Mai mulți băcăuani, proprietari de apartamente de pe strazile Progresului nr. 12 și Pictor Theodor Aman nr. 14, membri în Asociația de Proprietari nr. 70, și-au dat întâlnire în spațiul dintre blocuri acolo unde l-au invitat și pe președintele de Asociație pentru a se interesa de problema curții interioare.

Și asta pentru că, de câteva zile, cel care deține acel teren a postat o pancartă prin care îi înștiințează pe locatarii din zonă că trebuie să elibereze proprietatea private deoarece terenul va fi împrejmuit cu un gard. Problema e mai veche și s-a mai încercat cu ani în urmă să se construiască imobile pe acel teren.

De fiecare dată oamenii din zonă s-au opus. Acum au apărut speculații că proprietarul are deja în plan să construiască un imobil cu parter și două nivele. Pe unele site-uri de imobiliare ar fi apărut și machete cu viitoare construcție iar apartamentele ar fi deja scoase la vânzare.

De aici și până la scandal nu a fost decât un pas. Oamenii au intrat pe site-ul primăriei, au studiat cazul și au descoperit că proprietarul ar fi avut o autorizație dar care a expirat anul trecut. Președintele Asociației a spus că are informații că autorizația este valabilă și că el are alte planuri pentru locul respectiv.

Locuitorii de acolo s-au arătat nemulțumiți. Doar că între timp, anunțat sau nu, a apărut la fața locului consilierul local Cristian Ghingheș. Acesta le-a spus clar oamenilor că autorizația respectivă este expirată, moment în care și președintele de Asociația a susținut același lucru! Unora li s-a părut „amuzant” cum și-a schimbat președintele dintrodată optica cu privire la autorizație.

Lucrurile s-au calmat și a rămas ca oamenii să facă un table cu semnături că nu sunt de acord să se constriască un imobil pe acel teren. Locatarii își doresc spațiu verde, loc de joacă și locuri de parcare.

Comunitatea Evreilor din Bacău a sărbătorit, duminică, 24 martie, Purimul anului evreiesc 5784, primul eveniment de acest fel organizat la Sinagoga Cerealiștilor, din strada Ștefan cel Mare, renovată acum în proporție de circa 80% sub coordonarea arhitectului Teodor Anghel, pe planșeta căruia s-au aflat numeroase lucrări la importante obiective culturale și industriale ale județului.

La invitația președintelui Comunității Evreilor, Hainrich Brif, au răspuns consilierul județean Ilie Bârzu, arhitectul Teodor Anghel, președintele și secretarul Filialei Județene Cultul Eroilor – Dănuț Voicu și Petru Done și președinții unor comunități ale minoritarilor din Bacău – Vasile Agop și Gabriel Stancia (Sucursala Uniunii Armenilor din România), Doru Tănase (Asociația Europeană a Romilor pentru Progres și Promovare Interculturală) și Mihaela și Ulrich Brunhuber (Forumul Democrat al Germanilor din Bacău) ș. a. Au fost prezenți și președintele Comunității Evreilor din Roman, prof. Iancu Wexler și Gabriel Stan – autorul primului manual de istorie a holocaustului în România.

Sărbătoarea a fost deschisă de Hainrich Brif, care a vorbit despre stadiul lucrărilor de renovare a Sinagogii Cerealiștilor – monument istoric cu o suprafață de 397 mp, construită în stilul arhitectonic local în anul 1887, o podoabă ambientală în cadrul urbanistic al orașului.

Președintele comunității a explicat, apoi, ce înseamnă sărbătoarea de Purim, o sărbătoare veselă, în care munca și focul sunt permise, celebrată la 14 Adar și în care se comemorează salvarea evreilor în Imperiul persan de la nimicirea plănuită de Haman Nelegiuitul, marele vizir al împăratului Ahaşveroş.

Sărbătoarea Purim este celebrată în fiecare an în funcție de calendarul ebraic, în 14-a zi a lunii ebraice Adar (a șasea lună a anului ecleziastic și a douăsprezecea lună a anului civil în calendarul ebraic), „a doua zi după victoria evreilor asupra dușmanilor”, și de ce se lecturează cu această ocazie una dintre cărțile bibliei ebraice, Meghilat Ester (Cartea Esterei).

Ester, o evreică, a ajuns, cu peste 2.300 de ani în urmă, soția împăratului Achashverosh al Persiei și a salvat de la nimicire evreii din acest imperiu, nimicire plănuită de Haman Nelegiuitul, marele vizir al împăratului.

Sărbătoarea Purim este una veselă și este caracterizată prin recitări publice a Cărții Esterei (keriat ha-megillá), zi în care se oferă reciproc alimente și băuturi (mishloach manot), pomană pentru săraci (mattanot la-evyonim) și o masă de celebrare (se’udat Purim). Alte obiceiuri includ băutul vinului, purtarea de măști și costume și sărbătoriri publice.

Astfel, și în Bacău ziua de Purim 5784 a fost una veselă, în care a cântat frumoase melodii evreiești Corul „Shalom” al Comunității Evreiești, dirijat de Mariana Herman. Iar participanții s-au prins, la final, într-un dans specific și au gustat, apoi, bucate tradiționale.

1 de 10

„Înainte de Primul Război Mondial – scria, anul trecut, prof. Alexandra Ionel despre Templul Cerealiștilor -, în Bacău existau nu mai puțin de 22 de sinagogi și case de rugăciuni, dintre care s-a păstrat intactă numai una, Templul Cerealiștilor (în idiș, Pepșoinekes Șil). De-a lungul timpului, clădirea a avut de suferit de pe urma mai multor incendii, necesitând lucrări de reabilitare. Picturile decorative de pe cupolă și pereți au fost realizate în anii 1926-1927 de artistul ieșean Avram Mendel Grünberg și s-au păstrat până în prezent. Decorațiunile neo-baroce reprezintă imagini biblice, animaliere cu lei, oi, vaci, cerbi, antilope, cămile, crocodili, imagini ale unor locuri din Țara Sfântă, dar și motive vegetale și liniare.

În anul 1955, templul a încetat să mai funcționeze, iar în anii 1960 fațada acestuia a fost ascunsă din cauza ridicării unor blocuri comuniste. Cu toate acestea, a reușit să fie salvat de la demolare, în 1991 a fost declarat obiectiv muzeal, iar din 2004 a intrat în patrimoniul istoric al României”.

Într-un efort comun de a marca Ziua Mondială a Apei, comunitatea din Dărmănești s-a unit pentru a ecologiza râul Uz, sub coordonarea și participarea ministrului mediului Fechet Mircea, primarului orașului Toma Constantin și a numeroși reprezentanți ai instituțiilor de mediu locale. Acțiunea a reunit și mulți elevi din școlile din zonă, dornici să contribuie la protejarea mediului înconjurător.

Ecologizarea râului Uz nu a fost doar un simplu gest practic, ci și un moment de conștientizare a importanței conservării resurselor de apă și a mediului în general. Participanții au înțeles că eforturile lor comune sunt cruciale pentru menținerea echilibrului ecologic și pentru asigurarea unui viitor durabil pentru generațiile viitoare.

Înainte de a se adânci în acțiunea de ecologizare, participanții au avut ocazia să viziteze barajul de la Lacul Poiana Uzului, unde au fost impresionați de dimensiunea și importanța acestuia. Conversațiile au evidențiat rolul vital pe care apa îl joacă în viața noastră de zi cu zi și necesitatea imperioasă de a o proteja.

Ziua Mondială a Apei a fost astfel un moment de reamintire a responsabilității noastre de a conserva această resursă neprețuită. Participanții au recunoscut că este esențial să depunem toate eforturile posibile pentru a proteja apa și pentru a o lăsa ca o moștenire valoroasă urmașilor noștri.

Această inițiativă a reprezentat un pas semnificativ către o comunitate mai verde și mai sustenabilă. Organizatorii au mulțumit tuturor celor implicați pentru sprijinul și contribuția lor valoroasă și au subliniat hotărârea de a continua să protejeze și să îngrijească mediul înconjurător pentru generațiile viitoare.

În final, participanții au fost încurajați să continue să fie parte activă a eforturilor de protejare a mediului, înțelegând că fiecare acțiune contează în construirea unui viitor mai bun și mai durabil pentru toți.

Într-o zi cu semnificație religioasă deosebită, Sâmbăta Sfântului Mare Mucenic Teodor Tiron, 23 martie 2024, un grup format din 10 persoane private de libertate din Penitenciarul Bacău a avut privilegiul de a participa la o activitate educativă inedită: o ieșire în comunitate la Mănăstirea Măgura Ocnei din orașul Târgu Ocna.

Cu inima deschisă către spiritualitate, acești deținuți au fost martorii unei experiențe transformătoare. În cadrul vizitei lor la mănăstire, au avut ocazia să se închine în biserica mănăstirii și să primească învățăturile pline de înțelepciune ale preacuvoioasei maici Filofteia Ciocan, stareța mănăstirii.

La rugămintea maicii stareță, acești oameni au avut oportunitatea să se implice activ în viața comunității monahale, oferindu-și ajutorul în procesul de curățenie de primăvară. Cu răbdare și dăruire, ei au greblat frunzele din incinta mănăstirii, contribuind astfel la menținerea frumuseții locului.

În semn de recunoaștere pentru efortul lor și ca semn al încurajării spre schimbare și regenerare, persoanele custodiate au fost răsplătite cu o masă modestă, dar plină de bucurie, cu mâncare de post, la trapeza mănăstirii. De asemenea, au primit în dar o iconiță cu Maica Domnului, un simbol al speranței și al căii spre lumină.

Această inițiativă specială a fost posibilă datorită implicării și deschiderii părintelui Daniel Masala și a celor implicați în organizarea și desfășurarea acestei activități inedite. Gestul lor nu doar că a adus bucurie și încurajare în sufletele celor implicați, ci a deschis și noi orizonturi de înțelegere și posibilități de reabilitare în sistemul penitenciar.

Această experiență oferă o lecție importantă despre puterea compasiunii, a iertării și a schimbării, subliniind că fiecare om, indiferent de greșelile trecutului, are potențialul de a găsi lumina și de a contribui pozitiv la comunitatea în care trăiește.