Campania asta pare a fi desprinsa din filmele alea mute in care protagonistii se bateau cu frisca. Este o veselie generalizata, dublata de noul bau-bau al romanilor, criza economica. Fiindca noi suntem mai cu mot, parem desprinsi din peisajul sumbru descris de stirile externe, in care mii de muncitori din UE si SUA sunt amenintati de somaj. Cum o belea nu vine niciodata singura, criza merge in Romania brat la brat cu campania electorala. Si uite asa, personajele politice implicate direct in procesul electoral mai au un subiect pe marginea caruia isi permit sa bata campii cu gratie doctrinara, ca sa vada bizonul alegator cat de pregatiti sunt ei in a face fata crizei. Asta in caz ca vor ajunge la putere.
Efectele deranjului economic se vor resimti in Romania abia pe la anul, imediat dupa Sf. Ion. Adica exact atunci cand romanasii se trezesc din mahmureala. Cu cana de zeama de varza murata in maini, cu stomacul plin de carnati, chisca si friptane de porc (asomat european, se intelege), ne vom trezi brusc la realitate. Cei care in urma cu ceva luni ne promiteau tot felul de masuri anti-criza vor fi mult mai ocupati sa-si imparta functiile, presedintele va ataca din toate pozitiile guvernul, indiferent de alianta ce se va afla la putere, iar opozitia va mima…. opozitie. Este un scenariu deja cunoscut si folosit in toate filmele guvernarii de dupa decembrie. Romania a mai trecut prin crize, fie ca se numeau tranzitii, fie crize politice, asa ca bizonul este obisnuit sa traga din greu la plug, fara a pune prea multe conditii. Mai ascultam o manea, mai papam o punga de seminte de bostan, mai un mic, mai o bere, si uite asa trece si criza asta pe langa noi. Bogatii vor fi mai bogati, politicienii mai guralivi, noi mai imbecilizati de telenovele si manele. Suntem atat de desprinsi de realitate, iar politicienii sunt atat de nesimtiti incat nici macar criza economica ce a deranjat economia mondiala nu ne va afecta. Repet, suntem deja obisnuiti cu buzunarele goale. Oricum ar fi mai sunt convins de un lucru: la sfarsitul anului viitor, urmatorul guvern va raporta o noua crestere economica, cea mai mare din istoria romanilor de la Menumorut incoace, in aplauzele parlamentarilor de la putere si in huiduielile de fatada ale celor din opozitie. O veselie generala, demna de filmele alea mute in care protagonistii se bateau cu frisca. Lautare, baga maneaua, manca-ti-as!Ionut Avram

Unii dintre elevii bacauani au ajuns sa-i cunoasca indeaproape pe politisti si jandarmi, dupa ce s-au incaierat, au consumat bauturi alcoolice sau au furat. De la inceputul anului scolar, numai jandarmii au aplicat sapte sanctiuni in valoare de peste 2000 lei. Si Inspectoratul de Politie a inregistrat in primele 10 luni ale anului in curs 44 de infractiuni in perimetrul unitatilor de invatamant, iar Politia Primariei a depistat, in acelasi interval de timp, 185 de elevi problema.

Jandarmii si politistii bacauani sunt ingrijorati de fenomenul violentei din scoli. In ultimii ani, formele de manifestare a delicventie juvenile in perimetrul unitatilor de invatamant s-au diversificat, spun oamenii legii. aDe cand a inceput noul an de invatamant, am avut destule cazuri in care s-a impus interventia fortelor de ordine si luarea unor masuri legale, precizeaza capitanul Marius Taranu, ofiterul de presa al Gruparii de Jandarmi Mobila Bacau. Au fost situatii in care s-au consumat bauturi alcoolice in zona scolilor, s-au constatat patrunderi ilegale in unitatile de invatamant, elevii au fost agresati de catre persoane din afara institutiei si s-au semnalat nenumarate furturi”. Concret, in perioada septembrie – noiembrie 2008, jandarmii bacauani au aplicat 7 avertismente si 7 sanctiuni contraventionale in valoare totala de peste 2000 lei, pentru patrunderea fara drept in incinta institutiilor de invatamant sau tulburarea ordinii si linistii publice. „Totodata au fost constatate doua infractiuni in care au fost implicati elevii, o infractiune de distrugere si una de loviri si alte violente”, spune capitanul Taranu. Cel mai recent caz in care jandarmii de la Gruparea Mobila au intervenit in forta s-a petrecut in data de 13 noiembrie. Atunci a izbucnit o bataie intre patru elevi, iar oamenii legii au luat imediat masuri. Victima, Constantin H., din localitatea Lipova, a fost transportat la Spitalul Judetean de Urgenta Bacau pentru ingrijiri medicale. Pe numele celor trei tineri violenti s-a intocmit dosar penal pentru loviri si acte de violenta, dosarul fiind inaintat la Parchetul de pe langa Judecatoria Bacau.

Statistici ingrijoratoare si la Inspectoratul
de Politie

Numai in acest an, 2008, in incinta si imediata apropiere a scolilor au fost inregistrate 44 de infractiuni – 19 in scoli, 23 in licee si 2 in institutiile preuniversitare. Infractiunile comise reprezinta fapte penale de tipul talhariilor (4), furturilor (17), lovirilor (20), tulburarea linistii si ordinii (1), amenintare (1) si alte infractiuni (1). Peste 50 de elevi au cazut victime ale acestor infractori, majoritatea lor tot adolescenti care urmeaza o forma de invatamant, dar s-a constatat ca alti 33 sunt elevi autori ai acestor fapte. Lasati de izbeliste, cu parinti plecati in Spania, Italia sau alte tari, multi dintre minori devin in timp „copii problema” din scoli si licee. Acestia ajung sa fure, sa cerseasca, chiulesc de la scoala, bat barurile, fug de acasa si uita de carte. Statisticile ingrijoratoare ale reprezentantilor de la Poltia de Proximitate, care urmaresc periodic aceste cazuri, vorbesc de la sine. „S-a constatat ca 29 din cele 44 de fapte sesizate au fost inregistrate la Politia Municipiului Bacau, ceea ce reprezinta 66 la suta, iar restul au fost inregsitrate la nivelul subunitatilor Inspectoratului”, a explicat subinspector Narcisa Butnaru, ofiter la Inspectoratul de Politie Judetean Bacau. Cele mai multe infractiuni s-au comis, asadar, in municipiul Bacau, unde starea infractionala este cea mai mare.

Actiuni permanente

In vederea prevenirii faptelor antisociale, privind tulburarea ordinii si linistii publice, comise in incinta unitatilor de invatamant, precum si in imediata apropiere a acestora, de catre elevi sau alte persoane, si politistii Primariei interven permanent in aceste zone. aCu ocazia verificarilor am depistat, in urma celor 20 de actiuni desfasurate in acest an, de Biroul de Siguranta Publica si Biroul de Inspectie Comerciala, ca 185 de elevi problema, a explicat si Florin Podoleanu, purtatorul de cuvant al Politiei Primariei. S-au aplicat astfel si 28 de sanctiuni”. Roxana Neagu / Lili Adochitei

Aseara, la Clubul Karo, din localitatea Barati, la doar 10 minute de Bacau, a avut loc intr-un cadru festiv inaugurarea hotelului si restaurantului cu acelasi nume. Evenimentul a reunit colaboratori, prieteni, oameni de afaceri apropiati clubului Karo. Cunoscut si sub numele aHanul dintre vii”, Clubul Karo are o pozitie privilegiata, ce ofera o priveliste panoramica a Bacaului si imprejurimilor. Finalizat luna trecuta, Karo este un univers definit prin eleganta si confort, loc destinat celor ce apreciaza serviciile de calitate. Cu o capacitate de 200 de locuri, restaurantul Karo poate fi compartimentat in doua sali, de 40, respectiv 160 de locuri. Intr-o ambianta eleganta, se pot servi in intimitate meniuri clasice sau felurile de mancare preferate. Locatia mai ofera pentru relaxare si piscina, teren de fotbal si tenis, totul pe o suprafata de 2400 mp construiti.DSA

Majorarea de la 1 octombrie a valorii punctului de pensie cu 20 la suta si, in plus, cu alte cateva procente a pensiilor celor care au lucrat in grupe superioare de munca inseamna un efort financiar considerabil pentru bugetul asigurarilor sociale. aFata de luna septembrie cheltuielile cu plata pensiilor in octombrie au crescut cu 19,5 la suta, ne-a spus Liviu Cretu, directorul Casei Judetene de Pensii (CJP) Bacau. Daca in septembrie a fost achitata o suma totala de 77.334.078 lei, in octombrie s-au platit 92.358.900 lei”. Totusi, aproximativ 30 la suta dintre cei pensionati inainte de 1 aprilie 2001 au beneficiat de o majorare mai mica de 20 la suta. Este vorba despre acele persoane care au avut salarii mici sau vechime incompleta si al caror punctaj real, rezultat in 2005, dupa recalculare, le-a dat un cuantum de pensie sub cel aflat in plata. Ele nu au primit ulterior majorarile succesive ramanand la nivelul pensiei din 2005. Acum, insa, cu ultima indexare, mult mai consistenta, in sfarsit, au ajuns la un cuantum, conform punctajului real, mai mare decat cel in plata. La 1 ianuarie 2009, cand se va aplica o noua majorare a pensiilor, cu 8 la suta, si ele vor beneficia integral de ea. In judetul Bacau, in momentul de fata sunt peste 141.000 de pensionari. Toti acestia au luat in octombrie pensii mai mari cu pana la 20 la suta. Dintre ei, insa, alti 10.500 au mai primit o majorare in virtutea vechimii acumulate in grupa I sau a II-a de munca, vechime care trebuie sa fie mai mare de cinci ani. Mai exact, pentru fiecare an de spor de grupa I li s-a dat in plus la punctaj 0,50 la suta. Pentru un an de spor de grupa a II-a s-a acordat 0,25 la suta. In cazul celor peste 10.000 de pensionari, sporul de grupa este intre 4 lei si 256 lei.Elena Tintaru

Un prosper om de afaceri din Comanesti a fost
trimis in judecata pentru taiere ilegala si furt de material lemnos. Pe langa lemnul contractat pentru exploatare, Ionel M. a dat ordin sa se taie mai multi copaci din padurea vecina, sperand ca nimeni nu va baga de seama. Muncitorii chiar au cioplit trunchiurile arborilor, pentru a nu coincide cu diametrul cioatelor.

Ionel M., in varsta de 32 de ani, din Comanesti, administratorul unei firme de prelucrarea lemnului, a contractat exploatarea a 315 metri cubi masa lemnoasa din partida localnicului Petrisor B., in cantonul silvic Paraul Ursului, din Zemes. Acest lucru s-a intamplat anul acesta, in luna martie. Dupa ce a terminat de doborat copacii marcati, Ionel M. nu a rezistat tentatiei si s-a uitat si in padurea vecinilor. Cum avea oameni si utilaje de exploatare la dispozitie a dat ordin muncitorilor sa culce la pamant cativa brazi, molizi si fagi nemarcati de pe proprietatea altor persoane din Zemes. „A doua zi, materialul respectiv a fost transportat la un gater din localitatea Agas. Invinuitul Ionel M. avea o datorie catre patronul acestuia”, explica procurorul de la Parchetul de pe langa Tribunalul Bacau care s-a ocupat de caz.

Copaci ciopliti
pentru a acoperi furtul

In timp ce se descarca marfa, la gaterul respectiv si-a facut aparitia un padurar care a observat ca lemnul nu este marcat. „Transportul era insotit si de catre invinuit, desi anterior isi trimisese un delegat. Invinuitul se deplasa la mica distanta in urma autoplatformei, intr-un alt autovehicul, si a fost interpelat de organele de politie si silvice. Dar a refuzat in mod categoric sa participe la efectuarea cercetarii la fata locului”, mai spune procurorul de caz. Anchetatorii au constatat ca muncitorii au facut tot posibilul sa acopere furtul. Ei au mers pana acolo incat au cioplit tulpina arborilor taiati, ca acestia sa nu se mai potriveasca cu diametrul cioatelor. Zilele trecute, Ionel M. a fost trimis in judecata pentru infractiunea de taiere ilegala de arbori si furt. Prejudiciul estimat este de 12.131 lei.Lili Adochitei

Furtul de material lemnos inca mai da de lucru organelor competente. In ultima perioada, Inspectoratul de Politie s-a confruntat cu tot mai multe cazuri de taieri ilegale de material lemnos si furt de lemn de pe proprietati private. Asta in ciuda eforturilor oamenilor legii care au organizat pe Valea Muntelui si pe Valea Trotusului filtre si controale in cascada pentru anihilarea hotilor. Chiar daca in acest an conducerea Inspectoratul de Politie a Judetului Bacau si-a propus reducerea fenomenului infractional pe linie silvica, hotii de lemn par ca nu se sperie de nimic. „Inca de la inceputul anului trecut a fost intocmit un plan de masuri in privinta sustragerii si taierilor ilegale de arbori, monitorizarea transportului de material lemnos si verificarea societatilor comerciale ce au ca obiect de activitate achizitionarea, prelucrarea si valorificarea materialului lemnos, declara comisar sef Stefan Alexa, seful IPJ Bacau. Numai in anul 2007 s-au organizat 1.748 de actiuni si controale pe aceasta linie, ocazie cu care s-au intocmit 370 de dosare penale, s-au constatat 513 infractiuni silvice, s-au aplicat 1.363 de sanctiuni in valoare de 442.510 lei si s-au confiscat 1.627,5 mc de material lemnos”. Cu toate acestea, in aceasta perioada, infractiunile silvice au luat o mare amploare. Numai intr-o zi, pe 19 noiembrie, s-au inregistrat alte dosare penale la acest capitol. In comuna Brusturoasa a fost depistata la locuinta lui Constantin H. o instalatie de prelucrare a materialului lemnos, fara autorizatie. Utilajul apartinea ginerelui sau, Vasile M., de 26 de ani. In curte s-a gasit si 19,4 mc de cherestea, estimate la circa 71 de milioane de lei vechi, pentru care nu existau documente de provenienta. Lemnul a fost confiscat, iar proprietarul, amendat cu 100 de milioane. Aceeasi amenda a primit-o si Petrica S. (36 de ani), prins de o patrula in timp ce transporta 5 mc de lemn, fara documente. Tot in Brusturoasa a mai fost gasita o alta intalatie de debitare a lemnului si peste 30 mc de lemn, fara acte, in curtea unei alte societati, dar controlul nu a putut fi finalizat intrucat nu s-au gasit administratorii. Actiunile pe linia prevenirii acestor tipuri de furturi vor continua.R. Neagu

Bacauanii care au intentia de a investi in masini in perioada Sarbatorilor de Iarna au motive sa se bucure. Intre 1 si 31 decembrie a fost decisa suspendarea taxei auto pentru automobilele noi Euro 4 ce nu depasesc capacitatea cilindrica de 2000 cmc. Taxa respectiva, cunoscuta sub denumirea de „taxa de poluare”, este perceputa de la 1 iulie 2008 si este modalitatea legala de pastrare a controversatei taxe de prima inmatriculare care a reusit sa plaseze Romania intr-o postura deloc placuta fata de oficialii UE.E. Berceanu

La trei zile dupa Ziua internationala fara fumat, in Romania a fost marcata, pe 20 noiembrie, Ziua nationala fara fumat. Cu acest prilej, Autoritatea de Sanatate Publica a desfasurat actiuni de consiliere pentru sprijinirea renuntarii la fumat. La standul ASP din cadrul Tirgului Expozitional „Expotehnica”, care are loc la Sala de Atletism, fumatorilor sau fostilor fumatori li s-a calculat varsta plamanilor. Aceasta actiune continua si pe 21 noiembrie. „In Romania exista aproximativ 5 milioane de fumatori, declara dr. Cristina Matanie, sef al biroului Promovarea Sanatatii din cadrul ASP. De remarcat ca, in majoritatea cazurilor, fumatul debuteaza inainte de varsta de 18 ani, iar aproape un sfert din fumatori au incercat prima tigara inainte de 10 ani.” Ministerul Sanatatii Publice considera reducerea consumului de tutun o prioritate de sanatate publica. Printre legile initiate de acesta se numara: Legea 349/202, care interzice fumatul in locuri publice, OG 6/2008, prin care se interzice publicitatea la tutun si OG 5/2008, care obliga la inscriptionarea pachetelor de tutun cu pictograme sugestive despre efectele fumatului. Un program concret este „Stop Fumat!”, care se deruleaza si in judetul Bacau, in Ambulatoriul de specialitate al Spitalului de Pneumoftiziologie (TBC). Persoanele care doresc sa renunte la fumat primesc aici consiliere si tratament gratuit.D. Mincu

Diabeticii alearga innebuniti de la o farmacie la alta

Farmaciile care au insulina nu au teste de glicemie fara de care nu poate fi utilizat glucometrul. La cele care au teste, nu se gaseste insulina. Farmacistii invoca faptul ca nu exista teste in depozite si ca aprovizionarea este foarte dificila pentru ca s-au dat gratuit diferite tipuri de glucometre. Casa de Sanatate nu gaseste nicio scuza farmaciilor.

Ca si cum nu ar fi de ajuns faptul ca trebuie sa se injecteze de mai multe ori pe zi, cei aproximativ 2.000 de diabetici insulinodependenti din judet sunt nevoiti sa alerge acum din farmacie in farmacie pentru insulina ori teste de glicemie. Daca unele farmacii au aceste testere, altele duc lipsa de insulina. aDe mai bine de o saptamana umblu prin oras cu reteta in buzunar si nu gasesc tot ce mi-a prescris medicul, ni s-a plans V.T., o batrana in varsta de 80 de ani. Eu trebuie sa imi administrez insulina de doua tipuri, Actrapid si Mixtard. La farmaciile la care sunt aceste tipuri de insulina, nu exista teste, iar la altele, este tocmai invers. Eu nu pot sa iau de la una insulina si de la cealalta testele pentru ca amandoua sunt pe aceeasi reteta. Ar trebui sa renunt la una dintre ele”. Ieri, am intreprins si noi un raid telefonic pe la mai multe farmacii din Bacau. La Farmacia 1 Medica ni s-a raspuns ca exista teste, dar Actrapid si Mixtard ava veni saptamana viitoare”. La farmacia Farmafil testele atrebuie sa vina azi (ieri – n.n.) sau maine (astazi – n.n.)”. Raspunsul primit de la farmacia Balsam a fost si mai descurajator: aNu avem teste si nu putem sa va spunem cand vor veni”. La o alta farmacie, de asemenea, nu erau teste. Sub protectia anonimatului, cel care face aprovizionarea unitatii ne-a spus revoltat: aNu se gasesc teste in depozitele de medicamente si nu sunt sperante ca vor fi aduse curand. S-au dat gratuit diverse tipuri de glucometre astfel ca trebuie sa te aprovizionezi cu testele potrivite pentru fiecare. Este o nebunie. Trebuia sa se dea un singur tip de glucometru si era mult mai usor sa procuri testele”.

Casa de Sanatate arata cu degetul spre farmacii

Distribuirea gratuit a glucometrelor si testelor de automonitorizare a glicemiei pentru pacientii cu diabet insulinodependent a inceput la 1 iulie. Evident, numai teoretic. Practic, derularea acestei activitatii a fost marcata de crize in aprovizionare inca de la inceput. Pana la acea data, testele se distribuiau prin farmaciile spitalelor care au medici diabetologi. Motivatia schimbarii a fost intentia de a-i scuti pe pacienti de drumuri la spitale. Rezultatul nu este insa in avantajul bolnavilor. Acestia colinda acum farmaciile. Testele sunt decontate de la bugetul asigurarilor sociale de sanatate. Ca de obicei, la Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate nu se stie nimic despre criza din farmacii si calvarul bolnavilor de diabet. „Nu avem semnale de la asigurati, ne-a declarat dr. Mihai Ichim, purtator de cuvant al CJAS. Farmaciile care sunt in contract cu noi trebuie sa elibereze si aceste teste. Daca nu au pe stoc, sunt obligate sa le comande. Cele care nu se conformeaza se fac vinovate de incalcarea unor obligatii contractuale”.

Doina Mincu / Elena Tintaru

Buhuseanca Elena Mitrea, inginera, candidat pentru Parlament, spera sa devina primul senator din istoria targului. Lucru rar pentru un candidat, a reusit deja sa viziteze toate cele 47 de localitati an care candideaza. Ce-a vazut uneori, a socat-o: aDoamne, ce saracie lucie poate fi prin satele noastre! an Lipova, de pilda, mi-a venit sa plang de cate am vazut. Emblema saraciei de aici este, cred, o fetita calare pe un cal… Altfel nu prea se poate merge normal pe sosele. Sunt necajiti rau oamenii, au pamantul nelucrat”. Cele mai multe probleme abordate vizeaza: pensiile liliput, hartoapele din sosele, lipsa canalizarilor si a apei potabile provenita din amenajari civilizate. Lipsa de preocupare a guvernantilor pentru sprijinirea agriculturii starneste nemultumiri peste tot. Elena Mitrea a mai sesizat si o alta perspectiva a satului: aan cele mai multe sate, atunci cand ajungi, oamenii asteapta ajutoare. Multi vor bani, alimente… Obisnuinta este a doua natura. Totusi, dupa ce stai de vorba cu oamenii, acestia anteleg faptul ca o campanie electorala sincera nu anseamna mituire electorala si accepta sa participe la dezbatere. Au existat localitati an care m-am antalnit si cu peste 200 de cetateni. N-au lipsit situatiile an care contracandidatii mi-au infiltrat printre participanti tot felul de oameni care si-au propus deturnarea discutiilor. Cu mult calm, am reusit sa dialoghez civilizat si cu acestia.” (I. Ion)

Primarii bacauani inca nu stiu cum vor fi sacrificati porcii de Craciun. Ei spun ca asteapta inca lamuriri de la Directia Sanitar Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor, dar si bani de la Consiliul Judetean pentru a procura asomatoare. Medicii spun ca ideal pentru amortirea porcului ar fi pistolul cu glont captiv, insa utilizatorul trebuie sa aiba permis de port arma.

Desi mai este exact o luna pana la traditionalul Ignat, inca nu se cunosc regulile privind sacrificarea porcilor. Tot ce se stie este faptul ca anul acesta trebuie sa se respecte normele europene privind bunastarea animalelor. Totodata, se mai cunoaste si faptul ca asomarea porcilor cade in sarcina Consiliilor Locale. „Noi am anuntat primariile despre aceasta indatorire si pana in momentul de fata doar doi sau trei primari ne-au solicitat mai multe amanunte despre asomare. Probabil ca in perioada urmatoare vom face o intalnire cu persoanele desemnate de primarii pentru a se ocupa de asomare, pentru ca acestea sa stie exact ce au de facut”, ne-a declarat Sorin Ivanciu, directorul adjunct al Directiei Sanitar Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor Bacau. Veterinarii sustin ca porcii pot fi asomati prin electronarcoza sau cu pistolul cu glont captiv. „Metoda impuscarii este mult mai simpla, iar costul unui pistol este mai mic in comparatie cu aparatul electric. Exista si aici un dezavantaj, pentru ca persoana care utilizeaza pistolul trebuie sa aiba permis de port arma”, mai spune directorul Ivanciu.

Primarii spun ca se lupta cu morile de vant

Deocamdata nici primarii nu stiu cum se vor achita de aceasta sarcina aruncata in acest an in curtea lor. „Am primit adresa prin care am fost anuntati ca noi de vom ocupa de asomare. Sa vedem si cum vom reusi sa facem acest lucru”, ne spune Margareta Luncanu, primarul din Secuieni. Mult mai transant este edilul din Urechesti care nu se fereste sa spuna lucrurilor pe nume. „In comuna sunt 2.000 de gospodarii. Daca persoana care va face asomarea va fi chemata in preajma Ignatului, sa zicem la 1.000 de proprietari de porci, ii va fi imposibil sa-i rezolve pe toti. Nu cred ca intr-o zi se pot asoma mai mult de 50 de porci. Apoi, noi avem si traditia sacrificarii. Oamenii taie porcii inainte de rasaritul soarelui si nu cred ca vor astepta sa vina cetateanul cu pistolul sau cu aparatul cu electrosocuri”, declara primarul Nicolae Talaba. Primarii spun ca le lipsesc si banii pentru a achizitiona aparatura pentru asomare. aNu avem fonduri pentru asa ceva. Nici pentru salarii nu avem. Eu am desemnat doua persoane din comuna care sa se ocupe de asomare insa vom vedea in ce masura ne putem achita de aceasta indatorire”, sustine si Ovidiu Ivanciu, primarul din Rachitoasa. Veterinarii se asteapta ca proprietarii de animale sa fie refractari la noile norme de sacrificare a porcilor, mai ales daca vor trebui sa scoata din buzunar bani pentru a plati serviciul de asomare.
Lili Adochitei

Afacerile necurate cu lemn continua sa prospere in judetul Bacau. Asa se explica si faptul ca in urma celor 115 actiuni de control efectuate de catre comisarii Garzii Financiare Bacau in zece luni ale acestui an s-au aplicat 69 de amenzi. aValoarea acestora a fost de 150.300 lei, ne explica comisarul sef Romeo Fratila, seful Garzii Financiare Bacau. Pe langa faptul ca s-au confiscat bunuri si sume evaluate la 177.851 lei, s-au trimis 17 sesizari la Parchet pentru continuarea cercetarilor”. Sase sesizari au ajuns si la Autoritatea Nationala pentru Administrare Fiscala, prejudiciul inregistrat la bugetul de stat fiind de 1.997.405 lei. Numai in luna octombrie s-au efectuat 12 actiuni de control, in urma carora inspectorii financiari au aplicat patru amenzi. De asemenea, comisarii au confiscate bunuri si sume de 165.451 lei, prejudiciul inregistrat fiind de 11.248 lei.

Lili Adochitei

Agricultorii bacauani au profitat la maximum de timpul frumos pentru a elibera terenurile pentru culturile de toamna sau pentru a face araturile pentru insamantari. „Pana la inceputul lunii noiembrie s-au eliberat 17.982 hectare de teren agricol, din 20.250, cat era planificat, precizeaza Ghita Burlui, directorul Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Bacau. In gospodariile individuale se sta cel mai bine, din 8623 hectare de teren prognozate, 7901 hectare fiind eliberate de resturile vegetale”. Mai putin bine se sta la araturile de toamna, acestea realizandu-se in proportie de 78 la suta. Cele mai harnice au fost societatile cu capital majoritar de stat care au efectuat araturi pe 1260 de hectare, fata de 1402 programate.
(Lili A.)

Marian Petrache, secretar de stat in MIRA, a facut, ieri, evaluarea finala a caselor construite in judetul Bacau pentru familiile afectate de inundatiile din iulie, insotit fiind de prefectul Claudiu Serban si subprefectul Constantin Scripat. Azi si maine, cetatenii vor semna procesele verbale, dupa care firmele de constructie isi vor primi ultimii bani. „Sunt multumit, dar si dezamagit”, spus Marian Petrache. Multumit ca locuintele au fost finalizate inainte de termen si dezamagit ca firmele de constructie mari nu au pus umarul in a-i ajuta pe sinistrati. „Eu zic sa-i multumim lui Dumnezeu ca ne-a lasat timp sa ne facem treaba, a adaugat ministrul. Noi ne-am incheiat sarcina. Bineinteles ca nu va fi toata lumea multumita. Un cetatean isi facea azi tencuiala exterioara si era multumit, altul semnase procesul verbal, desi era nemultumit. aAm vrut sa fiu baiat bun, sa-i arat constructorului ca sunt boiera, a spus el”. Si ministrul, si prefectul au subliniat ca „Guvernul s-a tinut de promisiune”, sinistratii avand case noi inainte de prima ninsoare. Judetul Bacau e primul din tara in care locuintele pentru sinistrati sunt finalizate „la rosu”. Inundatiile din vara au afectat 957 de locuinte si anexe din sapte comune: Saucesti, Filipesti, Letea Veche, Tamasi, Prajesti, Negri si Buhoci. Cel mai mult au avut de suferit locuitorii din Saucesti: 385 de case au fost distruse, 139 au avut nevoie de consolidare, iar 338 de reparatii. Pentru reparatii, cetatenii au primit 2500 lei, iar pentru consolidari, 5000 lei. Petrache a recunoscut ca au fost si neajunsuri, dar arata ca abeneficiarii au dreptul sa refuze semnarea procesului verbal daca firma nu si-a indeplinit obligatiile. Nu mai ajuta la nimic sa te plangi dupa ce ai semnat receptia”. Constructorii mai au de primit 35 la suta din costul manoperei, dar asta se va intampla dupa semnarea procesului verbal. In Saucesti, cele 337 de case au fost contractate de 25 de firme, la ora asta fiind finalizate 328. Celelate 9 au fost incadrate initial la consolidari, de aceea reconstructia lor a inceput mai tarziu. Lucrarile sunt insa la sarpanta, iar saptamana viitoare vor fi gata. Sinistratii vor mai primi cate 40 de milioane pentru finisaje, o soba, un frigider, lenjerie si saltele.

Silvia Patrascanu

Vasile Soimaru este cunoscut de comunitatea din Chisinau ca fiind un profesor universitar pasionat de fotografie. El preda la Facultatea de Stiinte Economice, insa si-a dezvoltat de-a lungul timpului o pasiune de a imortaliza ipostaze din cultura si civilizatia romanilor. Din acest motiv, inca de la inceputul anului acesta el a pornit intr-un turneu de promovare a unui album-monografie realizat de el si intitulat aRomanii din jurul Romaniei in imagini”. Cartea a fost lansata si la Bacau unde, comunitatea academica a Universitatii aGeorge Bacovia” a avut sansa de a-l cunoaste personal pe autor. Lansarea oficiala a albumului a avut loc in Aula aMoldova”, eveniment ce a fost marcat de prezenta rectorului universitatii Toader Gherasim, prorectorului Dumitru Bontas si profesorului universitar Liviu Drugus. Ultimul dintre ei l-a prezentat pe Vasile Soimaru studentilor ca fiind ao personalitate a invatamantului superior. Prin volumul de fata el da o alta dimensiune etnografiei pe care o transorma in etnofotografie. El a imortalizat imagini si simboluri ale romanilor, dand dovada de sensibilitate pentru istoria acestora”. Aparut recent la editura aPrometeu” de la Chisinau, albumul are 272 de pagini si contine circa 850 de fotografii. In obiectivul descendentului din Neamul Soimarestilor se afla romanii din jurul granitelor Romaniei, pe care i-a vizitat in ultimii cinci ani, parcurgand pentru aceasta 100 de mii de km, fapt pe care autorul il marturiseste in studiul introductiv al volumului. aTrebuie sa recunosc din capul locului, ca atunci cand m-am pornit cu aparatul de fotografia la drum, in urma cu 5 ani nu mi-am imaginat ca voi parcurge atat de mult. Sunt fascinat de lucrurile pe care le-am vazut”, a precizat el. Harta geografica a pelerinajelor profesorului din Moldova este de-a dreptul impresionanta. El a fotografiat comunitatea de romani din Ucraina (Maramuresul istoric numit si Transcarpatia, Nordul Bucvinei si Tinutul Herta, romanii de la Bug – Kirovograd si Nicolaev, romanii din regiunea Odesa), Rusia (romanii din Caucazul de Nord), Bulgaria (romanii din Vidin si Cadrilater), Serbia (Valea Timocului si Voievodina), Ungaria (Tinutul Debretin), Croatia si Italia (istroromanii si friulenii), aromanii din Grecia, Macedona ex-iugoslava si Albania, populatia romaneasca slavizata din sudul Slovaciei, Cehiei si Poloniei, inclusiv din Wadowice (Podolia), bastina regretatului Papa Ioan Paul al II-lea.

Daniela Pilat

Este o placere sa te apleci, pentru lectura, asupra cartii de telefon atunci cand te intereseaza orasul Buhusi. Vei lua lectii de botanica, antrucat unele strazi poarta nume precum Florilor, Teiului si Bradului, chiar daca respectivele fiintari vegetale nu prea au nici an maneca nici an clin cu aceste strazi. Nu lipsesc lectiile de geografie, fiind invocate denumiri precum Bucegi, Siretului, Ceahlaului, Trotus etc., desi muntii si raurile amintite n-au vizitat nicicand targul. Ion Voda cel Cumplit, Tudor Vladimirescu, Decebal, Gheorghe Doja, Mihai Viteazu, Nicolae Balcescu, Vasile Lupu, Dragos Voda, Stefan cel Mare, Alexandru Ioan Cuza, Dimitrie Cantemir, Mircea Voievod, Alexandru cel Bun sunt revendicati, si ei, ca fiind foarte apropiati de coclaurile buhusene. Despre Alexandru Ioan Cuza avem stiinta ca a lasat urme buhusene, printr-un bastard care a locuit pe-aici, despre Stefan cel Mare stim ca a ctitorit manastirea Runc, dar ceilalti nu au trecut pe aici decat prin gloria lor. O strada se numeste Aurel Vlaicu (o fi zburat pionierul aviatiei noastre pe aici?), alta Ion Ionescu de la Brad (romascan sadea…). Nu lipsesc denumiri patriotice precum Avantului (revolutionar?). Strazile buhusene nu prea au aer autohton. Sunt de aplaudat personalitatile nationale, dar credem ca macar o singura strada ar putea purta numele unei personalitati locale care a trecut an lumea umbrelor.
Lasand gluma la o parte, consemnam faptul ca Asociatia Culturala Renasterea intentioneaza sa propuna alesilor locali o mica revolutie: redenumirea unor strazi, prin valorificarea potentialului cultural, stiintific si istoric al localitatii. De pilda, unele strazi ar putea purta numele academicianului Gheorghe Platon, criticului si istoricului literar Ioan Rotaru, lingvistului Mihail Andrei, dirijorului Mihai Drimbe – care au fost si cetateni de onoare ai orasului – naturalistului glaceolog Constantin Dumbrava, antemeietorului Fabricii de Postav, Eugen Alcaz (care a anfiintat si prima scoala primara) etc. De ce n-ar exista si o strada care sa poarte numele unui rabin, daca avem an vedere ca Buhusi a fost si fieful rabinilor? O prima propunere an acest sens a fost realizata, neoficial. Deja au aparut unele obstacole de ordin birocratic. Schimbarea denumirii unor strazi ar presupune si schimbarea cartilor de identitate, a titlurilor de proprietate, dar si un oarece deranj an serviciile postale, de pilda. Solutia mai facila, ni s-a spus, ar constitui-o abotezul” unor strazi noi cu numele personalitatilor amintite. Dar cum targul Buhusi nu este an mare extindere (nu-mi amintesc despre aparitia unei noi strazi an ultimii treizeci de ani…), probabil ca denumirile vechi vor ramane. Unii, de profesie utopici, cred ca personalitatile buhusene amintite ar putea fi eternizate an statui, ca unele piete centrale (dar nu agroalimentare…) sau institutii ar putea primi numele acestora.
(I. Fercu)

Sufletele nimanui

Criza familiei intr-o societate inseamna copii institutionalizati. Adica micuti crescuti fara parinti, lipsiti de caldura unui camin, de o educatie sanatoasa, aflati in deriva existentiala. Pentru ei, aacasa” inseamna Casa de copii. Sau strada. De cele mai multe ori. Sau un bloc ghetou, inghetat. Cazurile sunt numeroase, fiecare are un istoric cutremurator, in care violenta, alcoolul, abuzul fizic si emotional stau la baza tuturor tragediilor. A tragediilor unor copii, majoritatea lor de 5, 6, maximum 10 ani. Copilarii nefericite, suflete nevinovate si lovite de soarta.

Ii vezi peste tot. Pe strazi, cersind in fata bisericilor, in piata, in supermarketuri, vanzand o mana de flori. Crescuti in scandaluri, aflati in deriva, alaturi de niste parinti alcoolici, copiii devin ai nimanui. Iulia are doar 10 ani. In fiecare zi o vezi prin centrul Bacaului cu un smoc de busuioc in mana, apeland la mila noastra, a tuturor. Ochii ei albastri sunt tristi, iar hainele de pe ea sunt prea subtiri pentru frigul de afara. „Mama e plecata. Mai am doi frati. Stam cu bunica in cartierul Serbanesti. Ea are 73 de ani. O iubesc pe bunica. De mama nu-mi mai aduc aminte, iar tata nu am”, spune cu voce stinsa. Ieri, nu mancase nimic.

Copii fara copilarie

In blocul ghetou de pe strada Bucegi alti 7-8 copii stau in frig si in mizerie. Dinu e cel mai mare din familia Hiliteanu. Are mainile innegrite de fum. „Am ars niste cupru, sa-l duc la fier vechi”, imi explica. Nu a mai fost la scoala de 6 ani. Are doar cinci clase. Nu a avut copilarie. „Au plecat parintii, acum stau numai cu mama, continua. Cand voi fi mare vreau sa am o casa, sa cresc impreuna cu familia mea, cu surorile mele.” Florin Dima e un strengar de numai 13 ani. Mai are un frate geaman. Niciunul nu mai urmeaza vreo forma de invatamant. „Acum trebuia sa fiu intr-a VII-a, il aud fara sa intreb nimic. Dar mama s-a mutat de acasa si ne-a luat cu ea. Oricum mi-era rusine sa ma mai duc la scoala. Radeau copii de mine, ca nu aveam haine, carti, caiete. Vreau sa nu mai stau in frig.” Stau cu totii inghesuiti in camerele murdare, dezafectate, fara lumina si caldura. „Eu fac cu surorile curatenie, aduc apa rece de la biserica sa ne spalam, imi spune razand si Maricel, un pusti de 9 ani, cu ochi verzi. Nu mergem la cersit, nu am furat niciodata. Mancam ce avem, cartofi, salam, paine si ce ne mai aduce lumea. Si mama. De la gunoaie.” Sinceritatea lor e dezarmanta. In lumea lor, sunt fericiti.

Inconstienta… matura

Copii ai nimanui, cu parinti, parca si ei inconstienti. O viata de langa noi. In mizerie, printre gunoaie, in conditii greu de imaginat. „Am sase copii, spune si Elena Dima. Unul mi-a murit, unul e la gradinita, mai am patru pe aici. Traim cum da Dumnezeu. Nu am bani de scoala, de mofturi, n-am nici serviciu. E greu.” Laura Hiliteanu are si ea sase copii, dar mai are in ingrijire si o nepoata, bolnava si seropozitiva. „Ce poti sa le oferi copiilor in astfel de conditii?, se intreaba singura. Te gandesti mereu ce sa le mai dai de mancare. Nu merge niciunul la scoala. Ii las aici singuri sau ii mai iau cu mine la gunoaie. Din alocatiile lor nici nu stiu ce sa le iau mai intai: o paine sau o geaca mai groasa.” De mancare calda nici nu au auzit. Doar micutii se mai pot bucura de ea, daca mai trece cineva prin zona si le mai da ceva de pomana. Stau zilnic in praf, in mizerie, printre sobolani si gunoaie. Si duc o viata in ghetou.

Au uitat sa mai rada

Pentru noua suflete din satul Serbesti, comuna Saucesti, acasa a fost pana mai ieri un cort montat sub cerul liber. Acum, e doar o casa „la rosu”, fara tencuiala, fara o soba, fara nimic. O familie parca blestemata. Sunt saraci. De frica apei au fugit tocmai in clopotnita bisericii din deal. Au dormit pe jos, pe doua toale si s-au invelit cu niste cojoace. Nu au mancat nimic zile intregi, pana au inceput sa apara ajutoarele in sat. Au trecut lunile, iar ei au stat apoi intr-un cort militar si au mancat, cel mai adesea „bors de fasole cu maliguta”, cum spun copiii, facute la o soba improvizata din curte. Sunt bolnavi. Cei mici, sase la numar, au uitat si sa mai rada. Adrian are 13 ani, sora lui mai mare, Ana Maria, 9, Bianca 6, Elena 5, iar fratiorul lor cel mai mic, Petrisor, abia daca are vreo cinci luni. Copilaria lor a fost alungata de puhoi in clopotnita de la intrarea in biserica. „Acolo am alergat cand s-a umflat Siretul”, a povestit cu lacrimi in ochi mama copiilor, Valentina Lisita. Sunt simpli. Murdari, desculti, dar frumosi cu totii. Par resemnati. „Ne-am inghesuit cu totii pe tolinca, imi povesteste Adrian. Pe jos am dormit, langa clopot si icoane, apoi in cort, pe nailoane. E frig, vajaie vantul, mai ales noaptea.” Si in cort le-a fost frig, dar macar nu i-a mai plouat. Chipurile lor angelice parca sunt desprinse din icoanele vechi din clopotnita. Soarta lor e acum in mainile unor oameni cu suflet, care s-au oferit sa ii ajute.

O alta fata

Aceasta este societatea in care traim. O societate care traieste la limita subzistentei. Chiar daca imaginea oferita de altii, de institutiile de profil, care se incurca doar in niste statistici seci, si de cei care ne conduc pare a fi alta. Sunt aparente care nu insala. Sunt oameni de langa noi. Sufletele nimanui.

Roxana Neagu