Invatamantul bacauan se „europenizeaza” treptat. A studia ecologia si protectia mediului a devenit, in ultimii ani, o moda printre elevi si studenti. De altfel, acestia sunt de parere ca ecologia e un domeniu care va castiga teren in anii ce vin, in defavoarea stiintelor exacte.

„Ecologia si protectia mediului” este ultima specializare introdusa de Facultatea de Stiinte din cadrul Universitatii „Vasile Alecsandri” Bacau. Desi este un domeniu „scos la concurs” la inceputul acestui an universitar, 88 de studenti s-au inscris pe liste. Misiunea declarata a acestui nou domeniu de studiu este de a pregati viitori specialisti in coordonarea laboratoarelor de analiza si monitorizare a factorilor de mediu. „Exista cerere. Acesta este motivul pentru care am introdus acest nou tip de studii. Cerere pentru a studia ecologia, dar si biologia. Suntem multumiti ca am reusit obtinerea avizelor necesare si am inceput lucrul cu studentii”, a declarat prof.univ.dr. Mihai Talmaciu, decanul Facultatii de Stiinte. Aceeasi specializare exista si in cadrul Facultatii de Inginerie, respectiv Ingineria Mediului.

Programe de masterat si doctorat

Universitatea de stat ofera studentilor mai multe specializari in acest domeniu. De exemplu, Ingineria ofera un masterat universitar – Ingineria Mediului (managementul protectiei mediului industrial, proceduri si metode de masurare in ingineria mediului) si unul postuniversitar – Managementul Protectiei Mediului in Industrie. Tot Ingineria a fost pionierul studiilor de doctorat in mediu. „Ingineria Mediului” este singurul doctorat din tara in acest domeniu: „Este un plus pentru facultatea noastra, intrucat putem asigura continuarea studiilor pe toate cele trei cicluri, respectiv licenta, masterat si doctorat”, a explicat prof.univ.dr.ing. Carol Schnakovszky, decan al Facultatii de Inginerie. Si in cadrul Facultatii de Stiinte functioneaza programe masterale universitare si postuniversitare, sub denumirea de „Valorificarea resurselor biologice si protectia mediului”.

Un liceu de profil

[ad#stire] In ultimii ani, cererea la admitere la Grupul Scolar Ecologic si de Protectia Mediului „Grigore Antipa” a crescut constant. Numai in toamna anului 2009 s-au facut inscrieri pentru 12 clase a noua. „Am dus o politica de promovare intensa si in mediul rural. Avem parteneriate cu universitati din Sibiu si Iasi. Mai mult, avem si studenti care vin in practica”, a declarat prof. Mircea Larger, directorul unitatii. La incheierea studiilor, elevii primesc o diploma de tehnicieni de nivel trei, adica echivalentul scolii postliceale, care le-ar permite incadrarea pe un post de specialist in protectia mediului.

Andreea Lupascu

Noua lege a bugetului aduce o veste proasta pentru bolnavi. Medicamentele din farmacii vor tine pasul cu valuta si se vor scumpi de la 1 aprilie 2010. Prin legea bugetului, cursul pentru euro a fost stabilit la 4,25 lei, in loc de 4 lei, cum a fost stipulat prin legea pentru anul 2009. Ministrul Sanatatii, Atilla Cseke, a precizat ca politica sanitara nu prevede o scumpire a medicamentelor, aceasta fiind strict legata de cursul valutar. In timp ce medicamentele cumparate in euro sau franci elvetieni se vor scumpi, cele importate din tari precum Polonia s-ar putea ieftini cu pana la 11%. Farmacistii evita sa comenteze situatia. „Nu stim inca nimic despre scumpirea medicamentelor si nici daca ne va afecta, ne-a declarat farmacista din Dofteana. Cert este ca lumea tot va cumpara medicamente. Si acum sunt foarte aglomerata. Oamenii nu iau tratament numai pe reteta. Merge chiar bine vanzarea si cu banul jos.” Dupa 1 aprilie, chiar si pacientii care vor beneficia de retete compensate vor fi nevoiti sa scoata mai multi bani din buzunar, contributia lor la pretul medicamentelor urmand sa fie mai mare. Prin majorarea de la 1 aprilie va fi afectat si bugetul asigurarilor sociale de sanatate care va trebui sa compenseze sume mai mari pentru retetele eliberate asiguratilor. Acum, numai consumul lunar de medicamente compensate in judetul Bacau este de aproximativ 11 milioane lei.

Doina Mincu

Neculai Olaru, presedintele organizatiei judetene a PD-L, a fost numit, anul trecut, director al Directiei Apelor Siret (DAS) din Bacau, care administreaza bazinele hidrografice din Moldova, apoi a fost promovat in fruntea Administratiei Nationale „Apele Romane” (ANAR). Dupa ce Traian Basescu a castigat alegerile prezidentiale, PD-L a cautat aliati pentru a inchega noul guvern. Si i-a gasit: UDMR si grupul parlamentaruilor independenti. UDMR a cerut insa si niste portofolii: ministerele Mediului, Sanatatii, „Apele Romane” si, mai ales, Garda Financiara. In conditiile astea, liderul PD-L Bacau va conduce o alta mare companie nationala, numita pana acum 12 ani „regia sarii”: Societatea Nationala a Sarii – SALROM.

Silvia Patrascanu

Efectele anularii de catre Curtea Constitutionala a Ordonantei 105/2009, prin care au fost numiti directorii institutiilor publice, se resimt, deocamdata, doar la Agentia Judeteana de Prestatii Sociale (AJPS) Bacau. Singura care a procedat la suspendarea directorilor de la institutiile subordonate, din teritoriu, este Agentia Nationala de Prestatii Sociale. Astfel, Gheorghe Apostu a fost suspendat din functia de director coordonator al AJPS Bacau iar atributiile sefului acesteia au fost preluate de catre Gheorghe Alexe, sef compartiment dialog social, legislatie, salarizare, contracte si conflicte de munca, in cadrul aceleiasi institutii. „S-a luat aceasta decizie doar in cadrul Agentiei Nationale de Prestatii Sociale, deoarece ea a fost restructurata. Restul institutiilor Muncii nu au fost supuse unei restructurari esentiale”, ne-a explicat Gheorghe Alexe. Cel care a ramas, deocamdata, fara functia de director lucreaza pe post de consilier superior la compartimentul de comunicare si relatii cu publicul al Casei Judetene de Pensii si a pierdut la salariu aproape 400 lei. Decizia de suspendare va fi mentinuta pana la organizarea unui nou concurs de ocupare a postului. Pentru celelate institutii ale Muncii efectele faptului ca ordonanta amintita a fost declarata neconstitutionala si, astfel, anulata se produc dupa 45 de zile de la publicarea (14 ianuarie) a deciziei. Pana atunci mai este timp pentru ca Guvernul sa dea o noua ordonanta.

Elena Tintaru

Pensionarii care doresc sa mearga cat mai repede la tratament intr-o statiune, prin intermediul Casei Judetene de Pensii (CJP), vor trebui sa mai astepte pana ce vor beneficia de un bilet. „Deocamdata, au inceput negocierile pentru incheierea de contracte, ne-a spus Liviu Cretu, directorul coordonator al CJP Bacau. Primele bilete vor veni, probabil, la sfarsitul acestei luni ori la inceputul lui martie.” Anul trecut CJP a primit primele bilete de tratament la inceputul lunii februarie. Pana la sfarsitul lunii martie, insa, i-au fost repartizate locuri doar in bazele de tratament care apartin Casei Nationale de Pensii.

Elena Tintaru

Opt din cei 33 de inspectori scolari au fost schimbati din functie. Decizia a fost luata de inspectorul general, prof. Adrian Fuioaga, si a fost motivata de nevoia unei „schimbari de atitudine in institutie”. Doi dintre veterani, profesorii Ionel Ardeleanu si Constantin Nastac au fost inlocuiti. Acestia erau inspectori pe managementul resurselor umane. In locul lor au fost adusi profesorii Ida Vlad si Sorin Bostan. Schimbari s-au produs si la nivelul inspectorilor de limba romana: Cecilia Stoian in locul Doinei Marinov, matematica: Eugen Tarasa in locul Idei Vlad, informatica: Cora Nechita in locul Danielei Tarasa, geografie: Lucian Serban in locul Marieanei Dobre, invatamant prescolar: Aurelia Pitu in locul Luminitei Cojocaru si invatamant primar: Isabela Adam in locul prof. Coca Dumitrascu. Restructurarile din inspectorat nu se opresc aici. Urmeaza demiteri in tot judetul. Sunt vizati directorii de unitati care nu realizeaza un management eficient. Decizia a avut si un caracter administrativ: Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii a devenit la inceputul lui 2010 Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului iar inspectorii figurau ca angajati ai unei institutii care nu mai exista.

Andreea Lupascu

Zeci de medici din judetul Bacau lucreaza ilegal. Acestia au pierdut dreptul de libera practica la inceputul acestui an deoarece nu au acumulat punctajul minim in programul de educatie medicala. Medicii sunt obligati sa participe la Programul de educatie medicala continua si sa acumuleze in acest fel cel putin 200 de puncte in 5 ani. Din cei 1000 de membri ai Colegiului Medicilor Bacau, 98 nu aveau la sfarsitul anului trecut punctajul minim obligatoriu. Prin urmare, Biroul Executiv al Colegiului Medicilor le-a retras calitatea de membru al organizatiei profesionale, ceea ce a determinat suspendarea dreptului de libera practica in cazul acestor medici. Desi in anul 2009 au fost organizate in judet manifestari stiintifice care le-ar fi asigurat cate 283 de puncte de educatie medicala, multi doctori le-au ignorat. „Am incercat sa organizam cat mai multe manifestari pe plan local, pentru ca medicii din judet sa nu consume timp si bani in deplasari, ne-a declarat dr. Adrian Cotarlet, vicepresedinte al colegiului. Acest program nu este gandit de Colegiul Medicilor ca o sperietoare. Este o modalitate de improspatare a cunostintelor.”

Buni de plata

Dupa ce au pierdut dreptul de libera practica, doar 24 de membri si-au completat punctajul si au intrat in legalitate in cursul lunii ianuarie. Restul desfasoara activitate medicala ilegala in spitale si cabinete. Colegiul Medicilor atrage atentia managerilor de spitale asupra responsabilitatii pe care o au in aceasta privinta. Surprinzator, reprezentantii spitalelor contrazic datele prezentate de colegiu. Chiar daca unii medici au intrat in legalitate in aceasta luna, au existat diferite intervale de timp in care s-au aflat in ilegalitate. In cazul medicilor de familie, prima masura o va lua Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate. „Nu cunosc aceasta situatie, ne-a declarat Viorica Draganuta, director general al CJAS. Medicii ar fi trebuit sa ne anunte si suspendam contractul cu ei. Celor aflati in aceasta situatie le vom imputa sumele aferente perioadei in care nu au avut drept de libera practica.”
Doina Mincu

„Medicii care isi continua activitatea fara a avea drept de libera practica risca foarte mult. La fel si cei care ii agazduiesca (manageri de spitale sau titulari de cabinete medicale – n.r.).”
Dr. Adrian Cotarlet, vicepresedinte Colegiul Medicilor Bacau

Conform art. 281 Cod Penal, exercitarea fara drept a unei profesii sau a oricarei alte activitati pentru care legea cere autorizatie, ori exercitarea acestora in alte conditii decat cele legale, daca legea speciala prevede ca savarsirea unor astfel de fapte se sanctioneaza potrivit legii penale, se pedepseste cu inchisoare de la o luna la 1 an sau cu amenda.

Finantarea per elev, care va intra in vigoare incepand cu anul scolar 2010-2011, conduce la cresterea competitiei intre unitatile de invatamant. In unele cazuri, inscrierile s-au incheiat deja, in timp ce alti directori de scoli generale stau cu emotii pana la completarea locurilor din clasele intai.

Anunt la mica publicitate

aScoala cu clasele I-VIII Mihail Sadoveanu face inscrieri pentru clasa intai, anul scolar 2010-2011, in limita locurilor disponibile, oferind: scoala dupa scoala, studii de limba engleza, cercuri culturale, artistice si sportive”. Astfel suna un anunt la mica publicitate pentru ocuparea locurilor la clasa intai. Conducerea scolii spera ca astfel sa se ocupe locurile in cele doua clase pe care le va forma in toamna. „Intotdeauna s-au dat anunturi in ziar. Populatia scolara a scazut si, de ce sa nu recunoastem, scoala are de castigat. Este o modalitate onesta de a atrage cat mai multi copii”, a declarat prof. Danisia Dumea, director. Pentru a fi competitivi, anul acesta in cadrul scolii se va organiza pentru prima data programul aScoala dupa scoalaa pentru care, se pare, exista deja cereri.

Un cartier prea mic

In cartierul Nord, functioneaza trei scoli cu clasele I-VIII: „Georgeta si Mircea Cancicov”, „Mihai Dragan” si „Mihail Sadoveanu” – cea mai noua dintre ele. Cele trei concureaza anual pentru a fi pe primul loc in topul preferintelor parintilor. „Am inceput inscrierile din decembrie. Pana acum avem 35 de copii inscrisi, speram sa ocupam cele 50 de locuri. In general, in martie este aglomeratia cea mai mare”, a declarat prof. Tincuta Bondalici, directorul Scolii „Georgeta si Mircea Cancicov”. La Scoala „Mihai Dragan”, in schimb, inscrierile sunt aproape incheiate. Spre deosebire de primele doua unitati de invatamant, la „Mihai Dragan”, in septembrie vor fi patru clase intai. In total, s-au depus peste o suta de cereri. „Competitia este foarte mare. Parintii hotarasc in final. Daca vor mai veni cereri, le vom redirectiona spre celelalte scoli”, ne-a spus Crina Cernov, secretar sef.

Finantare consistenta

[ad#stire] Conform Hotararii de Guvern nr. 1618 din 2009, finantarea per elev va ajunge in 2010 la 2.180 de lei pentru un elev din ciclul primar din mediul urban si 2.597 de lei in mediul rural. Pentru elevii de gimnaziu, finantarea este de 2.857 de lei in mediul urban si 3.494 de lei in mediul rural. Tot din noul an scolar, numarul de elevi din fiecare clasa de inceput de ciclu scolar va creste. Clasele intai vor avea 25 de elevi, iar clasele a cincea – 30.

Andreea Lupascu

Un angajat al Primariei Bacau si-a gasit un al doilea job la o asociatie de proprietari pe care trebuia sa o controleze. Referentul a incheiat intai un contract pe post de consultant, iar dupa o luna a avansat pe post de cenzor. Timp de 4 luni, functionarul a incasat bani de la asociatie pentru activitatea de indrumare si control. Or, tocmai acestea erau atributiile postului sau din primarie. Ioan Andronic (foto) este referent in cadrul Biroului pentru asociatii de proprietari din Primaria Bacau. Rolul biroului este de indrumare si control in asociatii. Referentul Andronic a gasit in aceasta o ocazie de a face un ban peste leafa de functionar. „La adunarea generala din 5 septembrie 2009, domnul Andronic a venit din partea primariei si s-a impus spunand ca face el ordine in asociatie, ne-a declarat presedintele Asociatiei 25 de pe strada Carpati, Stefan Traistaru (demisionar de sambata, n.r.). A solicitat 400 de lei pe luna pentru munca de cenzor. Cand am verificat recent un dosar am vazut ca a primit bani si pentru august. Pe statul de plata figura drept consultant.” Membrii comitetului executiv nu au fost multumiti de activitatea functionarului din primarie. „A lucrat superficial, asa ca am decis pe 5 decembrie sa angajam alt cenzor”, a declarat Petru Barbut, vicepresedinte. Niciunul dintre angajatii asociatiei nu-si asuma modificarea de pe statul de plata si raspunderea pentru banii platiti pe luna august „consultantului”. „Eu stiam ca-i cenzor, declara administratorul Mioara Novacovschi. Nu am modificat eu nimic. Actele le-a luat dansul, in calitate de cenzor.” Ioan Andronic recunoaste ca a avut contract cu asociatia de proprietari, dar sustine ca nu vede nimic neobisnuit in aceasta situatie. „Mi s-a cerut sa fac lumina acolo, fiindca s-a descoperit o delapidare.
[ad#stire]Fostul presedinte, dinaintea domnului Traistaru, s-a oferit sa ma plateasca pentru asta. Eu mi-am facut corect treaba in particular. Nu este nicio incompatibilitate intre functia mea si activitatea de la asociatie.” Seful lui Ioan Andronic este insa de alta parere. „Nu am cunoscut aceasta situatie, a declarat Cristina Bardasu, de la Primaria 2. Calitatea sa de functionar public era incompatibila cu functia din asociatie. Vom lua masurile care se impun.” Presa a semnalat nenumarate cazuri de nereguli in asociatii de proprietari, nestiute sau tolerate de angajati ai primariei. Se dovedeste acum ca unii dintre acestia nu se multumesc sa inchida ochii, ci intind si mana.

Doina Mincu

La sediul Institutului National al Magistraturii a fost organizata, spre sfarsitul anului trecut, o conferinta cu participare internationala care a avut ca tema aLocul si rolul Justitiei in statul de drept”. In cadrul sesiunii s-a prezentat si un sondaj legat de increderea publicului in justitie si in transparenta ei. Un sondaj din care imaginea magistratilor
a iesit… cam sifonata.

aDistrugerea ancrederii an sistemul judiciar marcheaza anceputul sfarsitului unei societati. Spargeti tiparele prezente ale institutiilor, recladiti-le pe baze diferite, dar nu ancetati sa credeti an ele”, spunea Honore de Balzac. Insa increderea in justitia romana nu mai exista. O arata clar un studiu realizat de Gallup, in urma cu un an. Conform acestuia, doar 45 la suta dintre cetateni mai au incredere in notari, numai 28 la suta in judecatori, 30 la suta in politisti, 24 la suta in executorii judecatoresti, 28 la suta in avocati, 26 la suta in procurori si 25 la suta in functionarii din justitie. O statistica trista, din care reiese adevarata fata a ceea ce inseamna JUSTITIE.

Scuze

Bineinteles ca s-au gasit imediat si cauzele principale care au dus la aceste rezultate. Se da vina pe legislatia rigida, pe existenta prea multor cai de atac a unei hotarari, pe faptul ca judecatorii si procurorii nu sunt sanctionati cand solutioneaza gresit o cauza, ca accesul la justitie este dificil, ca lipsesc informatii sau asistenta juridica pentru anlesnirea accesului, iar costurile de ancepere a unei actiuni an instanta sunt foarte mari. Tot prin acelasi studiu s-a ajuns la concluzia ca judecatorii interpreteaza diferit aceeasi lege (62%), nu asculta ceea ce au oamenii de spus (49%), trateaza oamenii cu respect si demnitate (doar 47% ) deciziile lor sunt fundamentate pe fapte (numai in 51% din cazuri), deciziile procurorilor sunt influentate politic (67%), procurorii nu acorda atentia si timpul necesar infractiunilor pe care le ancheteaza (54%), independenta magistratilor nu este deplina si tinde sa fie influentata politic (67% pentru procurori si 64% pentru judecatori). Din cei care au beneficiat de asistenta unui avocat, circa 60 la suta sunt multumiti de activitatea acestuia, iar mai mult de 32 la suta se declara nemultumiti.

Nici in Bacau nu stam mai bine

O spun chiar bacauanii care au avut de a face cu justitia locala. „Ce incredere sa ai? Eu ma tarai de trei ani prin instante pentru a face dreptate fratelui meu, ucis cu bestialitate. Am serviciu, nu pot lipsi cand vor ei de la lucru. Parca l-am omorat eu pe fratele meu, parca sunt eu vinovat”, ne-a spus Ion Cernat, fratele profesorului de matematica din Grigoreni, ucis cu o deosebita cruzime de un localnic, in vara anului 2007. Procesul a fost complex. Sentinta initiala a fost data de Tribunalul Bacau, s-a facut recurs la Curtea de Apel Bacau, apoi dosarul a ajuns la Inalta Curte de Casatie si Justitie care a dispus rejudecarea la prima intanta, respectiv Tribunalul Bacau. S-a discutat cu foarte multi martori. Abia acum se asteapta sentinta finala. Iar cazul nu este singular.

Roxana Neagu

aE greu sa te lupti cu mentalitatea omului. Nimeni care ajunge aici, in instanta, nu e multumit, pentru ca orice a facut, trebuie sa dea explicatii. E greu sa faci fata tuturor, data fiind si lipsa acuta de personal si numarul mare de dosare pe fiecare complet de judecata. Oricum, studiul poate fi interpretabil.”
judecator bacauan, care a dorit sa-si pastreze anonimatul

Rezultatele studiului privind eficienta sistemului judiciar:
– proceduri lipsite de celeritate (rapiditate n.r.) (76%)
– nu trateaza la fel pe cei saraci si pe cei bogati (75%)
– judecatorul a fost neutru (65% )
Parchetele:
– nu aplica aceeasi lege pentru bogati si saraci (69%)
– urmarirea penala dureaza extrem de mult (70%)
– au avut o experienta directa cu sistemul judiciar (14%)
– decizia a fost luata pe baza faptelor (64%)
– decizia judecatorului a fost corecta (57%)
– oamenii au fost tratati cu demnitate si respect (70% )
– procedurile au fost corecte (65%)

[ad#stire] Marius A., acum de 35 de ani, are un gust amar atunci cand povesteste de ce i s-a intamplat in urma cu patru ani, intr-o instanta bacauana. Nu-i da numele. „N-are rost”, spune resemnat. Speta lui parea simpla, la prima vedere: o banala vanzare-cumparare de apartament, la a doua mana, care s-a dovedit a fi de fapt a patra. „Fostul proprietar m-a mintit. Imobilul era in litigiu. Adevaratul proprietar era in inchisoare. Notarul a facut actele si gata, s-a spalat pe maini. Iar eu, dupa ce am cumparat casa, m-am trezit dupa doua luni cu cel din inchisoare peste mine, ca asa-i dau casaa. Sotia mea a facut un soc. Imprumutasem bani din banca, eram datori vanduti.” Au ajuns in instanta. S-au certat, au venit cu acte, au dat in judecata notarul, intre timp banca a pus ipoteca pe apartament. Justitia nu a rezolvat nimic. Marius a ramas cu „buza umflata”. I s-a spus sec ca a fost vorba de un abuz de incredere care se rezolva pe cale civila. Acum, Marius A. sta cu parintii. A ramas si fara bani, si fara casa.

Reprezentantii angajatilor din sistemul sanitar au fost tratati cu indiferenta de Ministerul Sanatatii si Casa Nationala de Asigurari de Sanatate. „I-am invitat pe sefii acestor institutii sa participe la Consiliul National al Federatiei Sanitas, de la inceputul saptamanii, ne-a declarat Aurel Cretu, liderul sindicalistilor bacauani. Nu numai ca ministrul Sanatatii si presedintele CNAS nu si-au facut timp pentru noi, dar nu au trimis nici macar un reprezentant.”Pentru sindicalistii in halate albe, atitudinea autoritatilor a fost cu atat mai neplacuta cu cat intalnirea marca si 20 de ani de la infiintarea Sindicatului Sanitas.

Doina Mincu

In octombrie 2009, la patru luni de la numirea in functia de director coordonator al SCM Bacau, Relu Auras a primit ordinul de destituire in baza ordonantei 105, prin care conducatorii de institutii au fost schimbati cu membri PD. La inceputul acestui an, ordonanta a fost declarata neconstitutionala, iar la finalul saptamanii trecute Curtea de Apel Bacau a emis o hotarare prin care anuleaza ordinul de revocare din functie. „S-a facut dreptate, asa cum eram convins ca se va intampla, atat in cazul meu, cat si al altor colegi din tara aflati in aceeasi situatie”, a reactionat Relu Auras dupa ce a aflat ca a fost repus in drepturi. Fostul si noul director al SCM Bacau isi va prelua atributiile functiei pe care a castigat-o prin concurs in mai 2009 si din care a fost demis abuziv la sfarsitul anului trecut.

Dan Sion

Bugetul asigurarilor pentru somaj inregistreaza un deficit fara precedent. Anul trecut, sumele colectate la acest buget si care au reprezentat veniturile Agentiei Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca (AJOFM) Bacau au fost de 18.422.725 lei. In acelasi timp, aceasta institutie a cheltuit 88.015.133 lei. De aici rezulta un deficit la bugetul de somaj de 69.592.408 lei. La sfarsitul anului 2008, diferenta dintre cheltuieli si venituri a fost de 17.500.000 lei. Pe langa aceasta, ingrijorator este si faptul ca sumele de bani cheltuite in 2009 nu au dus la mentinerea ori la crearea de locuri de munca. „Aproape 80 la suta din fonduri au fost alocate pentru plata indemnizatiei de somaj, ne-a spus Octavian Ticau, director coordonator interimar al AJOFM Bacau. Au mai fost dati bani pentru ocuparea temporara a fortei de munca din mediul rural si pentru derularea conventiilor demarate in 2008.” Astfel, pentru cea mai mare parte a masurilor active de combatere a somajului, care in anii anteriori au fost finantate, in 2009 nu au mai fost alocati bani.

Elena Tintaru

Isteria vaccinarii impotriva gripei porcine a tinut in municipiul Bacau 12 zile. De aproape doua saptamani la sectia Boli Infectioase Adulti a Spitalului Judetean de Urgenta (SJU) Bacau nu s-a mai prezentat nimeni pentru a solicita vaccinarea. Ultima imunizare efectuata in aceasta sectie la cererea populatiei a fost in data de 21 ianuarie. Astfel, in intervalul 10 ianuarie, de cand a inceput vaccinarea la cerere, si pana in 21 ianuarie, in sectia amintita a fost administrat vaccinul unui numar de 398 persoane. Pe langa acestea, au mai fost imunizate inca 28 persoane din randul personalului sanitar al spitalului. Dar si numarul cazurilor de gripa porcina, precum si cel al virozelor respiratorii au scazut in ultima vreme. „In ultima saptamana au fost confirmate numai doua cazuri de gripa, ne-a spus dr. Valerica Ciobanu, directorul medical al SJU Bacau. Am mai luat probe la cei cu risc de imbolnavire, dar nu s-au confirmat. Si virozele sunt in remisie. Sunt 4-5 cazuri pe o garda, fata de 50-60, cate au fost in perioada de varf.” Medicii infectionisti considera ca situatia se datoreaza vaccinarii in numar destul de mare a populatiei si ca imunizarea are eficienta.

Elena Tintaru