Pentru Maria Nistor din Buhusi, ultimul an a insemnat un zbucium continuu pentru a recupera o pierdere pe care a suferit-o fara a avea vreo vina. Apartamentul ei a fost inundat, insa vecinul care a facut boacana refuza sa ii plateasca suma ceruta ca despagubire. Femeia este disperata si nu se poate opri din plans. Nimic nu pare sa-l induplece insa pe proprietarul apartamentului in care s-a spart teava de apa. Se pare ca instanta va fi singura in masura sa rezolve acest conflict.

Maria Nistor nu mai are putere sa povesteasca prin ce trece de mai bine de un an. Isi plange munca irosita si se ineaca de furie. „Am tras din greu sa-mi amenajez o locuinta decenta, intr-un bloc de pe strada Republicii, din Buhusi. Pe 3 august 2007, in apartamentul de deasupra celui pe care il detin s-a spart o teava. A curs apa la mine in casa doua zile si o noapte. Mi-a distrus totul, de la pereti la salteaua de pe pat.” Femeia nu era acasa, iar cand s-a intors si-a pus mainile in cap. Mucegaiul se instalase peste tot. A tocmit mesteri zugravi, dar costurile au speriat-o. „M-a costat peste 50 de milioane de lei vechi sa repar totul. A trebuit sa razuiesc peretii, sa schimb parchetul. Si mobila a fost distrusa, dar vecinul nu vrea sa plateasca. Desi este preot, nu s-ar zice, dupa cum ma trateaza”.

aUite ca popa nu plateste!”

Preotul Vasile Cozma sustine ca nu are nicio vina pentru inundatie, desi recunoaste ca teava de apa care s-a spart se afla in apartamentul sau. „Apartamentul nostru nu e locuit. De unde sa stiu eu ca se va sparge teava?” In plus, preotul Cozma declara ca vecina sa nu a avut pierderi atat de mari cum pretinde, iar dupa inundatie si-a amenajat un apartament de lux. „A facut cheltuieli ca plateste popa. Uite ca popa nu plateste. Ii dau 15 milioane de lei vechi, atat. Si asa mi-au spus unii ca e prea mult. Daca nu-i convine, sa aduca evaluator si ne vedem in instanta.”

Vinovatii sunt buni de plata pe hartie

Regulile traiului in comun in imobilele de tip condominiu sunt stricte, dar de multe ori ignorate. Potrivit Legii 230/2007, privind infiintarea si functionarea asociatiilor de proprietari, proprietarii care nu executa lucrari de intretinere, reparatii sau inlocuire a elementelor de constructie si instalatii proprii sunt raspunzatori pentru prejudiciile aduse vecinilor. „Daca proprietarul unui apartament ori spatiu sau oricare alta persoana care actioneaza in numele sau provoaca daune oricarei parti din proprietatea comuna sau unui alt apartament ori spatiu, respectivul proprietar sau respectiva persoana are obligatia sa repare stricaciunile ori sa plateasca cheltuielile pentru lucrarile de reparatii.” Prevederile sunt clare. Legea nu prevede insa cine stabileste cuantumul pagubei. In aplicarea ei ar trebui sa se implice atat asociatia de proprietari, cat si administratia locala. Nu se inampla asa, iar vecinii ajung sa rezolve neintelegerile la tribunal.

Scris de Doina Mincu

Județul Bacău a fost puternic afectat de inundații în 2008, dar și în anii trecuți. Una dintre cauze este tăierea ilegală a arborilor, care atinge cote alarmante mai ales pe Valea Trotușului. Din acest motiv, județul Bacău a fost inclus în campania „România prinde rădăcini”, demarată de Realitatea TV. Proiectul a fost lansat ieri, în sala mare a CJ, în prezența tuturor partenerilor.

Consiliul Județean (CJ) Bacău și Consiliul Local (CL) Comănești sunt parteneri ai postului Realitatea TV în proiectul de împădurire care vizează județul nostru și care face parte din campania „România prinde rădăcini”. Proiectul are drept obiectiv plantarea de arbori în trei județe ale Moldovei – Bacău, Neamț și Suceava – și se bucură de sprijinul RNP Romsilva și al organizației „Mai mult verde”. Lansarea a avut loc, ieri, în sala mare a CJ. Au fost prezenți Mihai Tatulici, realizatorul proiectului, Dan Aldea, director adjunct Romsilva, Dragoș Bucurenci, directorul organizației „Mai mult verde”, Dragoș Benea, președintele CJ Bacău, și Viorel Miron, primarul din Comănești. În debut, Dragoș Benea le-a reamintit invitaților de viiturile care au devastat județul în ultimii ani: „În 2004 au fost inundații pe Valea Muntelui, știți bine ce s-a întâmplat la Agăș, în 2005 au fost din nou inundații în Agăș, Asău, Comănești, în 2006 au fost inundații la Săucești, în 2007 a fost secetă, iar în 2008 am avut iar inundații”. Apele Siretului au ieșit din matcă, distrugând 409 case și inundând alte zeci în Săucești, Holt, Prăjești, Furnicari, Filipești. În același timp, zona Agăș – Ghimeș Făget este pentru Romsilva unul dintre „punctele fierbinți” ale României, renumit pentru tăierile ilegale, a afirmat Dan Aldea, director adjunct al RNP. Acestea sunt motivele pentru care județul Bacău a fost inclus în proiect. În Comănești, vor fi plantate foioase pe o suprafață de cel puțin 5 hectare. Acțiunea nu va influența în niciun fel regimul juridic al terenurilor, singura obligație a proprietarilor fiind aceea de a-l exploata în regim silvic.

Campania va începe în pădure

„Elementul cel mai important e că plantarea va fi personalizată”, a declarat Mihai Tatulici. „Fiecare persoană care va planta un arbore va primi o plăcuță cu numele său și va fi proprietarul moral al copacului, va răspunde de el. Chiar dacă pare amuzant că fiecare copăcel va avea un nume, vă asigur că în toate județele plantațiile vor fi păzite până la maturitate”. Proprietarii din Comănești au două motive să se bucure: împădurirea e gratuită, ceea ce nu e puțin lucru având în vedere că i-ar fi costat cel puțin 150 milioane/ha, apoi, pădurea îi va apăra de inundații. Nu vor fi folosiți bani publici, așa că sponsorii băcăuani sunt bineveniți. Acțiunea de la Comănești e programată pe 18 octombrie. „Data nu a fost aleasă întâmplător, ci tocmai pentru că va fi în preajma alegerilor”, a declarat Mihai Tatulici. Politicienii băcăuani și-au anunțat deja intenția de a participa la eveniment, mai ales că fiecare arbore va avea o plăcuță cu numele celui care l-a sădit. Dintre vedete, prima înscrisă e Loredana Groza. Marea grijă a celor implicați e organizarea. Sunt așteptați peste o mie de voluntari pentru care trebuie asigurate gustări, locuri de parcare, ambulanțe, grupuri sanitare, specialiști care să-i instruiască și să-i coordoneze.

Scris de Silvia Pătrașcanu

@ Primarul si fostul viceprimar au beneficiat de sporuri ilegale

Primarul Romeo Stavarache, dar si viceprimarul Neculai Onica au primit ilegal peste o suta de milioane de lei vechi pentru participarea la sedintele de fond funciar. Manareala a fost descoperita de echipa de la Compartimentul Audit Public Intern, care a cerut socoteala secretarului. Acesta s-a grabit sa scoata bani din propriul buzunar, sa restituie la bugetul Primariei suma incasata de Stavarache si Onica. Ovidiu Popovici a sperat sa-i recupereze apoi pe cale judecatoreasca, dar instanta de la Curtea de Apel nu a fost de acord.

In 30 octombrie 2006, primarul Romeo Stavarache a emis Dispozitia nr. 2158 prin care aaproba acordarea unui spor de dificultate in cuantum de 50 la suta din salariul de incadrare urmatorilor membri ai comisiei: Stavarache Romeo si Onica Nicolae”. Adica edilul se autopremiaza, iar secretarul Ovidiu Popovici si consilierul juridic Maria Jinga semneaza documentul fara nici o obiectiune. In consecinta, Stavarache si fostul viceprimar Onica au incasat din bugetul local peste o suta de milioane, doar pentru ca timp de sase luni au participat, mai mult sau mai putin, la sedintele comisiei locale de aplicare a fondului funciar. Ilegalitatea a iesit la iveala in urma verificarilor efectuate de Compartimentul Audit Public Intern care a concluzionat ca s-au aefectuat plati nelegale catre persoane cu functii de demnitate publica”, si ca raspunderea emiterii si aprobarii dispozitiei privind acordarea sporului de dificultate revine secretarului Ovidiu Popovici si consilierului juridic Maria Jinga.

Popovici a fost tensionat cand a platit banii

Imediat ce a primit Raportul de Audit, secretarul Ovidiu Popovici a platit din propriul buzunar 10.049 lei. Foarte curand, el isi da seama ca a facut miscarea nepotrivita si incearca sa repare gafa. La data de 17 octombrie 2007, Popovici si Jinga fac o cerere de chemare in judecata aa municipiului Bacau si a primarului municipiului” si solicita instantei anularea in parte a Raportului de audit si restituirea banilor. aSpecificam ca din eroare, subsemnatul Popovici Ovidiu, sub imperiul unor stari tensionate si a unei erori am achitat intreaga suma considerata ca plata nelegala, suma in valoare de 10.049 lei”, si-a motivat actiunea in justitie secretarul Primariei. Procesul s-a judecat pe 13 decembrie 2007, iar instanta de la Tribunalul Bacau, prin sentinta civila nr. 596, i-a dat castig de cauza lui Popovici. In data de 19 martie 2008, Romeo Stavarache a facut recurs. aDesi dl. Popovici a achitat intreaga suma constatata ca plata nelegala, acesta nu este un motiv pentru anularea nici macar in parte a Raportului de Audit nr. 28351 din 6 iulie 2007. Drept urmare solicitam admiterea prezentului recurs”, a cerut primarul instantei de la Curtea de Apel Bacau. Si se pare ca magistratii l-au ascultat pe primar, pentru ca au admis recursul.

Unde-s banii???

Secretarul Ovidiu Popovici sustine ca totusi a castigat procesul. Cel putin asa a declarat vineri, inainte de sedinta de Consiliu Local. „Am castigat procesul, si am depus cerere ca sa recuperez banii.” Toate bune si frumoase, dar ramane de vazut de unde isi va recupera prejudiciul, pentru ca de la bugetul local nu poate fi alocata suma respectiva, deoarece, asa cum sustine Compartimentul Audit Public Intern, ar fi ilegal. Primarul ar trebui sa se scobeasca la chimir si sa dea banii din buzunar. Daca o va face insa, nu se stie. Purtatorul de cuvant al administratiei publice locale ne-a declarat ca se va interesa si ne va comunica de unde vor veni banii care sa-i acopere cheltuiala lui Popovici. Poate de la o anumita firma specializata-n ciorapei.Scris de Lili Adochitei, Emilian Berceanu

Cum se apropie alegerile, incep si alesii sa se laude in dreapta si in stanga. Dupa tampenia lui Geoana cu cei 20.000 de euro pentru romanii plecati la munca in strainatate, acum a iesit la interval marele Orban, care a sarit capra si mai si. Prins de avantul incompetentei, marele bard a scapat porumbelul ca Romania, din 2009, sub obladuirea liberalilor, va da gata cate 250 km de autostrada in fiecare an. Bre Orban, tu ai gestionat transporturile si-ai izbutit sa faci 5 km de autostrada-n patru ani. O fi 250 multiplu de 5, asa cum ai invatat la scoala de vara a vedetelor liberale, dar parca e cam mult. Sau e un fel de boala mintitul asta cronic? Mai e si pe la Bacau unul care urla de zor ca a adus aproape 300 de milioane de euro, care-s de fapt numai vreo 40, dar totusi… Singura concluzie relativ logica ar fi ca in PNL se sufera, masiv, de mitomanie. Mint toti precum respira, inconstienti si zambitori. Mai rau este ca unii oameni poate ii mai si cred, iar pentru acestia socul realitatii va fi mult mai dur. Cum Dumnezeu sa faca netotii astia incompetenti 250 km de autostrada in fiecare an? N-au bani pentru asa ceva, n-au simt al realitatii… plus ca n-au nici terenuri. Numai procedura de expropriere ar dura in prostie, chestiune pe care Orban si trompetele de-i sunt colegi de partid ar trebui s-o stie foarte bine, ca de-aia au ramas cu Bechtelu-n drum. Din ce in ce mai clar se contureaza nefasta imagine a clicii liberale. O gasca de indivizi lipsiti de scrupule, apti doar sa minta cu zambetul pe buze si sa promita fara pic de baza reala. Orbane… stii ca baietii veseli din Portugalia, cei mai „potenti” la capitolul autostrazi din Europa, au reusit sa faca doar 100 km pe an? Mizeria cu autostrada intra la capitolul „studii de orbanism”, in care poate fi inclusa si realizarea liniei feroviare de tip TGV. A carei constructie ar fi trebuit sa inceapa anul acesta…Scris de Emi

Dragos Benea anunta, la o conferinta de presa, ca 90 la suta din balastierele din judet functioneaza fara autorizatie si ca le va inchide. Laudabila fermitatea presedintelui CJ, daca nu ar fi la nivel declarativ. Patronii spun ca firmele functioneaza, desi nu au autorizatie. Motivul? Fara balastiere, nu s-ar mai construi nimic in judet.

Dragos Benea, presedintele CJ Bacau, declara la una dintre conferintele de presa saptamanale ca 90 la suta dintre balastierele din judet nu au autorizatie de constructie si ca a cerut Directiei Apelor Siret (DAS) lista societatilor care au exploatari pe raurile din judet. El ameninta ca CJ Bacau va verifica toate firmele si le va inchide pe cele care incalca legea. Autorizatiile de constructie sunt eliberate de CJ, asadar e de presupus ca Dragos Benea cunoaste, de cel putin patru ani, situatia balastierelor. S-a nascut o intrebare simpla: aDe ce abia acum?” aMai bine mai tarziu decat niciodata”, a raspuns, sec, presedintele CJ Bacau. Adevarat. Dar macar acum, in toamna 2008, se intampla asta? Am vrut sa ne convingem si am luat legatura cu cei implicati: DAS, patroni, ISC. DAS a inaintat lista firmelor care obtin venituri din exploatari, iar CJ le-a verificat si le-a inchis. Cel putin asa se spune. Cat priveste legalitatea masurii, lucrurile nu sunt chiar limpezi. Emil Vamanu, directorul DAS, arata ca, in mod logic, „o exploatare de nisip nu produce modificari definitive, asadar n-ar trebui considerata o constructie”. In cazul asta, nu ar avea nevoie de autorizatie de la CJ. In plus, inchiderea balastierelor aduce prejudicii DAS, care obtine venituri din functionarea lor. aAm pierdut 10 miliarde de lei vechi din cauza inundatiilor si vom mai pierde din cauza balastierelor”, spune Emil Vamanu. 10 miliarde inseamna 33 la suta din bugetul lunar al DAS. Dragos Benea isi mentine pozitia si declara: aNu ma intereseaza ce crede directorul DAS. Sa citeasca legea. Legea spune ca firmele nu pot functiona fara autorizatie de constructie”.

Sa ceara autorizatie proprietarul!

Presedintele CJ a afirmat ca balastierele au fost inchise, iar directorul Emil Vamanu a confirmat. Desi doi sefi de institutie sustin asta, realitatea e alta. Patronii spun ca balastierele au lucrat si lucreaza permanent. Nu taxa e cauza neautorizarii. Tariful stabilit prin HCJ 154/11 e 7,2 lei/mp si se percepe doar pentru zona in care se excaveaza si se modifica malul. Altul e motivul. „Nu am inceput demersurile deoarece nu avem nici act de proprietate, nici contract de concesionare. Firmele inchiriaza terenul”, arata Ovidiu Florea, inginer sef la Romvil SRL. Proprietarul, adica CL, ar trebui sa ceara autorizatie de constructie, sustine el. „Eu nu stiu nicio balastiera in judetul asta cu autorizatie, afirma Silvestru Dogaru, patronul Dogsil Prest. A mea e inchisa, dar din alte motive. In anii trecuti, am cerut de multe ori autorizatie, dar nu ni s-a dat. Proprietarul trebuie sa obtina autorizatie sau sa-ti dea terenul in concesiune pe 5 ani”. Majoritatea firmelor au permis de exploatare, insa putine au aviz de mediu. Patronii sustin ca lucreaza, nu au oprit balastiere, fiind asteptarea unei schimbari sau a unei clarificari la nivel national.

Patronii castiga in instanta

Daca se vor inchide toate balastiere anu se va mai construi nimic in judet”, spun patronii. Ei considera ca sunt ape lege”: au autorizatie de functionare si multe alte avize, platesc redevente si tot felul de taxe la APM, Apele Romane, ANRM, autorizatia de constructie fiind o conditie care „s-a impus la Bacau, nu stim de ce, dar la nivelul judetului va fi un pas inapoi”, arata Ovidiu Florea. Adrian Sichitiu, inspector sef al ISC Bacau, ii contrazice pe patroni: „Autorizatia de construire se poate obtine si fara act de proprietate, pe baza contractului de inchiriere a terenului”. Din perspectiva ISC, balastierele sunt constructii si au nevoie de autorizatie „deoarece asa prevede legea”. Chiar daca Legea 50 are 17 de ani si e depasita. „O exploatare nu inseamna numai sa bagi un excavator acolo, trebuie sa amenajezi perimetrul, arata Sichitiu. E nevoie de un plan de exploatare si de o organizare minima de santier: platforma pentru utilaje, drum de acces, baraci, grup sanitar”. De ce functioneaza inca balastierele, in ciuda declaratiilor si amenintarilor? aDaca ar fi inchise, in judet nu s-ar mai putea construi nimic, declara seful ISC. Nici macar casele din Saucesti, pentru sinistrati”. Mai exista o explicatie, care tine de tot legislatie si de numarul aprobarilor. Pentru lipsa autorizatiei, amenzile pot fi uriase: de la 10 milioane la 1 miliard de lei vechi, in functie de marimea exploatarii. Insa patronii amendati se adreseaza instantei si, „din pacate, castiga deoarece au aviz de functionare. Primariile sunt vinovate. Dau acest aviz in lipsa autorizatiei, desi nu au voie”, arata Adrian Sichitiu. Scris de Silvia Patrascanu

Ce sunt ochelarii? O solutie pentru a imbunatati vederea? O solutie pentru protectia impotriva luminii solare? O solutie pentru infrumusetarea chipului? O amoda”? O afacere?
Numarul purtatorilor de ochelari este imens, depaseste in unele tari 55% din totalul populatiei. Obiectul ca atare este folosit de un singur consumator. Daca tinem cont de faptul ca unele persoane au doua (sau mai multe) perechi de ochelari am putea spune ca, teoretic, fiecarui locuitor al pamantului ii revine o pereche de ochelari, iar cresterea numarului de consumatori este tot mai vizibila si de durata. Atunci fabricarea sau vanzarea ochelarilor pot constitui o afacere profitabila.
Produsul generic are ca parte functionala lentila. Functionarea ei se bazeaza pe o categorie de fenomene studiate intr-un capitol al fizicii numit optica. In ultimele decenii lentilelor li s-a adaugat desingnul industrial al suportului, adica al ramelor care fixeaza lentilele.
Ochelarii au istoria lor. Desi Aristotel a sesizat existenta problemelor de vedere, exista marturii ca Nero folosea un smarald pe post de lentila. Despre stramosii ochelarilor apar primele insemnari in jurul anului 1300, primii pasi in tehnologia produsului facandu-se in Franta, Italia, Anglia si Germania. In 1609 se consemneaza luneta lui Galileo Galilei, iar in 1611 apare lucrarea lui Kepler dedicata dioptriilor. Inventarea ochelarilor este atribuita lui Benjamin Franklin, dar ochelarii in forma actuala apar la jumatatea secolului al XIX-lea, cand se dezvolta lentilele moderne de soare, lentilele de contact si materialele asociate.
Anii „70 transforma ochelarii intr-un accesoriu la moda cu un rol in crearea imaginii personale, intr-o podoaba. Ochelarii, atat de vedere, cat si de soare, au devenit adevarate bijuterii incluse in portofoliul marilor case de moda si produse de lux. Au aparut mii de modele si colectii, dar si vedete cu rol de acreatori de opinie”. Branduri importante din imbracaminte, parfumerie sau articole pentru sport se regasesc acum si la ochelari: Armani, Versace, Dior, Calvin Klein, Dolce &amp Gabbana, Nike, Adidas, Lotto si multe altele sunt afisate astazi pe ramele de ochelari, dar si preturile sunt pe masura.
Ca la orice produs ade firma” au aparut si falsurile. Pentru prevenirea lor si siguranta consumatorilor s-au infiintat cabinete de consultatii cu magazine care ofera servicii integrate, intr-un interval de timp cat mai scurt si in conditiile in care oferta permite un set din ce in ce mai mare de optiuni. Ca si in cazul altor produse, ochelarii falsificati se recunosc in primul rand dupa pret si dupa locul de vanzare.

Insomniferul de marti
aOri de cate ori vreti sa realizati ceva, pastrati-va ochii deschisi si asigurati-va ca stiti exact ce anume doriti. Nimeni nu poate nimeri tinta cu ochii inchisi” (P. Coelho)Scris de Prof.univ.dr. Viorica Paraschivescu

CET a anuntat ca peste 2 saptamani va incepe sa furnizeze caldura celor peste 23.000 de apartamente ramase in sistemul centralizat de termoficare. Odata cu primele probe pe instalatii au aparut si avariile. Locatarii privesc fara putere cum sapaturile pe traseul conductelor distrug spatiile verzi pe care le-au ingrijit toata vara.

Sunt zone in Bacau in care se lucreaza pe sistemul de termoficare din octombrie pana in aprilie. Se carpeste o conducta, dar aceasta cedeaza la cativa metri departare de prima interventie. Urmeaza alte sapaturi, noroi, bolovani uitati pe alei, zile intregi fara caldura si apa calda. Toate aceste lucrari costa bani din buzunarul contribuabilului. Nici acest an nu este o exceptie. Primele probe la rece pe sistem au dat startul la avarii. Pe strada Lalelelor, din Bacau, si-au facut aparitia luni dimineata muncitorii de la una din firmele care executa reparatii pentru CET pe sistemul de termoficare. Locatarilor li s-a spus ca exista o mica avarie in zona. Lucratorii au facut harcea-parcea spatiul verde de la blocul 5. La dezgolirea canalului termic s-a vazut cum toate conductele sistemului de termoficare, ruginite si gaurite, zac in apa.

Bibilite in fiecare iarna

In jurul muncitorilor de la firma care a primit lucrari in sistem prin licitatie s-au adunat mai multi proprietari ai apartamentelor din zona. Fiecare era nemultumit de ritmul de lucru, de starea conductelor scoase la vedere, de faptul ca povestea se repeta in fiecare an, iar banii contribuabililor sunt ingropati fara mila. „La conductele astea se lucreaza in fiecare iarna, ne-a declarat Constantin Avadani. Asa stau in apa mereu. Cum sa nu rugineasca? Le repara aici, pocnesc mai incolo. Este ceva de neimaginat. Macar sa schimbe cate un tronson, sa nu mai aiba treaba in zona respectiva”. Irina Cristea, locatara, spune ca iarna de iarna trebuie sa suporte lipsa caldurii si mizerie in jurul blocului. „Noi intelegem ca sistemul este vechi, dar sa se gaseasca o solutie. Suntem siguri ca pierderile le suportam tot noi, din taxe si impozite. Este greu”.

Sistemul paraginit face bani. Pentru cine trebuie

Bacauanii se asteapta la surprize neplacute si in iarna care vine. Ei sunt deja obisnuiti sa fie lasati fara caldura cand este gerul mai aprig. Pe buna dreptate, ei se intreaba de ce nu se intervine in sistem vara, cand nu ar fi afectati consumatorii. Aud in fiecare an scuze potrivit carora conductele cedeaza la probe. Multi sunt curiosi de ce nu incep probele mai devreme, astfel incat atunci cand se raceste vremea, numarul avariilor sa scada. „S-a lucrat toata vara pe sistem, la reparatii pe conductele de apa calda, explica Iulian Stoican, seful sectiei termoficare de la CET. Pe incalzire se lucreaza cand apar avariile accidentale, deoarece s-a facut licitatie pentru acest tip de lucrari. Este adevarat ca in multe zone stau conductele in apa, dar nu este intotdeauna vina noastra. Mai sunt infiltratii de la apa rece, canalizare sau de la ploaie.” Specialistii sunt constienti ca in acest mediu conductele ruginesc si cedeaza, mai devreme sau mai tarziu, dar spun ca singura solutie este inlocuirea retelelor. Acestea sunt proprietatea Consiliului Local Bacau, care nu s-a prea grabit sa investeasca. Explicatia este simpla: carpelile sunt mina de aur pentru firmele preferate politic si care capuseaza CET-ul.Scris de Doina Mincu

Sala de conferinte a societatii Agricola International din municipiul Bacau a fost ieri locul in care s-a desfasurat activitatea de diseminare a rezultatelor Componentei I a proiectului aImplementarea strategiei nationale de management la inundatii”, derulat an parteneriat de catre Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta (ISU) si Agentia Federala pentru Asistenta Tehnica la Dezastre din Germania.”Aceasta intalnire s-a organizat in conformitate cu calendarul de desfasurare a proiectului RO PHARE 2005/017-690.01.04 aContributia pentru stabilirea unei administratii, la nivel local si regional, privind managementul dezastrelora, a explicat lt.col. Corneliu Cotumbeanu, ofiter ISU Bacau. Activitatea a avut drept scop prezentarea, catre autoritatile publice locale si judetene, a rezultatelor proiectului, pentru capitolul prevenirea inundatiilor si a fenomenelor meteorologice periculoase”. S-au prezentat pe rand o analiza de risc la inundatii, la nivel local, ghidul de bune practici pentru managementul inundatiilor, reguli de igiena pe timpul interventiei in situatii de urgenta, lectii invatate pe timpul interventiei echipelor Agentiei Federale pentru Asistenta Tehnica la Dezastre Germania in zonele afectate de inundatii in anul 2005. Au mai participat reprezentanti ai administratiei publice judetene si locale.Scris de R. Neagu

@ O batrana vrea sa-si evacueze fiul din casa

Maria Cirnu, de 71 de ani, din Buda, comuna Blagesti, nu a crezut ca va ajunge vreodata sa-si renege unul dintre copii. Desi se afla la varsta cand ar trebui sa aiba grija de nepoti si de suflet, femeia umbla prin salile de judecata, incercand sa convinga magistratii ca nu poate convietui sub acelasi acoperis cu fiul ei. aAm trei copii, doua fete si un baiat, plange femeia. Toti s-au asezat la casele lor, baiatul tocmai la Sighetul Marmatiei, iar fetele mai aproape de mine. In 1991 a decedat sotul si toata greutatea intretinerii gospodariei a ramas pe umerii mei. Lucrurile s-au schimbat, atunci cand fiul meu si-a vandut tot ce a avut si a venit in Buda. Mi-a spus ca isi va cumpara o casa acolo in sat si m-am bucurat”. Batranica spune ca a fost suficient sa-si primeasca fiul in casa, ca lucrurile s-au schimbat total. Barbatul nu si-a cautat locuinta si a inceput sa aiba un comportament neadecvat fata de batrana lui mama. aA inceput sa ma injure si sa ridice mana la mine. Mi-e frica de el. Eu nu l-am crescut asa. Dar s-a schimbat”, se jeluie babuta.

Babuta se incuie in casa, de frica fiului violent

Batrana mama chiar nu stie cum sa faca sa fie bine. A incercat de multe ori sa inchida ochii si sa-si accepte copilul asa cum este el. Chiar i-a permis sa faca niste imbunatatiri casei, sperand tot timpul ca barbatul se va da la brazda. aNici pomeneala de asa ceva. Eu trebuie sa stau cu usa incuiata de frica lui. Nici la bucatarie nu am acces”, spune femeia. Mai mult, acum barbatul ii pretinde Mariei Cirnu sa-i dea 250 milioane de lei vechi, cat a investit in casa batraneasca. aA venit cu niste hartii intocmite de un expert din care rezulta ca a utilizat pentru niste modernizari zeci de saci de ciment si alte materiale de constructie. Nici daca ridica din temelie casa nu se foloseau atatea materiale de constructie”, declara septuagenara.

aNu e rea vointa”

Cum relatiile cu fiul ei deveneau tot mai tensionate, anul trecut Maria Cirnu a apelat la justitie. aAm cerut evacuarea lui. Am actele necesare si de aceea m-am dus cu inima deschisa in instanta. Dar am constatat ca nimeni nu baga in seama o femeie batrana. Judecatorii nici nu ma lasau sa deschid gura. Voiam sa ma apar, sa explic cum stau lucrurile, dar degeaba. Procesul s-a judecat din august, dar nici acum nu am pronuntarea. Am fost la Judecatoria Buhusi de nu stiu cate ori. Toate usile mi s-au inchis in nas”, spune septuagenara. aNu e rea vointa, numai ca suntem putini si volumul de munca pe fiecare magistrat este foarte mare. Intamplator, judecatorul care trebuie sa dea motivarea in acest caz are cele mai multe dosare dintre toti”, explica judecatorul Ana Maria Candet, purtatorul de cuvant al Judecatoriei Buhusi.Scris de Lili Adochitei

Avocatul Iulian Urban, revoltat de inutilitatea campaniei de promovare a Mihaelei Radulescu pe bani publici, sustine ca va da in judecata Ministerul Sanatatii pentru a recupera cei 800.000 euro cheltuiti aiurea. Banii vor fi utilizati pentru achizitionarea de ambulante in mediul rural. Toate orasele Romaniei, Bacaul nefacand exceptie, au fost invadate de popoul radulescian care imbie poporul sa renunte la patima tabacului. Nu mai putin de 800.000 de euro au intrat in conturile Mihaelei Radulescu si ale sotului ei cu nume de ierbivor nordic. Iar efectele… bat sistematic spre zero, pentru ca o campanie imbecila, gandita exclusiv pentru promovarea imaginii unei dive de tembelizor, n-avea cum sa smulga tigara dintre buzele impatimitilor. Iulian Urban, de la casa de avocatura Urban&ampAsociatii, sustine ca, daca nu vor exista efecte concrete ale marelui program, va cere banii in instanta, acestia urmand sa fie folositi pentru achizitionarea de ambulante in mediul rural.

Ambulante vs celulita

Pe blogul personal, Iulian Urban declara: „Bebelusul care a murit la Campina pentru ca nu exista Ambulanta ne acuza pe toti contribuabilii din Romania ca stam pasivi si am permis ca el sa moara, in conditiile in care o ambulanta ultradotata costa 50.000 euro, si ca am permis sa se arunce pe funduri celulitice sute de mii de euro! Daca vom castiga procesul cu ei, cu astia 800.000 de euro vom cumpara ambulante sa le dam spitalelor din zonele rurale din tara si macar stim ca nu au sa mai moara copii degeaba.” In urma unei licitatii de peste 800.000 euro, consortiul Seaview, in actionariatul caruia se regaseste inca sotul Mihaelei Radulescu, Elan Schwartzenberg, a fost ales sa gestioneze o ampla campanie impotriva fumatului. Contractul a fost trecut in palmaresul familiei pentru ca a beneficiat de spatii de afisaj la un pret de aproape trei ori mai mic decat al contracandidatilor. Rezultatele campaniei ne intampina peste tot prin tara… sub forma posteriorului abia acoperit al Mihaelei Radulescu. Demersul lui Iulian Urban este perfect justificat. In contextul in care bugetul Sanatatii este mereu la restriste, conditiile de spitalizare fiind mizere, aruncarea banilor pe campanii de imagine cu dedicatie ar trebui sa constituie, in mod normal, subiectul unei anchete a organelor abilitate. Fundul Raduleascai versus ambulante in mediul rural. Cu cine tineti?Scris de E. Berceanu

Cand zeci de mii de parinti sperau ca, in sfarsit, legea privind serviciile de ingrijire a copiilor pe timpul zilei sa fie publicata si sa intre in vigoare, surprinzator, proiectul acesteia a fost afisat, din nou, la mijlocul lunii septembrie, in aceeasi forma in care a aparut in februarie, pe site-ul Ministerului Muncii. Conducerea Directiei de Munca si Protectie Sociala (DMPS) Bacau crede, insa, ca parintii nu vor mai avea mult de asteptat pana ce vor beneficia de avantajele legii. aAprobarea ei este o formalitate, ne-a declarat Gheorghe Apostu, directorul DMPS Bacau. Va fi supusa, sigur, in timp scurt dezbaterii Parlamentului si aprobata de catre acesta. Mai ales ca foarte multi parinti sunt plecati in strainatate si, in plus, este si o criza de locuri de munca. Prin noua lege s-ar rezolva si ingrijirea copiilor si s-ar crea si noi locuri de munca”. Astfel, vor functiona crese pentru copiii cu varsta cuprinsa intre 3 luni si 3 ani, sau centre de ingrijire de zi, rezervate celor mai mari de trei ani, pana la absolvirea clasei a IV-a primare. Aceste unitati vor desfasura activitati de ingrijire, crestere, educatie si invatare si se vor baza pe interactiunea si participarea copiilor, principala modalitate de realizare fiind jocul sub diferite forme. Pentru copiii de gradinita si scoala se desfasoara dupa programul de invatamant si au drept scop educatia, recreerea si petrecerea timpului liber, astfel incat, in total, sa nu fie depasite 10 ore pe zi. Dar asemenea servicii pot fi asigurate si la domiciliul unei persoane acreditate sa le desfasoare (bona) sau acasa la copil, de catre baby-sitter. In crese, o grupa nu va avea mai mult de 12 copii, iar in centrul de ingrijire, nu va depasi numarul de 24 copii. Cat despre bona, aceasta va ingriji la domiciliul ei cel mult patru copii, inclusiv cu ai ei, care au intre 3 luni si varsta de scolarizare. La acestia se pot adauga cel mult doi copii scolari din clasele I-IV. In ce priveste finantarea acestor servicii, ea va fi facuta din mai multe surse, respectiv din bugetul consiliului local, bugetul de stat, contributii lunare ale parintilor, donatii, sponsorizari etc. Nivelul contributiei consiliului local va fi de cel putin 35% din costurile serviciilor. Pentru acoperirea cheltuielilor consiliilor locale, de la bugetul de stat se vor asigura maximum 50% din costuri. La randul lor, parintii nu vor plati mai mult de 15% din costul serviciilor, pentru fiecare copil. In loc de bani, contributia lunara va fi achitata si prin tichete de cresa. In prezent, contributia zilnica a unui parinte pentru un copil ingrijit la cresa este de 4 lei, astfel ca lunar taxa ajunge la 100-120 lei. Dar numarul creselor este extrem de redus. In Bacau, deocamdata functioneaza doar patru, cu 224 locuri, si urmeaza sa se deschida alta, cu 40 locuri. Mai sunt cateva in restul teritoriului judetului, cu o capacitate la fel de mica. In schimb, in prezent, in judetul Bacau mii de parinti sunt nevoiti sa stea acasa cu copilul, deoarece nu au cui sa-l lase in grija. Astfel, beneficiaza de indemnizatie de crestere a copilului 5.072 parinti, din care 4.034 sunt femei si 1.038 barbati. Doar 440 persoane si-au intrerupt concediul si s-au intors la serviciu, ele primind un stimulent pentru aceasta de 100 lei. Aproape jumatate dintre ele, respectiv 200, sunt tati care, ca si mamele, au luat decizia de a-si relua munca, pentru ca veniturile salariale obtinute astfel sunt mai mari decat indemnizatia si alocatia la un loc.Scris de E. Tintaru

Judiciaristii vor sporuri salariale ca ale colegilor de la DNA

Cei 121 de politisti judiciaristi din Inspectoratul de Politie Judetean Bacau, in frunte cu inspectorul sef Stefan Alexa, se considera discriminati fata de colegii de la DNA. In consecinta, judiciaristii au decis sa-si caute dreptatea in justitie si au chemat in boxa acuzatilor Ministerul de Interne, Inspectoratul General al Politiei Romane, Inspectoratul de Politie Judetean Bacau si Ministerul Finantelor Publice.

Desi este seful Inspectoratului de Politie Judetean (IPJ) Bacau, Stefan Alexa nu a avut retineri sa se treaca pe lista politistilor judiciaristi considerati nedreptatiti in acordarea unor sporuri salariale. Cum colegii de la Crima Organizata au obtinut drepturile in justitie, judiciaristii din Politie s-au gandit sa urmeze aceeasi cale. In consecinta, 121 de politisti de la IPJ au chemat in judecata Ministerul Administratiei si Internelor (MAI), Inspectoratul General al Politiei Romane (IGPR), IPJ si Ministerul Finantelor Publice. Judiciaristii au solicitat instantei sa oblige aparatii sa plateasca drepturile salariale reprezentand 30 la suta din salariul de baza lunar pe perioada 1 septembrie 2002 – 31 martie 2006, drepturi actualizate cu indicele de inflatie de la data cand trebuiau acordate aceste sporuri si pana la data achitarii efective. In cazul in care nu este posibila actualizarea indicelui de inflatie sa fie obligati primii trei parati la plata dobanzii legale aferente despagubirilor solicitate, calculate de la data de 1 aprilie 2006 si pana la data achitarii efective”. Pe langa aceste pretentii politistii au mai solicitat si cheltuieli de judecata.

Sefii de la Bucuresti nu vor sa auda de bani

Politistii si-au motivat actiunea in instanta prin faptul ca exista discriminare intre ei si judiciaristii de la Directia Nationala Anticoruptie. aOfiterii de politie judiciara detasati la DNA primesc un spor de 30 la suta din salariul de baza lunar. Consideram ca prin neacordarea acestui spor am fost supusi unui tratament discriminatoriu fata de ofiterii de politie judiciara care au beneficiat de aceste drepturi salariale”, s-au plans instantei de la Tribunalul Bacau judiciaristii de la IPJ. Dupa cum era de asteptat, actiunea politistilor bacauani nu a fost primita cu entuziasm de sefii de la Bucuresti. Primul care a reactionat a fost IGPR-ul care a invocat exceptia prescriptiei dreptului la actiune. aActivitatile desfasurate de cele doua categorii de politisti, desi in aparenta sunt asemanatoare, sunt diferite, raportat la nivelul structurii in care politistii isi desfasoara activitatea”, au precizat juristii de la IGPR. Si Ministerul Economiei si Finantelor a invocat atat prescriptia actiunii politistilor bacauani, dar si lipsa calitatii procesuale. Chiar judiciaristii au dovedit ca exista precedent si au anexat la dosar sentinta data in cazul colegilor din Prahova, instanta de la Tribunalul Bacau a respins actiunea. Recursul facut la Curtea de Apel Bacau se va judeca in ziua de 2 octombrie.Scris de Lili Adochitei

Doua majorari de pensii odata

Peste 10.000 de persoane care au lucrat in grupa I ori a II-a de munca vor primi in octombrie doua majorari de pensie. Sporul pentru grupa superioara de munca va fi intre 4 lei si 259 lei. La acesta se va adauga majorarea de 20 la suta care se va aplica pentru toti pensionarii. In preajma alegerilor, Parlamentul mai face o pomana, aproband un spor pentru toata perioada de munca in grupa superioara, si nu numai pentru anii in plus acordati la aceasta.

Mii de pensionari din cei peste 137.000 cati sunt in tot judetul vor beneficia incepand cu luna octombrie de doua majorari ale pensiei fata de una, cat va fi aplicata pentru toti. Pe langa majorarea cu 20 la suta a valorii punctului de pensie, care va creste de la 581,3 lei la 697,5 lei si pe care o vor primi toti pensionarii, o parte dintre acestia vor intra in primul esalon caruia ii va fi indexat punctajul pentru fiecare an de spor acordat ca urmare a faptului ca au lucrat in conditii grele de munca. Nu mai putin de 10.500 de pensionari care au peste cinci ani vechime in grupa I si/sau a II-a de munca vor beneficia de majorarea cu 0,50 la suta, respectiv 0,25 la suta, a punctajului aferent stagiului de cotizare acumulat in asemenea conditii de lucru. Astfel, majorarile amintite se vor da pentru fiecare an de spor stabilit, conform Legii 19/2000 a pensiilor, la perioada realizata in grupa superioara de munca. Concret, cei care au o vechime de 2 ani in grupa I beneficiaza de un spor la aceasta de 1,2 ani, la 4 ani se dau in plus 2,5 ani, 6 ani – 3,7 ani, 8 ani – 4,10 ani, 10 ani – 6 ani astfel ca la peste 26 ani se ajunge la un spor de vechime de 15 ani. In grupa a II-a sporul pentru aceasta este de 1 an pentru 6 ani munciti in conditii grele, 1,6 ani pentru 8 ani, 2 ani pentru 10 ani, 2,6 ani pentru 12 ani, incat la o vechime de 32 ani pensionarului i se cuvine un spor de 8 ani. Asadar, un pensionar care a lucrat 32 de ani in grupa a II-a va beneficia de majorarea cu 0,25 la suta a punctajului calculat pentru sporul de 8 ani iar cel care a muncit peste 26 ani in grupa I va primi indexarea de 0,50 la suta aferenta sporului de 15 ani. Pana acum, anii in plus cuveniti pentru vechimea in grupe superioare de munca dadeau dreptul doar la reducerea varstei standard de pensionare.

Intre 4 lei si 259 lei mai mult

Primele ce vor resimti efectul acestei masuri vor fi persoanele care au iesit la pensie in perioada anterioara datei de 1 ianuarie 1991. Este vorba despre cele peste 10.500 de persoane care se vor vedea in buzunar cu bani mai multi, dupa 13 octombrie, cand va incepe plata pensiilor. aDeja avem finalizate toate cele 10.500 de dosare, astfel ca toti vor primi majorarea cuvenita, ne-a declarat Liviu Cretu, directorul Casei Judetene de Pensii. Majorarea pentru grupe superioare de munca va fi intre 4 lei si 259 lei. Cel mai putin, evident, vor lua pensionarii care au lucrat numai cinci ani in grupa I sau a II-a”. Pentru cei care s-au pensionat intre anii 1991 si 1996, inclusiv, majorarea aferenta anilor acumulati in grupe superioare de munca va fi aplicata in luna februarie 2009. Cei care au iesit la pensie in perioada 1997-31.03.2001 se vor bucura de bani mai multi, cuveniti ca urmare a faptului ca au lucrat in conditii grele, incepand cu luna iunie 2009 iar cei pensionati in intervalul 1.04.2001-30.09.2008, abia in octombrie 2009 vor avea parte de sporul promis. In judetul Bacau, 60.125 de pensionari au lucrat in grupa I sau/si a II-a de munca. Dintre ei, 8.375 au acumulat vechime in ambele grupe. Peste 15.000 au muncit in grupa I, adica in conditii extrem de grele.

Si Parlamentul face pomana electorala

Dar pentru ca se apropie alegerile, Parlamentul s-a gandit sa se puna bine si el cu electoratul. In prezent el pregateste un alt act normativ care sa-l schimbe pe cel abia publicat cu privire la sporul la pensie ce va fi acordat pentru grupe superioare de munca. Astfel, conform proiectului promovat de parlamentari, indexarea cu 0,50 sau 0,25 la suta ar urma sa se aplice la toata perioada acumulata in grupa superioara de munca, si nu la anii de spor dati la aceasta. Desi efortul financiar ar fi imens, masura se preconizeaza a fi introdusa la 1 ianuarie 2009, dar retroactiv pentru cei care au intrat deja in majorarea cuvenita pentru grupa superioara de munca. Banii vor fi luati de la bugetul de stat, deci din buzunarul tuturor.
Scris de Elena Tintaru

Penuria de absolventi de gimnaziu care au optat pentru scolile de arte si meserii (SAM) lasa clar sa se inteleaga ca, in ochii acestora, SAM-urile nu prea mai valoreaza mare lucru. De altfel, dedesubturile sistemului dau apa la moara celor care sustin ca fostele scoli profesionale exista doar pentru a spune ca in Romania invatamantul obligatoriu este de zece ani. Ultimul exemplu care demonstreaza nebuloasa din domeniu vine dinspre Colegiul Tehnic „Dumitru Mangeron”, unde elevii care au terminat clasa a X-a la profilul „electromecanici” si care au dorit sa-si continue studiile pentru obtinerea certificatului de calificare II au fost obligati sa opteze pentru „mecanici auto” sau „tinichigii auto”. Si asta pentru ca, pur si simplu, la anul de completare (denumire sub care este cunoscut anul urmator clasei a X-a de la SAM) nu mai exista clasa de electromecanica. „Situatia nu mi se pare normala. In momentul in care, in clasa a IX-a, anunti ca ai un profil, mi se pare firesc sa mergi cu profilul respectiv pana la capat. Fiul meu a optat pentru aelectromecanicaa si pentru faptul ca are, de mic, astm bronsic, o boala care nu-ti permite sa faci orice meserie. Oricum, in niciu caz tinichigerie auto, profilul la care a fost repartizat acum. Apoi, ma intreb ce calificare o sa aiba la final, daca in primii doi ani a invatat electromecanica si, acum, a trecut la tinichigerie”, ne-a declarat Mihai Caliman (foto), tatal unui elev de la SAM „Dumitru Mangeron”. De partea cealalta, conducerea Colegiului Tehnic „Dumitru Mangeron” a recunoscut ca situatia este anormala, dar a sustinut ca vina nu le apartine. „Asa este, nu e foarte corect, dar nu avem ce face. Desi avem specialisti, baza materiala si experienta, ministerul ne-a aprobat pentru ruta a II-a de calificare doar mecanica auto si tinichigerie auto. De altfel, multe specializari existente in nomenclatorul de meserii pentru clasele a IX-a si a X-a nu-si mai gasesc corespondent in continuare, in ruta progresiva”, ne-a declarat Mihai Guramulta, director adjunct la „Mangeron”. In aceste conditii, singura solutie pentru Marian, fiul lui Mihai Caliman, este sa se transfere la o alta scoala de arte si meserii, care are la anul de completare un profil care sa nu fie incompatibil cu boala baiatului. O varianta care, in acest moment, este doar una pur teoretica, atat timp cat atoate liceele la care am fost mi-au spus fie ca nu mai au locuri, fie ca nu au un profil care sa fie apropiat de electromecanica”, dupa cum ne-a marturisit Mihai Caliman.

Scris de Eduard Cucu