Acasă Blog Pagina 5589

Procesiune religioasa pe strazile Onestiului

    Ieri, incepand cu ora 16.00, in municipiul Onesti s-a desfasurat procesiunea Sfintei Cruci. Acest obicei este pastrat cu sfintenie de catre onesteni, dar si de catre slujitorii bisericii. Cateva sute de onesteni s-au adunat la Biserica cu hramul „Sfintii Imparati Constantin si Elena” din localitate pentru a participa, si in acest an, la aceasta procesiune. Acest obicei de a purta crucea pe strazile Onestiului a fost introdus in comunitatea onesteana imediat dupa 1990 si repetat in fiecare an. Spre deosebire de anii trecuti, de aceasta data la eveniment nu au mai fost prezenti reprezentantii administratiei publice locale. A oficiat slujba religioasa preotul Constantin Alupei, protopopul de Onesti, impreuna cu un sobor numeros de preoti ai municipiului de pe Trotus. Traseul nu a fost diferit de cel din anii trecuti. De la Biserica „Sfintii Imparati Constantin si Elena” s-a continuat pe Bulevardul Republicii, pe Bulevardul Oituz, pana la Biserica cu hramul „Sfantul Nicolae”, punctul terminus al procesiunii fiind catedrala onesteana. „Si de aceasta data, la procesiune a participat un mare numar de preoti, dar si de credinciosi veniti din toate partile Onestiului. Pe parcursul procesiunii s-au intonat cantari inchinate Sfintei Cruci si s-a citit Acatistul Sfintei Cruci. Au fost 12 opriri pana la Catedrala aPogorarea Duhului Sfanta, unde s-a incheiat pelerinajul. Credinciosii prezenti au putut sa aprinda cate o lumanare, s-au inchinat si s-au rugat in aceasta frumoasa procesiune”, ne-a declarat preotul Constantin Alupei, protopopul Onestiului.

    Dana Lungu

    Cel mai tanar depanator TV traieste de pe o luna pe alta: Mesterii dau faliment

      La 27 de ani, Andrei Tabacaru este cel mai tanar depanator radio-TV cu sediu, firma si acte in regula. Ar fi putut fi consilier juridic sau avocat, insa greutatile vietii l-au silit sa puna rapid pe picioare o afacere. aAm crescut in Bucuresti pana in 1995, povesteste deschis, de parca ar vorbi cu o veche cunostinta. Familia mea a mostenit o casa langa Bacau si ne-am mutat aici, sa facem agricultura. Am intrat la Facultatea de Drept Bucuresti, insa dupa un an a trebuit sa abandonez studiile din motive financiare. Chiar daca as fi reusit sa ma tin la suprafata pana la absolvire, ce faceam dupa aceea? As fi fost un alt somer sau agent de vanzari cu studii juridice”. Asa ca a ales meseria, abratara de aur”. De mic a fost pasionat de surubait. Niciun televizor sau radio din casa nu avea secrete pentru el. A inchiriat un spatiu in zona Pietei Centrale si s-a pus pe treaba. Au fost ani buni pentru depanatori. aFaceam cam 20 de milioane pe luna, prin 2001-2002. Se cumparau tare televizoarele second hand, le trageam in banda. In ultimii ani, a mers insa tot mai prost”. Creditul cu buletinul i-a lovit pe mesteri. Decat sa repare vechiturile, bacauanii
      s-au inghesuit la rate. De cateva luni, Andrei Tabacaru are din nou ceva mai mult de lucru. aVin cu toate antichitatile. A adus cineva si un Philips din „75. Unii aduc radiouri cu alarma, din acelea chinezesti. Ii refuz. Unul nou costa 30 de lei, cum sa le iau eu 20 de lei la reparat? Cu telecomenzile este la fel, dar acum oamenii se gandesc de doua ori inainte de a arunca un lucru”. Printre clienti sunt multi cu bani. Trag masina in fata scarilor. Sunt carcotasi si nu lasa niciodata un ciubuc. aMai degraba pune un leu, doi peste cat cer unul cu Dacia, de la Podu Turcului. Ceilalti iti iau si ultimul leut la rest”. Acum, e vanzoleala mare pe aAleea de prestari servicii”, din Piata Centrala. Toate PF-urile si AF-urile trebuie sa schimbe actele. aNe facem II-uri, adica intreprinderi individuale. Nu stiu care-i rostul, decat sa scoata de la noi alte si alte taxe. Umbli pe drumuri, platesti tot felul de taxe noi si pentru ce?” In aceste vremuri, abiznisul” ii permite sa manance bine si sa-si plateasca facturile. Atat. Bani pusi deoparte, ioc, perspective, ioc. aCe economisesc intr-o luna cheltuiesc in urmatoarea, cand nu mai merge bine treaba. Chiar daca as inchide dugheana, as vinde castraveti in piata si tot nu m-as angaja undeva. M-am invatat de tanar sa am cheia mea si nu as putea sa ascult de un sef”. In timp ce povesteste, Andrei Tabacaru desurubeaza, curata, masoara tensiunea, schimba piese, curata butoane, insurubeaza, probeaza, trece la alt aparat. Crede ca in doi-trei ani va avea din nou aflux de clienti. aVine era LCD-urilor stricate. Deja au inceput sa-si faca aparitia.” Spera sa reziste pana atunci. Mesterii dispar unul dupa altul. Afacerile acad” precum piesele de domino. In Bacau numeri pe degete atelierele de depanare radio-TV. aE criza in prestari servicii. Toti vecinii mei sunt ingrijorati. Avem nevoie de cineva care sa repare economia. Niste mesteri”, glumeste Andrei Tabacaru.

      Doina Mincu

      Platforma Industriala Buhusi: o noua utopie pe vechile dureri?

      In iulie 2006, SC ARRES SRL a incheiat cu Primaria Buhusi, in urma unei licitatii, un contract de concesionare pentru Platforma Industriala Buhusi, din interiorul SC STOFE. Buhusi. Printre altele, suprafata cuprindea trei parcele cu teren in suprafata de 72390 mp si constructii 9751 mp.

      Capricii de Fata Morgana?

      Iata si obiectivele concendentului SC ARRES SRL: crearea unui numar de 5.100 locuri de munca, intr-un termen de 2 ani realizarea investitiilor in valoare de 18.000.000 lei, in termen de 10 ani desfasurarea de activitati economice. In iulie 2007 au fost predate firmei SC ARRES bunuri concesionate (teren si constructii aferente) in valoare de 5.313.516 lei. Consiliul Local a aprobat, in 2007, demolarea de catre SC ARRES a unor constructii in suprafata de 6541 mp, in vederea demararii lucrarilor de amenajare si pregatire a suprafetelor pentru constructia viitoarelor cladiri necesare investitiilor care se vor derula pe Platforma Industriala Buhusi. Tot in 2007 se incheie un act aditional la contractul initial de concesionare. Potrivit acestuia, numarul de locuri de munca prevazute ramane acelasi, dar termenul este stabilit pentru sase ani. Din decembrie 2007 pana in ianuarie 2009, SC ARRES primeste de la Primaria Buhusi noua somatii privind obligatiile de plata a impozitului pe cladiri si teren. Ultima somatie avea valoarea de 547.373 lei. Consilierii ajung la concluzia ca afacerea scartaie. O comisie formata prin dispozitia primarului, in septembrie 2008, verifica modul de derulare a angajamentelor firmei ARRES si constata ca au fost demolate numai unele dintre cladiri, n-a fost realizata nicio noua investitie, n-au fost create locuri de munca, nu se desfasoara vreo activitate economica in cadrul Platformei Industriale Buhusi concesionate. Firmei ARRES ii sunt solicitate explicatii, dar aceasta nu se prezinta in septembrie 2008 la sedinta Consiliului Local. Administratorul SC ARRES SRL, ing. Dorin Antalut, si reprezentantul partenerului International Business Consulting. Llc, Fabio Roverati, solicita sa participe la sedinta din luna octombie 2008. Primaria Buhusi a primit si o adresa de la SC ARRES SRL prin care se precizeaza ca sunt angajate discutii pentru finantarea proiectului, de realizare a Platfomei Industriale, dar, din cauza situatiei globale nesigure, atoti marii jucatori din lumea financiara adopta o abordare de aasteapta si vezia, inainte de a finaliza orice afacere majora si de a incepe noi operatiuni, si sunt in imposibilitatea de a stabili o programare a datelor in timp, pentru continuarea activitatilor care tin de proiect, si ca trebuie sa urmareasca evolutia crizei internationale pana cand unele semne pozitive vor
      aparea si, astfel, sa putem accelera din nou proiectul cu platforma industriala”.

      Suficient, destul, ajunge?

      Un referat complex prezentat consilierilor buhuseni in ultima sedinta, de catre un grup de specialisti ai Primariei, evidentiaza, intre altele, ca: SC ARES a concesionat pe o perioada de 49 de ani cele trei parcele care alcatuiesc Platforma Industriala Buhusi, iar activitatea desfasurata de aceasta de la preluarea platformei si pana in prezentat a constat in demolarea unor cladiri, magazii, valorificarea materialelor recuperate si paza terenului ARRES sustine ca, din cauza crizei internationale, nu exista inca resursele financiare necesare derularii proiectelor promise pentru Platforma Industriala, fiind necesar sa mai astepte pana la imbunatatirea situatiei acordarii creditelor, desi prin formularul de oferta depus se precizeaza ca investitiile propuse a fi realizate de catre SC ARRES vor fi aefectuate din fonduri proprii” si nu din credite bancare. SC ARRES trebuia sa platesca taxele si impozitele pe cladirile si terenurile concesionate in valoare de 71.267 lei (din care 57.112 debit la care se adauga majorarile in valoare de 14.155 lei). La aceasta valoare se adauga si plata redeventei de 547.373 lei, conform prevederilor contractului de concesionare.

      Avancronica la inca un vis spulberat?

      Viceprimarul buhusean Vasile Zaharia ne-a precizat: aSC ARRES se afla in perioada de gratie, pana pe 17 aprilie 2009, timp in care nu plateste redevente pentru concesiune. Avand in vedere ca SC ARRES nu a realizat niciun angajament stipulat in contract, suntem in situatia de a rezilia contractul si de a cauta o solutie pentru a valorifica spatiul. Dl Dorin Antalut a fost contactat de noi prin e-mail, telefon, corespondenta scrisa, dar nu ne-a raspuns”. Recent, ing. Dorin Antalut, administratorul SC ARRES, ne-a spus: ain decembrie 2008 am avut o discutie cu un reprezentant al Primariei. Inainte de sedinta Consiliului Local din februarie 2009, am prezentat o informare, Consiliului Local si Primariei, prin care ne precizam punctul de vedere. Probabil ca
      n-au primit informarea in timp util, pentru a valorifica datele ei in acea sedinta despre care vorbiti. Acum asteptam un punct de vedere oficial al autoritatilor buhusene si, in functie de aceasta, vom avea si noi un punct de vedere”. In Buhusi se crede ca rezilierea contractului este inevitabila. SC ARRES argumenteaza contrariul.

      Ion Fercu

      O viata de literatura

      an ziua lansarii volumului aantoarcerea lui Arpagic” an Bacau, am avut minunata ocazie a apropierii de binecunoscuta si apreciata scriitoare Ana Blandiana. Dupa discursul lansarii, an care a facut scurta istorie a aparitiei motanului, a semnat copertele cartilor iubitorilor operei ei si a acceptat, cu ancantare nemascata, sa ami raspunda la antrebari. Modesta dincolo de asteptari, s-a ridicat de pe scaun spre a fi mai aproape de mine si mi-a vorbit, zambind, an replici de o promptitudine si o hotarare rare.
      Reporter: As dori sa va antreb an primul rand la ce gen literar ati lucrat cu cea mai mare placere: poezie, nuvela, roman?
      Ana Blandiana: In primul rand, unele au depins de mine, altele nu. Poezia nu a depins de mine. Am scris-o pentru ca asa a vrut Dumnezeu, nu pentru ca am vrut eu. Cred ca cea mai mare placere mi-a facut sa scriu proza fantastica. Si marea placere consta inclusiv an faptul ca, spre deosebire de poezie, unde nu sunt niciodata sigura ca numai eu sunt autorul – am sentimentul ca vine de deasupra mea -, proza ami da sentimentul ca sunt scriitor profesionist: ma asez la masa si scriu.
      Reporter: Citez din Antijurnal, din volumul Calitatea de martor: aScriitorului totul nu ai este decat un pretext, viata ansasi nu este decat un pretext ca sa scrie”. Va identificati? Viata dumneavoastra ar avea sens fara literatura?
      Ana Blandiana: Nu! Ramane absolut valabil. an orice caz, nu am destula imaginatie ancat sa vizualizez o astfel de viata, lipsita de literatura.

      A consemnat Larisa Cobuz, clasa a XI-a B

      In culisele succesului

        Bacaul nu duce lipsa de resurse. Olimpiadele continua si noi trimitem an continuare elevi de elita pentru a ne reprezenta. Acestia se pregatesc an de an, mentinandu-se an top. La etapa nationala a olimpiadei de limba franceza, de la Arad, anul acesta va merge Florina Nastase, la clasa a XI-a. Florina a fost olimpica doi ani la rand la limba engleza. an speranta ca voi reusi sa aflu mai multe dintre secretele succesului ei, am ancercat sa o adescos”. Ea a acceptat bucuroasa sa ampartaseasca din propria-i experienta, fiind o fire deschisa si ambitioasa. Priveste olimpiadele ca pe o sursa de autocunoastere, de a-si afla limitele si de a descoperi orizonturi noi. A anceput cu engleza, fiind curioasa cat de departe poate ajunge. Nu-si imagina ca va continua cu franceza, dar lucrurile se schimba an viata si asta e bine pentru un tanar an formare. Viata i-a fost influentata datorita olimpiadelor. A avut ocazia sa citeasca mai multa literatura si mai diversa, mai ales acum, la liceu, unde anvata antr-o clasa cu profil filologie bilingv engleza. Florina considera ca acesta este un profil potrivit aptitudinilor ei. La anceput era vorba de cariera. Si-a schimbat ansa conceptiile antre timp. Ar vrea sa dea admitere la facultate, la fel ca ceilalti. Nu vrea sa fie privilegiata doar pentru ca are niste premii la olimpiade. La aceste competitii participa pentru ca ai place. Cunoaste oameni noi, antalneste vechi prieteni, anvata lucruri, ca an fiecare moment de altfel. Nu prea este de acord cu anvatatul din carticica. Si asta ajuta antr-adevar pentru baza cunostintelor. Considera ansa mai practic si mai placut cititul aan original”, adica prefera sa citeasca o carte an limba an care a fost scrisa, mai ales daca o stie filmele fara subtitrare si bineanteles munca individuala. aNu poti fi mereu ampins de la spate de cineva si tu doar sa astepti rezultate. Succesul vine din vointa fiecaruia”, a mentionat Florina. an clasa a VIII-a nici nu asi imagina ca va ajunge atat de departe. Acum, dupa doi ani de experienta, totul devine mai usor. Parca rezultatele ar aparea de la sine. ansa ia totul ca pe o experienta unica, de care se bucura si pe care munceste sa o mentina. aNu ma consider cea mai buna an domeniu. Sunt foarte multi mai buni decat mine, care, poate, nu au fost descoperiti anca. Mai am mult de lucru cu franceza. Nu vreau sa dezamagesc pe nimeni si voi face tot posibilul sa le andeplinesc asteptarile”. A ramas cu amintiri foarte frumoase de la primul concurs, de la care a venit cu locul I, dar are si un gust amar dupa cel de-al doilea, care a determinat-o sa nu mai participe anul acesta la engleza. Se schimbase radical felul de a se corecta lucrarile elevilor, antr-un fel dezavantajos, pe care Florina al dezaproba complet, deoarece crede ca-l determina pe elev sa-si piarda ancrederea an sine. Desi unii asi imagineaza ca nu mai are timp de nimic altceva, Florina are mereu o carte la ea. Pasiunile ei sunt cititul si teatrul – face parte din trupa de teatru pentru liceeni Nobody”s Group. Cartea preferata – aMaestrul si Margareta”, a lui Mihail Bulgakov, pe care o recomanda. Recunoaste ca citeste dupa doua programe: pe de o parte literatura clasica engleza, pentru viitoarea cariera, si pe de alta parte carti care chiar o atrag, desi majoritatea sunt mai putin cunoscute. ai plac personajele care cauta absolutul an cultura si cunoastere, care sunt an continua schimbare si apreciaza viata la o valoare relativ apropiata de cea reala. Florina nu se arata ansa prea optimista an ceea ce priveste cultura an Romania. Poate peste o generatie, doua, Romania asi va reveni, atunci cand va anceta sa faca telenovele si cand va aparea Cartarescu la televizor. aDar mai exista anumite ainsulite de culturaa, pe care speram sa le putem pastra an tara. Ar trebui ca societatea sa aiba grija de putinii oameni culti pe care ai avem si care devin tot mai putini pe zi ce trece”, crede tanara. Opteaza pentru meseria de profesor de limbi straine, an special engleza si franceza, desi nu e cea mai banoasa. Este de parere ca profesorii sunt oameni foarte culti si au foarte multe avantaje prin posibilitatile de a observa caracterele diferite ale elevilor cu care lucreza. Cu toate ca avea planuri spre universitati mari din Anglia, se gandeste tot mai mult sa ramana an tara si sa ajute cum poate societatea an care a trait cei mai frumosi ani. Ar vrea ansa ca meseria asta sa fie doar de acoperire pentru viitoarele carti pe care planuieste sa le scrie. Are deja unele ancercari an ceea ce priveste proza fantastica si recunoaste unele influente romantice, eseistica, simbolistica, precum si unele mici filosofii proprii. I-ar placea foarte mult sa aiba ocazia sa studieze istoria literaturii si filosofia. Deocamdata nu poate decat sa se straduiasca an continuare si sa astepte rezultatele muncii. Un sfat pentru iubitorii de limbi straine: aSa anvete limba respectiva ca pe limba materna. Sa anceapa sa gandeasca an acea limba si sa o considere ca facand parte din ei”.

        Simina Cernat, clasa a X-a H

        Boala scoate la pensie tot mai multe persoane

          Bolile provoaca invaliditatea a tot mai multe persoane aflate la varsta activa. Daca in 2007 au fost 22.531 pensionari de invaliditate, in 2008 s-a ajuns la 23.983. Numai in primele doua luni din anul in curs numarul persoanelor pensionate ca urmare a unei boli a crescut la 24.138. Dintre acestea, 1.033 au gradul I de invaliditate (si-au pierdut total capacitatea de munca si au nevoie de insotitor), 9.646 au gradul II iar 13.459, gradul III (jumatate din capacitate, afectata). Dar, pentru ca permanent sunt persoane care vor iesi din randul acestora si vor trece la pensia pentru limita de varsta, adevarata dimensiune a fenomenului este data de cazurile noi pensionate de invaliditate. In anul 2008 s-au inregistrat 3.087 cazuri noi, pe cand in 2007 au fost 2.403. In 2009, numai in cele doua luni care au trecut, 486 persoane au intrat in randul pensionarilor de invaliditate. Cum era de asteptat, in ce priveste bolile care duc la pensionarea celor mai multe persoane, pe primul loc se afla afectiunile cardiovasculare.
          Nu putine sunt vocile care spun ca unele dintre pensionarile de invaliditate nu se justifica. Si, totusi, cei care sesizeaza acest lucru la Casa Judeteana de Pensii pot fi numarati pe degetele de la o mana. „Au fost cateva sesizari, ne-a declarat Liviu Cretu, directorul Casei Judetene de Pensii (CJP) Bacau. Dosarele au fost trimise la Institutul National de Expertiza a Capacitatii de Munca, pensionarii vizati au fost chemati acolo la examen medical, dar nu s-a gasit nimic in neregula. Este dificil sa-l pui pe om pe drumuri, mai ales in cazul in care sesizarea nu se confirma”. Pe parcursul anului 2008 cele cinci comisii de expertiza (trei in Bacau, una in Onesti si alta in Moinesti) au depensionat, in total, 83 persoane, deci o medie lunara de sapte. Anul acesta, in urma revizuirii dosarelor, in ianuarie si-au pierdut calitatea de pensionar de invaliditate trei persoane iar in februarie 17.

          ru

          Bacaul a invins Iasiul: Romeo Stavarache este mare in PNL

            In a doua zi a Congresului extraordinar al PNL, liberalii si-au ales vicepresedintii, membrii Biroului Politic Central (BPC) si ai Curtii de Onoare si Arbitraj. Crin Antonescu, ales, vineri, presedinte al PNL, a anuntat ca lansarea candidatilor pentru europarlamentare a fost amanata. Vineri, dupa miezul noptii, a avut loc si alegerea prim-vicepresedintelui, functie pentru care s-au luptat Ludovic Orban si Romeo Stavarache, ex-ministrul Teodor Atanasiu si fostul secretar de stat Marian Petrache, liderul PNL Ilfov, renuntand la cursa.

            aAceasta competitie demonstreaza ca in PNL exista democratie, deci candidez”, a declarat Romeo Stavarache, dupa retragerea celor doi. Ludovic Orban a obtinut 947 de voturi, iar primarul Bacaului, 354. Multi dintre delegati au declarat deschis ca Ludovic Orban aface echipa buna cu Crin Antonescu” deoarece l-a ajutat in alegeri, ca sef de campanie. Pentru cele 21 de posturi din BPC s-au luptat 54 de liberali. Romeo Stavarache a obtinut 1.191 de voturi. Gabriel Berca, senator, sustine ca rezultatul nu este surprinzator deoarece aPNL Bacau a avut rezultate foarte bune la alegerile din 2008″, in plus, anoi am luat foarte in serios acest congres si ne-am facut campanie”. Oricum, Romeo Stavarache ar fi fost amembru de drept” in BPC, celor 21 de locuri adaugandu-li-se alte 8, rezervate celor mai bine cotate organizatii judetene din tara, intre care se afla si PNL Bacau. Sambata seara a inceput alegerea celor 14 vicepresedinti, proces care a durat pana duminica, la ora 7. A fost cel mai lung congres din istoria post-revolutionara a PNL. In cursa s-au inscris 22 de liberali, dintre care unii cu notorietate: Norica Nicolai, Teodor Melescanu, Varujan Vosganian, Eugen Nicolaescu, Teodor Atanasiu, Paul Victor Dobre etc. Bacaul l-a avut in cursa pentru un fotoliu de vicepresedinte pe Romeo Stavarache. Castigatorii sunt Cristian Anghel (833 de voturi), Varujan Vosganian (751 de voturi), Norica Nicolai (711 de voturi), Marin Almajan (699 de voturi), Mircia Muntean (671 de voturi), Romeo Stavarache (667 de voturi), Dan Radu Rusanu (649 de voturi), Raducu Filipescu (634 de voturi), Rares Manescu (582 de voturi), Aristotel Cancescu (566 de voturi), Daniel Chitoiu (548 de voturi), Mariana Campeanu (544 de voturi), Relu Fenechiu (528 de voturi), Vlad Moisescu (523 de voturi). S-ar putea spune ca Romeo Stavarache l-a invins pe Teodor Melescanu, care a fost primul sub linie, cu 514 de voturi. aSunt singurul din echipa lui Tariceanu care a castigat. Azi-noapte au cazut toti”, a declarat Romeo Stavarache. Exemple? aCristian David nu a intrat nici in BPC, nu a obtinut nici functia de vicepresedinte. Relu Fenechiu a trecut la limita. Am invins categoric Iasiul, situat sub Bacau la o diferenta de 149 de voturi. Pentru PNL Bacau este cea mai importanta functie obtinuta, vreodata, la nivel national. E foarte important, cred eu, ca Bacaul are vicepresedinte si, in viitor, va avea un cuvant de spus in PNL”, a precizat Romeo Stavarache.

            Silvia Patrascanu

            Managerii spitalelor, evaluati din nou

              Managerii spitalelor publice trec din nou prin focul evaluarii. Pana pe 31 martie, activitatea acestora va fi cantarita, iar in functie de rezultat, sefii vor ramane in fruntea spitalelor sau nu. Evaluatorii vor acorda un punctaj intre 0 si 5 pentru fiecare criteriu de performanta, conform indrumarilor metodologice elaborate de Scoala Nationala de Sanatate Publica si Management Sanitar. La finalul evaluarii, managerii vor primi calificative. Contractul de management se mentine, in perioada de valabilitate a acestuia, pentru managerii care au obtinut calificativele aFoarte bine”, aBine” si aSatisfacator”. In ultimul caz, activitatea managerului se reevalueaza dupa 6 luni. Contractul de management inceteaza in cazul managerilor care obtin calificativul aNesatisfacator”. Pana la organizarea concursului, postul este ocupat de un manager interimar. Primul evaluat va fi managerul Spitalului de Pneumoftiziologie Bacau.

              Normal” style=”margin-bottom: 10pt line-height: 115%”>Doina Mincu

              Director nou la CJAS

                Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate Bacau are un nou director. Acesta este Viorica Draganuta, sotia viceprimarului Constantin Draganuta. La concursul organizat la Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, singurul candidat pentru conducerea CJAS Bacau a fost Viorica Draganuta, care a obtinut dupa proba scrisa si interviu nota 7,65. In perioada 2006-2009, Viortica Draganuta a fost angajata CJAS Bacau pe postul de director de contractari. Asa cum era de asteptat, prin acest concurs au fost schimbati toti directorii indezirabili ai caselor de asigurari de sanatate din tara. Desi fostii directori au sustinut concurs in urma cu un an si aveau contract pe o perioada de 4 ani, s-a gasit o portita legala pentru revocarea lor din functie prin modificarea indicatorilor de management.

                Doina Mincu

                CET ecologizeaza depozitul de cenusa

                  CET Bacau va cheltui 4,5 milioane de euro pentru ecologizarea depozitului sau de zgura si cenusa. Acesta se intinde pe o suprafata de 40 de hectare, in comuna Letea Veche. Actiunea este o componenta a proiectului aReducerea poluarii si diminuarea schimbarilor climatice, prin restructurarea si reabilitarea sistemului de incalzire urbana”, care beneficiaza de 90 % finantare nerambursabila de la Comunitatea Europeana si bugetul de stat. 10 % din costuri sunt suportate de Consiliul Local Bacauepozitul va fi acoperit cu balast, cam 30 de centimetri, si pamant fertil, 15 centimetri&lt a explicat Vasile Dragusanu, directorul CET. De altfel, depozitul nu ne va mai fi util, deoarece din 2010 suntem obligati sa renuntam la folosirea lignitului pe post de combustibil”. &lt!–pozitul de zgura si cenusa al CET a facut de multe ori zile fripte bacauanilor, mai ales in verile secetoase, cand norii de pulbere erau impinsi spre oras. Din cauza dificultatilor financiare, CET nu reusea sa evite poluarea. Societatea nu dispune nici macar de banalii parapeti, fiind nevoita sa-i imprumute de la SNCFR.&lt/p&gt

                  Doina Mincu

                  Drepturi pe hartie pentru salariatii in halat alb

                    Desi toti angajatii din sistemul sanitar public au dreptul la asistenta medicala gratuita, foarte putini profita de aceasta facilitate. Liderul bacauan al Sanitas, Aurel Cretu, sustine ca exista legislatie, dar nu si bani in bugetul Casei Judetene de Asigurari de Sanatate Bacau (CJAS), pentru decontarea cheltuielilor pe care le are cu asistenta medicala personalul sanitar. Pe de alta parte, reprezentantii CJAS declara ca decontarea cheltuielilor se desfasoara fara probleme, insa angajatii nu prea isi cunosc drepturile. aSalariatii spitalelor si ai cabinetelor din policlinici au inceput sa afle ca isi pot recupera banii, insa cererile de restituire sunt inca putine la noine-a declarat Viorica Draganuta, director interimar al CJAS. Anul trecut am decontat doar 5.800 lei pentru medicamente, 320 lei pentru servicii de recuperare medicala si 920 lei pentru stomatologie”. Serviciile la care au dreptul gratuit salariatii din sistemul sanitar, fata de ceilalti asigurati, sunt: medicatie compensata, fizioterapie si stomatologie. Dincolo de lipsa de informatie, mai apare o problema. Pentru a beneficia de gratuitate la stomatolog, de exemplu, un angajat trebuie sa aprinda” plafon. CJAS deconteaza cabinetului serviciul la tariful de referinta, iar diferenta o achita salariatul din buzunar. Cu factura primita de la medic, se prezinta la angajator si depune o cerere de restituire a banilor. Angajatorul, la randul sau, depune factura si solicita banii la CJAS. In cazul in care cabinetul la care se adreseaza salariatul a epuizat bugetul alocat lunar de CJAS (in jur de 1600 lei/luna), acesta plateste serviciile din buzunar, la fel ca un asigurat de rand. Cu alte cuvinte, angajatii unitatilor sanitare publice au dreptul la servicii medicale gratuite, dar in limita fondurilor.

                    Doina u

                    La SJU, fonduri pentru medicamente mai mari cu mult decat media pe tara

                      Fata de marea majoritate a unitatilor medicale cu paturi din tara Spitalul Judetean de Urgenta (SJU) Bacau sta mult mai bine la fondurile alocate medicamentelor pentru tratarea bolnavilor internati. Anul trecut din totalul cheltuielilor efectuate de spital 22,5 la suta au reprezentat-o cele facute cu asigurarea medicatiei pacientilor. In 2007 acestea au avut o pondere de 24,5 la suta, dar valoric sumele alocate in 2008 au fost mai mari. Din suma totala destinata si consumata cu produsele farmaceutice 48 la suta a fost acoperita din fondurile provenite din bugetul repartizat spitalului de catre Casa de Asigurari de Sanatate. Chiar daca, procentual, cheltuielile cu medicamentele au fost mai mici decat in 2007, comparativ cu media acestora la nivelul intregii tari au fost mai mari cu 8,5 la suta. Media pe tara este de numai 14 la suta. „In valoare absoluta, insa, suntem cu mult mai mult peste media pe tara, afirma Dan Stoica, managerul SJU Bacau. Evident, aceasta ca urmare a faptului ca in 2008 si veniturile spitalului au fost mai mari. Au crescut cu 38 la suta si am reusit sa realizam si venituri proprii considerabile dar si sa atragem mai multe sponsorizari si donatii”. Anul trecut, SJU Bacau a realizat 550.883 lei numai din donatii si sponsorizari. Din analizele de laborator, precum si din diverse servicii efectuate in Ambulatoriul de specialitate (policlinica) a obtinut 1.770.260 lei, acestea reprezentand 1,5 la suta din totalul bugetului unitatii.

                      Elena Tintaru

                      Plafon si mai mare la impozitarea pensiilor

                        Pana la urma, plafonul pana la care pensiile nu vor fi impozitate va fi si mai considerabil fata de cat a anuntat in urma cu o saptamana ministrul Muncii, Marian Sirbu. Astfel, statul va percepe impozit si va retine contributia la bugetul asigurarilor de sanatate persoanelor care vor avea o pensie mai mare de 2.000 lei, si nu de 1.500 lei, cum promisese initial ministrul Marian Sirbu. Acest lucru va fi prevazut in Codul Fiscal, odata cu modificarea lui. In prezent, cele doua obligatii fiscale li se aplica celor care au o pensie de peste 1.000 lei. Atat impozitul cat si contributia la sanatate se calculeaza, in cazul pensionarilor, la suma de bani care trece de 1.000 lei. Ministrul Muncii preconizeaza ca impozitarea sa se faca la suma ce depaseste 2.000 lei. Chiar si cu majorarea cu 3 la suta, din aprilie, a pensiilor, in judetul Bacau, numarul pensionarilor care vor beneficia de un venit mai mare de 2.000 lei va fi nesemnificativ. In prezent, din cei peste 141.000 de pensionari, aproape jumatate au o pensie de pana in 600 lei. Cei care au o vechime in munca de peste 30 ani si au avut venituri salariale de nivel mediu abia ajung la 1.300-1.400 lei.

                        Elena Tintaru

                        Proteste in fata Prefecturii Bacau

                          Cateva sute de sindicalisti se vor aduna luni, la ora 11, in fata Prefecturii Bacau pentru a protesta impotriva deciziilor luate deja, cum ar fi ordonanta privind taierea sporurilor, disparitia salariului de merit si a fondului de premiere, sau a altor masuri deocamdata doar anuntate. Actiunea e organizata de Sindicatul Funtionarilor Publici si de Catel Alfa. La miting vor participa nu doar functionarii publici, ci si alte categorii de bugetari. Sunt programate actiuni in toata tara, sindicalistii avand intentia sa protesteze si in fata sediilor partidelor aflate la putere: PD-L si PSD. Nu avem doar o primavara a protestelor, ci si una a scumpirilor. De la 1 aprilie, medicamentele se vor scumpi cu 6 la suta, vinurile, cu 8 la suta, tigarile, cu un leu, benzina, cu 7 bani etc. La majorarea preturilor produselor nealimentare si a serviciilor se adauga cresterea taxelor si impozitelor.a La ora 12, liderii sindicatelor vor avea o intalnire cu reprezentantii Ministerului Muncii.

                          Silvia Patrascanu

                          Romeo Stavarache este in conducerea PNL

                            Sambata seara a inceput alegerea celor 14 vicepresedinti a PNL, proces care a durat pana duminica, la ora 7. In cursa s-au inscris 22 de liberali, dintre care unii cu notorietate: Norica Nicolai, Teodor Melescanu, Varujan Vosganian, Eugen Nicolaescu, Teodor Atanasiu, Paul Victor Dobre etc. Bacaul l-a avut in cursa pentru un fotoliu de vicepresedinte pe Romeo Stavarache. Castigatorii sunt Cristian Anghel (833 de voturi), Varujan Vosganian (751 de voturi), Norica Nicolai (711 de voturi), Marin Almajan (699 de voturi), Mircia Muntean (671 de voturi), Romeo Stavarache (667 de voturi), Dan Radu Rusanu (649 de voturi), Raducu Filipescu (634 de voturi), Rares Manescu (582 de voturi), Aristotel Cancescu (566 de voturi), Daniel Chitoiu (548 de voturi), Mariana Campeanu (544 de voturi), Relu Fenechiu (528 de voturi), Vlad Moisescu (523 de voturi). S-ar putea spune ca Romeo Stavarache l-a invins pe Teodor Melescanu, care a fost primul sub linie, cu 514 de voturi. „Sunt singurul din echipa lui Tariceanu care a castigat. Azi-noapte au cazut toti”, a declarat Romeo Stavarache. Exemple? „Cristian David nu a intrat nici BPC, nu a obtinut nici functia de vicepresedinte. Relu Fenechiu a trecut la limita. Am invins categoric Iasiul, situat sub Bacau la o diferenta de 149 de voturi. Pentru PNL Bacau este cea mai importanta functie obtinuta, vreodata, la nivel national. E foarte important, cred eu, ca Bacaul are vicepresedinte si, in viitor, va avea un cuvant de spus in PNL”, a precizat Romeo Stavarache.

                            Stiinta Bacau-Penicilina Iasi 3-0

                              Meciul de volei feminin dintre Stiinta Bacau si Penicilina Iasi, din prima mansa a playoff-ului diviziei A, s-a incheiat cu scorul de 3-0 pentru gazde.

                              Stavarache invins de Orban

                                Romeo Stavarache a obtinut doar 354 de voturi in lupta pentru functia de prim-vicepresedinte, la congresul PNL din Bucuresti. Castigatorul a fost Ludovic Orban cu 947 de voturi.

                                Stavarache mai candideaza si pentru un poste de vicepresedinte, iar impreuna cu Ionel Palar vizeaza locuri in Biroul Permanent Central.

                                Descentralizarea incepe la spital: „Cadou” costisitor pentru administratia locala

                                  Consiliile judetene si cele locale primesc drept acadou” in acest an de criza cel putin un spital pe care sa-l intretina. Autoritatile locale trebuie sa puna capat deficitului de medici din spitale, sa le plateasca utilitatile si sa configureze sectiile dupa nevoile comunitatii.

                                  Autoritatile locale ar putea prelua spitalele mai devreme decat se prevedea in toamna anului trecut. Ministrul Administratiei si Internelor, Dan Nica, a anuntat ca in cel mult doua saptamani, unitatile sanitare cu paturi vor trece la consiliile locale. Aceasta este o etapa din procesul de descentralizare a sistemului sanitar, initiat in 2005. Teoretic, prin descentralizarea sistemului sanitar, oferta de servicii medicale se va plia pe necesitatile comunitatii. Practic, spitalele trec integral in grija si subordinea administratiilor publice locale. Finantarea va fi, de asemenea, asigurata de la bugetul local. Consiliile locale si cele judetene vor intretine cladirile, vor plati facturile de utilitati si chiar salariile angajatilor din spitalele pe care le preiau.

                                  Se accepta,
                                  dar cu bani la pachet

                                  Primarul orasului Comanesti este incantat de perspectiva preluarii spitalului din localitate, cu bune, cu rele si cu toate cheltuielile. „Cu cat se va intampla mai repede aceasta, cu atat mai bine, ne-a declarat Viorel Miron. Nu se vor mai face cartile la Directia de Sanatate Publica, iar un spital va primi mai mult decat altul. Fiecare comunitate va avea serviciile medicale pe care si le permite. Noi vom lua masuri sa atragem si medici, oferindu-le locuinte de serviciu”. Spre deosebire de omologii sai din alte orase ale judetului, Viorel Miron nu considera nedrept ca orasul Comanesti sa intretina un spital de care beneficiaza si locuitorii comunelor din zona. Exista insa o conditie obligatorie pentru ca spitalul sa poata functiona: „Sa primim si bugetul necesar pentru a plati facturile”, declara primarul din Comanesti.

                                  Managerii spitalelor:
                                  o masura binevenita

                                  Masura este agreata, in general, de catre managerii de spitale, dar cu o singura conditie si anume aceea sa nu existe nicio ingerinta in conducerea unitatii medicale din partea reprezentantilor consiliilor locale. Altfel, toti managerii abordati considera binevenita decizia de descentralizare a acestui segment din sistemul sanitar. aIn anii 2002, 2003, 2004 spitalele au fost conduse de consilii de administratie, al carui presedinte era chiar din afara, ne-a spus Dan Stoica, managerul Spitalului Judetean de Urgenta (SJU). Aceste consilii de administratie au fost benefice. Reprezentantii administratiilor locale, cei ai patronatelor au reusit sa atraga in spital niste bani. Nu poate fi decat in avantajul spitalului, daca persoanele desemnate de consiliile locale vor fi bine intentionate si se vor implica in atragerea de fonduri. Spitalul nostru a fost sprijinit si este in continuare”. La randul lui si directorul medical al Spitalului de Pediatrie, dr. Aurelia Taga, apreciaza ca masura este buna, dar adepinde de bugetul pe care il va avea consiliul”.

                                  Doina Mincu
                                  Elena Tintaru

                                  Cupa Fiesta, editia a IV-a: Invitatie la dans

                                    Arta si sport imbinate prin dans. Eleganta, sensibilitate si expresivitate, totul in spirit de competitie. Pentru doua zile, la Cupa Fiesta, Bacaul este capitala dansului sportiv romanesc. Sa inceapa… fiesta!

                                    Pentru traditie

                                    Concurs national de dans sportiv la Sala de Atletism. Este editia a IV-a a Cupei Fiesta, una care asper sa devina traditionala”, spune Liliana Samoila, conducatoarea si antrenoarea clubului bacauan organizator.

                                    Start matinal

                                    Competitia incepe sambata dimineata, la ora 8.00, dar deschiderea oficiala va avea loc de la ora 18.00. Cu sponsori, invitati, oficialitati si tot tacamul. aAtunci vom prezenta si cateva numere din spectacolele noastre cu care bacauanii sunt deja obisnuiti”, a detaliat Liliana Samoila.

                                    Participare numeroasa

                                    Aproape 400 de perechi din toata tara vor veni la aceasta competitie, impartita pe mai multe clase si categorii de varsta. Suprafata de concurs va fi acoperita cu un parchet de 14×20 metri, adus de la Reghin si montat aseara la Sala de Atletism.

                                    Cine ne reprezinta?

                                    Clubul Fiesta mizeaza pe 20 de perechi legitimate si consacrate, de la care aastept rezultate bune”, dar si pe debutanti (a20 de perechi care se afla la primul concurs”). Vedetele locale sunt Cristi Sava si Alexandra Ghinea, multiplu medaliati in tara si peste hotare in 13 ani de activitate.

                                    Spectacol de calitate

                                    Cupa Fiesta continua duminica, de dimineata la 8.00 pana seara. aInvit toata suflarea Bacaului la acest concurs. Va fi un spectacol frumos”, a mai spus Liliana Samoila. Accesul in sala este gratuit.

                                    Dana Popa

                                    Pentru angajatori, actele aditionale sunt „facultative”

                                      La Inspectoratul Teritorial de Munca (ITM) au fost depuse doar aproximativ 17.000 acte aditionale si decizii cu modificarea salariilor in raport de salariul minim brut pe economie. In prezent, 92.000 persoane lucreaza cu contract la firmele private.

                                      Mii de angajatori nu s-au conformat nici acum prevederii legale potrivit careia in termen de cinci zile de la intrarea in vigoare a noului salariu minim brut pe economie trebuie sa depuna actul cu modificarea salariilor de baza acordate angajatilor lor, in raport de cel stabilit la nivel national. Desi au trecut aproape trei luni de cand cuantumul salariului minim brut pe economie a crescut de la 540 lei la 600 lei, nici pentru jumatate dintre angajati nu a fost prezentat documentul de schimbare a cuantumurilor salariilor de baza. De la 1 ianuarie si pana ieri la ITM Bacau au fost inregistrate 15.029 acte aditionale la contractul individual de munca, precum si 2.107 de decizii de majorare a salariului de baza, la firmele private. aIn prezent, la aceste firme sunt in jur de 92.000 de salariati, ne-a spus Ioan Barbu, inspector sef adjunct al ITM. Din pacate, nu avem cum sa-i depistam pe cei care nu au depus actul aditional ori decizia, pentru ca sunt mii de angajatori. Ii putem gasi doar cu ocazia controlului”. In consecinta, sanctiunile pentru nerespectarea acestei prevederi pot fi numarate pe degete, desi legea spune ca angajatorul suporta in acest caz amenda intre 2.000 si 3.000 lei.

                                      Pentru studii superioare, cel putin 1.200 lei

                                      Totusi, conducerea ITM afirma ca exista certitudinea ca angajatorii s-au aliniat la noul nivel al salariului minim pe economie. aPractic, toti cei care au depus statele de plata au respectat aceasta clauza, declara inspectorul sef adjunct al ITM. Se verifica fiecare stat si daca nu au modificat nivelul salariului nu il acceptam. Cand va reveni va fi sanctionat daca tot nu
                                      l-a schimbat. Angajatorul risca amenda de la 1.000 la 2.000 lei. Evident, urmarim nu numai salariul minim, ci aplicarea si a coeficientilor de ierarhizare”. Concomitent cu majorarea salariului minim de la 540 lei la 600 lei, angajatorii trebuie sa aplice si coeficientii minimi de ierarhizare a salariului, in functie de categoria de angajat. Astfel, pentru muncitorul necalificat, coeficientul este 1 si corespunde salariului de 600 lei. Muncitorii calificati si personalul administrativ incadrat in functii pentru care conditia de pregatire este liceala vor fi salarizati cu un coeficient de 1,2, adica vor fi incadrati cu 720 lei. Personalul administrativ incadrat in functii pentru care conditia de pregatire este postliceala va beneficia de un coeficient de 1,25, respectiv de un salariu de baza de 750 lei. Personalul de specialitate care detine o functie pentru care conditia de pregatire este scoala de maistri va avea un coeficient de 1,3, deci 780 lei, iar la posturile pentru care se impun studii superioare de scurta durata, salarizarea este de 1,5, adica de 900 lei. In sfarsit, cei care au studii superioare de lunga durata si lucreaza pe un post corespunzator pregatirii lor vor avea un salariu de 1.200 lei.

                                      u

                                      ULTIMELE ȘTIRI