Medicii legisti au intervenit ieri intr-un caz mai putin obisnuit. Ei au fost nevoiti sa dezgroape un mort pentru a reexpertiza un dosar care a ajuns tocmai la Inalta Curte de Casatie si Justitie. Totul s-a petrecut in comuna Faraoani, in satul Valea Seaca, unde in 2004 un barbat, de 35 de ani, a fost omorat in timpul unei partide de… amor, cu un alt barbat. Familia decedatului nu s-a lasat si a cerut ajutorul in instanta. A plecat la Bacau, iar acum a ajuns la Bucuresti. Dupa patru ani de procese, rudele lui Anton D., barbatul ucis, tot nu si-au gasit dreptatea. Amorezul a fost strangulat intr-o partida de sex nebun cu Valentin B., iar autorul omorului nu a fost inca pedepsit, din lipsa de probe. Recent, cazul a ajuns tocmai pe masa magistratilor de la Inalta Curte de Casatie si Justitie care au nevoie acum de noi probe in dosar, respectiv ADN-ul victimei, pentru elucidarea cazului. Din acest motiv, s-a cerut sprijinul Medicinii Legale. „Astazi (ieri – n.r.) noi am dezgropat ramasitele pamantesti ale victimei si am recoltat o bucatica de os pe care maine o vom trimite la Bucuresti pentru expertiza”, ne-a declarat dr. Marcel Badara, seful Serviciului de Medicina Legala Bacau. Anton D. a intretinut relatii sexuale cu Valentin B., acum in varsta de 39 de ani, dar nimeni nu stia de cand intre cei doi se infiripase marea dragoste. Totul s-a sfarsit insa cu moartea lui Anton. Acesta a fost efectiv omorat de „prietenul” sau care, aflat sub influenta bauturilor alcoolice, nu a realizat ca in patima sa isi strange iubitul de gat. Rudele habar nu aveau ca barbatii sunt homosexuali si au ramas inlemnite cand au auzit intamplarea. Amorezul care a scapat cu viata din „confruntare” s-a ales cu dosar penal pentru omor. Instantele din Bacau l-au lasat in libertate, iar acesta, se pare, a fugit din tara. Familia lui Anton este decisa sa afle adevarul, iar vinovatul sa plateasca. El va fi rejudecat dupa ce vor veni analizele probelor din Bucuresti.Scris de R. Neagu, L. Adochitei

Locatarii din aproape o mie de apartamente bransate la CET nu stiu cum vor plati caldura furnizata in regim centralizat in luna octombrie. Aceasta, deoarece societatea care le-a dotat locuinta cu repartitoare de costuri, General Fluid, i-a predat la SC Techem Energy Services. Transferul s-a realizat fara acordul abonatilor si al asociatiilor de proprietari. Acum, SC Techem incearca sa incheie contracte cu asociatiile, insa acestea refuza.

SC General Fluid, cu sediul in Bucuresti, a montat in municipiul Bacau in jur de 4000 de repartitoare de costuri. Dupa doi ani de activitate, firma nu a mai dorit sa continue activitatea de citire a consumului. Prin urmare, i-a predat anul trecut pe abonati la SC Techem Energy Services. Aceasta societate are acum mari dificultati in stabilirea unei relatii cu noii sai abonati, deoarece asociatiile de proprietari refuza sa incheie contractele. „Am notificat toate cele 31 de asociatii de proprietari din Bacau in care sunt fosti clienti de-ai General Fluid, ne-a declarat Carmen Darie, sef punct de lucru la Techem. Termenul pentru incheierea contractelor a fost 24 octombrie”.

Nu vor bataie de cap

Foarte putini reprezentanti ai asociatiilor au acceptat sa incheie contract dupa preluare. Unii dintre ei refuza categoric. „Cand a montat repartitoarele, General Fluid a incheiat contracte doar cu locatarii, nu si cu asociatiile, spune Ionel Dogaru, presedintele Asociatiei Calugareni Nord. De ce sa ne legam noi acum la cap? Repartitoarele au fost montate cu incalcarea legii. Nu au fost respectate nici macar conditiile impuse de ANRSC pentru ca acestea sa poata fi luate in considerare. Nu ma poate obliga o societate care a predat consumatorii sa inchei contract cu alta”. Alte asociatii sunt dispuse sa stea la discutii si chiar sa intre in relatie cu Techem, daca le vor conveni conditiile din contract. „Am primit notificare de la aceasta firma, dar nu si un contract, pentru a-l studia. Voi merge la sediul ei, pentru ca nu stiu cum se va factura caldura pe octombrie”, ne-a declarat administratorul Asociatiei de proprietari 67. Conducerea Techem sustine insa ca incheierea contractelor cu prestatorii de servicii intra in obligatiile asociatiilor.

Sat fara caini

Conducerea punctului de lucru din Bacau al Techem da vina pentru probleme pe sefii de la General Fluid. „Ei ar fi trebuit sa se ocupe de predare, declara Carmen Darie. In toata tara aceasta actiune a decurs bine, doar la Bacau suntem in aceasta situatie. Am primit de la General Fluid numai un tabel cu asociatiile, insa firma nu a avut contract cu acestea.” Actualul sef al punctului de lucru din Bacau al General Fluid recunoaste ca montarea repartitoarelor s-a realizat, in 2005-2006, ca in Vestul Salbatic. „Toate firmele alergau dupa clienti, ne-a declarat Ciprian Chirila. Pe atunci era o alta conducere la noi. Cred ca s-au ocolit asociatiile, pentru ca si acestea aveau interes sa se incheie contracte cu anumite firme”. Ciprian Chirila spune ca locatarii care nu au incheiat contract cu Techem vor beneficia in continuare de serviciile General Fluid. Cum se va realiza aceasta e greu de inteles, din moment ce General Fluid a anuntat CET-ul ca i-a predat pe abonati. De altfel, la firma care a montat repartitoarele nici nu se stia ca a inceput deja furnizarea caldurii.Scris de Doina Mincu

Romania e singura tara din UE care nu are infrastructura. Nici macar cea feroviara nu mai functioneaza decent. Ne-a atras atentia inclusiv fostul ambasador al Americii la Bucuresti. Nu era insa nevoie sa ne atentioneze nimeni, fie el si diplomat american, dezastrul fiind evident. Pana si Bulgaria are un fel de autostrada care tranziteaza tara de la nord la sud. Noi avem in schimb niste domni foarte bine imbracati, care isi suie posteriorul in masini de teren scumpe si care se autointituleaza politicieni. Mai mult, avem si firme care construiesc sosele. La nivel teoretic, practic fiind doar purcoiul de bani ce le-a intrat in conturi.

In patru ani de zile, guvernarea actuala a realizat doar cativa kilometri de autostrada. Nu-i nimic. A venit campania, iar gropile din asfaltul patriei sunt deja acoperite de promisiuni aiuritoare. Sute de kilometri de autostrada sunt licitati in promisiuni. PSD a aruncat o cifra, PD-L a luat-o din voleu, iar PNL a supralicitat. Cam atat.

Grecia continentala, ca sa ne raportam la una dintre cele mai sarace tari din UE, se traverseaza in cel mult 12 ore. In Romania, de la Bacau la Cluj faci 9-10 ore cu masina, si mai mult cu trenul. E bine ca avem o companie denumita &#8222de autostrazi”, in care sefii ridica cateva zeci de milioane bune pe luna. Platim taxe de drum pentru a avea dreptul de a ne rupe masina in doua, ori scoatem din buzunare cateva milioane de lei pentru a injura in vagoanele SNCFR atunci cand trenurile intarzie nejustificat cateva ore. Ca sa fie in concordanta cu realitatile de pe sosele, producatorii de masini ar trebui sa scoata un nou model, ceva intre masina de teren si TAB militar. Nu mai pun la socoteala faptul ca majoritatea soselelor din tara au doar o singura banda pe sens. Asa ca daca ai ghinionul sa prinzi si vreo lucrare, poti sa faci linistit si un gratar pe marginea drumului. Promisiunile au curs si la Bacau, soferii deja visand la soseaua aia de centura, in vreme ce autoritatile nu fac altceva decat sa spuna faptul ca lucrarile sunt in grafic si sa unga cu slurry-seal strazile din oras. Trebuie sa fii absolut inconstient sa investesti in Romania bani, in conditiile in care efectiv nu ai cum sa-ti transporti marfa. Si uite asa stam pe loc si in sectorul investitional, exact la fel cum stam pe loc in trafic. In incheiere v-as ura drum bun. Dar s-ar potrivi mai bine un sincer succes la slalomul printre gropi si carute din trafic. Iar voua, politicienilor, va spun doar atat: dati-ne, ba, sosele!Scris de Ionut Avram

Liderul de la AVIAS s-a luat la tranta cu Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii

Sindicalistii de la Avias se lauda ca au pus umarul la schimbarea Legii pensiilor. Anul trecut, AVIAS a tarat in instanta Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii, pentru a face dreptate pensionarilor care au lucrat in conditii grele de munca.

Sindicalistii de la AVIAS au purtat un adevarat razboi pentru ca asiguratii care au desfasurat activitati in conditii grele de munca sa nu fie discriminati in raport cu celelalte categorii de asigurati. aLegiuitorul a stabilit ca asiguratii care au desfasurat activitati in grupa a II-a de munca sa beneficieze de pensie doar cu reducerea varstei standard de pensionare. Noi am sesizat ca odata cu reducerea de varsta se reduce si stagiul de cotizare. Iar acest mod de calcul al pensiei constituie o discriminare in raport cu toti ceilalti asigurati, carora numarul de puncte realizate li se imparte la stagiul in care legiuitorul a prevazut sa realizeze acest punctaj”, ne-a declarat Ion Bujor (foto), liderul sindicatului AVIAS. Sindicalistii bacauani au facut un memoriu catre Casa Nationala de Pensii si au solicitat rezolvarea acestei scapari legislative. aActivitatea desfasurata in conditii deosebite de munca are ca efect doar reducerea varstei standard de pensionare, astfel ca, pentru pensionarii care au realizat acelasi venit, punctajul este identic, neputand fi influentat stagiul de cotizare”, a fost pozitia CNPAS. Doar raspunsul Ministerului Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse (MMFES) a lasat loc de sperante sindicalistilor bacauani. aSustinerile formulate de AVIAS imbraca forma unei propuneri legislative de care se va tine cont la modificarea ulterioara a legii”, au spus oficialii de la MMFES.

AVIAS a tarat in judecata CNCD

Sindicalistii au facut si o ultima incercare la Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii, dar si aici li s-au inchis usile. aNu pot fi retinute aspecte care intra sub incidenta prevederilor OG nr.137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare”, a fost raspunsul celor de la CNCD, care au clasat dosarul. aAm apelat la instanta, in aceste conditii, si am contestat hotararea CNCD. Dosarul a fost initial la Tribunalul Bacau, dar s-a constatat ca, practic, cauza este de competenta Curtii de Apel. Nu am apucat sa ne judecam, pentru ca doleanta noastra a fost indeplinita. Putem spune ca am pus si noi umarul la schimbarea Legii pensiilor”, ne spune Ion Bujor, liderul AVIAS. Parlamentul a aprobat o lege, promulgata de catre presedintele tarii la sfarsitul saptamanii trecute, prin care punctajul mediu anual pentru perioada cat pensionarii si cei care vor iesi la pensie au lucrat in grupele I si a II-a de munca sa fie majorat cu 50 si, respectiv, 25 la suta. Pana la aceasta lege, pensionarii care au acumulat vechime in conditii grele de munca au beneficiat doar de reducerea varstei standard de pensionare corespunzator fiecarei grupe. Astfel, pentru fiecare an lucrat in grupa I se acorda in plus la vechime sase luni, iar pentru un an in grupa a II-a se mai dau trei luni. Varsta standard de pensionare se diminueaza in functie de anii cuveniti in plus la vechime. Acest avantaj aproape ca nu inseamna nimic, daca avem in vedere faptul ca punctajul se imparte la vechimea totala, inclusiv la cea rezultata ca urmare a activitatii in grupa superioara, astfel ca valoarea lui este mai mica. Scris de Lili Adochitei, Elena Tintaru

Ampla actiune a politistilor bacauani an discotecile din judet. 241 de lucratori ai Inspectoratului de Politie au participat la actiunile puctuale organizate an zona discotecilor si locurilor unde se tulbura frecvent ordinea si linistea publica si se produc stari de disconfort an randul cetatenilor, an special pe timpul noptii. Alaturi de politisti au actionat si 33 jandarmi, 18 politisti comunitari, 30 voluntari, 6 reprezentanti ai Autoritatii de Sanatate Publica Bacau, 3 de la Inspectoratul Teritorial de Munca Bacau, 2 de la Oficiul pentru Protectia Consumatorului Bacau, 2 de la Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta Bacau si 9 reprezentanti ai autoritatilor publice locale. In urma controalelor au fost constatate an flagrant un numar de 12 infractiuni. Cele mai frecvente abateri au vizat tulburarea linistii si ordinii publice, scandaluri finalizate cu loviri si alte violente, abateri de la regimul circulatiei, dar s-au inregistrat si infractiuni de distrugere, de furt si de ultraj contra bunelor moravuri. an discoteci, baruri si locurile din imediata apropiere a acestora au fost perchezitionate 128 persoane, 37 bagaje si 18 autoturisme. Pentru stabilirea identitatii, au fost conduse la sediile subunitatilor de politie 68 persoane, fata de care s-a luat masura sanctionarii contraventionale. In total au fost aplicate 227 sanctiuni contraventionale, an valoare totala de 37.211 lei, adica peste 370 de milioane de lei vechi. In paralel, agentii de la Politia Rutiera au retinut, an vederea suspendarii dreptului de a conduce autovehicule, 3 permise de conducere, toate pentru consum de alcool. Tot in urma raidului, au fost sanctionati pentru servire de bauturi alcoolice si tigari minorilor 14 administratori si gestionari ai unor societati comerciale, dar a fost oprita si activitatea unei discoteci din comuna Manastirea Casin, care functiona fara autorizatie si carei volum la muzica depasea nivelul maxim admis. Un tanar de 28 de ani, din comuna Nicolae Balcescu, a fost prins in flagrant cand in urma unei altercatii a lovit cu un cutit an zona fetei un alt tanar, iar fata de administratorul discotecii din comuna Magura s-a luat masura antocmirii unui dosar penal, pentru neasigurarea antocmai a masurilor de ordine. Cu ocazia unui filtru organizat an comuna Parjol, an apropierea discotecii din centrul comunei, a fost depistat un barbat de 34 ani, din localitate, care conducea un autoturism cu o ambibatie alcoolica de 0,73 mg/l alcool pur an aerul expirat. Celui an cauza i s-a antocmit dosar penal. Inspectori din cadrul Autoritatii de Sanatate Publica Bacau au aplicat amenzi an valoare de 4.800 lei reprezentantilor unor baruri si discoteci din Darmanesti, pentru nerespectarea normelor de igiena privind servirea consumatorilor. Astfel de controale vor mai fi organizate si in alte locatii din judet.Scris de R. Neagu

Sunt profesor. Aveti putintica rabdare nu aruncati anca, rogu-va, cu pietre. Vreau sa fac un denunt si un autodenut.
Ma autodenunt, antrucat am favorizat infractiunea de mita electorala savarsita de numitul Basescu Traian, locatar de Cotroceni, Bucuresti. Numitul mi-a sporit leafa cu 50 la suta. Amintesc faptul ca la anceputul mandatului sau de cotrocenist au fost ample actiuni greviste ale profesorilor. Atunci, un profesor a intrat an greva foamei. an loc sa sprijine demersul profesorilor, numitul l-a mituit pe grevistul foamei cu o vizita la spital, cu o iconita-cadou si cu vorbe mieroase, anfrangandu-i elanul contestatar, dand cu flit prezidential solicitarii tuturor grevistilor. Acum, acelasi numit, ca agent electoral al partidului sau, dar si al viitoarei sale campanii prezidentiale, a consimtit marirea lefurilor. E un gest premeditat. Daca trebuie sa fiu arestat dupa primirea mitei, anunt ca nu mi-am schimbat domiciliul.
Denunt pe numitul Calin Popescu Tariceanu, locatar al Palatului Victoria, Bucuresti, pentru comiterea infractiunii de sfidare a cadrelor didactice si tepuirea cu buna stiinta a bugetului de stat. Numitul, profitand ca un las de criza economico-financiara, aduce argumente plauzibile an favoarea refuzului de a respecta Legea, zice ca nu exista resurse financiare pentru sustinerea majorarii salariale cu 160 milioane de euro, crezand ca noi nu stim ca a scos recent din rezerva bugetara 600 de milioane de euro pe care le-a transformat an fonduri de campanie electorala pentru primarii PNL si PSD. Si mai crede ca noi nu vedem tepele strategice pe care le gestioneaza prin visteria nationala.
Denunt pe cei doi rau-numiti, dar si antreaga clasa politica romaneasca, antrucat folosesc indecent categoria socio-profesionala a cadrelor didactice, ca pe o minge de ping-pong electoral. Numitul Basescu l-a batut mar, deocamdata, pe numitul Tariceanu, cu o demagogie mai sofisticata, argumentata pragmatic, facand trimitere la sarlataniile Guvernului. Si asta tot infractiune este.
Am mintea setata dupa principii liberale la noua ani aveam deja, ca rezultat al bataturilor palmelor mele, banii mei. Nu sunt membru al niciunui partid, dar al denunt pe numitul C.P. Tariceanu pentru comiterea infractiunii de aruncare an derizoriu a dragilor mele principii liberale. Liberalismul de gasca pe care-l promoveaza numitul nu este liberalism autentic.
Denunt antreaga clasa politica romaneasca pentru savarsirea infractiunii de pact cu analfabetismul economico-financiar (prietenii stiu ce vreau sa spun) si demagogia. La orice viitoare gripa a economiei nationale, ma veti acuza pe mine, pentru ca am primit (daca voi primi…) majorarea de cincizeci la suta (raportata la o baza rahitica de calcul). Si pentru asta semnez denuntul. Ma mai autodenunt din cauza ca nu am puterea sa ies an fiecare zi an piata publica si sa strig, invariabil, alaturi de cititorii normali: aSunteti niste nenorociti! Nu va intereseaza decat voturile si banii!”.Scris de Ion Fercu

De la inceputul acestui an, ofiterii de la Directia Generala Anticoruptie – Biroul Anticoruptie pentru Judetul Bacau au efectuat activitati de verificare si cercetare antr-un numar de 28 dosare penale, care au fost anaintate catre unitatile de parchet competente. an plus, ofiterii Biroului Anticoruptie Bacau au fost delegati de catre structurile Ministerului Public an alte 23 de cazuri pentru efectuarea unor activitati de cercetare penala privind fapte de coruptie savarsite de personalul Ministerului de Interne si Reformei Administrative (MIRA).an dosarele penale instrumentate de catre ofiterii DGA Bacau au fost cercetate 30 de persoane, dintre care 16 cadre MIRA. Ca urmare a acestui fapt au fost puse sub anvinuire 6 persoane, patru dintre ele angajati ai Ministerului de Interne. La nivelul Bacaului s-au continuat activitatile specifice pentru prevenirea si combaterea faptelor de coruptie, asimilate coruptiei sau an legatura directa cu coruptia an randul personalului MIRA. aPe linie de prevenire, ofiterii Biroului Anticoruptie au organizat 57 antalniri cu caracter preventiv an randul lucratorilor ministerului, din care 19 antalniri cu persoane care detin functii de conducere, actiuni la care au participat 899 cadre. Totodata, au avut loc 26 instruiri cu personalul nou-ancadrat, la care au participat 518 lucratori”, se arata intr-un comunicat al DGA Bacau. La nivelul DGA Bacau au fost solutionate un numar de 22 petitii, precum si 11 apeluri la linia gratuita TEL VERDE 0800.806.806, unde pot fi semnalate aceste fapte de coruptie. Pentru acest lucru mai functioneaza si numarul de telefon 0234.20.26.11. an plus, cetatenii se pot prezenta an audienta si la sediul Biroului Anticoruptie sau la biroul deschis an sediul Palatului Administrativ (Prefectura Bacau), la parter, camera 34, an primele trei zile de luni ale lunii.

Scris de Roxana Neagu

In perioada 29 octombrie – 28 noiembrie, Compartimentul de Protectie Civila din Bacau va efectua verificarea, intretinerea si probe la mijloacele de alarmare (sirene electrice) instalate pe cladirile de pe raza municipiului. In Bacau sunt instalate 47 de sirene electrice. 34 dintre acestea apartin Consiliului Local si 13 sunt in proprietatea unor agenti economici bacauani.

Scris de Roxana Neagu

Cedinciosii crestin-ortodocsi l-au celebrat ieri pe Sfantul Mare Mucenic Dimitrie, izvoratorul de mir. Inca de la primele ore ale diminetii s-au tinut liturghii in cinstea sfantului, cunoscut ca fiind un martir ce si-a jertfit viata in numele credintei in Dumnezeu.

Credinciosii crestini-ortodocsi din toata tara au participat ieri la slujbe tinute in cinstea Sfantului Mare Mucenic Dimitrie, izvoratorul de mir. In traditia folclorica romaneasca, acest Sfant Dumitru e numit Sanmedru, iar praznicul lui desparte vara pastoreasca de iarna pastoreasca. Cartile bisericesti ne spun despre el ca a fost diacon al episcopului Sirmium si a fost omorat pentru impartasirea credintei ortodoxe la 9 aprilie, in anul 304 in timpul persecutiei imparatului Maximian. Cu vremea, moastele Sfantului Dimitrie au izvorat mir si au facut minuni nenumarate, fiind pastrate la Tesalonic, oras ce sta si azi sub ocrotirea sa. Pentru a i se aduce recunostinta sute de romani ii poarta numele, de aceea ziua de ieri, a fost cu adevarat speciala pentru cei mai multi dintre ei. In Bacau, Biserica din cartierul Narcisa si-a sarbatorit hramul, motiv pentru care inca de la ora 7:30 sute de credinciosi s-au adunat pentru a asculta in liniste cuvantul preotului paroh Ioan Plescau, cel care in urma cu 5 ani a adus moastele Sfantului cu prilejul sfintirii Bisericii. aAcum 5 ani moastele Sfantului Dimitrie au fost printre noi, iar credinciosii s-au putut inchina lor cu ocazia sfintirii bisericii. De atunci, din 2003, el a devenit ocrotitorul cartierului Narcisa si a intregii comunitati”, a reamintit preotul Bisericii aSf. Dumitru”. Liturghia a fost una emotionanta, iar predica parintelui i-a impresionat pe bacauani. Preotul Plescau le-a mai sous credinciosilor: aHramul bisericii aduce bucurii duhovnicesti, care nu se sterg sau se pierd usor din memoria oamenilor. Credinciosii au venit alaturi de noi asa cum o cere traditia Bisericii Ortodoxe. Ei au simtit prezenta Sfantului, a duhului lui care a ramas langa noi in toti acesti ani. Datorita lui, in 7 ani am reusit sa inaltam acest lacas de cult”. Oamenii au aprins lumanari si s-au inchinat la icoane. La sfarsitul slujbei au plecat linistiti catre case lor, nu inainte de a fi instiintati ca manifestarile religioase vor continua si astazi. In acest scop, un sobor de preoti va merge la ora 10:30 la capela din incinta Colegiului aHenri Coanda”, unde se va celebra Sfantul Dimitrie cel Nou.Scris de Daniela Pilat

Se intampla… sub ochii nostri. Sunt semenii nostri. Langa noi, o parte din ei duc o altfel de viata. O viata in ghetou. In lipsa unei locuinte, a unui azil social, mai multe familii si-au gasit adapost in blocul de pe strada Bucegi. Pentru 20 de bacauani, aici inseamna „acasa”. Sunt multi. E greu sa-i numeri. Stau la gramada si se gospodaresc cum pot. Nu au unde sa locuiasca. Unii au parinti, dar au fugit de acasa alungati chiar de ei, altii au pierdut orice speranta si acum o iau de la capat. In blocul ghetou.

Stau claie peste gramada. Cu totii. La un loc, stau copii, sugari, adulti, femei, barbati. Hainele lor sunt adunate de prin gunoaie. Patul, paturile, ligheanele, mobila subreda, la fel. Nu au apa, nu au racord la energia electrica. Traiesc in niste conditii greu de imaginat. In praf, in mizerie, printre sobolani si gunoaie. Dorm pe jos, pe paturi sau in paturi pe care le-au gasit tot la gunoi. Vreo patru stau la etajul doi, cei mai multi la trei, iar alti 4 sau cinci, la ultimul nivel. Se cunosc intre ei, dar nu-si fac rau unul altuia. „Stau aici de vreo patru luni, ne-a spus Ioana Gabriela Dima, o tanara de 19 ani, mama unui baietel de numai 1 an si trei luni. Nu am unde sa ma duc. Am auzit de la altii ca aici e bine si am venit si eu. Sta si sora mea aici, cu inca trei copii.” O altfel de viata. Un alt mod de a trai, chiar sub ochii nostri. Sunt oameni simpli, care par ca nu au niciun fel de griji. Poate ca pentru noi e greu de imaginat cum e sa duci o astfel de viata. Cum e sa te trezesti in frig, flamand, sa nu ai unde sa te speli, sa nu ai unde sa-ti gatesti o lingura de mancare. Dar pentru ei, pentru oamenii din ghetou, totul pare atat de firesc si de simplu incat te ingrozesti. Stau alaturi unii de altii, au devenit o mare familie, si-au adus cu ei caini, pisici sa le mai aline durerea. Se multumesc cu putin. Cu prea putin. Si nu deranjeaza pe nimeni.

Dorm la gramada ca sa nu inghete

Viata lor pare linistita. Desi e greu sa intelegi si sa crezi acest lucru, traiul lor e normal, simplu, usor de acceptat. Chiar si in mizerie, in frig, in conditii greu de suportat pentru unii ca noi. „E greu, dar tot noi facem sa ne fie si usor, continua si Elena Hiliteanu, de 20 de ani. Si eu am un copil. Il mai sterg cu servetele umede. Vara era mai simplu. Incalzeam pe camp apa la soare si ne spalam. Dar acum e mai greu. Dormim cate patru-cinci in pat, ca sa nu inghetam.” Viata de ghetou de pe strada Bucegi. Vecinii ii accepta, s-au invatat cu ei, chiar s-au obisnuit cu prezenta lor in zona. Nu fac scandal, nu fura, nu cersesc. Poate ca de aceea si cei de langa ei au inteles ca mai sunt si astfel de oameni pe lume. Si de aceea ii ajuta. Mai ales cu o mancare calda pentru copii, cu o haina mai groasa pentru sezonul rece si chiar cu o plapuma pentru a se mai incalzi in camerele reci si goale. „Mai primim de pomana. Ne ducem si pe la gunoaie. Ce sa facem?”, ne spune si Laura Hiliteanu, mama a sase copii. La inceput au fost doar trei-patru, apoi, incetul cu incetul, blocul ghetou a devenit aacasa” pentru tot mai multi. Si zilnic vin altii, si altii. Oamenii strazii, tineri care nu se mai inteleg cu familiile lor, copii care au ramas pe drumuri fara parinti si fara niciun ajutor. Poate ca e greu, dar nici nu au o alta sansa. Fiecare dintre ei a incercat sa se angajeze. Unii au avut noroc, la Salubritate, dar cei mai multi, nu.

Drame, destine si suferinta la un loc

In locul in care s-au aciuat cu totii geamurile sunt sparte, pardoseala e sfaramata, peretii cazuti. Holurile mizerabile si scarile naclaite iti provoaca scarba. Toti stau cu frica in san ca vor fi evacuati. „Am da orice sa ne lase sa ramanem aici, ne-a marturisit si Valentin Irimia. Sunt in stare sa muncesc si degeaba, numai sa-mi lase doua camere pentru mine si fratele meu. Am auzit ca blocul va intra in renovare. O sa muncim cot la cot cu lucratorii de aici, numai sa avem si noi unde sta. Nu vrem sa ajungem in strada, sa rada lumea de noi.” Fiecare are un destin al lui. Soarta lui. Povestile lor sunt triste. Ioana a ramas fara parinti si a ales sa mearga pe un drum doar al el, fara a tine cont de cei din jur. Viorica Burulea, la cei 25 de ani ai sai, pare mai realista, dar e greu sa accepti ca poate sa se multumeasca si cu o astfel de viata. „E bine, eu sunt multumita. Ce daca e mizerie si frig? Mie mi-e bine asa”, spune sincer. Fiecare are un vis al lui, ascuns in sufletul amarat. Dar le este imposibil sa recunoasca. Si-au ales o alta viata. Sau poate ca viata insasi i-a impins sa mearga pe aceasta cale. Nu-si doresc decat sa nu deranjeze pe cei din jur, sa nu se faca de ras si sa nu fie aratati cu degetul pe strada. Sunt si orgoliosi. Mai ales baietii. Robert, prietenul lor, s-a dus in Ceruri. Le-a fost greu, dar au continuat pe acelasi drum. Elena Dima si-a ingropat anul trecut un copil, insa nici nu mai are lacrimi sa planga. Se gandeste ca viata ei trebuie sa mearga mai departe, pentru ca mai are doi baieti si o fata de crescut. Drame, destine, greutati. Toate la un loc, inghesuite intr-un bloc ghetou. „Ne intelegem cu totii, ca nu avem de ales, adauga si Adrian Octavian Irimia. O sa ne fie greu la iarna, ca e foarte frig, dar alta cale nu avem.” Viata lor pare ca nu are un alt drum. Sunt fericiti acolo, in saracia lor. In mizerie si in duhoare. Se bucura ca au gasit un loc, ferit de ploaie si de vant. Un loc in care e greu sa-ti imaginezi ca cineva poate locui. Intr-o viata linistita, pentru ei. In ghetou. In blocul parasit de pe Bucegi. In lumea care traieste… chiar sub ochii nostri.Scris de Roxana Neagu

In sedinta CJ din 22 septembrie, a fost dezbatut un proiect care viza transformarea Spitalului Municipal Moinesti in spital judetean. Consilierii PNL si PD-L s-au opus, cerand amanarea lui. Se pare ca pentru eternitate. In sedinta ordinara din octombrie a fost sarit, iar aextraordinarele” nu s-au mai tinut.

Transformarea Spitalului Municipal de Urgenta in spital judetean are o miza foarte importanta: accesarea de fonduri europene. Proiectul avea, la sedinta din septembrie, avizul Ministerului Sanatatii, al Academiei de Stiinte Medicale si al Autoritatii Nationale de Cercetare Stiintifica. Consilierii PNL si PD-l s-au impotrivit aprig transformarii acestei unitati in spital judetean, in ciuda avizelor si a datelor privind dotarile de exceptie pe care acesta deja le are. Cel mai tare s-a opus Mihai Ichim, PNL, care i-a cerut lui Adrian Cotarlet, directorul spitalului, sa-si explice solicitarea. „Din cei 22 de mii de bolnavi care se externeaza intr-un an din acest spital, doar 18 la suta sunt din municipiul Moinesti”, a declarat dr. Cotarlet. Si mai important e faptul ca spitalul ar beneficia de finantari externe deoarece CJ, spre deosebire de CL Moinesti, ar putea asigura cofinantarea de 2-10 la suta. Motivul respingerii proiectului a fost lipsa avizului ASP. S-ar fi putut vota, totusi, cu introducerea clauzei suspensive pana la obtinerea avizului. Nu s-a vrut cu niciun chip si asta are legatura, fireste, cu apropiata campanie, in care proiectele importante ale CJ vor deveni prilej de galagie politica.

aTrebuia propus de consilierii PNL”

Consilierii defunctei Aliantei DA sustin ca Spitalul Moinesti ar greva bugetul CJ. Unitatea a ajuns, insa, la standardele de azi nu prin sprijinul autoritatilor, ci avand proiecte si sponsorizari. E de presupus ca asa se va intampla si in viitor. In plus, doua spitale judetene ar creste prestigiul Bacaului. Silviu Bondor, PD-L, a propus discutarea proiectului intr-o sedinta extraordinara, ca sa se obtina si avizul ASP, promitand ca atunci va trece in unanimitate. „A ramas sa facem o sedinta extraordinara, dar aceasta nu a mai avut loc. Nici in sedinta ordinara din 15 octombrie, problema nu s-a lamurit”, afirma Cosa Maricica, consilier PC. Pur si simplu, proiectul nu s-a aflat pe ordinea de zi, desi, intre timp, ASP si-a dat avizul, documentul aflandu-se in mapa. „Cei care ar fi trebuit sa-l propuna sunt consilierii PNL, care l-au amanat, sustine Cosa. Sper ca in sedinta din noiembrie sa fie introdus pe ordinea de zi si sa fie dezbatut. Sunt decisa sa ma ocup personal de asta”.

Dr. Cotarlet asteapta alta aextraordinara”

Managerul Spitalului Municipal de Urgenta Moinesti, dr. Adrian Cotarlet, spune ca demersul sau a inclus toate etapele legale pentru obtinerea rangului de spital de urgenta. „Se subintelegea ca avem avizul Autoritatii de Sanatate Publica. Totusi, consilierii l-au cerut la dosar. Urmeaza sa fie convocata o sedinta extraordinara la CJ, asa cum a solicitat grupul consilierilor liberali. Eu am incredere in conducerea CJ si in consilierii judeteni. Unii dintre ei au apelat la serviciile spitalului nostru.” Dr. Cotarlet spera ca votul consilierilor sa fie favorabil transformarii unitatii pe care o conduce in spital judetean. Cu cat acesta va veni mai repede, cu atat mai bine, deoarece urmeaza pasi dificili: avizul Ministerului Sanatatii Publice, al Ministerului Administratiei si Internelor si o hotarare de guvern. „Ar fi bine ca procedura sa fie incheiata inainte de finalul anului, pentru ca autoritatea care ne va finanta sa ne prinda in bugetul pe anul 2009”, a mai spus dr. Cotarlet.Scris de Silvia Patrascanu, Doina Mincu

Inaugurat in urma cu o luna, Compartimentul de Ingrijiri Paliative din cadrul Spitalului Judetean de Urgenta isi dovedeste pe deplin utilitatea. Cele trei saloane, din care unul are trei paturi iar celelalte, cate doua, au fost ocupate tot timpul. Pana in prezent in acest compartiment a primit ingrijiri paliative un numar de 14 pacienti aflati in faza terminala a bolii. Si unitatea este luata cu asalt de solicitari de internare nu numai din partea medicilor din sectii ci si de la familiile bolnavilor. aIn general, la noi sunt adusi pacienti din sectia Oncologie, dar in ultima vreme este o abundenta de bolnavi trimisi de la Chirurgie. Sunt tot neoplazici, dar au ajuns la Chirurgie pentru montarea de stome”. Dintre cei 14 bolnavi, sase au decedat pe unul din paturile de la Compartimentul de Ingrijiri Paliative. In faza terminala a bolii si avand dureri cumplite ei si-au trait ultimele clipe ale vietii in intimitate si fara a mai trece prin suferintele greu de imaginat. In Centrul de Ingrijiri Paliative, singurul din judet si al doilea din tara, primul fiind deschis la Pascani, cu finantare din bugetul asigurarilor de sanatate, bolnavii spitalizati beneficiaza, in primul rand, de tratamentul corespunzator pentru diminuarea cat mai mult a durerilor provocate de boala. In acest compartiment au asigurate toate conditiile pentru a trece in Lumea de Dincolo in mod demn, feriti de ochii celorlalti bolnavi. Din pacate, insa, bolnavii nu pot fi tinuti la infinit in acest compartiment. Celor care au mai mult de trait, personalul medico-sanitar din aceasta unitate le acorda pentru o perioada ingrijirea necesara, timp in care initiaza familia in modul cum trebuie sa se ocupe apoi de ei acasa. Dar nu toate familiile inteleg ca este, in primul rand, de datoria lor sa se ingrijeasca de bolnav. aDin punct de vedere medical, mare lucru nu se mai poate face, astfel ca bolnavul trebuie preluat doar spre ingrijire, ne-a declarat doctorita Adina Lupu, sefa sectiei Boli Infectioase, din care face parte compartimentul. O parte din familiile din mediul rural invoca insa ca nu are cine sa se ocupe de bolnav. La trei zile de la externarea unui pacient ne-am trezit ca familia lui l-a adus inapoi la noi cu ambulanta”. Asemenea situatii nu ar mai fi, daca in judetul Bacau ar exista mai multe spitale pentru bolnavi cronic, si nu numai cel de la Comanesti, sau furnizorii de servicii medicale la domiciliu, aflati in relatii contractuale cu Casa de Sanatate, ar fi mai multi.
Scris de (E. Tintaru)

Din declaratiile de avere ale sefilor Casei Judetene de Pensii si Agentiei de Forta de Munca rezulta ca foarte putini au conturi in banci si sunt actionari. Averea cea mai de pret a lor sunt veniturile salariale. Din sporuri si stimulente, angajatii celor doua institutii bugetare traiesc destul de bine.

Comparativ cu alti sefi din sistemul bugetar, cei din conducerile Casei Judetene de Pensii (CJP) si ale Agentiei Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca (AJOFM) Bacau nu s-ar spune ca sunt de invidiat in ce priveste nivelul de bunastare. Din declaratiile de avere postate pe site-ul lor rezulta ca putini au conturi in banci sau sunt proprietari de firme. Ba, unii s-ar spune ca nu au nici macar un acoperis deasupra capului. Totusi, intre cele doua institutii mai avuti pot fi considerati cei de la CJP Bacau. Directorul Liviu Cretu are un apartament de 77 mp, un autoturism Opel Vectra, a mai obtinut 3.000 euro din vanzarea unei alte masini iar din venituri salariale anul trecut a castigat 91.777 lei net, adica 7.648 lei lunar. La randul ei, Iulia Radu, director adjunct cu stabilirea si plata pensiilor, are, impreuna cu sotul, un apartament de 82 mp, o moara de 140 mp, un autoturism Ford Focus si in 2007 a luat in mana drepturi salariale de 86.874 lei, respectiv aproximativ 7.200 lei/lunar. Directorul financiar contabil Marina Arva are un teren agricol in suprafata de 3.600 mp, cumparat, a carui valoare de impozitare este de 15.000 lei, un apartament de 62 mp, o anexa gospodareasca, realizata in regie proprie, de 80 mp, de 32.000 lei, un Opel Astra, active financiare in valoare de 6.000 euro din masini si utilaje de prelucrare a lemnului si venituri salariale de 74.751 lei. Directorul de la AJOFM Bacau, Ioan Silitra, are, impreuna cu sotia, un teren intravilan de 1.529 mp, in Luncani, si unul extravilan de 1.121 mp, ambele cumparate in 2006, un apartament de 62 mp, este asociat, cu sotia, la firma Paneuro Invest, cu un patrimoniu de 10.000 lei, dar are si datorii la banci de 165.000 lei. Cat priveste veniturile salariale incasate, acestea au ajuns la 70.089 lei in 2007. Directorul executiv adjunct Iuliana Cornelia Barbu are, impreuna cu sotul, un apartament de 79,95 mp si in 2007 a realizat venituri salariale de 52.688 lei de la AJOFM Bacau si de 1.289 lei, ca membru al comisiei de autorizare a furnizorilor de formare profesionala din cadrul Directiei Muncii. In schimb, averea directorului financiar-contabil al AJOFM Bacau, Veronica Solomon, este ceva mai mare. Impreuna cu sotul, are un apartament de 70 mp, un Opel Vectra, active financiare bancare de 30.000 lei si este actionar la Amax Gaz Medias (30.000 titluri, cu valoarea la zi de 12.000 lei), Rompetrol Well Service (1.900 titluri, 2.565 lei), Moldoconstruct SA Iasi (1.040 titluri, 1.456 lei), Altur Slatina (6.720 titluri, 535 lei) si Navrom Galati (500 titluri, 2.750 lei). Totodata, in 2007 a castigat venituri salariale de 60.797 lei.

Stimulentele, cele mai grase

Judecand dupa cele mentionate in declaratii, cea mai mare avere a sefilor celor doua institutii o reprezinta veniturile salariale. Si, intr-adevar, acestea sunt de invidiat mai ales de catre cei care nu lucreaza in institutiile bugetare. Atat la CJP cat si la AJOFM Bacau pe langa salariul de baza, se mai acorda salariul de merit (15 la suta) pentru 20 la suta din personal, sporul de vechime-intre 5 si 25 la suta, cei de la audit si controlul financiar propriu mai au un spor de 25 la suta. Pe langa acestea, insa, cel mai mult reprezinta stimulentele. aLunar, acestea sunt in proportie de aproximativ 60 la suta din salariul de baza, ne-a spus Ioan Silitra, directorul AJOFM Bacau. In total, in fiecare luna fondul pentru stimulente ajunge la o medie de 80.000 lei. Banii se impart in functie de rezultatele fiecaruia. In ce ma priveste, eu nu pot sa zic ca sunt bogat, dar nici sarac nu sunt. Am un trai decent”. In cadrul AJOFM cel mai mic salariu de baza este de 747 lei iar cel mai mare, de 1.920 lei. Cat despre retributiile de la CJP Bacau, grila de salarizare a functionarilor publici este aceeasi iar stimulentele difera de la o luna la alta. aEle se situeaza intre 50 si 83 la suta din fondul de salarii, ne-a declarat Marina Arva, directorul financiar-contabil al CJP Bacau. Ca suma stimulentele ajung la 111.000-112.000 lei/luna, in total. Salariatii primesc intre 50 si chiar suta la suta din salariul de baza, in raport de rezultate”. Scris de Elena Tintaru

Nathan Gardels, editor al interesantelor carti: „La final de secol” (aparuta in 1997) si „Schimbarea ordinii globale. Reflectii ale liderilor mondiali” (1999), l-a intervievat recent pe binecunoscutul om de finante si filantrop George Soros, in legatura cu actuala criza financiara globala. Cheia pentru a intelege criza este, in opinia lui Soros, aceea ca sistemul financiar, in interiorul sau, a fost cel care a generat criza. Nu asistam la rezultatele unor socuri externe care sa fi dezechilibrat sistemul financiar, asa cum sugereaza paradigma actuala general acceptata, conform careia pietele se auto-corecteaza. Convingerea lui Soros este aceea ca pietele financiare se auto-destabilizeaza, ele nu tind decat ocazional catre echilibru. Noua paradigma propusa de Soros difera de cea clasica in doua puncte fundamentale. In primul rand pietele financiare nu reflecta exact fundamentele economice, fiind distorsionate intotdeauna de asteptarile si actiunile participantilor (traderi, investitori etc.). In al doilea rand, aceste distorsiuni ale pietelor financiare pot afecta uneori chiar fundamentele, asa cum se poate vedea atat in gazul bulelor (bubbles), cat si al prabusirilor (crashes). Euforia a fost cea care a ridicat preturile acum zece ani in cazul dot.com-urilor, la fel si in ultimii ani in cazul imobiliarelor, la fel cum panica poate prabusi cotatiile bursiere ale unor banci solide. Soros numeste „reflexivitate” aceasta conexiune bilaterala conform careia oamenii influenteaza fenomenele asupra carora ei reflecteaza.
Situatia actuala are insa radacini mult mai adanci, nu doar in bula speculativa imobiliara. Este vorba despre o super-bula creata de utilizarea pe scara tot mai larga a efectului de levier (leverage) in ceea ce priveste creditele, combinata cu credinta nejustificata intr-o piata ce se autocorecteaza. Presedintele Basescu a sesizat si el rolul nefast al leverage-ului in actuala criza, explicand aceasta in propria-i maniera: „Au venit baieti destepti cu studii la Harvard, Oxford si au inventat cum sa-ti cresti actiunile fara sa ai bani, cum sa dai credite fara sa ai bani. Nivelul de expunere la care s-a ajuns prin aceste instrumente toxice de finantare este de unul pana la 30. Deci o banca care are un milion da credite de 30 de milioane”.
Revenind la George Soros, acesta sustine ca bulele au caracter endemic, astfel incat guvernele trebuie sa isi asume rolul de a interveni pentru a preveni umflarea in exces a bulelor, nu doar de a veni cu reforme dupa ce criza si-a atins apogeul. Soros crede ca autoritatile SUA au ajuns in fine la concluzia corecta: este bine ca guvernul a decis sa investeasca in capitalul social al bancilor, si nu sa plaseze cei 700 miliarde de dolari in active toxice.
In viziunea lui Soros, exista cinci elemente cheie pentru rezolvarea actualei crize: 1. Guvernul SUA trebuie sa recapitalizeze sistemul bancar prin cumpararea de parti din capitalul social al bancilor 2. Este nevoie de relansarea imprumuturilor interbancare prin garantarea acestora si aducerea LIBOR in linie cu fondurile FED-ului, proces ce este deja in curs 3. Trebuie reformat sistemul ipotecar din SUA astfel incat ipotecile sa nu valoreze mai mult decat locuintele 4. Europa trebuie sa-si intareasca moneda (Euro) prin crearea unei „plase de siguranta” pentru bancile sale, acest lucru fiind deja in derulare 5. FMI trebuie sa asigure la randul sau o „plasa de siguranta financiara” pentru tarile mai vulnerabile aflate la periferia sistemului financiar global. Japonia a si oferit 200 de miliarde de dolari in acest scop. Implementarea efectiva a celor cinci pasi enuntati anterior va conduce la depasirea crizei.
In pofida acestor evolutii pozitive, Soros considera ca rezolvarea problemelor sistemului financiar nu va stopa recesiunea mondiala, caci deja a fost afectata economia reala. Consumatorul american nu va mai putea fi motorul economiei mondiale. Un posibil nou motor al economiei mondiale ar putea fi dezvoltarea surselor de energie alternativa si construirea unei infrastructuri „verzi”.
Referitor la viitorul rol al SUA la nivel mondial, Soros crede ca transferul de putere catre Asia se va accentua. Influenta Statelor Unite se va diminua tot mai mult, in timp ce China va deveni principala putere financiara globala. „Noi am consumat mai mult decat am produs. In timp ce noi am trait pe datorie, ei au acumulat bogatie prin economiile facute. Chinezii vor detine din ce in ce mai mult din lume caci isi vor converti rezervele din dolari si bonduri guvernamentale americane in active reale”.
Intrucat Soros a abordat problemele crizei in special din perspectiva americana, iata pe scurt si perspectiva europeana, asa cum rezulta din declaratia Presedintelui Basescu: aDialogul pe care il vedeti intre Presedintia franceza, CE si SUA este legat exact de necesitatea creari unei noi arhitecturi a sistemului de supraveghere a finantelor lumii. In ce priveste criza, este clar ca guvernele europene iau masuri extrem de puternice pentru a diminua efectele si… pentru a asigura crestere economica. In conditii de criza, sefii de stat si guvern din UE si-au propus ca masurile luate sa fie astfel incat sa evite recesiunea, dar sa garanteze si cresterea economica in UE, dar si dezvoltarea infrastructurilor care genereaza noi locuri de munca, iar Romania este parte a acestui proces.”

Autorul poate fi contactat pe email: alexandru.finaru@intercapital.ro, la tel 51.51.75, sau la sediul Intercapital Invest Bacau, Cladirea Albastra et. 6.

Scris de Alexandru Finaru

In Bacau s-a dat startul unei noi serii a Balurilor Bobocilor. Primul care a spart gheata a fost Colegiul National aGheorghe Vranceanu”. Spectacolul oferit a fost unul incendiar, iar tinerii care au urcat pe scena au fost in forma maxima.

Acest sfarsit de saptamana a fost unul cu totul si cu totul special pentru tinerii bacauani. Ei au putut lua parte, ca in fiecare toamna la un nou spectacol care avea sa deschida seria evenimentelor dedicate proaspetilor elevi de clasa a IX-a. Pentru cei care nu stiu inca, s-a dat startul Balurilor Bobocilor, iar primul Colegiu care a spart gheata a fost Colegiul National aGheorghe Vranceanu”. Gongul a batut inca o data in sala Casei de Cultura, unde vineri in jurul orei 16:00 s-au adunat peste 300 de tineri dornici de dans, cantec si multa distractie. Asa cum ne-am obisnuit, seara a fost deschisa de dansul majoretelor, nu inainte de a putea fi martorii unui filmulet cu imagini si filmari de la repetitii. Apoi, in lumina reflectoarelor si-au facut loc participantii la Concursul de Miss si Mister, care cu mult sarm ne-au prezentat ultimele tendinte in moda, sau cel putin cele pentru varsta lor. Se pare ca nu toata lumea a fost de acord cu prezentarea, sau mai bine zis cu hainele sau nu stim exact, pentru ca nu au lipsit pe langa aplauze si huiduielile de rigoare. Insa fara a face foarte mult caz, ne-am distrat copios in minutele care au urmat, pentru ca si-a facut loc proba surpriza. Si cum scopul ei este a pune putin in dificultate concurentii, rezultatul a fost unul neasteptat, acestia dand dovada de multa ingeniozitate si creativitate. Au urmat mult apreciatele interpretari de muzica usoara dupa care, spectacolul a fost continuat de probele artistice ale concurentilor si prezentarile elegantelor tinute de seara. Au urcat pe scena formatiile invitate ca mai apoi in sfarsit, sa urmeze premierea celor mai frumosi si talentati. Cei care s-au remarcat in acest an au fost Consuela Iuga si Barbu Pompiliu. Ei au luat premiul intai si cele mai multe aplauze din partea publicului. Imediat pe locul doi s-au clasat Iulia Sharan si Victor Stanga, iar pe locul trei s-au pozitionat Monica Vargaluta si Sebastian Boca. Una peste alta, lasand la o parte ingramadeala, galagia si emotiile, Irina Fordor, organizator al Balului ne-a declarat ca aam avut foarte putin timp la dispozitie sa ne pregatim, insa eu zic ca a fost un spectacol pe cinste. As fi vrut sa se acorde premii la toata lumea, dar nu a fost decizia mea. In general sunt multumita si sper ca si publicul care a fost prezent simte la fel”.
Scris de Daniela Pilat

Scoala cu clasele I-VIII aConstantin Platon” din Bacau s-a bucurat de vizita a doi invitati speciali. Este vorba despre Keith Trancher din Marea Britanie si Colin Roberts din Tara Galilor. Ultimul dintre ei este directorul Scolii Primare din Denbith si a venit special in orasul nostru pentru a pune bazele unui parteneriat de infratire intre cele doua institutii de invatamant. Pentru inceput, asa cum o cere traditia, o parte dintre elevii bacauani imbracati in costume populare i-au intampinat pe cei doi cu paine si sare, dupa care alaturi de profesori si director, ei i-au condus intr-un tur al scolii. Scopul a fost acela de a le oferi sansa de a cunoaste conditiile si metodologia de predare romaneasca. Vizita lor nu a fost intamplatoare deoarece, chiar in primavara acestui an, o parte dintre profesorii de la aPlaton” au avut ocazia de a se familiariza cu institutia scolara din Tara Galilor, in cadrul progamului intitulat aLife learnig program” (aInvatare pe tot parcursul vietii”). Directorul scolii, Mircea Bostan, prezent acum alaturi de copii a precizat ca prezenta lor este o onoare iar programul este binevenit. aPrezenta lor este cu adevarat o onoare pentru noi. Nu este pentru prima data cand avem astfel de invitati pentru ca elevii au mai avut ocazia de a face un schimb de experienta cu profesorii din Mezzocorona din Italia. Ceea ce se realizeaza aici are ca finalitate perfectionarea procesului de invatamant, in asa fel in cat si noi la randul nostru sa-i ajungem din urma. Vrem sa ne aliniem standardelor, sa invatam sa toleram si sa ne integram”, a spus el. Invitatii au mai avut ocazia de a lua parte, ieri, la Consiliul Profesoral, Comisia Metodica a Invatatorilor si la o discutie purtata la Catedra aOm-Societate”. In zilele urmatoare, ei isi vor continua itinerariul la scolile din Comanesti si Moinesti, unde vor sustine seminare pe tema importantei dialogurilor interculturale si nu in ultimul rand, vor realiza ateliere de lucru cu profesorii interesati sa faca un schimb de experienta, ce le poate aduce cunostinte noi in domeniul metodologiei educationale.

Scris de D. Pilat

Democrat-liberalii denunta amita electorala”

Liderii organizatiei judetene a PD-L acuza Guvernul ca, la ultima repartizare de fonduri, i-a ocolit pe primarii democrat-liberali. Reuniti, vineri, la sediul partidului, ei au afirmat ca banii au fost dirijati in mod intentionat spre comunele conduse de PNL si PSD, ca un fel de „mita electorala”.
Toader Balcanu, lider PD-L, a prezentat ziaristilor un tabel cu sumele repartizate comunelor si oraselor pe doua coloane, dupa criteriul apartenentei politice a primarului, aratand ca diferenta e foarte mare. El sustine ca toti edilii liberali au primit bani si inca sume substantiale. La polul opus se afla primarii PD-L, arata el. Astfel, „din cele 24 de localitati cu primari democrati, numai 10 au primit finantare”. Balcanu sustine ca aceilalti mari beneficiari ai acestei hotarari de guvern sunt PSD-istii”. El a comparat comunele „portocalii” care au primit putin sau „zero lei” cu cele „galbene”, ale PNL, care au primit 3-4 miliarde de lei vechi, desi au acelasi numar de locuitori sau mai putin. Banii au fost alocati de Guvern direct administratiilor locale pentru refacerea infrastructurii. Toader Balcanu a mai afirmat ca „Guvernul nu avea de unde sa stie ce probleme are Huruiesti sau Corbasca. Aceste propuneri care s-au facut sunt venite de la judet”. Doina Melinte, prezenta la conferinta, a precizat ca banii vin cam tarziu, avand in vedere durata procedurilor de achizitie publica. La conferinta de presa de la sediul PD-L au venit si patru primari, care s-au declarat dezamagiti de faptul ca demersurile lor nu au fost luate in seama de Guvern. Edilii din Parava, Urechesti, Dofteana si Corbasca sustin ca au in derulare proiecte care vizeaza gradinite, scoli sau drumuri. „Recunosc ca sunt revoltat, mahnit, dezamagit, a declarat Nicolae Talaba. Nu mi se pare normal sa iei dreptul altor comunitati, daca te afli la putere. Comuna Urechesti are o multime de probleme, sa nu va inchipuiti ca o duce pe roze. E dezavantajata si economic, si social, si geografic. Nu mi se pare normal ca un primar PD-L sa nu primeasca bani”. Primarul Costel Dediu a comparat Parava, care lipseste de pe lista Guvernului, cu Orbeni, comuna vecina, care a primit 7,71 miliarde lei vechi. In final, liderii democrat-liberali au declarat ca au protestat public deoarece spera ca se mai poate repara ceva intrucat banii nu au fost inca virati.

Banii pentru drumuri nu au aculoare politica”

Secretarul de stat Gabriel Berca a sustinut, ieri, o conferinta de presa, secondat de prefectul Claudiu Serban si de subprefetul Constantin Scripat. Gabriel Berca a facut declaratii privind obiectivele care vor fi in atentia Guvernului in acest sfarsit de an si alocarea de fonduri judetului Bacau, insistand pe faptul ca Guvernul nu a tinut cont de „coloratura politica”.
Gabriel Berca a anuntat ieri, intr-o conferinta de presa, ca Guvernul a aprobat in sedinta de miercuri doua hotarari prin care aloca sume importante judetului nostru. Prin HG 1152, Bacaului i-au fost repartizate 330 miliarde de lei vechi, ceea ce il face campion, la nivel de tara, la finantari, singurul care a mai primit asa de mult fiind judetul Arges. Banii vor acoperi „cheltuieli curente si de capital” si vor fi repartizati pe primarii de catre Consiliul Judetean. „Apelul pe care il fac catre CJ Bacau este sa gestioneze corect aceasta suma”, a declarat Gabriel Berca. El a cerut ca respectivele 330 de miliarde „sa nu capete destinatii obscure”. „Mi-as dori ca macar o mica parte din acesti bani sa ajung si la Saucesti”, a adaugat el, dupa ce, in aceeasi conferinta, criticase CJ ca nu s-a implicat in sprijinirea sinistratilor din judet. Prin cealalta hotarare, judetul Bacau primeste 472,2 miliarde lei pentru reabilitarea drumurilor, insa banii au fost impartiti de Guvern, care i-a repartizat direct pe comune si orase. Secretarul general al Guvernului a mai vorbit si despre campania electorala, precizand ca spera sa fie una civilizata, apoi a etichetat drept „iresponsabila” cresterea salariilor dascalilor, afirmand ca majorarea ar trebui sa se faca diferentiat si sa-i vizeze pe debutanti. Gabriel Berca a insistat asupra faptului ca Guvernul nu a tinut cont de „coloratura politica”, ci de nevoile comunitatii si de investitiile aflate in derulare, dand drept exemplu comuna Tamasi, care a primit 4 miliarde de lei vechi, desi are primar de la PD-L. Ioan Dobrovat, primarul din Poduri, care s-a mutat de la PNL la PD-L, sustine insa ca are un proiect in valoarea de 4 miliarde pentru refacerea unui drum, dar nu a primit niciun leu. „Altii au beneficiat de 4, 5 sau 7 miliarde, se plangea Dobrovat, ieri. Eu m-as fi multumit cu 5 la suta. Nu e drept ca Guvernul sa sanctioneze comunitatea din cauza primarilor”. Gabriel Berca a afirmat ca Ioan Dobrovat si alti primari nemultumiti ca nu au primit bani de la Guvern ase pot adresa Consiliului Judetean”.
Scris de Silvia Patrascanu

Un grup de 30 de muncitori din Bacau s-a baricadat in cursul noptii trecute intr-un imobil din oraselul italian Massafra de teama ca sindicatul de la o rafinarie din zona isi va pune amenintarile in practica. Sindicatul din rafinaria din Taranto le-a transmis ca in incinta societatii nu va mai intra la lucru picior de roman decat cu pretul vietii. Sindicatul a blocat accesul in rafinarie romanilor, cu mesajul ca acolo e Sicilia si pe ei nu-i intereseaza ce se intampla in restul Italiei cu muncitorii straini

. Muncitorii romani sunt plecati cu contract de munca in Italia inca de anul trecut. Timp de aproape un an au lucrat la o rafinarie din Torino, si totul a decurs cat se poate de normal. De pe 23 septembrie ei au fost dusi sa lucreze la o rafinarie din provincia Taranto, in oraselul Massafra. Au lucat si aici timp de doua saptamani, suficient cat sa afle de la colegii lor de munca italieni ca sindicatul a spus un a NU a categoric prezentei lor. In cursul zilei de joi, situatia a degenerat brusc. Muncitorilor romani li s-a interzis accesul pe poarta rafinariei. aNoi lucram la rafinaria ENI. Accesul se face pe doua porti, dar noi romanii intram numai printr-un singur loc. Acolo a venit sindicatul, a blocat poarta si au verificat teserele (legitimatii de serviciu, n.r.) celor care intrau in rafinarie. Cum gaseau cate o legitimatie de roman cum il scoteau afara. Numai cu romanii aveau ce aveau. Au zis ca pe ei nu-i intereseaza ce se intampla cu muncitorii straini din restul Italiei, ca acolo ei gestioneaza piata de munca si ca noi nu avem ce cauta acolo”, ne-a povestit unul dintre muncitori. aNe-au spart lazile cu scule si le-au imprastiat peste tot. Apoi au spart cateva si la ei sa nu para ca a fost cu directie, doar ale noastre. Sindicatul le-a transmis sefilor nostri ca nu vom fi primiti in rafinarie sub niciun chip, pentru ca acolo este Sicilia si ei dicteaza cine si ce lucreaza”, ne-a povestit un alt muncitor. Acestia spun ca in cursul zilei de ieri in rafinarie nu a avut accest decat unul dintre ingineri care a adunat sculele imprastiate. aAcum se poarta discutii la Roma intre patronii nostri, care sunt disperati si ei ca ne tin aici pe banii lor, si patronii de la ENI. O sa vedem ce va fi. Deocamdata nu ne ducem la munca, patronii, ca sa ne dea incarcare, ne-au zis sa facem un curs de limba italiana intre timp”, ne-au mai spus oamenii.

Familiile din tara au intrat in panica

De teama ca lucrurile vor degenera si ca sindicatul va trece la masuri si mai dure, oamenii s-au baricadat cu totii in imobilul in care sunt cazati. aAbia pe la miezul noptii au venit sefii nostri si ne-au spus ca lucrurile s-au mai calmat si ne-am sunat si noi familiile in tara sa le spunem ce se intampla”, ne-a declarat unul dintre muncitorii romani. Vestea despre ce se intampla acolo a pus pe jar familiile romanilor din tara. Situatia tensionata a capatat aspecte dramatice, iar sotiile si copii au intrat in panica. aA sunat pe la 12 noaptea sa-mi spuna ca-i e teama ca se va intampla ceva cu ei ca s-au pornit impotriva lor sindicatele siciliene care vor sa-i omoare si ca s-au blocat in cladirea unde dorm de teama italienilor. Mi-a zis sa dau telefon la ziare sa anunt care-i situatia lor”, ne-a povestit una dintre sotiile muncitorilor. Mai apoi ea a revenit si ne-a rugat, plangand, ca nu cumva sa-i divulgam identitatea pentru ca se teme ca sotul ei isi va pierde locul de munca si ca vor urma repercusiuni asupra lui.

Autoritatile incepsa se miste

Ambasada Romaniei din Italia nu a fost sesizata de niciunul dintre muncitorii romani despre situatia din Taranto. „Ne-am autosesizat dupa ce-ati trimis dumeavoastra cererea la Ministerul de Externe. Am incercat sa dam de firma angajatoare si am depistat una in nordul Italiei. Intre timp am facut cerere oficiala la chestorul din Taranto pentru a obtine informari despre situatia de acolo. De asemenea am contactat carabinierii din orasul Massafra si acestia vor avea in atentie locatia romanilor. Vom merge si noi pana acolo daca se impune pentru a rezolva situatia”, ne-a declarat Maria Artene, consilier de presa la Ambasada Romaniei in Italia. Scris de Maria Radulescu

Sindicalistii italieni au trecut la actiuni directe impotriva muncitorilor romani. Nu este vorba de vreo rabufnire nationalista din vreun oras unde exista (si) organizatii radicale. Suntem in fata unei manifestari ce apartine unei forte sociale, economice si politice de temut in Italia, o forta care isi bazeaza credibilitatea si resursele financiare importante pe apararea (chiar si cu mijloace violente) drepturilor muncitorilor italieni. Iar aici nu e vorba de culegatori de masline ori de ingrijitoare la domiciliu. Avem de-a face cu rafinori, o categorie profesionala pe cat de bine pregatira, pe atat de unita. Asa cum erau si ai nostri pana acum vreo cativa ani, va aduceti aminte? Dar daca ai nostri, in frunte cu liderii sindicali, au fost coplesiti de anvergura unor tranzactii nici pana acum descalcite, rafinorii italieni iata ca nu se dau in laturi de a-i scoate de maneca afara pe cei ce le ameninta locurile de munca. O reactie absolut normala, am curajul sa afirm, chiar daca este vorba despre bacauani. Cum am reactiona noi daca ar veni o ceata mare de chinezi sa lucreze a Aerostar, de exemplu? Am fi solidari cu tatii, fratii, vecinii nostri, sau am aplauda decizia patronilor de a aduce de peste mari si tari angajati care vor salarii mai mici? Cu siguranta am striga: aAfara cu galbejitii din Bacau! Jos patronii fara inima, care ne lasa fara paine pe masa!” Am dreptate? Sigur ca am. De aceea trebuie sa privim cu calm, cat se poate, situatia din Italia si sa intelegem ca la fel ar fi reactionat acei muncitori daca era vorba despre rafinori germani, englezi, francezi, indieni sau australieni. Nu impotriva romanilor s-au ridicat, ci impotriva unora care au venit sa le ia locul de munca si, implicit, sursa de existenta. Trist este ca bacauanii nostri au fost obligati sa plece din rafinaria onesteana, una care ar putea produce si asigura slujbe decente. De ce se intampla astfel de lucruri? In mult prea incurcatele ite ale tranzitiei romanesti se afla raspunsul. Care nici nu mai are relevanta in acest moment. Altele sunt raspunsurile de care avem nevoie. Si ele sunt despre viitor.Scris de Nelu Brosteanu