Liviu Miroseanu a fost investit ca director al Oficiului de Cadastru si Publicitate Imbiliara (OCPI) Bacau. Fostul deputat Liviu Miroseanu a sustinut in urma cu doua saptamani un concurs la Bucuresti, la care a obtinut nota 9,45. aAm luat cea mai buna nota dintre toti directorii din tara”, ne-a spus, in particular, Miroseanu.

In timp ce Colegiul Medicilor Bacau primeste din ce in ce mai multe sesizari de la pacienti nemultumiti de actul medical sau de la rudele acestora, comisia pentru malpraxis din Directia de Sanatate Publica someaza. De la infiintarea ei, nu s-a primit nici macar o sesizare. Singura explicatie plauzibila pentru lipsa adresabilitatii este aceea ca aceasta comisie nu este cunoscuta de beneficiarii asistentei medicale din sistemul public. Comisia este formata din noua medici, doi farmacisti si doi asistenti. In cazul in care ar primi vreo sesizare, comisia ar trebui sa apeleze tot la expertii de la Colegiul Medicilor, Colegiul Farmacistilor, Colegiul Medicilor Dentisti sau Ordinul Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania. Prin urmare, exista riscul ca verdictul comisiei din DSP intr-un caz de malpraxis sa semene ca doua picaturi de apa cu decizia asociatiei profesionale din care face parte medicul sau asistentul medical incriminat.

Doina Mincu

Accident spectaculos aseara in intersectia de la Autogara Bacau. Un sofer grabit, care nu a pastrat distanta regulamentara fata de masina din fata sa, a provocat un adevarat carambol in zona. Evenimentul rutier s-a produs in jurul orei 19.30. Catalin Constantin S., de 35 de ani, aflat la volanul unui Volkswagen Passat, care se indrepta spre centrul Bacaului, chiar in intersectie, a lovit in spate un taxi, condus regulamentar de Ioan C. (68 de ani), sofer profesionist, iar din impact, masina cu insemnele „taxi” a fost proiectata pe spatiul verde a rondului sensului giratoriu. In urma accidentului a rezultat avarierea ambelor autovehicule si ranirea usoara a lui Samoila C., de 70 de ani, pasager in fata, partea dreapta, in taxi. Acesta a fost transportat la spital, dar nu a ramas internat. „Cei doi soferi au fost testati cu etilotestul, dar s-a dovedit ca niciunul nu era sub influenta bauturilor alcoolice la volan. In cauza s-a intocmit dosar penal pentru vatamare corporala din culpa”, a precizat inspector principal Aurelian Nadejde, de la Biroul de Siguranta a Circulatiei din Serviciul Politiei Rutiere Bacau. In plus, politistii care au facut cercetarea la fata locului au luat si masura ridicarii permisului de conducere a conducatorului care se face vinovat de accident. Acesta este posesorul carnetul auto, categoria B, din anul 1995.Traficul din zona a fost dat peste cap circa o ora.

Roxana Neagu

Batranii sunt cei mai neajutorati dintre semenii nostri. Apropiindu-se de apusul vietii, ei sunt loviti, nu din vina lor, de neputinta, boli si singuratate. Exista, totusi, ingeri care ii viziteaza si ii ingrijesc cu dragoste, ca pe niste copii. Sunt asistentele medicale ale FSC, fundatie care deruleaza, de 12 ani, un program de ingrijire la domiciliu.

Vorbim adesea despre solidaritate, insa ne gandim rar, prea rar, la cei care au cel mai mult nevoie de ajutorul nostru pentru ca se apropie de apusul vietii si sunt loviti, nu din vina lor, de boli si neputinta. Si totusi exista aingeri” care stiu totul despre ei, dar absolut totul, care ii ingrijesc cu dragoste, ca pe niste copii. In halatele lor albe, asistentele medicale ale FSC le par batranilor niste mesageri din cer, trimisi sa le dea putere si liniste. Am mers pe urmele lor si am ajuns la Elena Marcu, in cartierul CFR. Ne-a intampinat sotul, octogenar, suferind si el. De un deceniu isi ingrijeste cu rabdare consoarta, diagnosticata cu parapareza spastica. A fost „un elev silitor” si a invatat de la asistente cum sa o trateze cu alifii si sa-i faca masaj. „In urma cu 11 ani, a suferit o operatie pe creier, apoi a facut un infarct, povesteste batranul. Mergea, la inceput, mergea la cadru, dar dupa a doua interventie a cazut. Fetele vin, saracele, vin. Asta e situatia”. Escarele adanci, care au aparut din cauza nemiscarii, ii produc mari suferinte batranei. Sosirea asistentei medicale, care ii va curata si pansa ranile, ii aduce un pic de alinare. Elena Marcu nu poate vorbi, dar, in ochii ei, lacrimile sporesc stralucirea recunostintei.

aDaca plang, imi trece?”

Octogenarul vorbeste despre copilarie si adolescenta, pe care si le-a petrecut in Lipova, satul in care s-a nascut. Toata viata lui e in fotografiile alb-negru care impodobesc peretii camerei, ca niste trofee. Dintre rame, zambeste un tanar frumos, puternic si plin de speranta. Nici acum nu se vaita. „Am doua fete si patru baieti, marturiseste el. Sunt buni, copiii, si vin, ne viziteaza”. De la o vreme, in casa lui Ion Marcu s-au inmultit icoanele. Priveste spre Dumnezeu, caci are multa nevoie de speranta si de ajutor. Urmatorul pacient e Maria Nicolaescu, 80 de ani, care sufera de cancer la san. Curajul ei, pasiunea cu care vorbeste despre trecut si stoicismul cu care suporta prezentul te fac sa uiti ca are o boala grava, incurabila. aNu plang. De ce sa plang? Si daca plang imi trece?” Doar ea stie, insa, cat de greu e sa traiesti in compania cancerului. In fiecare clipa, la fiecare miscare, durerea e acolo. Si arde. „Ganditi-va ca noi suntem doi oameni batrani, explica Victor Nicolaescu. Daca nu ar exista acest serviciu, eu ar trebui sa o duc la spital de doua ori pe saptamana”. Sau ca Maria sa-si petreaca batranetea intr-un salon. Nu ar fi o solutie fericita nici pentru ea, nici pentru stat deoarece „cheltuielile cu spitalizarea ar fi mult mai mari decat cele necesare sustinerii acestui serviciu”, afirma sotul, pragmatic.

Si batranii asunt ai nostri”

FSC a demarat programul de ingrijire la domiciliu in urma cu 12 ani. aIn 2008, 394 de varstnici au primit asistenta medicala si servicii de ingrijire la domiciliu, iar alti 170, servicii de socializare, ajutor material, asistenta medicala si recuperare la centrul de zi”, explica Elena Ungureanu, supervizor programe. Separat, 150 de pacienti in faza terminala au facut parte din programul de ingrijire paleativa. Ingrijitorii ii ajuta pe cei nedeplasabili la cumparaturi si mentinerea igienei, gatesc pentru ei si ii hranesc. Asistentii medicali vin la domiciliu si le aplica tratamentul, le schimba pansamentele si ii incurajeaza. „Le urmarim evolutia, ne atasam de ei, stim ce probleme au, le cunoastem viata. Sunt ai nostri, fac parte din familia noastra”. Nu e o vorba mare, chiar sunt ai nostri: sunt bunicii nostri, parintii nostri, sunt martorii uitati ai copilariei si ai primelor iubiri, aliati de nadejde ai victoriilor noastre, pana la capat si fara economie.

Silvia Patrascanu

Ieri, de la 18.30, sala Ateneu a fost cuibul primitor din care au rasunat, in duet, sunete de mangaiat sufletul. Pianistele Ozana Kalmuski Zarea si Mihaela Spiridon au oferit inca o data sens si inaltare muzicii, la fel ca in ultimii 10 ani, de cand canta in Duo aCapriccio”.

Joseph Haydn si pe Felix Mendelssohn-Bartholdy, doi uriasi in fata carora doua doamne ar trebui sa se teama. Nu si daca sunt Duo aCapriccio”, adica pianistele Ozana Kalmuski Zarea (foto dreapta) si Mihaela Spiridon (foto stanga). Cu gratie, dar si cu forta, cu sensibilitate, dar si cu hotarare, amandoua si-au impletit (la propriu, dar si la figurat) talentul si efortul creator. Publicul a respirat deodata in maretia ori tandretea muzicii, a zambit si a visat pe masura ce frumusetea sunetelor isi desfasura vraja. Ozana Kalmuski Zarea si Mihaela Spiridon nu sunt doar doua extraordinare interprete, ele sunt un necesar model al modestiei si perseverentei, care refuza publicitatea fara continut, insa ofera momente unice, in care fiecare bacauan se poate redescoperi. Va multumim, doamnelor, pentru ca ne reinvatati cat de minunata este muzica!
Duo aCapriccio” a sustinut numeroase recitaluri an tara, an cadrul stagiunilor artistice sau a festivalurilor organizate de cele mai importante filarmonici, centre culturale din tara si au fost invitate sa cante an Italia, Moldova, Bulgaria, Slovacia. La 50 de ani de la trecerea an nefiinta a compozitorului George Enescu, Duo aCapriccio” a primit Medalia comemorativa 2005, pentru merite deosebite an promovarea culturii romanesti.

Gabriel Pop

Criza economica mondiala loveste in plin si judetul Bacau. Micile afaceri, comertul, imobiliarele, constructiile si alte domenii sunt atinse de consecintele crizei, fenomen care devine o realitate tot mai clara pe zi ce trece. Masurile pripite ale unor patroni sau sefi de institutii, inca inaintea aparitiei efectelor reale ale crizei, au fost doar preambulul perioadei anegre” care se anunta in economia judetului. In cele mai multe domenii criza este perceputa ca inevitabila si prea putini intreprinzatori gasesc si alte solutii decat concedierile ori, de ce nu, sa caute oportunitati de afaceri potrivite pentru aceasta perioada.

Mai putine manifestari culturale

Toate institutiile culturale din Bacau, fara exceptie, sunt afectate de criza. In mai mica sau mai mare masura, bugetele din acest an sunt micsorate, astfel incat expozitiile, spectacolele, simpozioanele pe teme culturale vor cu mult fi mai putine in acest an. Grav este ca investitiile, achizitiile de material si mai ales salariile vor fi in mod serios afectate. Cultura fiind un aelement de lux”, banii in conditii de recesiune se indreapta in alte directii. Unul dintre cele mai afectate de areasezarea bugetului” este Complexul Muzeal aIulian Antonescu”. Cu aproape doua miliarde de lei vechi mai putin fata de ce a primit anul trecut de la CJ Bacau e greu sa fie repartizate prioritatile. aE un buget subtiat pentru acest an. Din pacate avem destul de putini bani pentru investitii, pentru achizitii mai deloc, iar pentru reparatii am primit doar 100 milioane de lei vechi care se vor duce pe reparatia instalatiei electrice de la Muzeul de Arta”, spune Silvia Iacobescu, directorul Complexului. Grav este, in opinia conducerii, ca investitii obligatorii, cum ar fi Casa Bacovia sau repararea urgenta a fatadei cladirii institutiei, vor trebui amanate.
Gabriel Pop

Vanzarile din piete au scazut la jumatate

Dupa ce au avut tarabe goale in primele luni ale acestui an, pietele s-au umplut din nou de comercianti. Legumele, fructele si verdeata abunda, insa putini cumparatori pleaca spre casa cu sacosele pline. „Nu mai cumpara lumea ca altadata, ne-a declarat Elena Cimpoiesu, producator agricol din Prajesti. Sunt care nu au bani si abia isi permit sa ia cateva cepe si o punga de malai. Produsele din toamna, cum ar fi radacinoasele, se mai vand cat de cat. Nu stiu ce va fi cu marfa de primavara”. Elena Cimpoiesu va iesi pe piata, cam in doua saptamani, cu spanac, un produs foarte perisabil. Daca nu il va putea vinde asa cum spera, singura sa speranta vor fi ardeii si varza, care rezista mai mult pe taraba. „Trebuie sa ne scoatem macar ce am investit si sa punem ceva deoparte pentru lucrarile de toamna. Norocul nostru este ca ne-am cumparat utilaje si nu trebuie sa platim altora pentru arat si semanat”. Proprietarii de utilaje sunt insa ingrijorati de scupirea combustibililor. Familia Cimpoiesu a facut ceva rezerve de motorina, dar acestea nu tin la nesfarsit. In subventiile de la stat nu-si pun mari sperante, „fiindca munca taranului nu a fost niciodata apreciata si sprijinita”. Ce nu intelege Elena Cimpoiesu este cum poate fi posibil sa se umple tara de someri, toata lumea sa se planga de criza, iar proprietarii de pamant, cum este ea, sa nu gaseasca mana de lucru. „Dam acum 35 de lei pe zi si mancare, dar nu gasesc muncitori pentru gradina. La porumb platim cu 50 de lei ziua si tot nu vine nimeni. Unde-s somerii?”. Sotii Vizitiu, din Buhoci, au marfa una si una. Totul arata foarte proaspat si de cea mai buna calitate. Secretul sta in pregatirea solului si in seminte. De aceea, investesc foarte mult in acestea din urma. Ridichile par decupate din reviste. Cu toate acestea, parca nu au cautare, desi este sezonul lor. La fel, ceapa verde si salata. „Vanzarea a scazut la jumatate fata de anul trecut, spune Ana-Maria Vizitiu. Desi avem preturi mai mici decat primavara trecuta, tot ramanem cu marfa. Cumparatorii ar vrea sa cumpere cu 1 leu toata gramada de ceapa”. Sotii Vizitiu au langa ei un sac pentru marfa care nu mai poate fi vanduta. Incet, incet, se umple cu ceapa si spanac ingalbenit. Cand ajung acasa, toaca totul si ingrasa pamantul. Isi toaca munca de peste iarna. Sunt siguri ca nu vor pune mai nimic deoparte. Ar avea multe de facut in gospodarie, dar banii vor fi pastrati pentru folia care sa acopere serele la toamna si samanta pentru anul viitor. „Noi credem ca vom trece de criza. Mai rau este de cei care au credite, datorii”, se consoleaza cei doi tineri.
Doina Mincu

Intretinerea, in coada listei de plata

In asociatiile de proprietari, criza s-a instalat cu ani in urma pentru unii locatari si recent pentru altii. „Vorbim de cei care au si uitat unde este sediul asociatiei, ne-a declarat Silvia Gaspar, administratorul Asociatiei 42, din zona Narcisa. Din cauza lor am intrat de mult in criza, cu datorii mari la CET. In ultima vreme insa, chiar si locatarii care plateau luna de luna si integral suma care le revenea dupa calcule, au inceput sa achite partial. Unii locatari se plang ca si-au pierdut locul de munca”. Restantele de mii de lei au ajuns ceva obisnuit. Tot mai multe asociatii se adreseaza instantei. In asteptarea hotararilor judecatoresti de executare silita a datornicilor, administratorii incearca sa achite facturile de la furnizorii care iau masuri drastice si imediate cu restantierii (RAGC, E.ON Gaz, E.ON Electrica). „Ca de obicei, platim la toti furnizorii si lasam la urma CET-ul”, a explicat administratorul As. 42. Asociatiile au catre CET un debit de peste 14 milioane lei (140 miliarde lei vechi), la care se adauga penalitati de 9,8 milioane lei (98 miliarde lei vechi). In luna martie, furnizorul de agent termic a incasat de la consumatorii casnici doar 1,5 milioane lei (15 miliarde lei vechi). Si incasarile de la agentii economici sufera ca urmare a crizei economice. Acestia au acumulat o datorie de 4,9 milioane lei (49 miliarde lei vechi) catre CET.
Doina Mincu

In cateva luni, peste 4.000 de someri

Incontestabil, efectele crizei economice se rasfrang deopotriva atat asupra salariatilor, cat si a pensionarilor. Pana in martie anul acesta, in judetul Bacau au fost disponibilizati peste 4.000 de salariati. Si daca la inceput concedieri masive au fost facute de catre marii agenti economici, treptat somajul a cuprins si firmele mici si mijlocii. aIngrijorator este si faptul ca tot mai multe firme mici, cu doi pana la 10 salariati, renunta la o parte dintre ei, ne-a spus, cu catva timp in urma, Ioan Barbu, inspectorul sef adjunct al Inspectoratului Teritorial de Munca (ITM) Bacau. Adunate, disponibilizarile de la acestea reprezinta o pondere destul de mare in numarul total al somerilor”. Nu putine firme, pentru a se mentine pe linia de plutire, au recurs la inghetarea ori reducerea salariilor. Acest lucru se resimte inclusiv in sectorul bugetar. In unele institutii bugetare au fost retrase anumite avantaje salariale. Repercusiunile crizei ii ating si pe cei peste 141.000 de pensionari din sistemul public de pensii. Valoarea punctului de pensie va fi majorata de la 1 aprilie cu doar 3 la suta si va fi in cuatum de 718,4 lei fata de 697,5 lei, cat a fost pana acum. Urmatoarea majorare din acest an va fi tocmai la 1 octombrie, cand punctul de pensie va fi indexat cu numai 2 la suta, astfel ca va creste la 732,8 lei.a In judetul Bacau sunt peste 141.000 de pensionari.a In conditiile in care veniturile lor nu cresc semnificativ, in schimb preturile la produsele de baza o iau razna, tot mai multi batrani sunt nevoiti sa recurga la imprumuturi. Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor (CARP) Moinesti, cu peste 23.000 de membri, este cea mai puternica asociatie cu acest profil din judet. Lunar, peste 700 de pensionari se imprumuta cu 200 pana la 4.000 lei. Sunt zile in care suma totala acordata depaseste 100.000 lei. aA crescut foarte mult numarul cererilor de imprumut, ne-a spus Anton Albu, presedintele CARP Moinesti. Sunt mai multe cu peste 25 la suta, de cand a inceput criza. Oamenii iau bani pentru nevoi personale, dar si pentru a-i ajuta pe copii. Se imprumuta pentru a-si face aprovizionarea cu alimente, pentru a-si lua medicamente sau pentru a-si plati taxele si impozitele”. Din pacate, unii nu reusesc sa ramburseze ratele, astfel ca ajung sa li se puna poprire pe pensie. Pentru ca multi dintre membrii acestuia sunt saraci (nu au deloc venituri sau pensiile lor sunt foarte mici) ori au un handicap, periodic, CARP le acorda ajutoare sociale.
Elena Tintaru

Agricultura e la pamant

Criza a lovit din plin agricultura romaneasca si asa lipsita de performanta pe piata europeana. Intampina dificultati atat angajatii subordonati Ministerului Agriculturii, cat si taranii de rand. aNoi, romanii am fost dintodeauna in criza. Agricultura romaneasca este scapata din maini. Fermierul pe care trebuie sa-l formam
nu-l gasim. Cel care produce trebuie ajutat si orientat pe piata”, a spus Constantin Becheanu, directorul Agentiei de Plati, Dezvoltare Rurala si Pescuit (APDRP) Bacau. Angajatii Directiei Agricole dar si ai Oficiului Judetean de Consultanta Agricola (OJCA) Bacau se afla in stare de tensiune, referitor la pierderea sporurilor dar si la incertitudinea locurilor de munca. aCriza se observa din lipsa fondurilor pentru cursurile pentru fermieri. In acelasi timp, angajatii nostri sunt intr-o situatie tracasanta, deoarece nu stiu care va fi in viitor statutul lor, dar nici veniturile. Sunt nevoiti sa munceasca peste program, dar nu sunt platiti pentru asta”, a precizat Vasile Aichimoaie, directorul OJCA Bacau. Veterinarii din reteaua de stat dar si cei privati simt din plin criza economica si scaderea nivelului de trai al populatiei. aNivelul de trai al proprietarului de animale isi spune cuvantul si este direct proportional cu veniturile veterinarului. Daca oamenii nu au bani, nu vor plati nici medicul pentru serviciile medicale”, ne-a precizat Costel Busuioc, seful Colegiului Medicilor Veterinari.
Mircea Merticariu

Si Politia face economii

Un numar insuficient de lucratori, lipsa banilor, cresterea numarului de omoruri si vatamari corporale grave, in special in mediul rural. Acestea sunt cele mai importante probleme ale Inspectoratului de Politie al Judetului (IPJ) Bacau. Cand vor fi ele solutionate? Numai in momentul in care se vor gasi fondurile necesare pentru acoperirea cheltuielilor cu personalul. Si asta pentru ca, in prezent, Bacaul se confrunta cu o criza acuta de politisti. Din schema de personal lipsesc nu mai putin de 500 de angajati. Mai grav este faptul ca in acest an situatia nu se va imbunatati semnificativ, din cauza lipsei banilor. Chiar daca pe schema de personal sunt trecute aceste locuri, posturile au fost blocate la nivel central. „In premiera aflati ca acum am primit deblocarea a 70 de posturi pentru incadrare directa din mediul extern, spune comisarul sef Stefan Alexa, seful IPJ Bacau. Prea putini totusi. In prezent lucram cu 160 de politisti la 100.000 de locuitori, iar media nationala este de 230 de politisti la 100.000 de locuitori. La un simplu calcul, am mai avea nevoie de cel putin 500 de lucratori, atat pentru mediul rural, cat si pe urban. Avem o incarcatura foarte mare pe fiecare lucrator.” Acum s-au redus drastic si cheltuielile, motiv pentru care politistii bacauani sunt nevoiti sa stranga si mai tare cureaua. Ei trebuie sa faca economii serioase pe toate componentele de la lumina, pana la carburant. Pe fiecare masina s-au aprobat doar 50litri/luna si numai 40 km/24 ore, in conditiile in care cerintele sunt mari, mai ales cu programul „Strada 2009”, desfasurat in aceasta perioada, in care toate patrulele sunt mobilizare pe teren pentru reducerea infractionalitatii si cresterea gradului de siguranta a cetatenilor. „Si cu ce sa ne deplasam, cu bicicleta?”,
ne-a spus indignat unul dintre lucratorii IPJ, care a confirmat ca in institutie, pe langa acestea si fiecare metru cub de gaz si fiecare kilowatt trebuie dramuit. „Bugetul alocat este acelasi ca anul trecut. Trebuie avute in vedere cresterile de pret la anumite utilitati, care nu au mai fost prevazute in buget. Cu un consum rational vom face fata, nu putem spune ca vom deveni nefunctionali”, a mai spus comisarul sef Alexa.
Roxana Neagu

Criza, o oportunitate?

Bacauanii ar putea urma exemplele aplicate in alte tari, ca sa transforme criza in oportunitate. Iata cateva masuri adoptate de oamenii de afaceri britanici:
– Afacerile care si-au inchis portile din cauza lipsei de clienti se reprofileaza. Astfel, pub-urile care nu mai au clienti devin locuinte. Surprinzator, se gasesc si chiriasi. Se rezolva doua probleme: proprietarii au afacerea pazita si, cat de cat, pe linia de plutire, in timp ce chiriasii, in general cei care nu si-au mai putut plati ratele si au pierdut casele, au acum o locuinta.
– Daca nu iti mai permiti o masina personala, au aparut cele de inchiriat cu ora, pentru membrii cluburilor de acest gen. Masinile ce pot fi folosite sunt parcate pe diferite strazi, asa incat sunt la dispozitia oricui, fara mare efort. Masina porneste cu un card special, iar in caz de furt este asigurata.
– Reorientarea profesionala. Fostii bancheri care si-au pierdut locurile de munca sunt incurajati de Guvern sa devina profesori.
Daca masurile au sau nu efect pe termen lung, ramane de vazut. Cert este ca pentru moment sunt o rezolvare si pot fi aplicate in orice tara afectata de criza.
Daniela McAllister

Pe dascali, criza i-a adus in pragul grevei

„Pe noi, criza ne-a lovit in plin. Ne-a prins cu salariile foarte mici”, ne-a declarat Manole Chiriac, liderul bacauan al Sindicatului Liber din Invatamant, care recunoaste ca sistemul pe care il reprezinta este in fierbere. „Ne-am saturat sa fim ignorati. La nivel central au fost suspendate negocierile, se tot discuta despre aceasta salarizare, ni s-a promis acum o crestere de numai 10 la suta, nicidecum cea de 50 la suta legiferata de Guvern anul trecut. Se tot vorbeste si de sporuri in sistem, dar in afara de sporul de rural, nu mai exista alte sporuri. Si vor sa-l scoata si pe acesta. Profesorii o sa fuga de la sate. Repet, criza o simtim din plin.” Daca nu obtin nimic in urma negocierilor, sindicalistii din Invatamant sunt hotarati sa intre in greva. O forma de protest specifica perioadei de criza.
Roxana Neagu

Medicii de familie au suspendat actiunea de protest, dupa ce reprezentantii lor au semnat ieri un protocol cu Ministerul Sanatatii. Imediat dupa ce intelegerea a fost parafata, casele judetene de asigurari de sanatate au primit unda verde pentru semnarea actelor aditionale la contractul-cadru pe anul trecut, astfel incata activitatea medicala sa aiba continuitate. Asigurarea asistentei medicale in cabinetele medicilor de familie de la 1 aprilie a stat sub semnul intrebarii, deoarece actul aditional precedent era valabil doar pana pe 31 martie.a In aceste conditii, medicii erau decisi ca de la 1 martie sa-si trateze asiguratii ca pe neasigurati. „Lumea s-a speriat si a dat navala la cabinete sa prinda retete compensate inainte de 1 aprilie, ne-a declarat dr. Elena Stanga (foto), medic de familie si presedinte al Colegiului Medicilor Bacau. In cateva ore am consultat 60 de pacienti.” Criza a luat sfarsit ieri. „Am primit o adresa de la Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, prin care ni s-a transmis sa incheiem acte aditionale pentru aprilie cu toti furnizorii de servicii medicale, nu doar cu medicii de familie, ne-a declarat Viorica Draganuta, director al CJAS. Tuturor furnizorilor le expirau contractele si se aflau in situatia medicilor de familie. Acestia sunt insa organizati la nivel national, au o asociatie activa si s-au impus. Daca ei nu vor accepta prevederile normelor pe acest an, contractarea va fi blocata cu toti furnizorii”. Deocamdata, reprezentantii medicilor au acceptat doar prevederile contractului-cadru pe 2009. Discutiile pe marginea normelor de aplicare vor continua. In urma negocierilor, valoarea punctului per capita a fost stabilita la 4,1 lei, iar a celui per serviciu la 1,5 lei (medicii sunt platiti in functie de punctajul pentru lista de asigurati si cel acumulat prin serviciile efectuate). Activitatea in centrele de permanenta, un alt motiv de nemultumire, va fi reglementata printr-un act normativ separat. Zilele acestea, toti furnizorii sunt asteptati la CJAS sa mai semneze un act aditional.

Doina Mincu

Fostul deputat Liviu Miroseanu, PD-L Bacau, va fi investit in functia de director al Oficiului Judetean de Cadastru si Publicitate Imobiliara (OJCPI) Bacau, miercuri, la ora 12. OJCPI a fost condus pana azi de Danut Ambarus, director interimar, numit in functie dupa „decapitarea” lui Iulian Arbunea. Liviu Miroseanu s-a inscris la concurs, a participat si a obtinut cea mai mare nota la nivel national: 9,45. Examenul a avut loc la Bucuresti, OJCPI fiind subordonat Agentiei Nationale de Cadastru si Publicitate Imobiliara si Ministerului Administratiei si Internelor (MAI). Miroseanu sustine ca s-a inscris la concurs deoarece era „familiarizat” cu problematica OJCPI din perioada in care era parlamentar si ca s-a pregatit foarte serios, fiind increzator in capacitatea sa de a gestiona responsabilitatile noii functii.

Silvia Patrascanu

Perspectiva reabilitarii Aeroportului Bacau obliga institutiile administrative sa caute solutii de colaborare. Ieri, presedintele Consiliului Judetean, Dragos Benea, a solicitat, in cadrul sedintei Consiliului Local, cooperarea consilierilor si a primarului pentru modernizarea drumurilor de acces din zona Aeroportului si pentru semnalizarea accesului spre obiectiv in mai multe puncte de intrare in oras. „Eu privesc investitorul cu buna credinta si transmit solicitarile sale. Odata cu cresterea capacitatii aeroportului si modernizarea sa, va creste si nivelul traficului rutier in zona. Noi speram ca de la 20 iulie sa inceapa aceasta investitie de 45 milioane de euro”, a spus Dragos Benea. Primarul Romeo Stavarache a conditionat acordarea sprijinului de indeplinirea, de catre conducerea Aeroportului, a tuturor demersurilor birocratice necesare. „Este bine ca se face Aeroportul. Dupa ce se va finaliza lucrarea, va trebui sa realizam un drum de acces cu patru benzi. Insa amintesc ca in 2006, cand Aeroportul a cerut autorizatie in regim de urgenta, am acordat-o, dar nici pana astazi nu au completat nici macar un document oficial, astfel incat municipalitea nu e ape legea, cu documentele”, a spus primarul.

C. Pop

Directia Generala Anticoruptie din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor (M.A.I.) a relansat Campania de Responsabilizare Anticoruptie. In cadrul acestei campanii, cetatenii sunt ancurajati sa sune la linia gratuita anticoruptie a Directiei Generale Anticoruptie (DGA) la numarului TelVerde 0800.806.806, gratuit, unde pot fi sesizate faptele de coruptie, in special cele comise de angajatii M.A.I. In ultima perioada, numarul de solicitari (apeluri si mesaje) la linia verde anticoruptie a crescut de peste 2,1 ori, fata de anul trecut. Numai an baza sesizarilor telefonice ale cetatenilor au fost instrumentate 42 de dosare penale referitoare la fapte de coruptie. O astfel de linie a fost instalata si la Serviciul de Pasapoarte Bacau, iar solicitantii care se adreseaza institutiei sunt instiintati de acest lucru prin afisele lipite pe geamurile ghiseelor de lucru cu publicul. „Linia telefonica 0800.806.806 este gratuita, a explicat si comisarul sef Ioan Matei, seful Serviciului de Eliberare a Pasapoartelor. Aici, orice persoana poate sesiza faptele de coruptie savarsite de personalul de la Serviciul Pasapoarte.”

Roxana Neagu

Actorul si directorul adjunct al teatrului Bacovia, Gabriel Dutu, a suferit, ieri, un accident serios pe scena din Bicaz, in timpul spectacolului cu piesa „Petitoarea”. Piesa jucata in registrul commedia dell”arte are, la un moment dat, o scena riscanta: trubadurul „Trappola” sare de la unul dintre balcoanele teatrului. La premiera rolul a fost jucat de Bogdan Buzdugan, care s-a achitat bine de dificila misiune. Paradoxal, cel care a avut de suferit datorita acestui rol a fost chiar Gabriel Dutu, unul din „sportivii” recunoscuti ai teatrului bacauan. „Cred ca a fost o neglijenta din partea lui, dar in mod sigur si din partea gazdelor. Pentru ca, in mod obisnuit, parchetul de pe scena trebuie sa fie pus pe sipci de lemn pentru a fi mai flexibil si pentru a preintampina posibile accidente. Insa la Bicaz, parchetul a fost pus direct pe beton”, ne-a declarat Adrian Gazdaru, directorul Teatrului Bacovia, care a precizat ca accidentul nu este foarte grav. „In urma radiografiei de la Spitalul Judetean din Piatra Neamt a reiesit ca a suferit o luxatie. Cel putin trei saptamani va fi indisponibil. Dar spectacolul a continuat, iar publicul cred ca nu a observat incidentul”, spune Adrian Gazdaru. „Am nevoie de adrenalina, mai ales cand pot sa o combin cu viata artistica. SI, de fapt, nu-mi place sa ma repet in rolurile pe care le fac in teatru. Caut permanent ineditul si spectaculosul”, afirma Gabriel Dutu, la putin timp dupa ce si-a luat atestatul de cascador. In acelasi timp actorul bacauan este cunoscut in urbe ca un motocilist inrait.

Gabriel Pop

Consiliul Local Bacau are, de marti, trei noi membri: Gabriel Axinte, Gabriela Zaharia si Costel Dunava. Acestia i-au inlocuit in functii pe Dorian Pocovnicu (noul prefect al judetului), Cosmin Necula (consilier de stat in aparatul vicepremierului) si Claudiu Balan (subprefect). Investirea oficiala in noua calitate a fost facuta in cadrul sedintei de astazi a Consiliului Local.

„Armistitiul” propus Consiliului Local de presedintele Consiliului Judetean, Dragos Benea, nu a fost realizat ieri, la sedinta de Consiliu Local. Presedintele Benea a solicitat municipalitatii sa-si retraga actiunea in instanta privind cladirea Bibliotecii Judetene, astfel incat CJ sa obtina finantarea de la Banca Mondiala, pentru reabilitarea imobilului, posibilitate blocata momentan din cauza procesului aflat pe rol. „Riscam sa pierdem finantarea de la Banca Mondiala, din cauza litigiului. Nu am nimic impotriva ca in viitor cladirea sa treaca la CL, mai ales ca este hilar ca o cladire de 200 de ani sa apartina unei institutii care exista de 16 ani”, a explicat Dragos Benea. Primarul Romeo Stavarache a solicitat garantii scrise. „Cladirea a fost sediul Primariei in trecut, a fost cumparata in 1912 de primarul de atunci. Domnule Benea, daca recunoasteti in scris ca e a noastra, noi ne retragem documentele din Justitie”, a spus primarul. Presedintele Benea a insistat asupra faptului ca nu poate intocmi un asemenea document, preferand varianta cuvantului de onoare. Problema a ramas neclarificata, iar Consiliul Local urmeaza sa ia o decizie in privinta solicitarii transmise de conducerea Consiliului Judetean. Primarul Romeo Stavarache nu s-a pronuntat asupra unei eventuale hotarari.

Codrin Pop

In videoconferinta din 22 martie, premierul Boc anunta ca Guvernul a virat 1 miliard de euro pentru plata datoriilor catre agentii economici si ameninta ca ii va demite pe sefii „deconcentratelor” care nu au achitat restantele. In judetul Bacau exista institutii care au datorii, dar nu e vina lor, ci a Guvernului. Campioana e Directia Apelor Siret.

In urma cu zece zile, premierul Emil Boc a organizat o videoconferinta fulger, in care a anuntat ca Guvernul a alocat 1 miliard de euro in contul datoriilor fostului cabinet catre agentii economici. El preciza ca are semnale ca firmele nu si-au primit, totusi, banii – mai ales din randul celor care au lucrat la reabilitarea scolilor – si a amenintat ca ii va demite pe sefii deconcentratelor care nu au virat banii. Foc si para, premierul le-a cerut prefectilor situatia platilor la zi. Din datele centralizate de Prefectura Bacau reiese ca, intr-adevar, institutiile au restante. Campioana e Directia Apelor Siret (DAS), care are de achitat agentilor economici aproape 5 milioane de lei noi, insa doar 33.000 lei urmeaza sa fie platiti din bugetul de stat.a Diferenta de 4,68 milioane de lei reprezinta costuri ale unor prestatii care au ca sursa de finantare fonduri gestionate de Ministerul Mediului. „Sunt lucrari pe investitii, problema e ca nu am primit banii. Ii asteptam, constructorii asteapta si ei, pentru ca lucrarile sunt executate”, declara Camelia Ardeleanu, director economic la DAS. In cazul acesta, premierul e cel care ar trebui sa-si dea demisia.

Edilii s-au indatorat pe cont propriu

In ordinea valorii restantelor, urmatorii doi datornici sunt Sucursala teritoriala a ANIF, care are de achitat 760.298 lei noi, si DSVSA Bacau, cu 395.991 lei. Alte institutii, ca OJCA si CJAS, au de achitat sume cuprinse intre 34.000 si 40.000a lei. Desi banii aprobati in 2008 pentru construirea sau modernizarea unitatilor de invatamant au fost virati, nu toti au ajuns la destinatar. In judetul Bacau exista noua consilii locale (CL) care mai au datorii catre agentii economici. Primarii nu au platit facturile din cauza ca alesii nu au aprobat inca bugetul pe 2009, dar situatia se va rezolva in prima sedinta a CL. Mai exista o categorie de datornici: primariile care au contractat pe cont propriu lucrari de constructie, fara sa aiba aprobate fonduri, in speranta ca Guvernul nu-i va lasa de izbeliste. Pana acum sunt vreo 10a comune in situatia asta, dar raportarea datelor nu s-a incheiat. Dorian Pocovnicu, prefectul judetului, arata ca intrarea in faliment a firmelor ar avea efecte negative si pentru bugetul public, si pentru angajati, nu doar pentru administratori. „Voi face demersuri catre Guvern pentru achitarea cat mai rapida a sumelor restante catre agentii economici care au efectuat lucrari, a declarat Pocovnicu. In acelasi timp, factorilor de decizie care au contractat lucrari in baza bugetului local le voi sugera mai multa precautie in conditiile in care stiu ca veniturile proprii sunt in scadere”.

Silvia Patrascanu

Un bacauan incearca sa promoveze producerea de „energie verde” dupa ce a acumulat experienta in Italia. Se izbeste insa de reticenta celor pe care ii abordeaza. Lipsa de informatie este cel mai mare impediment in implementarea solutiei viitorului pentru producerea energiei termice si a celei electrice.

Danut Herciu a lucrat timp de 4 ani in Italia, in domeniul sistemelor de energie neconventionala. S-a intors acasa cu un scop precis: sa puna pe picioare propria sa afacere. Convins ca energia verde este solutia viitorului, a inceput sa promoveze conceptul. A ramas uimit sa vada cat de putine stiu concetatenii lui despre aceste sisteme care in Italia au ajuns sa fie utilizate pe scara larga. aAm colaborat cu niste tineri care aveau varste intre 19 si 25 de ani, povesteste Danut Herciu. In 3 ani au ajuns milionari, atat de bine a mers afacerea. Sistemele au prins imediat la clienti, principalul avantaj fiind acela ca au scapat de dependenta de gazul metan.” Intors acasa, Danut Herciu se astepta sa nu gaseasca aceeasi deschidere la cei pe care ii va aborda, insa lipsa de informare cu privire la avantajele energiei verzi l-a frapat. aLumea nu cunoaste nici avantajele proprietarului, nici cele pentru mediu. Aici este si vina statului, care nu promoveaza solutiile alternative de producere a energiei. Alte state europene subventioneaza montarea unor astfel de sisteme. Ne-am pus si noi sperantele in acel proiect de subventionare cu 90% a sistemelor alternative, dar se pare ca sunt alte prioritati”. Danut Herciu a contactat pentru inceput firme private. Unii au ascultat expunerea cu neincredere, altii au comandat deja un bilant termic (analiza consumului termic).

Facturile de la furnizori pot deveni o amintire

Printre sistemele propuse de Danut Herciu, cele mai populare in Vest sunt panourile solare si cele fotovoltaice. Primele recupereaza caldura din radiatia infrarosie a soarelui, iar energia obtinuta astfel este utilizata pentru necesitati, de la apa calda menajera si incalzire, la apa calda pentru piscina. aNumarul panourilor montate se stabileste in functie de necesarul beneficiarilor. In conditiile noastre climatice, din martie si pana in noiembrie nu mai este nevoie de utilizarea altei surse de energie. Doua panouri costa 2500 de euro, iar montajul il realizam in 3 zile. Investitia se amortizeaza in 5-6 ani”. Panourile se monteaza pe acoperis sau pot fi incadrate in acesta. Panourile fotovoltaice transforma energia solara in energie electrica. aSurplusul obtinut poate fi stocat in acumulatori si utilizat la nevoie sau poate fi livrat in sistemul energetic national. Dupa legile Uniunii Europene, sistemul va plati proprietarului de panouri fotovoltaice aceasta energie la pret dublu, deoarece este energie acurataa”. Desi aceste sisteme ar fi solutia ideala pentru a scapa de facturile in crestere de la furnizorii de energie termica, electrica si gaze, potentialii beneficiari sunt descurajati de costul investitiei. aMontarea se face, de obicei, pe credit, insa conditiile economice prezente sunt descurajatoare. Sunt convins insa ca aceasta este solutia viitorului, fiindca soarele este singurul care nu trimite factura”. La nivel mondial, din 2002 incoace, montarea panourilor solare a inregistrat o crestere de aproape 50% in fiecare an.

Doina Mincu

Rotary Club District 2241 Romania si Republica Moldova sarbatoresc amplinirea a 80 de ani de la anfiintarea primului Club Rotary an Romania. Pentru a celebra aceasta aniversare, membrii de la Rotary Club Bacau au plantat 80 de magnolii an Parcul Cancicov.

Evenimentul din Parcul Cancicov, organizat an colaborare cu Primaria Municipiului Bacau, a debutat sub o forma mai deosebita. Clubul sotiilor rotaryenilor bacauani – Inner Wheel – a derulat o actiune de colectare de fonduri an vederea sprijinirii Programului Antidrog. Actiunea a constat an oferirea, contra cost, la preturi modice, de produse alimentare specifice, produse preparate chiar de sotiile rotaryenilor. antreaga suma stransa an urma acestei actiuni va fi donata, sub forma de premii, organizatorilor spectacolului aMesajul meu Antidrog”, organizat de CEPECA Bacau.
Dupa aceasta actiune de caritate, cei 32 de membri ai Clubul Rotary au apucat cu hotarare harletele si au trecut la treaba. Cu mai multa sau mai putina transpiratie, in functie de conditia fizica, membrii clubului au sapat gropile necesare pentru plantarea magnoliilor. Dupa un mic efort, toate cele 80 de magnolii au fost imediat ridicate la pozitia verticala. Aleea principala, dintre cele doua fantani arteziene, va fi numita, simbolic, aAleea Rotary”. aSperam ca prin activitatea noastra am reusit sa infrumusetam parcul dar si sa aducem mai mult aer proaspat locuitorilor orasului nostru”, a declarat Sorin Petrescu, presedintele Club Rotary Bacau. De mentionat ca fiecare copacel plantat a fost personalizat. Clubul bacauan nu este la prima actiune de implicare an viata comunitatii, organizatia fiind o prezenta activa an viata sociala a comunitatii anca din anul 2002. Printre cele mai importante activitati cu caracter de mecenat organizate de Clubul Rotary Bacau amintim Tabara de pictura pentru copiii de la Liceul de Arta aGeorge Apostu”, amenajarea si dotarea completa a unei sali de calculatoare la Centrul aDon Bosco”, destinata copiilor strazii, dotarea cu mobilier, aparatura medicala si mijloace de transport a Spitalului Ungureni, amenajarea unei Sali multifunctionale (sala de spectacole, bucatarie, dotarea cu instalatii de sonorizare etc.) an satul Galbeni si oferirea a 10 scaune cu rotile destinate persoanelor cu handicap.

Gabriel Pop