E octogenar, mintos si cheptos. Cheptos pentru ca, zice el, asi inainte, dar si dupa revolutie, am dat mereu cu clanta.” Dar in zadar. Locuieste intr-un catun in care azeci de primari mi-au promis ca-mi vor aduce curent electric si toti au ramas de mincinosi”. I-au mai promis gaz metan, apa la robinet si viata de rai. A avut parte adoar de iad.” Il supara rau o ureche, acu auzul”, dar nu rateaza nicio intalnire cu aistea la care le pute a parlamentari”. Zice despre ei: aSe rotesc pe aici ca niste vraghii de prada, care simt ca-i ceva de dat la clont.” Nu crede pe nimeni, dar asculta cat poate. Zice: aDar nasul imi functioneaza. Cand ma apropii de ei, pute a minciuna. Ii depistez si cu ochii inchisi.” Un timp, l-au suparat minciunile apoi, l-au amuzat. Acum asculta atat. S-a facut prieten cu popa. Nu numai pentru c-o sa-l duca dincolo: aCand o sa vina cu slujba de Craciun, acasa, am sa-l rog si de o molafta speciala, de-o slujba pentru alungarea minciunii din sat. Matale nu simti cum pute minciuna prin sat, de cand tot vin istea pe-aici, dupa voturi?”. Dar curentul electric, apa la robinet, gazul metan? Renunta asa usor la visele astea?… Taci, domnule, tot rau-i spre bine. I-am si zis unui mincinos, ca nu mai am nevoie decat de fitel si gaz de lamba. E bine pe intuneric, pentru ca abia te acomodezi acu viata de dincolo”, unde atot intuneric o sa fie”. Nici fara gaz metan nu-i rau: aO sa am de-a smoala dincolo, c-o sa ma satur de caldura cred c-o sa ma puna saf de cazan.” Apa la robinet?… Am pe-o corhana niste vie, poloboacele sunt pline si n-o sa ajung de rasul lumii, ca sa beau apa otravita. Imi canta si-un izvor in coasta casei… Totusi, nu-ti place nimic la orasenii care vin pe-aici si te roaga sa-i votezi?… Ba-mi place c-o tin struna, una si buna: spun numai minciuni. E lucru mare sa fii mincinos fara frana. Daca n-ai mintea intreaga, chiar iti vine sa crezi c-or sa te deporteze – hi,hi,hi! – in rai, dupa alegeri. Hai, bre, uita-te la mine! Am eu moaca de deportat in rai?… O sa fie cam plictisitor, mos Ioane: iad pe lumea asta, iad pe lumea cealalta… Lasa, bre, nu-i chiar asa. Daca mincinosii istea s-or ocupa tot cu raiul, si dincolo – dupa cum se lauda mereu – macar nu le mai vad mutra… Chiar nu ti-e frica da iad?… Bre, dracii nu sunt mincinosi. Daca-ti spun ca te belesc sau te pun la fiert, sa stii ca se tin de cuvant. Macar nu te duc cu zaharelu”. Dar daca dau in rai tot peste mincinosii istea, am sfeclit-o. Mie-mi place s-o aud pe cea dreapta. Macar cu dracii stii de ce trebuie sa te feresti. La cate muieri am pacalit pe lumea asta, oi pacali si vreasn drac, hi,hi,hi… Daca ar sti preotul cum gandesti?… Stie Dumnezeu si imi este de-ajuns. Dar am sa-ti mai zic una. Daca Dumnezeu hotaraste, totusi, sa-i trimita pe mincinosii istea in iad, accept sa ma deporteze,hi,hi,hi, in rai, desi, la cate pacate am, nu cred ca-i de nasul meu acolo… Pe cine votezi, mos Ioane?… Iiii? Sa ma ierti, dar nu prea aud cu urechea asta, care-i asazata pe partea gurii matale. Ion Fercu

Sindicatele din invatamant vor sa stranga semnaturi de la cadrele didactice pentru obtinerea prin instanta a majorarii cu 50 la suta a salariilor. La grila de salarizare actuala, aceasta majorare inseamna destul de mult. Cadrele didactie se bucura si de o serie de privilegii.

Chiar daca teoretic au ingropat securea razboiului, cadrele didactice pregatesc un contraatac de soc. Liderii sindicatelor au decis sa stranga semnaturi si sa obtina drepturile banesti ale dascalilor prin intermediul instantei. „Este o hotarare luata la nivel national, ne spune Manole Chiriac, liderul Sindicatului Liber din Invatamant Bacau. Astazi (ieri n.a.) am primit si noi adresa. Luni vom organiza o sedinta si vom hotari ce vom face”. Sindicalistii din invatamant sustin ca mai intai asteapta sa se pronunte Curtea Constitutionala in privinta celei de-a doua ordonante de urgenta a Guvernului si apoi isi vor face un plan de masuri pentru perioada imediat urmatoare. „Daca e nevoie vom strange acele semnaturi. Este un drept al nostru si nu vom irosi nicio cale pentru a-l obtine”, mai spune Chiriac. Amintim ca sindicatele din invatamant cer majorarea cu 50 la suta a salariilor de la 1 octombrie 2008.
Salarii frumusele si o serie de privilegii

Cresterea cu 50 la suta a salariilor cadrelor didactice ar fi o majorare fara precedent si, in bani, ea ar insemna foarte mult. De la 1 aprilie 2008 un profesor cu gradul I didactic are un salariu de baza de 1.300 lei (cel cu 6-10 ani vechime) pana la 2.013 lei (peste 40 de ani vechime). Cel cu gradul II are intre 1.048 lei si 1.593 lei. Un debutant porneste in activitatea profesionala cu un salariu de baza de 1.041 lei. La salariul de baza, insa, pentru cei care au acumulat o oarecare vechime, se adauga multe sporuri. Cei care au peste cinci ani de activitate la catedra pot obtine prin concurs gradatie de merit care este in cuantum de 20 la suta din salariul de baza si este inclus in acesta. Gradatia de merit se acorda la 16 la suta din numarul posturilor de cadre didactice din unitatea de invatamant respectiva. Alte cadre didactice, nu cele carora li se acorda gradatie de merit, au posibilitatea sa ia salariul de merit, care va reprezenta 15 la suta din cel de baza si se stabileste pentru 15 la suta din personal. Apoi, profesorii, invatatorii etc. primesc un spor de stabilitate de 10 la suta (cu vechime neintrerupta in invatamant de 5-10 ani) sau 15 la suta (peste 10 ani de activitate didactica). Mai beneficiaza de un spor de suprasolicitare neuropsihica de 3 la suta pentru fiecare transa de vechime, precum si de indemnizatie de dirigentie de 10 la suta. Cei care isi desfasoara activitatea in mediul rural, in functie de cat de izolata, de greu accesibila este zona, au dreptul la un spor de 5-80 la suta. La randul lor cadrele care detin functii de conducere au, in plus, o indemnizatie intre 20 si 40 la suta.Elena Tintaru, Lili Adochitei

Traversarea prin locuri nepermise sau fara o asigurare temeinica s-a dovedit a fi principala cauza generatoare a evenimentelor rutiere grave. Numai intr-o singura zi, la Politia Rutiera s-au inregistrat 7 accidente grave, in urma carora 6 persoane si-au pierdut viata, prin nerespectarea regulilor de circulatie.

Evenimentele au avut loc an localitatile Margineni, Dofteana, Hemeiusi, Onesti, Faraoani, Urechesti si Luncani. La ora 06.40, pe Calea Brasovului din Onesti, Ionel L., de 53 de ani, aflat la volanul unei Dacia 1310, l-a accidentat mortal pe Ionel B., de 62 de ani, care se deplasa pe acostament, s-a dezechilibrat si a cazut pe carosabil. Un aclt accident mortal s-a inregistrat in Faraoani, la ora 17.50. Bernadin D., de 41 de ani, aflat pe bicicleta, nu s-a asigurat in deplasarea sa, s-a dezechilibrat si el intr-o curba, a cazut intr-un sant si s-a izbit cu capul direct de beton. A murit pe loc. La ora 19.05, un alt eveniment rutier grav s-a produs in localitatea Luncani. Ciprian I., de 24 de ani, care conducea un BMW, l-a lovit in plin pe Ioan R. (55 de ani) care se angajase in traversarea strazii prin loc nepermis si fara sa se asigure. Victima a decedat. Si in Dofteana, la ora 22.30, Gheorghe H. (48 de ani) si-a pierdut viata dupa ce a fost accidentat de Constantin R., de 29 de ani, soferul unui Volkswagen. Pietonul, barbatul de 48 de ani, nu s-a asigurat in traversarea strazii. La aceeasi ora, 22.30, in localitatea Hemeiusi, Loredana T., de 30 de ani, aflata la volanul unui Matiz, l-a accidentat mortal pe Vasile P. (49 de ani), un pieton care traversa soseaua aiurea. Pe DN 2 G, pe drumul Moinesti si Comanesti, in localitatea Margineni, un alt eveniment rutier a fost inregistrat la ora 12.45. Dan P., conducatorul unui autoturism Hyunday, s-a angajat intr-o depasire neregulamentara si a intrat in coliziune cu un taxi Renault, condus de Arsenie N., de 58 de ani. In urma accidentului au fost raniti ambii soferi, dar si doua femei, Maria P. (73 de ani) si Ecaterina M. (72 de ani), ambele pasagere in taxi. Din fericire, niciuna din cele patru victime nu a murit. Ele se afla acum internate in spital, dar starea lor este stabila. Nu acelasi noroc l-a avut si Gheorghe T. (32 de ani), pasager intr-un microbuz Iveco. In comuna Urechesti, Ionut T., din Vrancea, soferul microbuzului, nu s-a asigurat in momentul in care a intrat in depasire, a pierdut controlul autovehiculului, s-a izbit intr-un copac si apoi s-a rasturnat in sant. A murit pe loc unul dintre pasageri, respectiv tanarul de 32 de ani.

Recomandari pentru soferi

Politia Rutiera le reaminteste conducatorilor auto ca in conditiile unui carosabil umed, acoperit cu polei, gheata, zapada batatorita, mazga sau piatra cubica umeda sa adopte o maniera calma de pilotare, evitand bruscarea comenzilor vehiculului. Este absolut necesar sa se ruleze cu viteza redusa, adaptata permanent conditiilor de drum, sa se efectueze fiecare manevra numai dupa o temeinica asigurare si sa se evite, pe cat posibil, efectuarea manevrelor de depasire, care se dovedesc extrem de periculoase. In situatia in care vizibilitatea in oglinzile autovehiculului este redusa, folosirea luminilor de catre ceilalti soferi reduce riscul producerii unor accidente cauzate de neasigurarea la schimbarea directiei de mers. De aceea, politistii rutieri recomanda ca luminile de intalnire ale autovehiculelor sa fie aprinse ziua pe toate categoriile de drumuri, nu doar pe cele pe care exista obligativitatea instituita prin lege. Atentie deosebita necesita si sistemul de ventilatie-dezaburire a parbrizului si lunetei masinii, care trebuie sa functioneze impecabil. Un alt fenomen cu care soferii se pot confrunta in aceste zile este ceata. Amintim faptul ca toti conducatorii auto sunt obligati, prin lege, ca in asemenea conditii sa utilizeze luminile de intalnire si de ceata (daca prin constructie autovehiculul este prevazut si cu proiectoare de ceata).
Restrictii de viteza

Tot Politia Rutiera aminteste de obligatia conducatorilor de vehicule sa circule cu o viteza care sa nu depaseasca 30 de km/h in localitati sau 50 de km/h in afara localitatilor, cand ceata reduce vizibilitatea sub 100 de metri. Aceasta viteza permite oprirea in conditii de siguranta, atunci cand apare o situatie de pericol. De asemenea, pentru un plus de siguranta, se impune si marirea distantei in mers intre vehicule. Nu an ultimul rand, conducatorii auto incepatori sunt rugati sa evite, pe cat posibil, conducerea autovehiculului in conditii de drum alunecos, pe timp de noapte sau pe distante mari, data fiind experienta redusa si riscul implicarii in evenimente rutiere nedorite. De asemenea, daca au mai putin de un an de practica, viteza maxima admisa in afara localitatilor este cu 20 km/h mai mica, fata de limita normala. Roxana Neagu

Sambata, 22 noiembrie, in comuna Pargaresti administratia publica locala a organizat, incepand cu ora 13.00, o inedita premiere a cuplurilor care au implinit anul acesta 50 de ani de la casatorie. „Nunta de aur” a reunit personalitati de marca ale judetului, dar si din zonele invecinate. Au fost prezenti Dragos Benea, presedintele Consiliului Judetean, senatorul PSD Catalin Mardare, viceprimarul orasului statiune Targu Ocna, Costache Nutu, primarul comunei Barsanesti, Mihai Coman, si conducerea administratiei locale gazda. Sala caminului cultural s-a dovedit a fi neincapatoare in fata numarului mare de varstnici si tineri prezenti la eveniment. Un numar record de familii, 57, au fost felicitate de catre primarul Marius Gheorghita, pentru modelul demn de urmat pe care l-au oferit de atatia ani de zile. Felicitari adresate celor care timp de 50 de ani au fost impreuna, la bine si la rau, le-a adresat si directorul Scolii Pargaresti, prof. Ana Tudor. „Meritati, cu prisosinta, respectul si admiratia noastra ca ati reusit sa razbiti prin furtuna atator decenii de viata. Ati strabatut etape intregi din istoria tarii noastre, ati crescut copii, nepoti si stranepoti fiind un exemplu de statornicie, sunteti pentru noi adevarate exemple, demne de urmat”, le-a spus senatorul Catalin Mardare celor prezenti. Dragos Benea le-a dat celor prezenti o veste buna: „Din punctul meu de vedere astfel de momente ar trebui sa fie mai dese in judetul Bacau. In alta ordine de idei, trebuie sa va spun ca eu sunt vinovat de faptul ca, timp de patru ani de zile, drumul ce leaga Pargarestiul de comuna Oituz si Targu Ocna nu a fost facut. Dar cum acest moment e unul de sarbatoare vreau sa va dau o veste buna, ca in primavara anului urmator incep lucrarile de asfaltare la acest drum. Deci eu voi de asfaltarea caii de acces.” In acorduri muzicale, cele 57 de cupluri au primit din partea primarul Pargarestiului, Marius Gheorghita, diplome de felicitare, flori si un premiu in bani in valoare de 300 de lei.Dana Lungu

Prima zapada din acest an i-a gasit pregatiti pe primari si membrii Comitetului Judetean pentru Situatii de Urgenta (CJSU). aNoi am lansat de vineri avertizari catre toate primariile, a declarat prefectul Claudiu Serban. Din fericire, nu a nins mult, asa ca nu au fost probleme in judet. Avem avertizare de cod galben pana luni, la ora 18″. Meteorologii au anuntat, inca de marti, ca weekend-ul va aduce prima zapada, asa incat autoritatile nu au fost luate prin surprindere. Edilii din mediul rural au iesit ain trafic”, sambata si duminica, sa vada cum se circula. aE bine. A nins putin si nu a fost necesara interventia utilajelor”, a declarat, ieri, Ioan Motoc, primarul din Pancesti. Edilii sustin ca si-au verificat utilajele si au facut stoc de combustibil. aLa noi e un pic de polei, insa DJ 116 e drum de categoria a IV-a si suntem mai la urma. Am vorbit la SPJD si vor trimite o masina azi. Daca va fi nevoie, avem utilaje, o vola, un exfron… De acum luna m-am pregatit cu materiale antiderapante, inainte de rectificare. Iarna nu te intreaba daca ai bani”, afirma Mihai Coman, primar in Barsanesti. aVa fi o iarna normala, chiar secetoasa, urmata de un an secetos, a declarat Dumitru Nada, CJSU. Noi am obligat primariile sa ne trimita o informare. Unele au incheiat contracte cu firme specializate, altele au unul-doua tractoare cu lama si vor face singuri deszapezirea”. Nici pe drumurile administrate de CJ nu au fost probleme. De altfel, Planul operativ de actiune pentru combaterea inzapezirii, poleiului si a ghetii in iarna 2008-2009 a fost aprobat in sedinta din septembrie. Din Comandamentul judetean care raspunde de realizarea masurilor fac parte Dragos Benea, presedintele CJ, Valentin Palea, directorul SPJD, si sase inspectori. Planul stabileste sectoarele DJ pe care se va actiona, grupate in 5 baze de deszapezire, punctele de informare si cantitatile de balast, sare si nisip necesare. Sunt precizate, de asemenea, nivelul de interventie, in functie de importanta DJ, si sectoarele de drum care vor fi dotate cu panouri parazapezi. Desi in sedinta CJ a fost criticat faptul ca s-a intocmit un singur caiet de sarcini, ceea ce insemna ca o firma va asigura deszapezirea in tot judetul, proiectul a fost aprobat. Firma care a castigat licitatia este Tehnostrade SRL. Vineri, Valentin Palea, directorul SPJD Bacau, afirma ca nu-si face probleme cu privire la prognozata ninsoare. aAm ridicat stacheta fata de iarna trecuta si am intocmit un caiet de sarcini mai complex. Nu am vrut sa ne facem de rusine”, a declarat el. Iarna, insa, abia a inceput. Vom vedea daca si firma si-a propus asa ceva.
(Silvia P.)

Vineri, 21 noiembrie 2008, s-a desfasurat activitatea Cercului Pedagogic al invatatorilor din Centrul metodic nr. 3. Invatatorii de la Scoala aSpiru Haret”, Bacau au initiat proiectul aIdealul educational-prioritate comuna a scolii rurale si urbane&quot. Activitatea cercului cu aceasta tema s-a desfasurat sub forma de excursie in parteneriat cu scolile din Bistrita, Cracaoani, Petricani, Liceul particular aAurora Ouatu&quot din judetul Neamt. In traseu au fost vizitate Manastirea Bistrita, Statiunea Baltatesti, Manastirea Varatec si Muzeul aNicolae Popa” din Tarpesti, Neamt. Invatatorii Catalina Jarcuta, Lucia si Constantin Stacescu, Domnica Nechifor, Alina Ifrim au demonstrat ca omul sfinteste locul, daca are pasiune, dragoste pentru copii, har de adevarat dascal, ospitalitate desavarsita. Scoala din Bistrita, proaspat renovata, ofera elevilor conditii exceptionale de lucru: mobilier nou si modern, laptop-uri pentru fiecare scolar si prescolar, table interactive, dormitoare, bucatarie si sala de mese pentru cei de la program prelungit. Aici, finalitatile scolii romanesti se realizeaza prin strategii si tehnici moderne de instruire si educare, sustinute de stiintele educatiei si practica scolara, conform obiectivelor fiecarui nivel de invatamant. Liceul particular aAurora Ouatu” din Piatra Neamt pune la dispozitia elevilor spatii dotate cu material didactic performant. La o clasa invata 7-15 elevi cu program de la 8:00-18:00 constand in activitati didactice, meditatii, activitati extrascolare. Pretul suportat de fiecare parinte este de 120 euro, asigurand astfel copiilor siguranta, educatie de calitate, petrecerea timpului liber, comunicare si socializare. Idealul educational al scolii consta in dezvoltarea libera, integrala si armonioasa a individualitatii umane, in formarea personalitatii autonome si creative. In curtea Muzeului aNicolae Popa”, elevii scolii din Petricani, niste eroi de clasa a II-a, se luptau cu cei ce distrug planeta. Costumati in tinute confectionate din materiale reciclabile, ei ne-au rugat sa fim mesagerii pamantului suferind si ai lor, catre elevii nostri si ceilalti oameni. Alti elevi, membri ai asociatiei culturale conduse de catre venerabilul colectionar Nicolae Popa, de 90 ani, ne-au incantat cu jocul caprei si al ursilor. Invatatorii prezenti impreuna cu domnul Ioan Surdu, inspector la invatamantul primar la ISJ Bacau, placut impresionati, au constatat ca, peste tot, la oras sau la sat, idealul educational reprezinta o prioritate comuna. Invatatoarele Aristita Sova, Clemansa Mauca, Monalisa Gavrilut au incins atmosfera, au vorbit despre importanta locurilor vizitate, au raspuns intrebarilor puse. Consideram ca li s-a oferit colegilor invatatori un alt mod de organizare a unui cerc pedagogic.
Multumim colegilor nemteni care au fost gazde exceptionale si dorim ca in fiecare scoala bacauana sa crestem elevi adevarati.
A consemnat Clemansa Mauca,
invatatoare la Scoala cu Clasele I-VIII aSpiru Haret”, Bacau
Clemansa Mauca

Scandal de la cele sfinte

O troita ridicata de autoritatile locale in satul Schineni din comuna Sascut a fost motivul unui scandal de proportii, chiar in preajma sfintirii crucii. Troita a fost montata in fata casei lui Petache Moise, fara acordul acestuia. El sustine ca vrea sa-si modifice contructia iar troita ii impiedica accesul in curte.

Nervi, scandal si injuraturi pentru o troita. In zi de sarbatoare, duminica, si in fata unei cruci ce urma sa fie sfintita, oamenii din satul Schineni, comuna Sascut, au iscat un conflict de proportii. Motivul? Petrache Moise, proprietarul unei case din zona, a fost la un pas sa boicoteze slujba de sfintire a unei troite, care a fost montata chiar in fata gardului sau. Barbatul sustine ca intentioneaza sa-si modifice casa, iar crucea, asa cum este amplasata acum, i-ar ingradi accesul in curte. „Constructia troitei a inceput in urma cu 10 zile, ne-a declarat Petrache Moise. Am venit aici imediat de cum s-a turnat fundatia. Eu am facut un nou proiect pe aceasta casa, pe care am mostenit-o de la parinti, si in locul in care este acum troita intentionez sa-mi fac intrarea in curte si un garaj. Am vrut sa iau legatura cu primarul din comuna, care a dat aceasta autorizatie, dar mi-a inchis telefonul in nas. Am reusit sa vorbesc doar cu viceprimarul, care mi-a spus ca nu cunoaste situatia din teren, dar ca o sa verifice si o sa rezolve problema. Nu a fost asa. Acum m-am trezit cu troita in poarta. Eu sunt de acord ca aceasta troita sa ramana aici, doar sa fie mutata 5 metri mai inspre cotul casei, sa pot sa-mi incep si eu lucrarea si sa am intrare in curte.” Omul spune ca a cheltuit aproape 50 de milioane de lei vechi pentru a-si face proiectul noii case ce urmeaza sa se ridice in zona. Constructia troitei i-a dat insa peste cap toate planurile. Chiar daca incearca sa-si faca dreptate, oamenii din sat sunt impotriva mutarii crucii.

„Sa moara si capra vecinului”

La auzul ca troita ar putea fi mutata, chiar si cu 5 metri mai incolo, satenii au sarit la gatul lui Moise si i-au cerut socoteala. „Tu nu esti de pe aici, noi vrem cruce in sat si o s-o avem. Cine te crezi tu sa ceri mutarea lui?”, au strigat oamenii in mijlocul drumului. Scandalul a fost la un pas sa degenereze. „Nu e normal sa fie mutata. Sa o lasam unde a dat-o Dumnezeu. Noi nu avem troita in sat. Lasa sa fie o cruce aici”, a tipat la el si Elena Tabacaru. Petrache Moise parea a fi singur impotriva tuturor. El sustine ca toti sunt potrivnici si au mers pe principiul „sa moara si capra vecinului” pe motiv ca a avut pamant de vanzare in sat, dar nu a vrut sa-l dea oricui. „De aici mi se trage mie totul, a mai adaugat Petrache Moise. Nu ma vreti aici in sat cu voi! Si ati crezut ca asa, cu o troita, o sa mi-o coaceti. O sa-mi caut dreptatea si in instanta, ca eu am venit aici cu ganduri bune, nu ca sa va razbunati voi pe mine.” Si Maria Heltianu, vecina de peste drum, era impotriva lui Moise. „Eu daca as fi avut putere as mai fi ridicat o cruce aici. Ce e mai sfant ca aceasta cruce? Nu am nimic cu nimeni, dar nu pot fi impotriva lui Dumnezeu.” Oamenii il acuzau pe Petrache Moise ca a vrut sa-si modifice cum vrea el casa si nu a tinut cont de faptul ca locul in care s-a ridicat troita este de fapt domeniu public. „Nu e locul lui acolo, de ce atata scandal?, se intreba dintr-un scaun cu rotile si Ioan Heltianu. Asta e putere dumnezeiasca, nu ne putem bate asa joc de ea. Cum sa muti o troita? E pacat. Si apoi e montata pe pamantul Consiliului local, nu pe al lui. Ce, e un scaun sa-l muti de ici-colo?”

Troita electorala?

Satenii spun ca troita s-a ridicat la rugamintea lor. Primarul, Cristinel Bostan, le-a ascultat doleantele, dar nu a tinut cont si de parerea proprietarului. „Nu stiam de existenta acestui proiect al domnului Petrache Moise, ne-a declarat. Nu a fost timp, am ridicat aceasta troita in timp record. In toata comuna am facut acum astfel de troite. Nu prea a fost timp.” Timp pentru ce? Raspunsul nu a venit. Dar in schimb a venit imediat o delegatie galbena, de sustinere. Chiar inainte de sfintirea crucii primarul Bostan a aflat ca presa se intereseaza de aceasta troita si de scandalul care a fost iscat asa ca si-a facut instantaneu simtita prezenta in zona. Insotit, cum era de asteptat, si de un alai PNL, care sustinea candidatul la Camera Deputatilor pe colegiul din Sascut, prezent si el, bineinteles, la slujba sfintire. Bostan a negat faptul ca proprietarul a incercat sa ia legatura cu el, a declarat ca habar nu avea de faptul ca omul intentiona sa-si construiasca o poarta in acel loc, insa l-a asigurat ca tocmai in primavara cand va incepe constructia va muta troita. Asta asa, doar ca sa dea bine in fata celor care l-au ales si care acum trebuie sa-si dea din nou votul. In ciuda scandalului iscat, troita a fost sfintita in prezenta satenilor. Dar si a delegatiei imbracata in zeci de geci groase galbene, cu insemnele PNL. Prea multe parca, pentru un astfel de eveniment, care ar fi trebuit sa ramana doar al micii comunitati din Schineni. Roxana Neagu

,,Cand voi fi mare… am sa devin medic.”
,,Cand voi fi mare… am sa devin capitan de vas.”
Cate idealuri nu am auzit si nascocit atunci cand eram mici… Chiar si numai pentru o zi, ne atransformam” in profesori, actori, moderatori tv etc. Lumea era a noastra si puteam ajunge ce si unde doream, ne puteam crea propria viata, propriul destin, fara a suporta criticile pline de sine ale celor din jur, fara a baga de seama imperfectiunile unei lumi in care tocmai ne facem intrarea: alumea adultilor”. Am renuntat de mult la jocul cu papusi, cand ne exersam talentul de doctori sau la tocurile mamei, cand imitam modelele unor case de moda. Timpul a trecut si, desi constienti de ireversibilitatea sa, nimeni nu a incetat sa viseze, sa aiba propria lume.
Adesea ne este adresata intrebarea: aCe vrei sa devii cand vei fi mare?” sau aCe facultate vei urma dupa absolvirea liceului?”, fiind constransi sa dam un raspuns fugitiv, doar pentru a astraluci” in ochii persoanelor care ne intreaba.
,,-La Stiinte Economice.
– Iti place Economia? Vrei sa ajungi economist, manager?
– Nu, dar stiu ca aceasta este dorinta parintilor mei si nu vreau sa-i dezamagesc.
– Eu vreau sa urmez Facultatea de Inginerie Chimica.
– Te pricepi la chimie? Ce vei face mai departe?
– Habar nu am. Se intra pe baza de dosar si stiu ca acolo am sanse.”
Oare noi ce vrem s-ajungem cand vom fi mari? Tu, ce vrei sa devii? Dupa ce te ghidezi? Care sunt idealurile tale?
Un raspuns concret nu ar fi in stare nimeni sa ni-l ofere, doar raspunsuri ezitante sau mincinoase, obligati sa le formulam ori de cate ori este nevoie.
Adolescenta este perioada cea mai dificila a vietii, pe care toti trebuie sa o traversam si sa o depasim onorabil, deschisi catre noi orizonturi, stapani pe propriile vointe, independenti, fara a regreta vreun moment, spunand doar:,,Ce a fost a fost, dar ce va fi EU decid!”
Varsta adolescentei este perioada din viata in care pe cat de multe vor altii de la tine, pe atat de putine poti oferi. Este varsta la care poti dezamagi sau poti sa fii dezamagit cel mai mult, dar totodata si varsta la care ne maturizam, la care incepem sa luam decizii in numele nostru. Adevarul, dureros ce-i drept, este ca cei mai multi dintre noi nu-si cunosc defectele si calitatile, punctele slabe si punctele forte, ajungand ca in momentul absolvirii liceului sa nu mai stie ce vor sa urmeze in viata, fiind fie indrumati gresit, fie obligati de catre parinti, rude sau prieteni.
Intoarce-te in timp cu 8-10 ani si adu-ti aminte care erau aspiratiile tale… aspiratiile unui copil, care poarta amprenta sinceritatii. Alege ce vrei sa devii: ceea ce ti-ai dorit mereu sau ceea ce doresc altii?
Deci: aCe vrei sa devii cand vei fi mare?”

ENACHI BRINDUSA-IOANA Cls.a IX a C

Angajatii ar putea sa beneficieze, pe langa tichtele de masa, si de tichete de vacanta. Aceasta este intentia unui proiect de ordonanta de urgenta promovat de Ministerul pentru IMM, Comert, Turism si Profesii Liberale, ce ar putea intra in vigoare la inceputul lui 2009.
Acordarea tichetelor de vacanta nu va fi obligatorie pentru angajatori, ci optionala, iar de acestea vor putea beneficia doar angajatii cu cel putin 6 luni vechime in societatea/institutia unde au cartea de munca. Folosirea tichetelor de vacanta este tentanta pentru angajatori, pe motiv ca ofera o serie de deduceri fiscale. In proiectul de ordonanta este specificat ca valoarea unui astfel de tichet nu poate depasi 10% din cuantumul salariului minim brut pe tara. Sumele aferente tichetelor acordate de angajatori vor fi deductibile la calculul impozitului pe profit, in limita a sase salarii minime pe economie, pentru fiecare angajat, intr-un an calendaristic. Si angajatul poate sta linistit, deoarece pentru beneficiile rezultate din acordarea tichetelor de vacanta va fi scutit la plata impozitului pe profit si a asigurarilor sociale pentru contravaloarea tichetelor de vacanta.

Sustinerea turismului romanesc

Proiectul de ordonanta vine si ca o sustinere a turismului romanesc, pentru ca aceste tichete de vacanta vor putea fi utilizate pentru achizitionarea de servicii turistice exclusiv pe teritoriul Romaniei. Autoritatea Publica Centrala pentru Turism este institutia care va selectiona agentiile de turism si societatile ce ofera servicii turistice pentru intrarea in acest program. In plus, toate platile vor fi efectuate doar prin intermediul societatilor bancare. Judetul Bacau are cateva puncte forte in ceea ce priveste turismul, prin urmare in mod sigur o serie de agenti de profil, atat din domeniul turismului rural cat si al celui hotelier vor intra in amplul program initiat de Ministerul pentru IMM, Comert, Turism si Profesii Liberale. Intrarea in vigoare a noii ordonante este prevazuta pentru 1 ianuarie 2009. Emilian Berceanua

Platile preferentiale au dus
la datorii de miliarde catre CET

O practica frecventa si neortodoxa a asociatiilor de proprietari a aparut negru pe alb in aceasta toamna, cu ocazia demersurilor pentru incheierea conventiilor cu furnizorul de agent termic. Este vorba despre plata preferentiala a furnizorilor de utilitati. Incasarile de la locatari sunt distribuite in ordinea prioritatilor stabilite de administrator sau de comitetul de conducere al asociatiei. In loc sa fie dirijati spre furnizori proportional cu valoarea facturilor primite de la acestia, banii ajung la societatile care ameninta cu sistarea furnizarii.

Cu ocazia demersurilor pentru incheierea conventiilor dintre consumatori si CET, administratorii asociatiilor de proprietari au observat ca nu apica” deloc pe cifrele de la furnizor. Asociatiilor li s-a cerut sa prezinte un tabel cu consumatorii ramasi in sistemul centralizat de incalzire, dar si debitele pe care acestia le au la CET. Aceasta, deoarece, conform unei hotarari a Consiliului Local Bacau, asociatiile urmau sa dse angajeze ca vor achita debitele in trei luni de la data incheierii conventiilor. In mai putin de 10 asociatii din 200 valoarea debitelor corespunde cu cea din scriptele de la CET. aAsociatiile au facut plati la ceilalti furnizori din banii pe care locatarii i-au platit pentru caldura si apa calda primite de la CET, a explicat Vasile Dragusanu, directorul societatii. Daca un locatar isi plateste intretinerea intr-o luna, banii sai ar trebui sa ajunga la toti furnizorii de utilitati. Nu este corect sa fie lasat mereu la urma CET-ul. Nu putem suporta la nesfarsit neputinta de plata a populatiei”. Sunt peste doi ani de cand conducerea CET atrage atentia asupra platilor preferentiale si a modului in care se incalca Legea asociatiilor de proprietari, dar nu s-a schimbat nimic. Situatia este cunoscuta si acceptata de ani de zile. Acum, s-a intors chiar imnpotriva asociatiilor de proprietari. Cele care au dorit sa-i apredea” pe consmatori la CET, s-au vazut in imposibilitatea de a pune semnul egal dintre debitul cu care sunt inregistrate la furnizor si cel care apare in fisele locatarilor.

Frica plateste factura

De cealalta parte, presedintii si administratorii asociatiilor de proprietari au o justificare pentru discriminarea furnizorilor. aDaca nu platim apa rece, RAGC o opreste imediat, a declarat Vanone Gabara, presedintele Asociatiei de proprietari 91. La fel se intampla si cu gazele. CET-ul este suparat pe noi fiindca platim intai ceilalti furnizori, dar daca-i lasam pe oameni fara apa rece si gaze ne sar in cap”. In timp ce la CET se inregistreaza restante de miliarde cu o vechime de peste 3 ani, RAGC sisteaza apa chira si pentru un debit de cativa lei. Platile catre CET sunt afectate, in mare parte, si de locatarii care si-au debransat apartamentele de la sistemul centralizat. Multi dintre acestia trec pe la casieria asociatiei o data la cateva luni sau la un an. Cota care le revine din cheltuielile comune ale asociatiei este acoperita din platile celorlalti locatari. Astfel, banii care ar trebui sa ajunga la CET asigura plata salariilor din asociatii si a impozitelor. Daca mai adaugam si depapidarile din asociatii, datoria de peste 130 de miliarde catre CET se justifica perfect.
Doina Mincu

Doar o saptamana ne mai desparte de ziua in care vom introduce votul pentru a ne alege reprezentantii pe colegii la Camera Deputatilor si Senat. In aceste zile, Prefectura Bacau si BEC 4 fac ultimele instruiri privind transportul buletinelor, pastrarea lor in siguranta si procesul de votare din 30 noiembrie. Ultimele buletine, capsate si impachetate, au fost transportate, joi, la sediul Jandarmeriei Bacau, unde sunt depozitate pana pe 29 noiembrie. Un pachet are 500 de buletine, cu delimitare la fiecare 100 de bucati. In total, in judetul Bacau au fost tiparite 1.320.000 buletine, cate 660.000 pentru fiecare camera a Parlamentului. Pasul urmator, care ii umple de griji pe oficiali, e distribuirea lor. Ieri, Gh. Hura, subprefectul judetului, i-a convocat pe cei 39 de angajati ai Prefecturii, CJ si Serviciului de Pasapoarte, care vor raspunde cu capul de transportarea si predarea buletinelor catre presedintii sectiior de votare. Actiunea va avea loc sambata. Tot ei vor distribui si materialele: tus, tusiere, dosare, hartie, stampile de vot, stampile de control, timbre autocolante. „Luni va incepe, de asemenea, instruirea presedintilor si loctiitorilor sectiilor de votare, pe zone, in trei centre: Onesti, Moinesti si Bacau, arata subprefectul Gh. Hura. Eu le voi prezenta chestiunile organizatorice, de la intocmirea statelor de plata pana la numararea si predarea buletinelor la Tribunal, reprezentantii BEC ii vor instrui cu privire la ce se va intampla in ziua votarii, iar cei ai Directiei de Statistica le vor da informatii legate de intocmirea proceselor verbale”. Distribuirea buletinelor se va face pe 29 noiembrie. Fiecare dintre cei 39 de angajati instruiti ieri va raspunde de un traseu, mai exact de transportul si distribuirea buletinelor la sectiile de votare de pe un anumit traseu. „Au fost organizate 22 de trasee in judet si 17 in municipiul Bacau. Sambata, la ora 11.30, se va pleca in judet, iar la ora 14 va incepe distribuirea pe traseele din municipiul Bacau”, declara Gh. Hura. Presedintii si loctiitorii sectiilor de votare vor astepta la primarii, vor prelua sub semnatura buletinele si le vor duce la sectie, insotiti de politisti. Sectia va fi incuiata si pazita pana duminica, la ora 6, cand presedintii trebuie sa se prezinte la sectie. La ora 7, va incepe votarea.

(Silvia P.)

Centrul Regional de Prevenire, Evaluare si Consiliere Antidrog, in parteneriat cu Prefectura Bacau, CJ, ISJ, Spitalul TBC si Consiliul judetean al Elevilor a lansat proiectul „Pauza fara fumat”, editia a II-a. Scopul lui este formarea unor deprinderi de viata sanaoasa pentru elevii si profesorii bacauani. Ei vor fi informati asupra efectelor negative pe care le are consumul de tutun si asupra posibilitator de recuperare in vederea renuntarii la fumat prin intalniri cu specialistii in domeniu. De asemenea, isi vor insusi si accepta regula de a nu fuma intr-o pauza pe zi. Vor avea loc activitati preventive, de informare si mediatizare a proiectului an aSaptamana antifumat”, organizata an fiecare liceu participant. Carmen Cioltan, director Cancelaria Prefectului, a declarat ca Prefectura s-a implicat permanent in viata comunitatii, initiind proiecte sau sprijinindu-le pe cele demarate de ONG-uri si institutii. „Diseminam informatii, asiguram mediatizarea proiectului, ii urmarim evolutia si, mai ales, suntem un catalizator al factorilor implicati, declara ea. Desi exista legislatie care interzice fumatul an spatiile publice, spre deosebire de alte state ale UE, an Romania se respecta mai putin si ne confruntam cu o problema de atitudine morala si civica”. Toti partenerii proiectului „Pauza fara fumat” vor face cunoscute riscurile legate de fumat, remediile, precum si alternativele care pot umple viata fumatorilor in minutele pe care le castiga renuntand la tigara. Premiile de recunoastere a castigatorilor vor fi acordate pe 31 mai 2009, de Ziua mondiala fara tutun. Silvia Patrascanu

Din 2006 pana acum, aproape 400 de pensionari s-au adresat instantei, nemultumiti de recalcularea pensiei. In niciun dosar solutionat nu s-a dat castig de cauza pensionarului. Alti opt pensionari cu adeverinte de grupa superioara de munca au obtinut decizie favorabila. Acum ei vor primi bani mai multi la pensie.

La aproape trei ani de la incheierea ultimei etape de recalculare (evaluare) a pensiilor, instantele de judecata continua sa fie asaltate de plangeri din partea unor persoane in varsta, nemultumite de suma primita in plus. In ce priveste acordarea drepturilor conferite de legile speciale (indemnizatia pentru deportati, efectuarea stagiului militar la detasamente de munca ori ajutorul de sot supravietuitor), numai 12 persoane au contestat decizia Casei Judetene de Pensii (CJP) Bacau. In schimb, cuantumul pensiei, stabilit dupa recalculare, a fost reclamat de sute de batrani. aMai avem in instanta 380 de dosare si toate sunt pe evaluarea pensiilor si modificarea drepturilor, ne-a spus Liviu Cretu, directorul CJP Bacau. Marea majoritate contesta cuantumul pensiei previzionand un calcul gresit al acesteia”. Conducerea CJP Bacau sustine ca in niciun dosar care se refera la recalcularea pensiei si solutionat, instanta nu le-a dat castig de cauza reclamantilor. Dar in opt dosare CJP a pierdut. Este vorba despre plangeri cu privire la faptul ca pensionarilor in cauza nu le-au fost luate in calcul ca in anumite perioade au lucrat in grupe superioare de munca. Concret, persoane cu diverse meserii ce puteau fi asimilate altora care erau incadrate in grupa I si/sau a II-a de munca au solicitat ca si lor sa li se recunoasca acest lucru. aCum in aceasta situatie se poate interpreta legea, instanta le-a dat lor castig de cauza, mai afirma directorul CJP Bacau. Ne obliga ca persoanei respective sa-i luam in calcul adeverinta in care se preciza ca a desfasurat o activitate similara altora incadrate de lege in grupe superioare de munca”.

Bani mai multi, in urma actiunii judecatoresti

Pana acum, luarea in calcul a adeverintelor de grupe superioare de munca insemna doar reducerea varstei de pensionare cu un anumit numar de ani. Din octombrie 2008 si mai ales de la 1 ianuarie 2009, vechimea realizata in grupa I si/sau a II-a de munca inseamna, insa, si bani mai multi la pensie. Astfel, din ianuarie, pentru cei care au acumulat vechime in grupa I punctajul de pensie pentru fiecare an va creste cu 50 la suta. Cei care au muncit in grupa a II-a vor beneficia de o crestere cu 25 la suta a punctajului anual, pentru perioada cat au lucrat in conditii deosebite. Masura va fi aplicata in toate cazurile, chiar daca un pensionar are doar o luna vechime in grupa superioara de munca, astfel ca peste 74.000 de persoane vor beneficia de ea de la 1 ianuarie 2009. Dar peste 10.500 de pensionari dintre cei 74.000 beneficiaza inca de luna trecuta (octombrie) de o alta majorare a pensiei tot ca urmare a faptului ca au lucrat in grupa superioara de munca. Potrivit Ordonantei de Urgenta 100/2008, pensionarilor care au peste cinci ani vechime in conditii grele li se acorda o majorare de 0,50 la suta, respectiv 0,25 la suta, a punctajului pentru fiecare an de spor dat la perioada realizata in grupa superioara de munca. aPrin urmare, si in cele opt cazuri va trebui acum sa recalculam cuantumul pensiei in functie de adeverintele de grupa superioara de munca”, a conchis directorul CJP Bacau. Castigul pecuniar de aceasta data, cu siguranta, le va da curaj acum si mai multor pensionari sa recurga la instanta.

Elena Tintaru

La targul pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii gazduit de Sala Olimpica de Atletism exista si un stand inedit, al Institutului Genetica si Fiziologie din cadrul Academiei de Stiinte din Republica Moldova. Reprezentantul institutului este prof. acad. Dr. Valentin Celac, seful laboratorului de genetica si ameliorare a culturilor leguminoase. Academicianul din Moldova a venit la Bacau cu o serie de realizari de exceptie ale laboratorului pe care il conduce, si anume cu noi soiuri de legume, mult mai rezistente, in cazul carora nu s-a operat absolut nicio modificare genetica.

In plina criza economica, savantii din Republica Moldova vin cu solutii pentru a combate eventualele crize de alimente. Legume rezistente, care necesita o ingrijire minima si al caror continut proteic este mult mai ridicat decat al chimicalelor pe care le importam de peste tot. aSunt soiuri perfectionate pe parcursul a ani intregi de incrucisari si ameliorari”, ne-a declarat prof.acad.dr. Valentin Celac. Pentru mai bine de 30 dintre aceste noi plante s-au obtinut brevete de inventie, iar cultivarea si prepararea lor se practica deja la scara larga. Fapt demonstrat si de conservele ecologice aflate in standul Institutului de Genetica si Fiziologie. „Am vazut recent o parada a celor mai varstnici oameni din China. Mii de oameni prezenti acolo aveau peste 100 de ani. Se ajunge la aceste varste datorita unei alimentatii echilibrate, in care predomina legumele. Este vorba de naut, soia, bob, legume de care in Europa s-a uitat dar care au o valoare mult mai mare decat carnea. De exemplu, un kilogram de naut are de doua ori mai multe proteine decat un kilogram de carne.” Pe langa legumele enumerate mai sus, savantii din Republica Moldova se lauda cu noi soiuri de arahide, fasolita, linte. Toate adaptate la vremea din ce in ce mai arida si la solul din ce in ce mai sarac.
Sanse pentru agricultura

Problemele agriculturii nu mai constituie de mult o noutate. Productia, buna sau rea, este extrem de costisitoare, iar agricultorii de cele mai multe ori nu reusesc recuperarea investitiilor. In acest context, savantii din Republica Moldova propun o alternativa, cea a cultivarii unor legume putin pretentioase, dar extrem de hranitoare, ce nu au avut parte de modificari genetice. „O solutie ar fi sa investeasca bani cineva din Romania in culturile din Republica Moldova, si sa se importe produsele gata preparate”, este de parere prof.acad.dr. Valentin Celac. Variante se pot gasi. Trebuie ceva initiativa si viziune de viitor, capitole la care, insa, nu se prea axceleaza, pe nici unul dintre malurile Prutului.Emilian Berceanu

In Buhusi, fatadele multor blocuri arata ca dupa bombardament. in multe situatii, fatada imobilelor nu mai are zugraveli sau tencuiala. Pentru ca nu exista asociatii de proprietari, reabilitarea fatadelor este realizata de catre cei putini interesati, dupa pohta inimii. In urma cu peste un an, Primaria Buhusi a incurajat reabilitarea fatadelor, promitand schela si forta de munca. Locatarii trebuiau sa asigure doar materialele necesare reabilitarii. Minunea n-a trait decat foarte putin. Aglomerati de solicitari, probabil, edilii nu si-au mai putut onora promisiunile. Chiar noi am intervenit, la cererea locatarilor, si am fost tratati cu refuz diplomatic. In aceasta situatie, unii locatari au angajat firme pentru realizarea reabilitarii. Cei mai multi au angajat insa lucrarile cu niste meseriasi care n-au depasit varsta adolescentei. Calitatea lucrarilor este, in multe situatii, de plans. N-au fost asigurate garantii pentru lucrari. Pe unele fatade, dupa prima ploaie, zugraveala a inceput sa fuga. Dar cel mai interesant fenomen este reprezentat de faptul ca, in multe situatii, fiecare zugraveste asa cum il taie capul, fara sa tina seama de culorile initiale, combinand, pe aceeasi fatada, tot felul de culori, care de care mai stridente. Prin targ se glumeste, spunandu-se ca este in plina desfasurare festivalul Avangarda Zug. Zug, de la zugravi… Culorile initiale ale blocurilor au fost, in cele mai multe cazuri, gri (piatra) – cu vernil. Cam mohorate, ce-i drept. Pe strada Tineretului, un bloc este acum zugravit (partial) cu galben-caramiziu, portocaliu si galben-spic. Pe strada Al.I. Cuza gasim un tronson de bloc vopsit in bleu, unul in rosu cu roz, celalalt are culoarea… bombardamentului. Blocul 7 de pe strada Ion Ionescu de la Brad este vopsit in rosu-bordo cu roz si verde, dar pastreaza si culoarea… bombardamentului. In plus, are desenate si niste sageti curioase. Pe strada Republicii, un bloc este vopsit in rosu si galben, altul in verde si galben. Pe strada Florilor am gasit o fatada zugravita in verde, albastru si gri, alta in rosu, verde, visiniu si albastru. Este o competitie a culorilor. Unii si-au placat apartamentul, la exterior, in caramida maro. Exista blocuri unde numai fatada unui apartament a fost reabilitata, in culori care fac nota aparte. Unii vecini nu convin asupra culorilor. Am auzit si expresii de genul: aA avut niste vopsea de pe vremea Fabricii si a folosit-o” Sau: aAtata se pricepe. A ales culori de puscarie, daca acolo a locuit mai mult”. Ar trebui sa existe o disciplina care tine de constructii, zugraveli? aExista niste norme. Conditia este aceea de a pastra culorile initiale, in general, dar…”, spune ing. Vasile Zaharia, viceprimar. aA mai fost ridicata aceasta problema. Sunt unii care-si executa singuri lucrarile, in vreme ce altii sustin ca fiecare bloc trebuie sa aiba personalitatea sa. Apoi, este vorba si despre proprietatea particulara”, ne-a mai spus acelasi interlocutor, care, cu umor, a adaugat: aIn Argentina, exista un cartier intreg de locuinte zugravite foarte diferit, ceea ce a facut ca acest cartier sa devina obiectiv turistic”. Poate asta se urmareste si in cazul targului Buhusi, care, asaltat de turisti, ar depasi mai usor criza, sprijinit de efectele Avangardei Zug.
Ion F.

Agricultorii bacauani sunt in intarziere cu insamantarile de toamna. Daca specialistii au facut calculele ca se vor insamanta 20.250 hectare de teren agricol, pana in prezent s-au realizat doar 15.047 hectare. „Cel mai bine se sta la rapita pentru ulei, unde in loc de 3.500 hectare, cat era programat, s-au insamantat 3.912 hectare, adica un procent de 122 la suta, ne spune Ghita Burlui, directorul Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (DADR) Bacau. Cei mai harnici s-au dovedit a fi producatorii individuali care au depasit planul la insamantari cu 137 la suta, urmati de unitatile cu capital majoritar privat (115 la suta). Foarte bine se sta si la orzoaica de toamna, unde in loc de 150 de hectare s-a reusit insamantarea pe 195 hectare, depasirea fiind de 130 la suta. Intarzieri semnificative sunt la insamantarea orzului, unde din 550 de hectare s-au insamantat 470 de hectare. „Si aici, cei care s-au mobilizat au fost producatorii individuali, urmati de societatile comerciale”, spune directorul Burlui. Intarzieri si mai mari sunt inregistrate la insamantarea graului si secarei, unde planul a fost realizat in proportie de 65 la suta.
(Lili A.)

Baroul Avocatilor se judeca de trei ani cu un SRL infiintat de un consilier juridic, pentru simplul motiv ca firma desfasoara o activitate avocateasca. Avocatii vor nu numai sa radieze societatea concurenta, ci urmaresc si anularea articolului din statutul profesiei de consilier juridic, care le permite acestora sa le faca concurenta.

Baroul Avocatilor Bacau a facut cererea de chemare in judecata a firmei infiintata de juristul „obraznic” in anul 2005. Pe langa radierea societatii in cauza, avocatii bacauani au solicitat instantei anularea actului constitutiv al acesteia, dar si constatarea nulitatii absolute a articolului nr.21 din Statutul profesiei de consilier juridic. Potrivit acestuia, persoana juridica infiintata in baza Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale, constituita de catre unul sau mai multi consilieri juridici inscrisi in Tabloul tinut de colegiile teritoriale, are caracter de societate profesionala. „Profesiunea de consilier juridic nu este compatibila cu indeplinirea de atributii specifice profesiei de avocat”, tuna Alexandru Lungu, decanul Baroului Bacau. „Potrivit Conventiei Europene, orice persoana este libera sa-si aleaga aparatorul. Or, aceeasi Conventie se refera atat la aaparatora, cat si la avocat. Asta nu inseamna insa ca aparatorul este sinonim cu avocatul. Un avocat nu este nici mai bine pregatit si nici mai de incredere decat noi”, ne-a declarat un consilier juridic.
Consilierii juridici isi apara osul

Actiunea avocatilor bacauani a starnit tot viesparul. Pentru ca Baroul Avocatilor Bacau lovea in propriile interese, Confederatia Sindicatelor Democratice din Romania si Uniunea Colegilor Consilierilor Juridici au facut front comun cu juristul care a infiintat firma bacauana, dar numai pentru doua capete din cererea de chemare in judecata: anularea actului de constituire a societatii de consultanta juridica si constatarea nulitatii absolute a articolului din Statut. Acest proces inca se afla pe rolul instantei de la Constanta. Totusi, avocatii au castigat o prima victorie in acest razboi concurential. Zilele trecute, instanta de la Curtea de Apel Bacau s-a pronuntat in favoarea radierii societatii de la care a pornit acest razboi. „Sentinta este definitiva, dar nu irevocabila. Mai este o cale de atac: la Inalta Curte de Casatie si Justitie”, recunoaste decanul Baroului Bacau. Se pare ca Bacaul reuseste mai tot timpul sa uimeasca tara. Mai intai, cu cele doua Barouri (unul al lui Vasile Botomei) care au ajuns in instanta pentru a-si disputa legalitatea si, tot in premiera, avocatii bacauani isi elimina pe calea justitiei concurenta de pe piata. Codrin Cristea