O statie de betoane a devenit marul discordiei intre societatea in cauza si locuitorii din satul Dospinesti, comuna Buhoci. Oamenii sunt efectiv terorizati de zgomotul produs in zona si cer inchiderea statiei. Firma in cauza functioneaza cu autorizatia de mediu suspendata, iar anul trecut a fost amendata si de Garda de Mediu.

Oameni terorizati, zgomot infernal, pereti crapati la casele din jur, in Dospinesti – Buhoci. Toate din cauza unei statii de sortare si spalare produse de balastiera, valorificare a acestora si producere de betoane si mortar, care functioneaza in zona, ca punct de lucru al SC Vargas SRL. Localnicii nu cer decat sa li se respecte linistea si sa scape de amenintarile patronilor acesteia. „Mi-e stricata toata casa, eu una m-am saturat. La 71 de ani ai mei, asta imi trebuie? E zgomot infernal aici, de la masini, de la utilaje. Barbatu-meu a surzit din cauza asta”, ne-a spus revoltata Coca Ernescu. Casa ei este la doi pasi de statia in cauza. Si ceilalti localnici striga acelasi lucru: s-au saturat de zgomotul produs. „Nu mai putem! Sa se faca ceva! Eu nu vreau sa ma cert cu nimeni, dar e imposibil de stat aici. Ne omoara zguduiala asta a pamantului”, ne-a declarat si Constantin Ghicu. Oamenii au ajuns pana la Politie si au facut sesizari la Mediu. „Conducerea firmei ne vorbeste foarte urat, nu avem deloc dialog cu ei. Au sarit si la bataie, ne-au amenintat cu moartea. Suntem efectiv terorizati”, a precizat un alt localnic, Elena Ladaru. Ca urmare a multiplelor sesizari facute de localnici, firma in cauza a fost controlata de mai multe ori atat de Agentia de Protectie a Mediului, cat si de Garda de Mediu. In final, la sfarsitul anului trecut i-a fost suspendata si autorizatia de mediu, motiv pentru care societatea era obligata sa-si inceteze activitatea. Nu a facut-o insa. „Pentru SC Vargas SRL s-a eliberat in data de 7.10.2008 o dispozitie de suspendare a autorizatiei de mediu pentru ca nu a respectat masurile necesare in vederea incadrarii nivelului de zgomot echivalent exterior in limitele STAS de 50 decibeli fata de zona de locuinte. Timp de sase luni, functionarea statiei este interzisa si orice efectuare de probe se face numai in prezenta reprezentantilor de la Garda de mediu si Primaria Buhoci”, a explicat cons. Maria Ionos, de la Agentia de Protectie a Mediului Bacau. Tot spre finele anului trecut si Garda de Mediu a amendat firma SC Vargas SRL cu 300.000.000 de lei vechi pentru nerespectarea prevederilor din autorizatia de mediu. In zadar insa. Patronul societatii a continuat activitatea. Chiar daca nu vrea sa recunoasca acest lucru. „Nu este treaba dumneavoastra ce fac eu. Nu sunteti bine documentati. Eu dau bani la stat. Miliarde de lei pe an”, a racnit in telefon Aurel Varga, reprezentantul firmei, in momentul in care i-am cerut explicatii.

Roxana Neagu

Casa de Asigurari de Sanatate primeste tot mai multe reclamatii din partea asiguratilor. Unele dintre acestea se indreapta impotriva furnizorilor de servicii medicale, insa altele ii vizeaza pe angajatori. Acestia din urma refuza sa le plateasca salariatilor zilele de concediu medical. Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate atrage atentia ca agentii economici incalca legea si ameninta cu amenzi intre 1000 si 2500 de lei.

De la inceputul acestui an, Casa de Asigurari de Sanatate a primit 16 reclamatii din partea salariatilor impotriva angajatorilor. Motivul este, in fiecare caz, refuzul de a plati zilele de concediu medical. „Din cauza situatiei financiare in care se gasesc, unii agenti economici refuza sa le plateasca salariatilor zilele de concediu medical, ne-a declarat dr. Mihai Ichim, seful Corpului de control al CJAS. Chiar daca este criza financiara, atragem atentia angajatorilor ca legislatia nu prevede exceptii de la aceasta obligatie. Casa va aplica sanctiuni in aceste cazuri, iar amenzile sunt usturatoare: intre 1.000 si 2500 de lei”. Din cele 16 reclamatii primite in acest an, majoritatea au fost rezolvate in favoarea salariatilor. Corpul de control al CJAS a propus chiar sanctionarea a doi agenti economici, cu cate o amenda de 1000 de lei. Pe parcursul anului 2008 s-au primit 52 de sesizari de la salariati. De fiecare data, reclamatia a fost indreptatita.

Bolnavia de teama concedierii

Din experienta anilor trecuti, la CJAS se asteapta ca fiecare zvon cu privire la disponibilizari sa fie urmat de imbolnavirea subita a angajatilor care se simt vizati de concediere. In anii trecuti, se inregistrau in jur de 38.000 de certificate de concediu medical (pentru o treime din salariatii inregistrati in judetul Bacau), numarul zilelor de incapacitate de munca fiind de aproximativ 280.000. De multe ori, angajatorii au sesizat CJAS cu privire la justificarea medicala a acestor concedii medicale. Competenta CJAS este limitata. Corpul de control verifica numai modul de completare a certificatelor. In privinta diagnosticului, medicul este suveran. In situatia in care medicul a gresit completarea formularului, de exemplu, angajatorul nu poate refuza plata concediului medical sub acest pretext. Agentul economic isi achita obligatiile fata de salariat si se indreapta impotriva medicului pentru a-si recupera banii.

Doina Mincu

Traficul rutier pe pasarela Letea a devenit, de cateva saptamani, un adevarat cosmar pentru conducatorii auto care incearca in disperare sa ocoleasca zecile de gropi si fisuri. Cei care nu cunosc atopografia” locului si se aventureaza cu viteza de peste 40 km/h ajung imediat sa regrete lipsa de prudenta, dupa ce masinile se zgaltaie prin gropile care nu mai pot fi nici macar ocolite. In aceste conditii, nu numai la orele de varf, se circula cu viteza foarte mica, iar traficul devine aglomerat. Unii soferi ajung in situatia sa incerce in ultima secunda sa evite gropile, prin manevre riscante, iar pericolul de accidente, cel putin de tamponari, este evident. aNu mai ai pe unde sa mergi, indiferent ca o iei pe prima banda sau a doua, indiferent daca mergi dinspre Narcisa spre centru sau invers. Ar trebui facut ceva, pentru ca ne facem praf masinile. Deja m-am obisnuit sa merg cu viteza cea mai mica”, a spus un sofer de autobuz. Si taximetristii sunt nemultumiti de starea asfaltului de pe podul de la Narcisa. aSi in alte zone din oras e plin de gropi, dar ce e aici, pe pod, e incredibil. Cine ne plateste pivotii si bucsele stricate? Nu avem pe unde sa mergem, am ajuns sa ocolim cand putem podul, pentru ca e prea stricat”, declara Marian P., un taximetrist nemultumit de conditiile de trafic asigurate de edili. De cealalta parte, reprezentantii Primariei sustin ca firma de constructii care se ocupa de intretinerea podului cunoaste situatia si o va remedia in cel mai scurt timp. Pana atunci, conducatorii auto care isi arup” zilnic masinile pe pod nu pot decat sa slalomeze si sa spere ca macar data viitoare lucrarile de intretinere (adica de plombare a gropilor) vor fi ceva mai durabile.

Codrin Pop

Un tanar de 16 ani a incercat sa introduca, ieri, hasis in Penitenciarul Bacau. Drogul fusese ambalat cu grija intr-o bucata de staniol si fusese ascuns intr-o paine care urma sa ajunga la Sebastian Ionel, din Giurgiu. aS-a facut controlul pachetelor destinate detinutilor si asa s-a descoperit substanta vegetala de culoare verde ascunsa in paine. A fost anuntat Biroul de Combatere a Criminalitatii Organizate si Antidrog, din cadrul IPJ Bacau, care an urma verificarilor preliminare si constatarilor efectuate la sediul unitatii noastre a procedat la retinerea tanarului asupra caruia s-a descoperit respectiva substanta. Din primele verificari s-a constatat ca este vorba de hasis”, ne spune Claudiu Margasoiu, directorul Penitenciarului Bacau. Luat la intrebari, Nicolae Tumuruc, tanarul care a adus pachetul pentru detinutul din Giurgiu, a declarat ca el nu are cu nimic de-a face cu hasisul. Minorul a spus anchetatorilor ca un individ pe nume Marian l-a rugat sa-i inmaneze pachetul lui Sebastian Ionel, iar el a fost de acord. Politistii au retinut si pe cele doua persoane care l-au transportat pe Nicolae Tumuruc si care asteptau in masina in fata unitatii de detentie. Detinutul la care trebuia sa ajunga hasisul a fost transferat de la Giurgiu in luna sepetembrie 2008. El este condamnat la 8 ani pentru talharie. aDin cate stiu, anul trecut, in luna martie, mama sa a incercat sa-i plaseze la o vizita un pachetel cu droguri si de aceea detinutul era monitorizat de noi”, mai spune directorul Margasoiu. (L.A.)

Comuna Magura si Ministerul Apararii Nationale isi disputa 21,28 de hectare pe care Armata le-a luat in urma cu aproape 50 de ani. Potrivit autoritatilor comunei bacauane, suprafata, care inainte de razboi a apartinut magurenilor, este absolut necesara in procesul de reconstituire a dreptului de proprietate.

In anul 1964, GAC Calugara Mare si Sfatul Popular au predat Ministerului Fortelor Armate suprafata de 77,19 hectare, urmand sa primeasca in schimb aceeasi suprafata in vechiul tancodrom. „In 1967, comuna Calugara Mare si-a schimbat denumirea in comuna Magura. Ministerul Fortelor Armate nu a mai predat comunei Calugara Mare suprafata respectiva”, ne spune primarul din Magura Ioan Palade. In 1991, comisia locala de fond funciar a obtinut 44,91 de hectare, urmand ca diferenta de 21,28 de hectare sa o preia inapoi de la Ministerul Apararii. „Pentru recuperarea acestor terenuri s-au facut sute de scrisori la MApN. Acum am facut o nota de fundamentare in care precizam motivele pentru care este necesara revenirea acestei suprafete la trupul comunei Magura. Din acest schimb de teren neechitabil, locuitorii comunei Magura au fost pagubiti cu 21,28 hectare”, ne-a mai spus primarul Ioan Palade. Potrivit declaratilor membrilor comisiei de fond funciar oamenii din Magura nu pot intra in posesia terenului pe vechile amplasamente deoarece terenul este ocupat abuziv de Armata. Numai pe legea 247 din 2005 au fost depuse 331 de cereri, din care 261 au fost solutionate.

aDe 17 ani ma lupt cu Armata”

Octogenarul Ioan Pruteanu se lupta de aproape doua decenii pentru un hectar si jumatate care-i apartine de drept, dar care se afla acum in administrarea MApN. „Ma lupt de 17 ani cu Armata. Am facut sute de memorii, dar nu am avut sorti de izbanda. Procesul l-am pierdut, deoarece Ministerul Apararii nu vrea sa-l elibereze”. Ministerul Apararii insa considera problema terenului in cauza ca si incheiata. „Prin Hotararea nr. 1705 din 29 noiembrie 2006, aprobata de Guvernul Romaniei, aceasta suprafata a fost inscrisa in domeniul public. In consecinta, aceasta chestiune, din punctul nostru de vedere, este incheiata”, ne spune comandor Gelu Miron, ofiterul de presa al Bazei 95 Aeriana Bacau.

Retrocedari „nu chiar ortodoxe”

Gheorghe Hura, subprefectul judetului, care coordoneaza din aceasta pozitie si activitatea de fond funciar, arata ca s-au facut numeroase interventii la MApN, ai carui reprezentanti au raspuns ca terenul se afla in patrimoniul public al ministerului. Subprefectul precizeazaa ca, in Magura, situatia e foarte complicata: „De-a lungul anilor s-au intamplat si lucruri nu chiar ortodoxe. Au fost puse in posesie, pe dealul de la Magura, persoane care nu aveau acest drept, s-au facut suprapuneri de teren… Si Biserica revendica, la randul ei, terenul din aceasta zona”. Unii cetateni au cumparat teren, altii au luat in concesiune, cert e ca au aparut, in anii trecuti, o sumedenie de case noi. Cu toate astea, primaria va primi sprijinul pe care l-a cerut Prefecturii: „Marti, in sedinta Comisiei judetene de fond funciar, vom solicita Oficiului de Cadastru sa faca o delimitare in planul de situatii pentru a vedea ce suprafata de teren e ocupata strict de obiective militare si daca exista o zona de protectie care ar putea face obiectul restituirii”, declara Gh. Hura. Se pare ca o parte din proprietatea MApN e formata dintr-un teren agricol si o liziera de salcami. In acest caz, Comisia judeteana de aplicare a legilor proprietatii si comisia locala din Magura vor intocmi o noua documentatie.

Mircea Merticariu, Silvia Patrascanu
Lili Adochitei

P 20

Vedeta Local Kombat, Ionut Iftimoaie, a fost prezenta, ieri, in Penitenciarul Bacau, la inaugurarea salii de forta din unitatea de detentie. Iftimoaie le-a recomandat detinutilor sa profite de timpul pe care-l au la dispozitie si sa faca miscare. Tot speech-ul vedetei a fost transmis in direct de televiziunea proprie a penitenciarului.

Un tanar modest, volubil si cu o experienta de viata de exceptie. Acesta este Ionut Iftimoaie, vedeta Local Kombat, de loc din orasul Comanesti. „Am plecat la 19 ani din tara. De ce? Voiam altceva pentru mine. Nu credeam ca am sanse sa ma realizez in Comanesti”, recunoaste vedeta. Ionut a ales Italia, unde a muncit pe branci sa puna un ban deoparte. „Era simplu sa fac bani din furturi sau alte ilegalitati. Dar am preferat sa muncesc pentru tot ce am obtinut. Si nu mi-a fost simplu. Trudeam de dimineata pana seara pe santier. Apoi mergeam la sala. Sportul m-a ajutat enorm”, povesteste Iftimoaie. Vedeta nu a uitat primul sau meci important care s-a finalizat cu o victorie. Dupa cum isi aminteste permanent de infrangerile inerente intr-un sport de contact. „Oricum, m-au stimulat. Am trecut destul de usor de la amatori la profesionisti. Ce pot sa va spun este faptul ca din lupte nu am castigat bani. Cel putin, nu in Italia. Dimpotriva, dadeam bani ca sa pot participa la competitii. Italienii ma iubeau. Ma alintau aromenul di Romaa, romanul din Roma, ceea ce pentru mine conta foarte mult”, marturiseste comanesteanul. Ionut si-a dorit sa lupte acasa, in fata romanilor, iar visul i s-a implinit. Acum, lumea il cunoaste pe Iftimoaie nu doar ca luptator! Oamenii vorbesc si despre Iftimoaie actorul, Iftimoaie dansatorul, Iftimoaie familistul!

Puscariasii l-au primit cu pupaturi pe Iftimoaie

Detinutii l-au intampinat pe Iftimoaie cu strangeri de mana si chiar imbratisari. Vedeta Local Kombat le-a recomandat persoanelor private de libertate sa faca miscare si sa-si canalizeze energiile cat mai pozitiv cu putinta. „Pe mine sportul m-a ajutat foarte mult si m-a facut sa iau deciziile corecte. Daca m-am realizat in viata este numai datorita sportului”, le-a spus Ionut Iftimoaie detinutilor. Sala de forta a Penitenciarului Bacau a fost construita intr-un vechi garaj. Desi nu este foarte mare, detinutii au destul loc pentru a-si consuma energia. Prioritate la aparatele de forta vor avea persoanele private de libertate aflate in regim de maxima siguranta, dar si cele din regimul deschis. „Deocamdata femeile din unitatea de detentie nu si-au exprimat dorinta de a fi trecute pe lista persoanelor care vor sa faca miscare. Daca vom avea solicitari din partea lor, ne vom gandi la un program, incat sa se bucure si ele de miscare”, ne-a spus Claudiu Margasoiu, directorul Penitenciarului Bacau.

Lil

Directorul Agentiei Judetene de Prestatii Sociale, Teodor Agachi, se judeca de patru ani cu Curtea de Conturi. In proces mai sunt implicati si directorul economic al Directiei de Munca si Incluziune Sociala, Ciprian Macovei, dar si dirigintele de santier care a lucrat la ridicarea sediului unitatii. Cei trei sunt acuzati de un prejudiciu de peste un miliard de lei.

Instanta de la Tribunalul Bacau a fost sesizata despre asa zisele nereguli de catre un procuror financiar de pe langa Camera de Conturi Bacau. Expertul a solicitat „obligarea in solidar a lui Teodor Agachi, directorul Directiei de Munca si Protectie Sociala Bacau (in 2005 – n.n.), a lui Ciprian Macovei, directorul executiv adjunct economic si Gheorghe Ciobanu, diriginte de santier, la plata sumei de 819.608.520 lei plus dobanda de 180.797.605 lei”. Procurorul financiar isi motiveaza actiunea prin faptul ca facturile la materiale au fost „umflate” nejustificat. „Din verificarile situatiei de plata s-a constatat ca s-a acceptat la plata, in anul 2002, o suma de 1.725.631.563 lei. Aceasta suma rezulta din reactualizarea situatiilor de plata urmarea calcularii eronate de antreprenor a unui procent de 8 la suta asupra contravalorii materialelor din extrasul de materiale”, a explicat procurorul financiar.
Sefii DMPS au de primit bani de la Curtea de Conturi

Plangerea catre instanta a fost facuta in mai 2005, iar in noiembrie 2006, judecatorul de caz a dat sentinta. Sesizarea procurorului financiar a fost respinsa, iar Curtea de Conturi a fost obligata la plata sumei de 500 RON catre fiecare parat cu titlul de cheltuieli de judecata. Cum era firesc, Curtea de Conturi a facut recurs, iar magistratii de la Curtea de Apel Bacau au trimis cauza spre rejudecare. Din nou judecatorul de la Tribunalul Bacau nu a avut nimic de imputat celor trei parati si a respins sesizarea formulata de Curtea de Conturi. In noiembrie anul trecut s-a facut din nou recurs, cererea fiind semnata chiar de catre presedintele Nicolae Vacaroiu. Recursul se va judeca pe 13 martie. aTimp de patru ani, pana in 2004, toti cei care au venit in control de la Curtea de Conturi au constatat ca lucrarile se deruleaza conform prevederilor legale, ca nu este nimic incorect, declara Teodor Agachi. Dupa ce s-a schimbat guvernarea, vin sa spuna ca nu am respectat legea. Eu am adrese de la Ministerul Finantelor si Ministerul Lucrarilor Publice, in care se precizeaza ca am lucrat corect. Mai mult ca sigur vom castiga si acest recurs”.

Lili Adochitei
Elena Tintaru

Tomograful este de multa vreme in norma de casare. Numai tubul a fost inlocuit de trei ori. Acum, aparatul s-a defectat din nou. Cu banii dati de-a lungul timpului pentru repararea lui se achizitiona un aparat nou.

Nici nu se mai stie pentru a cata oara, singurul tomograf al Spitalului Judetean de Urgenta s-a defectat, din nou. Intr-o unitate medicala unde ajung cazuri aflate in stare critica, pacienti cu traumatisme cranio-cerebrale ori abdominale extrem de grave, un asemenea aparat de investigatii, prin care se poate pune diagnosticul cu certitudine in cateva minute, este vital. Pentru ca este inutilizabil, medicii din spital sunt nevoiti sa trimita bolnavii cu ambulanta la singurul centru medical privat din Bacau care are tomograf sau la Iasi. Ce piesa s-a stricat de aceasta data urmeaza sa depisteze reprezentantul firmei care asigura service-ul. aAsteptam sa vina firma astazi (ieri – n.n.) sau maine, ne-a spus Dan Stoica, managerul SJU. La ultima evaluare facuta de ea a constatat ca trebuie inlocuite vreo cinci piese care costa 100.000 lei. Dar ceea ce acum s-a stricat sigur nu se numara printre cele cinci piese pentru care avem alocati bani. Speram sa nu fie vorba, din nou, despre tub, pentru ca acesta este foarte scump”.

Cea mai buna solutie, un aparat nou

In cei peste opt ani de cand a intrat in dotarea Spitalului Judetean de Urgenta, tomograful a functionat cam jumatate din aceasta perioada. Prima data s-a defectat la nu mai putin de un an de la instalare si punere in functiune. Apoi, aproape in fiecare an a aparut cate o problema care l-a facut inutilizabil saptamani ori chiar luni in sir. In 2006, la jumatatea lunii aprilie s-a ars tubul, pentru a doua oara. Inlocuirea celui de-al doilea tub a durat mai bine de jumatate de an, timp in care tomograful a stat pe tusa. Atunci au fost schimbate si periile si placile. Numai tubul a costat 33.000 euro. In 2007, tot in octombrie, s-a stricat piesa ce asigura mobilitatea mesei pe care este asezat pacientul pentru a fi investigat. La doar un an si jumatate de la schimbarea pentru a doua oara a tubului, s-a ars si acesta. Asadar, numai cu inlocuirea celor trei tuburi s-au cheltuit de-a lungul timpului aproximativ 100.000 euro. La aceasta se adauga costul altor piese care au fost sau urmeaza sa fie schimbate. In prezent, pretul unui tomograf, in functie de performante, variaza intre 300.000 si 500.000 euro. Prin urmare, este mai economicos ca spitalul sa fie dotat cu un tomograf nou, mult mai performant. In decembrie 2007, Ministerul Sanatatii i-a aprobat repartizarea unui tomograf si aparatul trebuia sa ajunga aici in octombrie 2008. Dar in preajma alegerilor parlamentare, Eugen Nicolaescu, fostul ministru al Sanatatii si care a candidat in judetul Calarasi, i-a redistribuit acestuia tomograful destinat Bacaului. Tomograful care trebuia sa vina era de 16 slice-uri, ceea ce inseamna ca radiografiaza tot corpul intr-un minut, cu rezolutie maxima. aCel pe care il avem face radiografierea in 25 de minute, plus ca este foarte vechi, in norma de casare, a mai spus Dan Stoica. Actualul ministru al Sanatatii ne-a promis un tomograf nou, cu performanta intre 8 si 16 slice-uri”. Cand se va intampla aceasta minune insa, nu stie nimeni din conducerea spitalului.

>

Ministrul Sanatatii, Ioan Bazac, a anuntat ca, in cel mai scurt timp, va demara in toate judetele programul de depistare a cancerului de col uterin si a cancerului de san. In acest an, oncologia a fost declarata de Ministerul Sanatatii prioritate nationala, iar suma care va fi cheltuita pentru cele doua programe de screening a fost stabilita la 70 de milioane de euro. Metodologia de derulare a programelor a fost deja elaborata si se asteapta doar alocarea fondurilor pentru fiecare judet. „Daca metodologia nu se schimba, vor beneficia de screening femeile cu varsta intre 16 si 60 de ani, ne-a declarat dr. Cecilia Lucaci, sef Programe de sanatate judetene la Directia de Sanatate Publica. Mai intai, medicii de familie si asistentele vor urma cursuri pentru recoltarea lamelor. Vor fi apoi stabilite centre de recoltare, in cabinetele medicilor de familie si in cabinetele de ginecologie.” Probleme ar putea sa apara cu urmatoarea etapa: citirea lamelor in laboratoare. Acestea trebuie sa fie acreditate de catre conducerea centrului regional, in cazul laboratoarelor din judetul Bacau, cel din Iasi. Ramane de vazut cu cate laboratoare din judete va fi dispus acest centru sa imparta banii alocati de MS pentru programe. „Initiativa este binevenita, a mai spus dr. Lucaci. Desi testele pentru depistarea cancerului uterin, de exemplu, sunt accesibile ca pret, putine femei recurg la el. Daca va fi un program national, cu durata limitata, sigur vaa creste adresabilitatea”. Cancerul de san si de col uterin sunt cele mai frecvente forme de boala oncologica la femei. Romania este pe primul loc an Europa la mortalitatea provocata de cancerul de col uterin. In judetul Bacau, au fost depistate anul trecut 201 noi cazuri de cancer de san. 105 dintre paciente erau din mediul urban. Din cauza prezentarii tardive la medic, doar jumatate din cazuri erau in stadii curabile. Alte 114 femei au fost diagnosticate in 2008 cu cancer de col uterin, cele mai multe dintre acestea provenind din mediul urban (67). Numarul femeilor care s-au adresat medicilor specialisti la timp pentru a avea sanse de vindecare este chiar mai mic decat in cazul cancerului de san. Din cele 114 paciente, 53 au fost diagnosticate in stadii curabile. Spre finele anului, MS va demara un alt program national de sanatate, pentru diagnosticarea precoce a afectiunilor cardiovasculare.

Doina Mincu

Prin 2004, primarii erau acuzati ca nu au initiativa. Acum, edili din judetul Bacau au sute de proiecte, dar stau tot cu mana intinsa. E un cerc din care nu pot iesi: comuna nu are bani sa cofinanteze proiectele si sa se dezvolte, iar daca nu se dezvolta nu creste nivelul de trai si nu pot face bani.

In urma cu cativa ani, edilii comunitatilor rurale erau aspru criticati de politicieni, ziaristi, cetateni ca nu sunt in stare sa faca proiecte. Unii ministri se plangeau, chiar, ca avem primari asemianalfabeti”. Alesii erau acuzati de nepasare si nepricepere in atragerea de finantari pentru drumuri, poduri, gradinite, camine culturale. aSa nu mai stea cu mana intinsa”, aSa munceasca”, li se cerea. Lucrurile s-au schimbat radical. La ora asta, e aprobata deja finantarea a 52 de proiecte de camine culturale si 22 de baze sportive in judetul Bacau. Primarii se zbat sa acceseze fonduri, unii avand asaci de proiecte”, cum declara Mihai Coman, edilul din Barsanesti, doar-doar vor obtine bani pentru a schimba fata comunei. Dar si programele UE, si ale Guvernului presupun participarea consiliilor locale (CL) la sustinerea investitiei. aCofinantarea e problema”, spun actualii edili. Veniturile vin din taxele de concesionare, daca exista, impozitele pe terenuri, cladiri si pe salarii. Intr-o comuna sunt 10-12 angajati la primarie, vreo 20 de dascali, postasul, medicul, 2-3 vanzatori si, in cel mai fericit caz, muncitorii unei fabricute de papuci sau camasi. Ce pot face, in acest caz, edilii? Sa vina cu asaru” mana” la CJ Bacau si sa-i convinga pe finantisti ca proiectele sunt de neamanat. Nici CJ nu are insa teschereaua plina. Guvernul Boc e zgarcit cu autoritatile locale si cu toti cei care pot periclita bugetul si, implicit, alegerile prezindentiale din 2009.

Si-au pus nadejdea in parlamentari

La intalnirea cu sefii CJ, din 15-30 ianuarie, toti primarii au cerut sprijin financiar. a99 la suta dintre ei au proiecte, arata Olga Haineala, director de Buget-Finante la CJ. Au venit cu studii de fezabilitate, prefezabilitate, cu studii de oportunitate si au pledat pentru investitiile lor”. Nu se stie, insa, cat va reprezenta cofinantarea deoarece proiectele nu au fost inca evaluate, arata Olga Haineala. aDupa ce vor fi evaluate vom calcula cat pot acoperi CL si cat noi. Nu toate cheltuielile pot fi cofinantate. Conform Legii finantelor publice, CJ poate da 20 la suta din suma alocata de la buget pentru echilibrari”. Deocamdata, nu avem buget. Olga Haineala arata ca fiecare program are o valoare fixa: aPentru alimentarea cu apa sunt prevazute 2,9 milioane de euro. 2,3 milioane acopera programul, iar 600.000 lei, aplicantii”. Asadar, primariile cofinanteaza diferenta la cheltuielile eligibile, plus cheltuielile neeligibile. aCJ a incercat sa-si faca o strategie si sa evalueze toate oportunitatile pe masurile existente, apoi le-a transmis la Bucuresti, prin parlamentari. Am facut amendamente la Legea bugetului si speram ca deciziile sa fie in favoarea noastra”. Alta solutie ar fi caa primarii sa faca credite, dar totul depinde de avizul Comisiei Nationale de Autorizare a Imprumuturilor. 90 la suta din primarii au depus proiecte: pe OG 7 pentru drumuri si teren de sport, OG 40 – mediu, HG 328 – electrificare, HG 118 – camine culturale, HG 577 – pietruiri, dar si prin Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (FEADR), care finanteaza sisteme integrate, cu mai multe obiective: un drum, o scoala, un centru social.
37 de proiecte depuse de comune

Potrivit evidentelor Oficiului Judetean de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (OJPDRP) Bacau, anul trecut, pe Masura 322, „Renovarea, dezvoltarea satelor, ambunatatirea serviciilor de baza pentru economia si populatia rurala si punerea an valoare a mostenirii rurale” s-au depus 37 de proiecte, in valoare de 90.153.864 euro. „Din acestea au fost contractate patru, in valoare de 9.929.499 euro, ne spune Constantin Becheanu, directorul OJPDRP Bacau. E de remarcat faptul ca numai in sesiunea noiembrie – decembrie 2008 s-au depus in total 63 de proiecte, din care cele mai multe (21 proiecte sn.a.) au fost pe masura 322”. Specialistii de la Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Bacau sustin ca sunt mai multe dificultati legate de accesarea proiectelor prin FEADR. „In primul rand lipsa cofinantarii, apoi gradul redus de pregatire al potentialilor beneficiari pentru accesarea finantarilor pe baza de proiecte. Nu lipsita de importanta este absenta unei strategii locale de dezvoltare la nivel de comuna”, este de parere Ghita Burlui, directorul DADR Bacau. Una dintre verigile slabe ale sistemului este considerata a fi absenta institutiilor calificate pentru a da consultanta potentialilor beneficiari.

Silvia Patrascanu
Lili Adochitei

Intr-o zi de week-end un singur medic ajunge sa consulte peste 120 de pacienti. Jumatate dintre acestia sunt bolnavi cronic, care trebuie sa se prezinte la medicul de familie. Unii pacienti afirma ca nu gasesc medicul la cabinet. Medicii din spital sunt nevoiti sa-i interneze pe unii bolnavi la presiunea familiei.

Noile reguli de prioritizare a cazurilor in functie de gravitatea lor, stabilite de Ministerul Sanatatii unitatilor de primire urgente (UPU) din spitale, nu vin in sprijinul personalului medico-sanitar care lucreaza aici. Cel putin asa sustin unii medici de la aceste unitati. aNoile reguli nu ne usureaza cu nimic munca, dimpotriva, ne-o complica, afirma dr. Liliana Petrescu, medic primar in medicina de urgenta in cadrul UPU a Spitalului Judetean de Urgenta (SJU) Bacau. Este mai rau ca inainte. Din cauza avalansei de pacienti, mai ales in perioada week-end-ului, nu avem timp pentru a mai da fiecarui caz culoarea, in functie de gravitate, si in raport de aceasta sa facem prioritizarea lui”. Intr-adevar, in zilele libere de la sfarsitul saptamanii, personalul medico-sanitar de la UPU nu are o clipa de ragaz. Si aceasta deoarece unitatea este luata cu asalt, si nu doar de catre cazuri urgente. Numai in noaptea de sambata spre duminica la UPU a SJU Bacau s-au prezentat peste 40 de cazuri. La cele trei cabinete (medicina interna, chirurgie si ortopedie) sambata, in 24 de ore, au fost examinati medical in jur de 120 pacienti. Ieri, pe toate cele trei cabinete era un singur medic de urgenta. Asadar, el nu are timp nici sa respire, la o asemenea adresabilitate. Chiar si asa, unii medici opineaza ca nu trebuie lasat triajul bolnavilor la mana asistentului medical. aNu este corect sa pui un asistent medical in punctul de triere, mai spune dr.Petrescu. Aceasta inseamna ca din start sa-i dea pacientului un diagnostic pentru a sti apoi unde sa-l orienteze. Oricat de priceput ar fi un asistent, nu are cunostintele necesare pentru a lua o astfel de hotarare. Si cum sa decida in doua minute?”.

aNu se duc la medicul
de familie”

Pe de alta parte, este cert ca UPU s-ar mai decongestiona, daca pacientii ar respecta regulile privind prezentarea la medic. Aproximativ 50 la suta dintre pacientii care se adreseaza UPU sunt bolnavi cronic, care nu reprezinta o urgenta majora si intra in atributiile medicului de familie. aNu se duc la medicul de familie, mai declara dr. Petrescu. Asteapta week-end-ul ca sa vina la Urgente, deoarece stiu ca nu-i putem refuza. Unii motiveaza ca nu au gasit medicul de familie, altii raspund aCe sa caut la el!?a. Se constata la o parte dintre pacienti o neincredere in medicul lor de familie”. Ieri, in jurul orei 10.00, o batrana din Buhoci venise la Urgente pentru insuficienta cardiaca decompensata. Intrebata de ce nu a mers la medicul de familie in timpul saptamanii, femeia a raspuns ca a fost de doua ori si nu l-a gasit. Atat doctorul cat si asistentii aflati ieri la program au afirmat ca unii medici de familie si-au facut un obicei din a trimite pacientii direct la Unitatea de Primire Urgente. La randul lui, medicul de garda din sectia Medicina Interna a sustinut si el ca foarte multi bolnavi se prezinta aici, fara a mai trece pe la medicul de familie. Mai mult decat atat unii dintre pacienti sunt agresivi cu personalul medico-sanitar. aDesi un pacient avea o problema cu stomacul care mai suporta amanare, a trebuit sa-l internez pentru ca familia lui ameninta sa devina agresiva, ne-a spus medicul de la Medicina Interna. La unii pacienti nu exista ideea de programare pentru internare. Daca nu-i internezi, devin violenti si ei, si familia. Cel putin jumatate din internarile pe o garda sunt la interventia sau sub presiunea familiei”.
Elena Tintaru

Sambata, 14 februarie, cu ocazia Zilei Indragostitilor, Liga Studenteasca a Universitatii din Bacau a circulat cu „Autobuzul Dragostei”. Intre orele 16.00 si 19.00, un autobuz al S.C. Transport Public S.A. a parcurs orasul pe traseele 18 si 22, oprind in fiecare statie si ori de cate ori a fost nevoie pentru a aimbarca” tinerii indragostiti iesiti la plimbare. Autobuzul a fost ornat de catre S.C. Grafit Invest si a reusit sa se transforme intr-un oficiu de stare civila mobil pentru aproximativ 150 de tineri indragostiti. Acestia au primit cate un certificat de casatorie valabil pentru o zi. In ultimul timp, Liga Studenteasca a Universitatii din Bacau a reusit sa desfasoare o serie de proiecte inedite destinate in exclusivitate studentilor din Bacau. Dupa cum a declarat presedintele Ligii, Vasile Marius Solomon, in viitorul apropiat se va derula un proiect in parteneriat cu 5 colegii din oras, intitulat „Liga Studentilor vine la tine in liceu”. Astfel, studentii isi doresc sa sa faca binecunoscut si, de ce nu, sa impunem moto-ul nostru „valori, implicare, afirmare” si in randul viitorilor studenti.