Scînteia, 5 martie 1977: «În seara zilei de 4 martie în jurul orei 21 şi 30’, a avut loc un puternic cutremur de pămînt, care a afectat o serie de zone ale ţării».

SOLIDARITATE, OMENIE, ACŢIUNE

Angajare muncitorească

La Combinatul de celuloză şi hîrtie „Letea“ Bacău, ca pretutindeni în satele şi oraşele judeţului, toţi angajaţii, mobilizaţi de forţa politică conducătoare a naţiunii, acţionează ca patrioţi şi revoluţionari pentru refacerea neîntîrziată a economiei ţării, pentru înfăptuirea neabătută a cincinalului.

Acest colectiv harnic, cu o bogată istorie în viaţa politică şi economică a ţării, cu o îndelungată experienţă profesională, profund implicat sufleteşte în greaua încercare prin care trece patria, cunoaşte, în aceste zile de elan şi dăruire plenară, o puternică angajare muncitorească pentru realizarea planului lunar, trimestrial şi anual, pentru înfăptuirea neabătută a prevederilor cincinalului.

In primul rînd, să relatăm faptul că şi aici spiritul de întrajutorare şi profundul umanism al societăţii noastre, înalta conştiinţă civică a angajaţilor se exprimă concret printro contribuţie de 1.400.000 lei înscrisă în contul 1977 — ajutoare sinistraţi cutremur.

Reevaluîndu-şi posibilităţile existente, colectivul de muncitori, ingineri şi tehniceni de la C.C.H. „Letea” Bacăuva înscrie pe panoul de onoare al angajamentelor în întrecerea socialistă o producţie globală de 23.500.000 lei.

Productivitatea muncii va creşte cu 3 la sută, iar producţia marfă cu 15.000.000 lei. Se vor produce 1.000 tone de celuloză, 1.500 tone de hîrtie şi cartoane şi 85 tone de caiete. De asemenea, prin piese de schimb se vor realiza importante beneficii peste plan.

La producţia pentru export se preconizează depăşirea planului cu 2.200.000 lei valută, iar la fondul pieţei cu 1.000.000 lei. Toate aceste realizări suplimentare se vor obţine printr-o folosire mai judicioasă a capacităţilor de producţie existente, o bună întreţinere a utilajului, prin temeinica organizare a locului de muncă, ordine şi disciplină, prin urmărirea riguroasă a calităţii producţiei pe întreg fluxul tehnologic.

Aceste angajamente, care vor spori considerabil planul de producţie al anului 1977, exprimă înalta conştiinţă muncitorească, devotamentul şi hărnicia unui colectiv care a ştiut, totdeauna, să se autodepăşească, să se exprime pe sine, chiar şi în momente de grea încercare pentru semenii lor.

G. G.

[…] Pentru a veni în ajutorul sinistraţilor din Capitală şi din alte localităţi din ţară, a acţiunilor de reconstruire şi de lichidare a pagubelor, în organizaţiile de partid, sindicat, U.T.C. şi pionieri din şcoli, s-au luat angajamente pentru depunerea în contul OMENIEI ŞI SOLIDARITĂŢII, a unor sume de bani.

Astfel, cadrele didactice au hotărît să contribuie cu retribuţia pe o zi pentru următoarele 10 luni, ceea ce reprezintă o sumă de peste 6 milioane lei. U.T.C.-iştii şi pionierii din şcoli şi chiar copiii din rîndul organizaţiei „Şoimii patriei” au depus direct în contul 1977 diferite sume de bani din economiile lor.

In acelaşi scop, organizaţiile de tineret şi pionieri au hotărît să organizeze spectacole şi acţiuni de muncă patriotică, iar sumele ce le vor realiza vor fi depuse de asemenea în contul OMENIEI ŞI SOLIDARITĂŢI.

Cadrele didactice şi elevii s-au angajat să muncească cu mai multă consecvenţă şi conştiinciozitate pentru traducerea integrală în viaţă a politicii partidului privind pregătirea temeincă a tinerilor, pentru a deveni oameni de nădejde ai partidului şi poporului nostru în opera de dezvoltare neîntreruptă a scumpei noastre patrii.

Lucian AGACHI, inspector general adjunct al Inspectoratului şcolar judeţean Bacău

Alături de toţi oamenii muncii din ţara noastră, care, în aceste zile de grea încercare, se depăşesc pe ei înşişi, angajaţii unităţii noastre au dat dovadă de înalt simţ de răspundere, hărnicie şi curaj, oprind, pentru un moment, instrumentele să mai vibreze, lăsînd arcuşul sau bagheta de timpan şi urcînd la alte înălţimi decît cele sonore, acolo unde au trebuit remediate, în scurt timp, avariile produse asupra clădirii unităţii de seismul natural din 4 martie 1977.

Reîncepîndu-ne activitatea cu un program muzical specific momentului, colectivul simfonic băcăuan, stăpînit de profundul sentiment al omeniei, va susţine un număr de concerte camerale sau simfonice populare, urmînd ca toate încasările să fie depuse în contul 1977.

De asemeni, două zile din retribuţia tarifară lunară, pînă la sfîrşitul anului, vor fi depuse în contul omeniei, căci oameni sîntem şi… OMUL LA NEVOIE SE CUNOAŞTE !

Ovidiu BĂLAN, directorul Filarmonicii de stat Bacău

Pentru ajutorarea sinistraţilor de pe urma cutremuruluidin 4 martie a. c., Filiala Bacăuva organiza, la sfîrşitul lunii martie, cu lucrările donate în acest scop de membrii ei,Ilie Boca, Letiţia Oprişan Vasile Crăiţă-Mîndra, Constantin Ciosu, Gheorghe Velea, Vasile Jurje, Didina Solomon, Irina Dascălu, Virgil Mancaş, Iancu Săndel) o expoziţie de artă plastică cu vînzare, la Galeriile de artă din localitate. Banii realizaţi din această acţiune vor fi depuşi la C.E.C. în „Contul omeniei şi solidarităţii”.

La sediul Filialei Gheorghe Gheorghiu-Dej al O.J.T. Bacău, pictorul Gheorghe Mocanu a deschis o expoziţie personală cu 2101 tablouri şi 10 acuarele. Banii realizaţi din vînzarea lucrărilor vor fi în întregime vărsaţi în contul omeniei şi solidarităţii.

De asemenea, membrii filialei băcăuane vor dona, pentru înfrumuseţarea apartamentelor repartizate gratuit familiilor sinistrate de cutremur, lucrări de artă plastică, pe care le vom depune, în sala „Rotonda“ din strada Lipscani nr. 210, Bucureşti. Aceasta pe linia obştei noastre. Ca angajaţi în învăţămînt, membrii filialei vor veni în sprijinul sinistraţilor ca şi colegii din colectivele din care fac ei parte.

Grigore V. COBAN, Preşedinte al Filialei U.A.P. Bacău

Cuvînt de ordine, două milioane .

Luni, 14 martie, la orele dimineţii, mă aflu în biroul şefului contabil Cristea Costache, secretar adjunct cu probleme organizatorice al comitetului de partid de la fabrica „23 august din Bacău. Se primise, încă de sîmbătă sau duminică, sarcina ca în cel mai scurt timp, de aici, din secţia amintită, să plece spre Capitală un milion de cărămizi, iar spre Ploieşti, Buzău, Tîrgovişte… un alt milion. Aşadar, două milioane, în cel mai scurt timp… —

Ce posibilităţi aveţi de îndeplinire a acestor sarcini ? Oamenii de acolo, de unde cutremurula lovit mai greu, aşteaptă cu înfrigurare cărămizile de la Bacău. Înţeleg, din discuţie, că pe rampa secţiei se află, deja, datorită strădaniei oamenilor, 1.700.000 cărămizi, şi că problema nr. 1 este, acum, organizarea încărcatului.

Sunt repartizaţi, în plus, trei oameni de la secţia mixtă, trei de la garaj, doi de la secţia metalurgică. In total, cu cei de pe platformă, 22 de oameni la încărcat, organizaţi în echipe… …După o oră, pe „pista“ de încărcare. Sunt venite trei transcontainere, alte două au plecat deja, spre destinaţie.

E destul de răcoare, cerne ceva ca o ploaie rece, cei de la încărcat muncesc în continuare, sus, pe platforma cu cărămizi doi reprezentanţi ai „cefereului” sunt convinşi că vor face faţă cu brio ritmului încărcării, ba, mai mult, cer — pe bună dreptate — ca echipele să lucreze în trei schimburi.

Şeful secţiei, Constantin Hărăbor, şi secretarul de partid, Vasile Urdă, promit că vor lua toate măsurile pentru ca în maximum 10—14 zile cele două milioane să fie expediate. In secţie lucrul se desfăşoară cu intensitate. Cu o zi înainte, adică duminică, se realizaseră, în plus, 10.000 cărămizi.

La linia de presare fac cunoştiinţă, între alţii, cu muncitorul comunist Dumitru Păduraru. Îmi spun că, de fapt, locul său de muncă e „ceva mai încolo, la uscătorii”, dar că nu-şi permite timp pentru o ţigară. In cuptorul circular procesul tehnologic cunoaşte un flux continuu, fără întrerupere.

Pentru buna desfăşurare a muncii au fost luate numeroase măsuri. „Intre altele — îmi spune Cristea Costache — ni s-au aprobat, în plus, 150 de tone rumeguş de la U.F.E.T. Gheorghe Gheorghiu-Dej, combustibil foarte preţios pentru noi. Il aducem cu mijloacele proprii, cu maşinile cu care transportăm la Oneşti făină…”.

Şi, tot din rîndul măsurilor luate în aceste zile pentru buna desfăşurare a muncii, la nivelul secţiei s-a constituit o echipă de întreţinere, sub conducerea comunistului Dumitru Munteanu, muncitor specialist, care intervine cu operativitate pentru eliminarea oricărei deficienţe.

Pînă acum, o asemenea activitate o desfăşura echipa de întreţinere organizată pe întreaga platformă, care, de multe ori, ajungea cu destulă greutate în secţia de cărămizi. Sîmbătă, 12 martie, oamenii au hotărît ca, în acest an, din cele patru zile libere din lună, să lucreze o zi pentru reconstrucţie. Cu acelaşi scop — au hotărît tot ei — vor oferi din concediu, fiecare două zile.

Ce vor însemna, concret, aceste zile ale generozităţii şi spiritului de solidaritate ? Este vorba de circa 200.000 cărămizi care vor fi trimise în plus pentru construirea sau refacerea unor obiective. Se află în aceste acte o profundă omenie. După cum, omenie înseamnă şi alte fapte ale celor de aici. Privesc un tabel cu donatori de sînge „de la cărămidă”. Citesc cîteva nume: Petrică Trăistaru, Anchița Cozma, Gheorghe Căpuşă, Ion Tureatcă…

Din întreaga fabrică „23 August” Bacău, 337 de donatori s-au prezentat în aceste zile, la centrele de recoltare. Pe linia sporirii producţiei, angajamentul fabricii a fost suplimentat, la propunerea comuniştilor, cu 2 milioane eli la producţia globală, cu 2 milioane lei la producţia marfă, cu 4 milioane lei la livrări pentru fondul pieţii, cu 550.000 lei la beneficii.

Eugen VERMAN

Lecţii de patriotism

M-au impresionat vorbele unei supravieţuitoare de după o captivitate de 187 de ore şi 40 de minute. Şi poate nu întîmplător supravieţuitoarea este o profesoară. Profesoara Elena Enache — cunoscută acum în ţară şi dincolo de hotarele ţării — a supravieţuit cataclismului datorită şi extraordinarei sale încrederi în oameni. Şi oamenii, însufleţiţi de exemplul unui OM între oameni, oamenii în care a crezut au salvat-o de sub ruine. Au redat-o vieţii şi oamenilor. Au redat-o copiilor de la şcoala unde preda.

„Ce-mi fac copiii mei ?” — întreba ea la puţin timp după ce fusese salvată. Copiii ei, de fapt copiii ţării, au învăţat din istoria mai veche sau mai nouă a acestui popor mult încercat, dar întotdeauna învingător, au învăţat din lecţia de omenie şi solidaritate a primului cetăţean al patriei, preşedintele Nicolae Ceauşescu.

…La Şcoala generală nr. 10 din Bacău. Cutremurula produs şi aici unele mici avarii, dar copiii s-au mobilizat şi au participat, sîmbătă 5 martie chiar, la acţiunea de refacere. Imediat, însă, s-au gîndit la cei ce au avut mai mult de suferit. S-a propus strîngerea unei sume care să fie depusă în „contul omeniei”. Am încercat să aflu cine a avut iniţiativa. Directoarea şcolii, profesoara Ana Filioreanu, era descumpănită. Să-mi spună că totul a pornit de la Ramona Şchiopu şi colegii ei dintr-a Vil-a A ?

Dar nu cumva ar nedreptăţi pe pionierii de la a Vl-a B şi, mai ales, pe micuţa, dar inimoasa Luana Grigoraş ? Ea a ieşit în faţa clasei şi i-a ambiţionat pe toţi să nu rămînă în urma celor mari, de care auzise pe la radio. Iar a doua zi s-au şi adunat 500 de lei, din micile lor economii. — Acesta-i doar începutul, — adaugă prof. Filioreanu. Fiindcă toate detaşamentele sau grupele de „şoimi” au hotărît să pregătească o serbare, fondurile realizate fiind destinate aceluiaşi „cont al omeniei”.

In urmă cu vreo şapte ani eram martorul unei minunate dovezi de solidaritate a elevelor Liceului „V. Alecsandri” din Bacău. Colectaseră tot felul de obiecte de îmbrăcăminte, cele mai multe de mina lor lucrate, pentru cei ce suferiseră vitregia inundaţiilor. Gestul spontan de atunci s-a repetat şi acum. Elevele şi elevii liceului, printre care şi campioanele olimpice Gabriela Truşcă şi Georgeta Gabor, pregătesc o serbare sportivă de amploare. O parte din fondurile obţinute se va adăuga contribuţiei băneşti a uteciştilor şcolii depuse în „contul omeniei”.

Profesoara Valeria Prodan, directoarea liceului, îi cunoaşte bine pe copiii ei, fetele şi băieţii, elevi ai acestei şcoli de tradiţie. Este convinsă că acţiunile lor de solidaritate nu se vor opri aici. Studenţii Institutului pedagogic din Bacăuvor preda ei înşişi generaţiilor viitoare lecţia omeniei.

O lecţie pe care au învăţat-o şi o ştiu. Dovada ? O parte din bursele lor au format suma de 40.000 lei depusă în contul ajutorării sinistraţilor. In plus, sumele realizate la spectacolele ce le vor da pe scenele căminelor culturale din Sascut, din Podu Turcului şi din Tescani vor avea acelaşi destinatar. …Lecţie de omenie, solidaritate şi patriotism. O lecţie ce se învaţă cu sufletul şi cu inima. Şi cu fapta.

Constantin LUPU

Animate de spiritul cald al întrajutorării, de un profund umanism, cadrele militare, familiile acestora, ostaşii şi angajaţii civili din unităţile militare băcăuane se alătură miilor şi miilor de fii ai patriei contribuind la „Contul 1977″ cu suma totală de lei 741.000.

In prezent, parte din militarii noştri participă cu multă dăruire la lichidarea urmărilor cutremuruluiîn municipiul Bacău. Din iniţiativa Comitetului soţiilor de cadre pe garnizoană, cercul „mîinilor îndemînatice” şi cel al croitoriei care activează pe lîngă Casa armatei Bacăupregătesc lucrări pentru apropiata expoziţie cu vînzare, iar sumele realizate vor fi depuse in Contul omeniei şi solidarităţii.

Formaţiile artistice ale Casei armatei şi unităţilor militare din garnizoană au decis să prezinte în unităţi, la Casa armatei şi în sediul altor instituţii culturale din localitate, pînă la sfîrşitul anului, lunar, cîte un spectacol în beneficiul sinistraţilor.

General maior Constantin DIDULESCU

Întregul colectiv al Teatrului dramatic Bacovia a răspuns, în aceste zile, prezent, acţiunilor de solidaritate cu sinistraţii de pe urma cutremuruluidin 4 martie 1977. Colectivul teatrului nostru, alături de Teatrul Naţional din Bucureşti şi de la Opera Română, a fost printre primele din ţară care a anunţat, odată cu ridicarea stării de necesitate, o serie de trei spectacole date în „Contul 1977“.

Sîmbătă 12 martie, şi duminică 13 martie, la sediu, şi luni 14 martie, în staţiunea balneoclimaterică Slănic Moldova, trei colective artistice ale teatrului băcăuan au dat tot atîtea spectacole, ale căror încasări, reţete maxime, au fost depuse în contul omeniei. In acelaşi cont s-au înscris toţi angajaţii teatrului să depună cîte o zi de retribuţie, pe timp de zece luni, şi întreaga sumă ce revenea ca fond de premiere din depăşirile la încasări pe anul 1976. în total, colectivul Teatrului dramatic Bacovia va depune în „Contul 1977“, peste 100.000 lei.

Dacă o să-i dăm gestului nostru o interpretare, atunci ea ar fi aceea că nu există interese mai presus de interesele și cauza întregului popor. Cu atît mai mult cu cît fiecare dintre noi, întreaga ţară, are un superb exemplu de dăruire totală în persoana tovarăşului Nicolae Ceauşescu.

Valeriu TRAIAN, Director al Teatrului dramatic Bacovia

 

SUB SEMNUL SOLIDARITĂŢII CIVICE

După numai cîteva zile de la cumplita încercare, ţara întreagă era la datorie. Există într-adevăr o unanimă şi caldă înţelegere omenească, o participare solidară a conştiinţelor. Nu ar fi greu de găsit un motto unei cronici a acelor zile, în simţămintele unui supravieţuitor al năprasnicei cumpene care ne-a încercat.

Salvat după două zile şi două nopţi dintr-un cotlon, care putea să-i fie lăcaşul de veci, supravieţuitorul voia să privească la oamenii ce-l extrăseseră, pur şi simplu ca dintr-un al doilea pîntece matern , mai, rece şi mai indiferent, dar restituindu-l tot aşa de întreg vieţii.

Prima lui dorinţă de om perfect lucid şi, ce-i mai important, transformat moraliceşte, a fost să privească la salvatorii săi. Vedea acum lumea cu alţi ochi, se petrecuse în el o mutaţie, tîrziu şi în împrejurări tragice, dar care îl făcea să se simtă alt om. O mare lumină îi invadase conştiinţa: da, semenii există, cu ce au ei omenesc şi durabil, cu scînteia aceea nemuritoare de solidaritate spontană, cu extraordinara pornire de a salva viul, de a-l reintegra unui regn superior al rezistenţei, regnul omeniei cotidiene, fără nimic festiv şi patetic, aşa cum trăiau şi pînă acum.

Dintotdeauna românul şi-a păstrat omenia funciară neîntinată, şi se pare că, într-o lumină aparte, lecţiile crude şi nu puţine, pe care i le-au servit soarta i-au cultivat o stare de spirit înaltă, mai omeneasca, mai săritoare şi ospitalitatea cu care ne caracterizează , toţi străinii este încă un semn deosebit al autohtonilor din acest frămîntat spaţiu carpato-dunărean. A arătat-o primul om al ţării, preşedintele statului şi secretarul general al partidului care, după un lung şi istovitor periplu diplomatic a descins direct în mijlocul sinistrului. Dar dincolo de ruine, el vedea încă din acel moment noul chip al lucrurilor. Suferinţa şi dezastrul se ştergeau din faţa unui ochi obişnuit cu perspectivele vaste ale istoriei.

Intrîndu-i adînc şi ireversibil în conştiinţă, imaginile durerii omeneşti nu aveau decît puterea să se însufleţească : ele puneau în lucrare eforturile gigantice ale unei puteri care era a ţării, a unui popor întreg, unit ca un om în jurul partidului. Simbolul naţional al acestui gest îl constituie fondul omeniei, în care depun cele mai felurite categorii de concetăţeni ai noştri.

L-a ilustrat demnitatea de mare conducător cu care şeful statului a trasat liniile viitoare ale revoluţiei construcţiei, în cadrul acelei memorabile conferinţe de presă. La hotărîrea de a continua strădania construcţiei socialiste s-a alăturat fiecare judeţ de pe întinsul patriei, mobilizat cu promptitudine şi, chiar cînd el însuşi a avut de suferit şi-a îndreptat primirile spre locurile cele mai lovite , spre Capială, spre Zimnicea, unicul dar atît de greu încer- catul orăşel de pe Dunăre, spre alte două oraşe mari, Craiova şi Ploieşti. S-a aflat că la Zimnicea au şi ajuns cabane şi alte construcţii din lemn de la Bacău.

Minerii de la Filipeştii de Pădure şi-au făcut meseria nu în măruntaiele muntelui, ci în pintecul unui bloc pînă mai ieri falnic, la care priveau cu admiraţie şi, poate, cu mirare, ei, scormonitorii deprinşi să caute spre înjos, către sclipirea unei avuţii milenare, dar fără suflet. Şi iată că a venit ceasul să-şi folosească priceperea într-un tărîm necrezut; şi şi-au folosit-o , nu numai priceperea, ci şi alte însuşiri, mai subtile, dar tot ale lor : de a asculta cu urechea respiraţia pămîntului şi, minune! de a i-o auzi! dea scoate de acolo un lignit, ci o femeie, un savant, un copil — un om… .

..Peste 11.000 ! atîta şi poate şi mai mult ! Fără avuturi adunate de o viaţă, fără acele lucruri, puţine sau mai multe, care alcătuiesc o casă. Dar sufletul generos al naţiunii, întrupat într-o conştiinţă, în veghea colectivă a obştei, face ca aceşti oameni redaţi vieţii să revină întregi printre noi,s-şi regăsească echilibrul sufletesc şi chiar rosturile materiale şi să vadă astfel, în noile adăposturi, atît de neîntîrziat regăsite, lucruri obişnuite lor, acelea care dau certitudinea căminului şi a continuităţii traiului. Din Moldova sau din Ardeal, din îndepărtata Timişoară ori de la Satu Mare, din Nord sau de la Soare-Apune, din munte ori şes, de pe malul mării sau din Maramureş, o singură respiraţie a vibrat în acele zile, ca un imens şi solidar oftat de uşurare.

Au venit apoi şi alte documente oficiale de partid, prevăzînd o multitudine de măsuri : haine gratuite celor sinistraţi, concedii de odihnă pentru a-şi reveni de pe urma traumelor psihice, lenjerie şi atîtea alte semne de omenească grijă. Ca un singur om s-a mobilizat ţara pentru ca natura potrivnică să nu ne întîrzie drumul spre viitor. Vom depune cu toţii mari strădanii suplimentare, vom face sacrificii fără preget, însufleiţi de pilda celui dintîi cetăţean al ţării, celui intîi comunist care a pus umărul primul pentru îndreptarea durerilor : tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost în acele zile părtaş la suferinţa poporului, dar tot el a fost primul care a depăşit cumpăna, îndemnîndu-ne cu exemplul propriu să facem totul pentru a înfringe stihia. Şi am înfrînt-o !

A[teneu].

 

Lîngă suflet

Vineri, 4 martie, seara, pe cînd îi citeam fiului meu povestea obişnuită înainte de culcare, am luat într-o clipă cunoştinţă de puterea absurdă care din adîncul pămîntului sfidează omul şi lucrurile lui. O spaimă veche, ascunsă fără îndoială în voioşia mea zilnică încă din noaptea de noiembrie 1940, cînd înfăşurat într-o pătură am fost scos în curtea îngustă în timp ce animalele de lîngă casă urlau la luna palidă şi zidurile se crăpau iar oamenii păreau cu toţii aruncaţi în coşul unei mori infernale, aşadar, frica aceea uitată m-a făcut să-mi arunc băiatul în braţele mamei lui şi pe amîndoi să-i împing spre scară, ieşiţi, am strigat, ei s-au amestecat în mulţimea care se rostogolea pe treptele de ciment, cu toţii uitînd atunci că scara de fapt se prăbuşeşte întîi. Scara, casa noastră de beton pe care o împărţim cu alte cîteva zeci de familii a rezistat.

De data asta eu și ai mei n-am fost în focarul dezastrului, am scăpat, întîmplarea a făcut să ne găsim ceva mai la margine. O, dar durerea și spaima noastră au fost adînci. A trecut o noapte albă, am ascultat fără încetare scurtele comunicate întretăiate de minunea muzicii, Bach, Haendel, Brahms. Dar abia a doua zi am început să înţelegem. Şi abia a treia zi să plîngem cu adevărat. Şi tocmai a patra zi am început să gîndesc cu îndîrjire la puterea conştiinţei de a depăşi orice încercare, şi să simt furia cu care un rege persan altădată a pus să fie lovită marea cu lanţurile pentru că flota îi fusese înghiţită de valuri. Dar cuvintele şi sugestia literară şi meditaţia oricît de adîncă mi se par, cel puţin acum, mai puţin importante. Mi-am spus în noaptea aceea că nu mai pun mîna pe creion. Mi-a trecut asta prin cap.

Cît mai puţine cuvinte. Oameni, prieteni, cunoscuţi au murit fără măcar să-şi amintească de moarte, fără să ştie că se poate muri. Nici lacrima care stă la izvorul vieţii şi artei nu le mai poate fi de folos. Acum, cît mai puţine cuvinte. Vom scăpa şi de asta, cum am scăpat şi de alte rele. Oare nu încrederea şi speranţa dau dintotdeauna prima măsură istoriei noastre ? Un pensionar, o bătrînă, un inginer, un elev, iată-i uitînd puterea şi ispita banului şi dînd cu inimă din economiile sau numai din retribuţia lor pentru fraţii lor. Omenia se arată în fiecare zi dar noi nu avem ochi s-o vedem de fiecare dată. N-avem nevoie de nenorocire ca să ne dăm seama că nu sîntem singuri şi dincolo de graba zilnică sîntem solidari, putem nu numai gîndi dar şi făptui unul pentru altul, dar cînd necazul vine, iată, ştim să-i facem faţă. Ne amintim că sîntem mai mult buni decît răi. Din cenuşă ne ridicăm mai vii. Cine spunea că mitul acelei păsări fermecate este pierdut şi mai ales, vai, demodat ? El este mai aproape de noi ca oricînd. Sufletul meu arde azi în emoţia comună.

George BALAIŢA

 

Ateneu, martie 1977

 

 

 

VIDEO: 1970 – Inaugurarea Hotelului Decebal

 

Producător: © 1970 Studioul Cinematografic „Alexandru Sahia”

Ucrainenii, moldovenii și rușii, în primele zece categorii de străini care au primit cetățenie a statelor UE

    În conformitate cu datele recente furnizate de Eurostat, cetățenia statelor membre ale Uniunii Europene (UE) a fost acordată într-un număr record în 2022. Printre primele zece categorii de străini care au primit cetățenie UE, se remarcă ucrainenii, moldovenii și rușii.

    În total, 989 de mii de persoane au devenit cetățeni ai țării UE în care au locuit, înregistrând o creștere semnificativă de aproximativ 20% în comparație cu anul precedent, cu un plus de 163.100 de persoane. Această creștere notabilă indică o tendință ascendentă în ceea ce privește acordarea cetățeniei UE.

    Italia s-a situat în fruntea listei în ceea ce privește numărul absolut de noi cetățeni, cu 213.700 de persoane, reprezentând 22% din totalul cetățenilor UE acordați în 2022. Spania și Germania ocupă locurile doi și trei, cu 181.800 și, respectiv, 166.600 de cetățeni noi, contribuind semnificativ la această tendință crescătoare.

    În ceea ce privește evoluția anuală, cele mai mari creșteri s-au înregistrat în Italia, cu un plus de 92.200 de cetățeni, Spania, cu 37.600, și Germania, cu 36.600. În contrast, Franța a înregistrat o scădere semnificativă de 15.900 de cetățeni, urmată de Țările de Jos cu -9.300 și Portugalia cu -3.700.

    Datele furnizate indică faptul că 87% dintre cei cărora li s-a acordat cetățenia UE în baza rezidenței anterioare erau cetățeni ai unei țări non-UE. Cetățenii UE, care au obținut cetățenia într-o altă țară decât cea de reședință, au reprezentat 12% din total. Restul persoanelor au avut fie o cetățenie anterioară necunoscută (1%), fie erau apatrizi (0,7%).

    OMV Petrom continuă programul „Sănătate în vecinătate”

      Programul „Sănătate în vecinătate”, aplicat de OMV Petrom din anul 2022, va reveni și în acest an în localitățile băcăuane în care a fost și anul trecut, pentru a monitoriza starea de sănătate a beneficiarilor și a actualiza recomandările medicale. OMV Petrom continuă pentru al treilea an consecutiv parteneriatul cu Asociația Medcorp și susține implementarea programului „Sănătate în vecinătate”. În 2024, se vor aloca programului peste 8 milioane de lei și va oferi acces la servicii medicale gratuite pentru 5.000 de locuitori din mediul rural. Locuitori din 27 de comunități din toată țara vor avea acces la un set complex de analize de laborator, consulturi și monitorizare pe termen lung.

      Locuitorii din comunitățile rurale cu acces limitat la servicii medicale beneficiază gratuit de analize și consulturi de specialitate. În urma acestora li se prescriu tratamente, primesc recomandări pentru un stil de viață sănătos și sunt monitorizați prin serviciul de call-center. Pentru cazurile grave, echipa Medcorp facilitează accesul în clinici și spitale pentru investigații amănunțite și intervenții.
      Anul trecut, o parte a echipei a revenit în localitatea Zemeș, pentru a acorda consulturi de specialitate (medicină internă, cardiologie, oftalmologie, dermatologie, ecografie) în concordanță cu acuzele subiective, istoricul medical și rezultatele analizelor. „Ceea ce s-a întâmplat la Zemeș – scris, pe net, unul dintre martorii oculari – nu a fost altceva decât un… Festival al Omeniei, Profesionalismului și Altruismului… în halate albe! Pentru foarte mulți pacienți a fost ocazia de a beneficia de servicii care au răspuns nevoilor de stare de bine. Cred că un feedbackul bun a fost afirmația unui vârstnic care a spus că «nimeni nu mi-a vorbit așa frumos niciodată, nici măcar… nevasta!» Echipa dumneavoastră este EXTRAORDINARĂ! MII DE MULȚUMIRI SI UN MUNTE DE RECUNOȘTINȚĂ! Vă mai așteptăm!”.

       

      În 2024, programul își propune să ajungă în 12 comunități noi și să revină în cele 15 comunități vizitate anterior pentru a monitoriza starea de sănătate a beneficiarilor și a actualiza recomandările medicale.
      Programul a fost inițiat în 2022. Până la sfârșitul anului 2023, prin programul „Sănătate în vecinătate”, echipe complete formate din medici specialiști, medici rezidenți și studenți la medicină au vizitat 15 comunități în 8 județe: Prahova, Dâmbovița, Dolj, Gorj, Olt, Bacău, Galați și Constanța.
      În primii doi ani de implementare, circa 1.700 de persoane au beneficiat de pachete complete de analize și consulturi medicale de specialitate și au fost acordate peste 10.500 de investigații paraclinice și consulturi de specialitate. Peste 900.000 euro (estimare bazată pe analiza a 3 clinici private din România) reprezintă contravaloarea serviciilor medicale oferite în 2022 și 2023 dacă pacienții ar fi ales să beneficieze de aceste servicii la o clinică privată.

      Vechiul aerodrom militar al Bacăului

      Pe o fotografie aeriană veche se poate vedea vechiul aerodrom militar al Bacăului, folosit, în vara lui 1941 inclusiv de aviația germană.

      Conform indicațiilor de pe fotografie, coordonatele geografice – 26 grade 53′ 00” E
      si 46 grade 36′ 00” N – arată că aerodromul se afla în partea de nord a Bacăului, între Fântânele și Gherăiești.

      Fotografia pare să fi fost realizată în 1944.

       

      Tot de pe fostul aerodrom militar avem o imagine din vara lui 1941, cu un avion german:

      Istoria Slănicului, într-un ziar. Singura publicație care a apărut într-o stațiune balneară a României

      Primul serial online din România dedicat primului ziar care a apărut într-o stațiune românească, la episodul cu numărul 60! 

      Binecunoscută pentru efectele curative ale izvoarelor sale minerale, pentru aerul ozonat și frumusețile naturale unice, stațiunea Slănic-Moldova a fost și în vremurile de odinioară, una dintre cele mai căutate, mai apreciate și mai promovate stațiuni balneare din țară și din străinătate.

      Un proiect pentru istoria stațiunii și jurnalismului românesc

      Proiectul ,,Ziarul Curierul Slănicului-Moldova” – principalul promotor al imaginii stațiunii Slănic-Moldova în perioada de dinainte și de după prima mare conflagrație a lumii”, demarat în luna iulie 2022 și dedicat binefacerilor acestei stațiuni, ajunge în zilele următoare la episodul cu numărul 60, iar acesta își va continua parcursul, urmând să fie finalizat în această vară, adică prin iulie – august 2024, împreună, cel mai probabil și cu o carte evocatoare în acest sens.

      Proiectul este inițiat și derulat de către Serviciul Public Județean pentru Promovarea Turismului și Coordonarea Activității de Salvamont Bacău (SPJPTCAS), prin persoana inspectorului de specialitate și publicistului, Romulus-Dan Busnea, cu sprijinul Bibliotecii Centrale Universitare ,,Mihai Eminescu” din Iași (BCU Iași), Bibliotecii Centrale Universitare ,,Lucian Blaga” din Cluj (BCU Cluj) și ziarului ,,Deșteptarea”.

      Pe această cale, aș dori să adresez mulțumiri, în primul rând și în mod special, BCU Iași, care a pus la dispoziție toate numerele care există în colecțiea ziarului ,,Curierul Slănicul-Molodvei”, BCU Cluj, care a completat colecția cu alte câteva numere pe care le deține, SPJPTCAS Bacău, pentru susținerea proiectului, ziarului ,,Deșteptarea”, care publică serialul cu toată generozitatea, tuturor celor care apreciază și susțin un astfel de demers.

      Și nu în ultimul rând, cititorilor, ca și fondatorului și redactorului Curierului, gazetarul ieșean, M. Miereanu, cel care merită din plin recunoștința noastră veșnică, pentru că a făcut posibilă această frumoasă și inedită poveste…

      ,,Curierul Sănicului-Moldova”, primul ziar care a apărut într-o stațiune din România, scurtă prezentare

      Cunoașterea și promovarea stabilimentului balnear de la Slănic-Moldova s-a realizat cum nu se poate mai bine, prin intermediul ziarului ,,Curierul Băilor Slănic”, care a văzut lumina tiparului în 26 iunie 1897, cu 125 de ani în urmă ! În acel an, între 26 iunie – 7 august apar 8 numere (la prețul de 10 bani ziarul), urmând a se continua în acest mod în următorul sezon balnear, dar intenția nu poate fi materializată decât în iulie 1903, dată de la care ziarul se va tipări cu titlul ,,Curierul Slănicului-Moldova”. Astfel, pe o perioadă de 14 ani (1897, 1903, 1904, 1905, 1906, 1907, 1908, 1909, 1910, 1912, 1913, 1915, 1916 și 1932) s-au editat în fiecare sezon estival, între 4 și 11 numere, tipărite la Iași. Redacția ziarului își avea sediul în incinta unor hoteluri din stațiune și era condusă, la doar 22 de ani, de M. Miereanu (pseudonimul lui Iacob Moses Hönig, născut în Iași la 13 mai 1875), proprietar și redactor fondator al Curierului, colaborator la ziarul ,,Universul”, dar și unul dintre fondatorii ,,Cercului Ziariștilor Profesioniști” din Iași (1922). În fapt, ziarul s fost și rămâne un model peste timp de promovare a turismului balnear din „Perlei Moldovei”, așa cum a fost denumită stațiunea pentru prima dată, chiar de către acest ziar.

      Raportată la greutățile inerente editării unei publicații locale în acele vremuri, apariția ziarului ,,Curierului Slănicului-Moldova” rămâne în istoria gazetăriei noastre, ca un act de curaj și abnegație, susținut cu eforturi și sacrificii, pe care numai înfocați admiratori ai stațiunii l-ar fi putut îndeplini și duce la bun sfârșit…

      Apreciată ca atare, așa cum avea să semnaleze elogios presa vremii, această minunată publicație de sezon a fost prezentată ca ,,singurul ziar ce apare într-o stațiune balneară a României” (fapt consemnat în gazetele ,,Adevărul”, ,,Țara”, ,,Secolul”, ,,Epoca” etc). De menționat este faptul că de-abia în 1931 este tipărită la București, o publicație dedicată stațiunilor din întreaga țară, intitulată ,,Curierul băilor, stațiunilor turistice și turismului”, cu apariții în cursul sezonului balnear și bilunare în restul anului.

      Și iată că, în vara anului 1897, pe când așezământul era administrat de Epitropia ,,Sfântul Spiridon” din Iași, vilegiaturiștii aflați în stațiunea Slănic-Moldova luau cu asalt chioșcul cu ziare, unde era expus primul număr al publicației ,,Curierul Băilor Slănic”, bisăptămânal subintitulat ,,Jurnal dedicat vizitatorilor”, ziar cu o existență estivală, redactat în patru pagini (format 32 x 24 cm). Pe atunci, trei luni pe an, respectiv iunie, iulie și august, aproape o mie de vizitatori căutau alinarea suferințelor bând apă de la cele zece izvoare minerale, câte se captaseră la acea dată.

      În paginile ziarului, adevărate file de istorie, au rămas înscrise, pe lângă preocupările care ne oferă ambianța ,,romantescă” a Slănicului din ,,la belle epoque”, și variatele creații literare ale scriitorilor Wilhelm de Kotzebue (care descrie pentru prima oară stațiunea într-o călătorie pe care a făcut-o aici pe la 1856), Costache Conachi, Nicu Gane, Ion Creangă, Mihail Sadoveanu, N. A. Bogdan, Costache Negri, Alexandru Vlahuță, care au semnat ani de-a rândul în paginile Curierului.

      În primele numere apărute în 1897, ziarul ,,Curierul Băilor Slănic” prezintă un istoric al dezvoltării stațiunii și descrie izvoarele minerale de aici, cu proprietățile lor chimice și fizice.

      De asemenea, cititorilor li s-a pus la dispoziție și un ,,Raport medical despre stagiunea balneară la băile de la Slănic din Moldova pe anul 1896”, întocmit în fiecare an pentru Epitropia ,,Sfântul Spiridon” din Iași, de către dr. Ludovic Russ junior, medic primar la Spitalul ,,Sf. Spiridon”, epitrop al Spitalului de copii „Caritatea”, medic diriginte al stațiunii balneare Băile Slănic-Moldova și profesor de clinică medicală la Facultatea de Medicină din Iași. Și tot ,,Curierul Băilor Slănic” ne informează despre concertul muzicii Regimentului 4 Roșiori, în Chioșcul de Muzică din fața Cazinoului (finalizat în 1894). Jurnalul mai insera în paginile sale, după modelul ziarelor similare din stațiunile balneare reputate ale Europei Occidentale, lista tuturor vizitatorilor ,,nefăcând nicio omisiune”, informații despre metodele terapeutice, apele, flora și fauna stațiunii, condițiile de cazare și agrement cu tarifele lor, programul manifestărilor culturale și al excursiilor în zonă, poezii, epigrame, cronici rimate, intreviuri, eforii și filantropii Slănicului, publicitate etc.

      Mai târziu, rubricile ziarului devin mai variate și mai interesante: ,,Reportagiul Slănicului”, ,,Slănicul Medical”, ,,Crâmpeie din viața Slănicului”, ,,Știri din Slănic”, ,,Vizitatorii băilor Slănic”, ,,Păreri din Slănic”, ,,Ecouri”, ,,Viața și farmecul Slănicului”, ,,Clipe vesele”, ,,Teatrul din Slănic”, ,,Simpatiile noastre”, ,,Anecdote balneare” etc.

      Renumele internațional al Slănicului Moldova, la care a contribuit în mare măsură și acest ziar, poate fi apreciat după numărul mare de oaspeți străini veniți din Paris, Londra, Viena, Milano, Florența, Port-Said etc. Și pe bună dreptate, redactorul-șef al ziarului, M. Miereanu, sublinia cu mândrie și satisfacția unei misiuni sacre îndeplinite, în editorialul ,,După 30 de ani”, apărut în numărul festiv din 26 iulie 1932: ,,Timp de 14 ani, fără întrerupere, ziarul nostru și-a făcut conștiincios datoria, contribuind la înălțarea celei mai frumoase stațiuni din România, Slănicul Moldovei…”

      De la povestirile inegalabilului Ion Creangă, care a vizitat în câteva rânduri stațiunea, de la consemnarea primului concert public susținut de George Enescu în parcul stațiunii, pe când încă nu împlinise nouă ani, a momentelor războiului și apoi la renașterea și dezvoltarea stațiunii, la binefacerile izvoarelor minerale, la bogata activitate cultural-artistică desfășurată în Slănic-Moldova, ziarul a preamărit acest minunat colț de rai.

      O tradiție, care, după câteva încercări de după 1990, ar trebui reînviată, spuneam eu cândva…

      Premoniția din 1912 a redactorului-șef al Curierului s-a adeverit!

      În articolul ,,Slănicul de Ieri și de Azi…”, din Curierul Slănicului-Moldova, Nr. 7, Anul X, Marți, 24 iulie 1912, la finalul său, redactorul-șef și fondatorul ziarului, M. Miereanu, spunea: ,,Ca mâine ne vom duce și noi din Slănicul de azi; în anul 2022, niciunul dintre toți aceștia care se plimbă pe-aici voioși, în bătaia luminilor de seară, nu va fi decât ceea ce este azi, serdarul Mihălucă… Slănicul de peste ani nu va semăna poate, cu Slănicul de astăzi, mai mult decât seamănă cel de azi cu cel de ieri. Toate se vor fi schimbat, în bine firește, tot în mai bine, toate până la rândurile cu care cronicarul de atunci va scrie și el câteva rânduri de aducere aminte, că peste Slănicul serdarului Mihălucă a mai trecut un veac și unsprezece ani, peste veacul și cei unsprezece ani la care suntem acum!”

      Mențiune: dacă ne raportăm la anul 1800 ca dată a descoperirii primului izvor mineral, așa cum greșit apărea în ziar (1801 fiind cel conform datelor istorice), prezicerea lui Miereanu este corectă, întrucât în 1912 se făceau 111 ani de la 1800, iar în 2022, alți 111 ani, de la 1912. În realitate însă, sunt 110 ani, nu 111, dar premoniției lui Miereanu i se poate acorda această marjă de eroare!

      Așadar, vrednicule coleg de breaslă, premoniția ți-a fost împlinită, iar munca ta, de ani și ani de zile, îți este acum răsplătită și pe veci recunoscută!

      Deci, fie la 111, fie la 110 ani de la 1912, am redescoperit acest ziar și am pornit un serial online (unic în România), care oglindește rolul extrem de important pe care ,,Curierul Slănicului-Moldova” l-a avut, pe toată durata apariției sale, în scrierea istoriei și promovarea acestei minunate stațiuni. Fiecare număr al ziarului a fost adaptat, adnotat și completat, într-o reconstituire istorică, nu doar pentru trecutul, dar și pentru viitorul acestei minunate stațiuni pe care o îndrăgim cu toții, Slănicul-Moldovei…

      În loc de încheiere

      Raportată la greutățile inerente editării unei publicații locale în acele vremuri, apariția ,,Curierului Slănicului-Moldova” rămâne în istoria gazetăriei noastre ca un act de curaj și abnegație, susținut cu eforturi și sacrificii, pe care numai înfocați admiratori ai stațiunii l-ar fi putut îndeplini și duce la bun sfârșit…

      Sperăm ca povestea acestui ziar să vă redescopere plăcerea lecturii publicațiilor din trecut și să reușească să vă introducă în atmosfera tihnită, plină de armonie și binefaceri dintre cele mai diverse, care a caracterizat Slănicul-Moldovei, într-una dintre cele mai frumoase perioade ale existențai sale, La Belle Epoque…

      Serialul poate fi urmărit pe site-ul ziarului ,,Deșteptarea”, www.desteptarea.ro și pe site-ul SPJPTCAS Bacău, www.turism-bacau.ro.

      Așadar, urmăriți-ne, povestea continuă!

      Romulus-Dan BUSNEA

       

       

      „Stelari să fim sub o aripă – / Tot lebede în vechi iubiri!”

      Nici că se putea o mai fericită întâmplare pentru a deschide sărbătoarea de Dragobete la Izvoru Berheciului: un fiu al locului, scriitorul Marin Moscu, ne-a citit poezia sa „Lebede în vechi iubiri”, al cărei text a fost aşezat de administraţia comunei Comana, judeţul Giurgiu, la intrarea pe Podul Sărutului de pe canalul Corint, în preajma Parcului „Aventura” din localitate.

      De la primul vers („Pe-oglinda apelor cu stele”) până la ultimul („Tot lebede în vechi iubiri!”), trecătorul are parte de o ambianţă mirifică exprimată liric, dar şi natural. Aşa s-au putut adăuga, la Căminul Cultural, explicaţiile interesante ale etnografei Feodosiei Rotaru, apreciate de primarul Ionel Cristofor:

      „Multe am aflat despre Ziua Îndrăgostiţilor la români”. Fiind vorba despre o nouă ediţie a „Conexiunilor culturale” ale Centrului Judeţean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Bacău (manager, Florin Zăncescu), s-au parcurs aceiaşi paşi ca la Poduri, de pildă, în ianuarie, dar cu alte date de interior: donare de carte bibliotecii şcolare şi celei comunale (una dintre ele, prezentată de coautoarea Olguţa Pâţu/Carmen Voisei, managera Şcolii Populare de Arte şi Meserii „Ion Ghelu-Destelnica”); precizarea normei academice pentru toponimul Izvoru Berheciului: din 2021, scriem fără articolul hotărât -l (cum ne deprinseserăm după DOOM1,2), cu genitivul (al, a, ai, ale) Izvorului Berheciului; DOOM3 oferă modelul Sighetu Marmaţiei; vitrină editorială a autorilor locului: Constantin Moscu, istoric al pedagogiei româneşti, poeţii Eugen Ciuchi, Marin Moscu şi Gheorghe Dimofte, prozatorii Alexandru Şendrea şi Corneliu Groapă, eseistul Ioan Lazăr, monograful Nicu Teodoru ş.a. spectacol de muzică populară, dansuri şi recitări, susţinut de Grupul folcloric „Izvoraş cu apă rece”, coordonat de Ioachim Dămoc; muzica uşoară i-a aparţinut lui Rareş Drăghici; constituirea Fondului de carte „Marin Moscu” la Biblioteca Comunală, care se va numi „George-Emil Palade” (bunicul savantului, preotul Gheorghe Palade, s-a născut în satul Făghieni, din această comună).

      Pentru biblioteca Şcolii, am donat două cărţi: „Istoria pedagogiei româneşti”, de Grigore Tabacaru şi Constantin Moscu (reeditare; Bacău, Editura Grigore Tabacaru, 2011), respectiv „Grigore Tabacaru personalitate de seamă a pedagogiei şi culturii româneşti. Studii şi articole” (Bacău, Editura Grigore Tabacaru, 2008). Directoarea Oana Năforniță a fost de acord ca Zilele Şcolii să fie în legătură cu biografia patronimului, Constantin Moscu, ba chiar să se alcătuiască un curriculum la decizia şcolii cu această temă (incluzând şi personalităţile locului).

      Un moment special a fost cel dedicat lui Dumitru Vasilaş, cioplitor în lemn, meşteşug reprezentat în judeţul Bacău şi exemplificat de Ioan Vlăduţiu, în „Etnografia românească” din 1973 (Bucureşti, Editura Ştiinţifică). Primarul şi consilierul Marinică Matanie i-au adus în faţa noastră pe urmaşii acestuia: Ştefan Cătănoiu şi Viorel Matanie (ucenic al lui Alexandru Huţanu, la clasa de sculptură a Şcolii Populare de Arte şi Meserii Bacău), prilej de a spera în revigorarea acestui meşteşug la Izvoru Berheciului. Reuşita manifestării îi înscrie printre actanţi pe educatorii şi elevii Școlii Gimnaziale „Constantin Moscu”, iar printre admiratori, pe membrii Despărţământului ASTRA „Vasile Alecsandri” Bacău.

      Foto: Amedeo Spătaru

       

       

       

       

       

       

      O inițiativă a unor copii din Bacău primește susținere neașteptată

        Într-o lecție exemplară despre simț civic și determinare, un grup de copii din Bacău a transformat un trotuar pustiu, acoperit cu pământ, într-un mic colț de paradis plin de flori colorate. Nemulțumiți de aspectul necaret al spațiului din fața blocului lor, cei mici au hotărât să ia inițiativa și să planteze flori pentru a înfrumuseța zona, informează Pro TV.

        Cu toate acestea, când au constatat că florile nu cresc așa cum se așteptau, mama unuia dintre copii a decis să ceară sfaturi pe o rețea de socializare locală. Postarea a atras rapid atenția comunității și a ajuns sub ochii autorităților locale.

        Primăria Bacău nu a stat cu mâinile în sân și a trimis în zonă angajați de la spații verzi, specializați în îngrijirea plantelor, pentru a le oferi copiilor sfaturi și îndrumări. Cu o abordare educativă și interactivă, micii grădinari au învățat cum să planteze și să îngrijească corect florile, asigurându-se că totul este făcut ca la carte.

        Acum, cu sprijinul comunității și al autorităților locale, puștii sunt nerăbdători să vadă roadele muncii lor și să admire transformarea spațiului într-un loc plin de culoare și viață. Această poveste exemplară demonstrează cum implicarea și simțul civic pot aduce schimbări pozitive în comunitate, inspirând și alte inițiative similare.

        Sportivii de la Clubul Ovidenia au fost premiați la “Cupa Mărțișorul” din Bacău

        Sâmbătă, 2 martie 2024, cu prilejul debutului primăverii, la Sala de Atletism “Doina Melinte” din Bacău a fost organizat Turneul Internațional de Judo “Cupa Mărțișorul” de către Direcția Județeană de Sport Bacău, Asociația Județeană de Judo Bacău și Judo Club Royal Bacău.
        Sportivii veniți din țară și de peste hotare au fost organizați pe patru spații de luptă și pe categorii de vârstă și greutate pentru ca fiecare să poată duce acasă premiul mult râvnit.
        Din partea Clubului Sportiv de Judo “Ovidenia” au participat cinci judoka sub coordonarea domnului Daniel-Vasile Coclenci, instructor sportiv de Judo și multiplu campion național.
        Ambăruș Matei (U10-18 kg) și Lungu Ryan Mircea (U10-20kg) au fost cei care au urcat pe podiumul competiției reușind să obțină medalia de bronz. Acest rezultat vine în urma multor antrenamente, la care tinerii și-au dedicat timpul și devotamentul pentru ca munca lor să fie recunoscută și premiată.
        Alături de ceilalți participanți au mai fost judoka Voicu David Andrei, Ababi Ioan și Ababi Dimitrie, care deși nu au obținut niciun loc pe podium au marcat o reușită atât personală cât și pentru club, prin faptul că au luptat exemplar dând dovadă de ambiție și seriozitate în puținele ore de antrenamente, urmând a se dezvolta pe plan sportiv.
        Pe viitor Clubul Ovidenia își va derula în continuare antrenamentele conform orarului publicat pe pagina de Facebook @ClubSportivJudoOvidenia, alături de alte detalii cu privire la înscrieri și programe.

        Bărbat arestat după ce și-a vizitat mama de 89 de ani, deși avea ordin de restricție

          La data de 01 martie a.c, polițiștii din Stațiunea Târgu-Ocna au reținut un bărbat de 66 de ani din localitate, bănuit de săvârșirea infracțiunii de încălcarea măsurilor dispuse prin ordin de protecție. Cel în cauză a fost introdus în Arestul I.P.J. Bacău.

          Din cercetări a reieșit faptul că, la data de 01 martie a.c., în jurul orei 10:00, bărbatul a revenit la domiciliul mamei sale în vârstă de 89 de ani, acest lucru fiindu-i interzis prin ordinul de protecție emis de Judecătoria Onești.

          După administrarea probatoriului, bărbatul a fost reținut de polițiști și introdus în Arestul I.P.J. Bacău, ulterior fiind prezentat instanței de judecată care a dispus arestarea preventivă a acestuia pentru 30 de zile.

          Cercetările sunt continuate în cadrul unui dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de încălcarea măsurilor dispuse prin ordin de protecție.

          Duminica a III-a din Postul Mare (B)

          Evanghelia duminicii a III-a din Postul Mare ne prezintă relatarea alungării negustorilor din Templu, care a avut loc în contextul sărbătorii Paștelui iudeilor, după cum ne relatează sfântul evanghelist Ioan (In 2,13-25).
          Cu ocazia acestei sărbători, la Templul din Ierusalim mergeau zeci de mii de persoane și aduceau ca jertfă mii de animale, în mod deosebit miei. De asemenea, cei care mergeau în pelerinaj la Templu plăteau și un tribut, pentru care puteau folosi doar monedele templului. Acestea sunt motivele pentru care erau prezenți schimbătorii de bani și vânzătorii de animale.
          Din păcate însă, Templu risca să devină un loc de negustorie, un loc de câștig, deși menirea lui era alta. În toate culturile, templul era locul întâlnirii omului cu divinitatea, dar și centrul în jurul căruia se organiza viața societății. În mod simbolic, Templul reprezintă lumea valorilor care stau la baza unei societăți.
          De aceea, ne putem întreba: noi după ce ne ghidăm viața, pe ce valori o clădim? Ce se află astăzi în centrul localităților noastre? Avem piața, avem centrele comerciale. În timpul lui Isus se făcea din Templu un loc de negustorie; astăzi locurile de negustorie s-au transformat în temple. Nu putem putem spune că nu mai avem temple astăzi; ele există: sunt acele locuri în care se fac afaceri. Unde merg cei mai mulți oameni duminica sau în timpul liber? Dumnezeu a fost înlocuit de lucruri.
          Isus a intrat cu biciul în Templu, care era casa Tatălui său, pentru că oamenii l-au transformat în loc de negustorie. Dacă Isus ar intra astăzi în locurile de negustorie care pretind că sunt dumnezeu, cum s-ar comporta?
          Evanghelistul Ioan prezintă purificarea Templului la începutul activității publice a lui Isus, provocându-ne să ne întrebăm care este imaginea pe care noi ne-am format-o despre Dumnezeu și despre Templul său.
          Imaginea pe care o avem despre Dumnezeu, o avem și despre oameni. Dacă îl vedem pe Dumnezeu ca pe un tiran, care ne poruncește, atunci și noi vom dori să fim la fel, stăpâni peste alții și să controlăm totul. În schimb, dacă înțelegem că Dumnezeu este unul care slujește și își dă viața din iubire, atunci și omul care slujește, care știe să iubească, să se dăruiască, să ierte, va fi împlinit. Modul nostru de a ne raporta la Dumnezeu ne ajută să înțelegem ce fel de oameni suntem.

          Pr. Octavian Sescu, Biserica Romano-Catolică „Sf. Nicolae”, Bacău

          Între dragoste, risipă și întoarcere

          Ne primenim sufletul pentru a intra în perioada Sfântului și Marelui Post, pășind pe cea de-a doua treaptă a suișului duhovnicesc numit perioada Triodului. Privim cu atenție spre capitolul al XV-lea (versetele 11-32) al Evangheliei Sfântului Luca, jinduind a pătrunde la cea mai adâncă lecție de Înviere, exprimată de către Mântuitorul Hristos printr-o profundă, emoționantă și actuală parabolă, numită a Întoarcerii Fiului Risipitor.
          Săptămâna trecută, doi semeni care se rugau într-un templu ne-au fost aduși înainte. Astăzi, tot doi semeni. La fel de diferiți, deși frați. Fii ai unui tată singur. Căci, singur poate fi privit un tată și munca lui, presat de către unul dintre fii să-și vândă agoniseala, spre a fi convertită în numerar, și părinte așezat la polul frigului sufletesc absolut pare a fi prin cealaltă odraslă moștenitoare, cuprinsă doar de ifosele nedreptățirii, tot timpul concentrată pe dreptul de a tăia din mila creatorului său. La o privire mai atentă, despre disprețuirea Părintelui este vorba. Întâi, mezinul, cel care, conform obiceiului întâlnit, este alintatul familiei, asupra căruia rigorile educației nu s-au aplicat cu acrivie, ce pare convins de faptul că libertatea este doar o chestiune de numerar; își ia lumea în cap, nu înainte de a-și ucide notarial tatăl, căci a-ți cere moștenirea de la cel care trăiește înseamnă că existența-i te încurcă și vrei să-l declari mort, pentru propriul interes…el pleacă, risipește în desfătări și în desfrânări tot ceea ce primește, se umilește, își aduce aminte că sursa averii este vie și înțelege, în cele din urmă, că așteptarea, dragostea și fericirea Tatălui nu pot fi convertite financiar. De cealaltă parte, avem de-a face, prin fiul cel mai mare, cu risipa celui care strânge ascultare după ascultare și faptă bună după faptă bună, iar în ultimul moment, când nu poate înțelege și nu poate ierta dragostea părintelui pentru cel ce a risipit, pierde el însuși tot ceea ce a adunat. Și cugetă, cunoscutul C. Noica, pe bună dreptate: ”La ce bun atâta supunere și atâta cumințenie, dacă n-a putut intra în inimă și nițică dragoste? Tot ceea ce a strâns nu-l desăvârșesc și nu-l însoțesc în singurătatea-i morală, de vreme ce-i lipsește instrumentul cheie”. (Adsum, 1940, p.3)
          Pildă grea. Nu de puține ori, în viață, alternăm a trece fie prin poziția fiului risipitor de avere sau prin postura celui batjocoritor de dragostea Tatălui. Să ținem minte, că aproapele nostru este viața noastră și învierea lui, învierea noastră…că regăsirea lui este și regăsirea noastră!
          Inspector scolar,
          pr. prof. dr. Adrian Alexandrescu

          Comănești: Se inaugurează Școala Gimnazială „Ciprian Porumbescu”

          Primarul orașului Comănești, Viorel Miron, anunță începerea activităților la Școala Gimnazială „Ciprian Porumbescu” în clădirea nou reabilitată și modernizată. Cu ocazia acestui eveniment deosebit, luni, 4 martie 2024, începând cu ora 9, va avea loc o festivitate specială de reîncepere a cursurilor în noul sediu al școlii.

          La ceremonia de inaugurare vor fi prezenți numeroși oficiali de rang înalt, inclusiv domnul primar Viorel Miron, inspectorul școlar general adjunct Lavinia Misăilă, reprezentant al Inspectoratului Școlar Județean Bacău, și alți lideri locali. De asemenea, evenimentul va fi onorat de prezența ministrului al mediului, apelor și pădurilor, Mircea Fechet, subprefectului Narcis Jitaru și a deputatului Cătălina Ciofu .

          Școala Gimnazială „Ciprian Porumbescu” devine astfel un exemplu de investiție în educație, oferind elevilor și cadrei didactice un mediu propice pentru desfășurarea activităților de învățare și dezvoltare. Clădirea modernizată și dotată cu facilități de ultimă generație reprezintă un pas important în creșterea calității învățământului din Comănești.

          Ceremonia de luni va marca nu doar începutul unui nou capitol pentru Școala Gimnazială „Ciprian Porumbescu”, ci și consolidarea colaborării dintre administrația locală și autoritățile centrale, evidențiind importanța acordată educației și viitorului tinerilor din comunitate.

          Pubelele din fața școlii Spiru Haret au fost incendiate

            FOTO: TELE 1

            O situație deosebită a avut loc aseară în fața Școlii Gimnaziale „Spiru Haret” din Bacău, unde pubelele din zona străzii Vasile Alecsandri au fost incendiate într-un incident aparent deliberat. Focul a fost pus în jurul orelor 22.30, iar autorii rămân deocamdată necunoscuți, informează Tele 1 Bacău.

            La scurt timp după izbucnirea incendiului, poliția locală a fost alertată și a sosit la fața locului pentru a evalua situația. Forțele de ordine au început investigațiile și au luat declarații de la martorii oculari și vecinii din perimetrul adiacent.

            Pubelele, amplasate în imediata apropiere a Școlii Gimnaziale „Spiru Haret”, au fost complet distruse de flăcări înainte ca echipajele de intervenție să poată să intervină pentru a stinge incendiul. Din fericire, nicio clădire sau alt obiectiv nu a fost afectat în urma acestui incident, iar nimeni nu a fost rănit.

            Cauzele incendiului rămân încă necunoscute, iar autorii se pare că au acționat rapid și au reușit să scape neidentificați până în acest moment.

            CSM Bacău, victorie la limită contra Aerostarului

            Cu o săptămână înainte de startul mini-returului, „CSMeii” și-au învins cu 1-0 (0-0) concitadina, prin golul înscris în min. 90+3 de Aftanache

            Sâmbătă, în ultimul amical dinaintea relurării campionatului, divizionarele C CSM Bacău și Aerostar s-au aflat față în față pe stadionul „Letea”. Câștig de cauză a avut lidera Seriei 1, CSM Bacău, care s-a impus cu 1-0 (0-0), în fața „aviatorilor” grație reușitei din prelungiri a lui Aftanache.

            „CSMeii” lui Cristi Popovici au început jocul în formula Țăranu- Moroșanu, Adăscăliței, I. Ursu, Acatrinei- Cătău, Săvoaia, Taciuc, Viorică- Unghianu, Corban, pe parcurs mai intrând Tomache, Strat, Mocanu, Gherasim, Aftanache, Șchiopu, Horvat și Florea.

            De partea cealaltă, Aerostarul antrenat de Mișu Ionescu a mizat pe următorul „11”: Ov. Mocanu- Tilibașa, Prențu, Benchea, Arnold- Băisan, Antohi, Telcean, Belciu- Dobre, Coroamă.

            Au mai jucat: Bordeianu, Pal, Constantinescu, Aziței, Bucur, Zota, Moței și Bobîrnac. Sâmbătă, 9 martie, în etapa 16, prima din cele trei rămase de disputat din sezonul regulat în 2024, lidera Seriei 1, CSM Bacău (25 puncte) , va întâlni, pe teren propriu, Știința Miroslava, ocupanta locului 4, cu 19 puncte.

            În ceea ce privește Aerostarul (locul 8, cu 12 puncte), aceasta se va deplasa în fieful celei de-a doua clasate, Bucovina Rădăuți.

             

             

            Știința Bacău, măcelărită de Alba-Blaj

            Etapa 20 a adus una dintre cele mai severe înfrângeri stagionale pentru divizionara A1 de volei feminin Știința Bacău.

            Sâmbătă formația băcăuană a fost surclasată pe teren propriu cu 3-0 (5, 9, 9), de campioana n-titre. După cum se poate vedea primul set a fost cu adevărat dezastruos pentru studentele lui Știrbu care nu au reușit mai mult de 5 puncte. De notat că ultimul parțial a fost și cel mai scurt încheindu-se după doar 13 minute.

            În formula Iulia Matanie (Natalia Preda), Ilinca Știrbu (Ștefania Munteanu), Darlene Ramdin, Sabina Hantău, Teodora Șabloschi(Francesca Hânganu-Marian), Karina Görbe, Nadia Staicu, Alexandra Ion-libero (Ioana Cuciurean-libero), Știința a înregistrat al douăzecilea eșec consecutiv fără set luat, rămânând pe ultimul loc al clasamentului.

            VIDEO: Autostrada A7 – Focșani – Bacău, Lot 2

              În data de 29 februarie 2024, proiectul de construcție a autostrăzii A7, tronsonul ce leagă Focșani de Bacău, a înregistrat un progres de 4%. Lotul 2 al acestei autostrăzi, între localitățile Domnești-Târg din Vrancea și Răcăciuni din Bacău, este gestionat de constructorul UMB, o echipă formată din SA&PE CONSTRUCT SRL, SPEDITION UMB SRL și TEHNOSTRADE SRL.

              Sursa video

              DSP, despre cazul bebelușului decedat din cauza rujeolei

                Direcția de Sănătate Publică (DSP) Bacău aduce clarificări privind cazul tragic al bebelușului care a pierit din cauza rujeolei.

                Potrivit informațiilor furnizate de DSP, copilul, în vârstă de un an și șase luni, a suferit un transplant hepatic în februarie 2023 și se afla sub tratament imunosupresor, fapt ce a făcut imposibilă administrarea vaccinului împotriva rujeolei.

                DSP a evidențiat că bebelușul, nevaccinat împotriva rujeolei, a fost internat în Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu” din București, unde a intrat în contact cu virusul rujeolei.

                DSP îndeamnă părinții să consulte cu atenție programul de vaccinare al copiilor lor și să adere la acesta pentru a proteja sănătatea și siguranța micuților.

                De asemenea, se subliniază necesitatea unei comunicări rapide și transparente între autorități și public pentru a preveni și gestiona eficient astfel de situații tragice.

                 

                 

                Bani pentru masa elevilor din județul Bacău. Vezi ce școli vor beneficia de acest program

                  Guvernul României a acordat un cadou prețios județului Bacău de Ziua Mărțișorului, prin alocarea a 28 de milioane de lei pentru finanțarea programului „Masă sănătoasă”.

                  Această inițiativă va beneficia peste 12.000 de elevi din 31 de școli din întreg județul. Decizia a fost confirmată prin Hotărârea de Guvern nr. 177, publicată în Monitorul Oficial, consolidând eforturile instituționale depuse în ultimele săptămâni.

                  Prefectul Lucian Bogdănel a salutat această măsură ca fiind cea mai frumoasă ofertă de Mărțișor pentru Bacău.

                  LISTA ŞCOLILOR BENEFICIARE DIN JUDEȚUL BACĂU:

                  • PODURI – ȘCOALA GIMNAZIALĂ „GEN. NICOLAE ȘOVA” PODURI
                  • GURA VĂII – ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.1 GURA VĂII
                  • GHIMEŞ-FĂGET – ȘCOALA GIMNAZIALĂ „DANI GERGELY” GHIMEȘ
                  • ASĂU – ȘCOALA GIMNAZIALĂ ASĂU
                  • DOFTEANA – ȘCOALA GIMNAZIALĂ „SCARLAT LONGHIN” DOFTEANA
                  • LIPOVA – ŞCOALA GIMNAZIALĂ „MIHAI EMINESCU” LIPOVA
                  • SOLONȚ – ȘCOALA GIMNAZIALĂ SOLONȚ
                  • GLĂVĂNEȘTI – ȘCOALA GIMNAZIALĂ GLĂVĂNEȘTI
                  • TRAIAN – ȘCOALA GIMNAZIALĂ TRAIAN
                  • BUHOCI – ȘCOALA GIMNAZIALĂ „CONSTANTIN POPOVICI” BUHOCI
                  • BUHUȘI – ȘCOALA GIMNAZIALĂ „ȘTEFAN CEL MARE” BUHUȘI
                  • PODU TURCULUI – LICEUL TEHNOLOGIC „ALEXANDRU VLAHUŢĂ” PODU TURCULUI
                  • SASCUT – ŞCOALA GIMNAZIALĂ „EXPLORATOR T GH. NEGOIȚĂ” SASCUT
                  • CAŞIN – ŞCOALA GIMNAZIALĂ „ÎNVĂŢĂTOR NECULAI PÂSLARU” CAŞIN
                  • CĂIUŢI – ŞCOALA GIMNAZIALĂ „RĂDUCANU ROSETTI” CĂIUŢI
                  • BEREŞTI-TAZLĂU – ŞCOALA GIMNAZIALĂ BEREŞTI-TAZLĂU
                  • SĂNDULENI – ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1 SĂNDULENI
                  • BALCANI – ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1 BALCANI
                  • VALEA SEACĂ – ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1 VALEA SEACĂ
                  • PALANCA – ȘCOALA GIMNAZIALĂ PALANCA
                  • SCORŢENI – ŞCOALA GIMNAZIALĂ SCORŢENI
                  • TG. TROTUŞ – ȘCOALA GIMNAZIALĂ TG. TROTUȘ
                  • ZEMEŞ – ŞCOALA GIMNAZIALĂ „ŞTEFAN CEL MARE” ZEMEŞ
                  • LUIZI CĂLUGARA – ȘCOALA GIMNAZIALĂ LUIZI CĂLUGARA
                  • RACOVA – ŞCOALA GIMNAZIALĂ „ION BORCEA” RACOVA
                  • MOINEȘTI – ȘCOALA GIMNAZIALĂ „ALEXANDRU SEVER” MOINEȘTI
                  • HELEGIU – ȘCOALA GIMNAZIALĂ HELEGIU
                  • MĂGIREȘTI – ȘCOALA GIMNAZIALĂ MĂGIREȘTI
                  • CORBASCA – ȘCOALA GIMNAZIALĂ CORBASCA
                  • STRUGARI – ȘCOALA GIMNAZIALĂ STRUGARI
                  • BRUSTUROASA – ŞCOALA GIMNAZIALĂ „IOANA RADU ROSETTI” BRUSTUROASA

                   

                   

                   

                  Închis de pompieri, Hotelul Trotuș din Onești anunță că va rezolva rapid deficiențele semnalate

                    În urma comunicatului emis de Inspectoratul pentru Situații de Urgență “Mr. CONSTANTIN ENE” al Județului Bacău referitor la controlul efectuat la Hotelul Trotuș, conducerea acestuia aduce la cunoștința publicului o serie de clarificări și măsuri luate pentru a asigura siguranța și conformitatea.

                    Hotelul Trotuș, emblema Municipiului Onești, a fost construit în anii ’70 și a rămas fidel integrității sale arhitecturale originale, fără a suferi modificări majore de structură sau rezistență în timp.

                    Conform unui comunicat emis de societatea care administrează hotelul, toate modernizările efectuate au fost menite să îmbunătățească experiența oaspeților, respectând cerințele de siguranță impuse de legislația în vigoare. Hotelul dispune de echipamente și sisteme de siguranță conform normelor, inclusiv rezervă de apă, hidranți, stingătoare, sisteme de detecție a fumului și personal instruit pe linie de protecție civilă.

                    Colaborarea strânsă cu Inspectoratul pentru Situații de Urgență s-a reflectat în controalele anuale la care hotelul s-a supus, rezultând mereu în conformitate și soluționarea promptă a oricăror nereguli identificate.

                    În lumina evenimentelor recente la nivel național și a modificărilor legislative, Hotelul Trotuș ia în considerare adoptarea unor măsuri suplimentare pentru asigurarea securității și conformității. În acest sens, se pregătește documentația necesară obținerii autorizației de securitate la incendiu și implementării măsurilor suplimentare, anticipând reluarea activității în următoarele 30 de zile.

                    Hotelul Trotuș își exprimă regretul pentru orice neplăceri create și mulțumește oaspeților, colaboratorilor și angajaților pentru înțelegere și suport.