Ruptura de proportii in PNL

Ruptura dintre gruparea Berca – Banu si liderul PNL Bacau este ireconciliabila. Cei doi parlamentari liberali sunt foarte aproape de a trece in PD-L, pe fondul deteriorarii relatiilor din interiorul filialei bacauane a PNL. Surse apropiate celor doi au declarat pentru cotidianul Desteptarea ca „Stavarache vrea un partid de buzunar, care sa fie controlat de doi, trei indivizi, asa cum era PD-ul pe timpul lui Vasile Nistor”. Contactat telefonic, deputatul Mihai Banu s-a abtinut sa comenteze situatia creata in PNL, motivând ca in apropierea Pastelui nu vrea sa faca declaratii politice.

Divortul dintre liderul penelist Romeo Stavarache si gruparea dizidenta Berca – Banu este iminent, plecarea celor doi parlamentari liberali din filiala bacauana a PNL fiind o chestiune de zile. De cel putin o jumatate de an, relatiile dintre cele doua grupari s-au deteriorat progresiv, partile situându-se – in acest moment – pe pozitii ireconciliabile. Surse din anturajul gruparii dizidente au confirmat pentru cotidianul Desteptarea ca atât deputatul Mihai Banu, cât si senatorul Gabriel Berca s-au aratat nemultumiti de intoxicatia intretinuta in mod voit de oficiosul lui Stavarache, publicatie care ii dadea pe cei doi deja plecati spre PD-L, in pofida faptului ca nici Banu si nici Berca nu au facut un anunt oficial in acest sens. Contactat telefonic, Mihai Banu a declarat ca refuza sa comenteze situatia creata in partid. „Nu fac politica in preajma Pastelui. Ii las pe altii s-o faca. Sunt zile cu profunde implicatii spirituale care nu trebuie intinate de iesirile politice ale unuia sau altuia”, a declarat deputatul.

„Trebuie sa ne intrebam cine nu pleaca“

Surse liberale au precizat ca plecarea celor doi parlamentari se va petrece abia dupa sarbatorile pascale. Oficiali ai partidului au declarat ca parlamentarii vor fi insotiti in PD-L de cel putin 15 primari. Acestia isi vor pastra calitatea de membri ai PNL, insa nu vor mai „presta” pentru partid, urmând ca in vecinatatea alegerilor locale din 2012 sa paraseasca – in corpore – partidul lui Stavarache. „Trebuie sa ne intrebam cine nu pleaca, nu cine vor fi cei care vor pleca. Vor ramâne foarte putini in jurul lui Stavarache. Trei, patru primari care inca mai sunt indragostiti de liderul suprem”, a opinat un oficial liberal. Aceeasi sursa a dezvaluit ca primarii liberali sunt amenintati in mod sistematic de catre actuala conducere a PNL. „Vointa primarilor nu poate fi supusa nimanui. Se tin primari in PNL cu amenintari ca li se iau bani daca nu joaca asa cum li se cere”, a mai afirmat oficialul.

Primaria si CJ, tinte pentru 2012

Trecerea gruparii Berca-Banu in PD-L ar conduce la fortificarea formatiunii portocalii. Potrivit unor surse din mediul politic, tinta celor doi ar fi ca PD-L sa ajunga la 40 la suta in judetul Bacau, in 2012, iar numarul primarilor inregimentati in partid sa sara de 40. Gabriel Berca ar urma sa candideze la sefia Consiliului Judetean, din partea PD-L, in timp ce pentru Primaria Bacau partidul urmeaza sa identifice un candidat viabil, altul decât Constantin Scripat, numele vehiculat de presa lui Stavarache drept viitor candidat PD-L la fotoliul de primar. „Stavarache vrea sa aiba un partid mic, care sa fie controlat de doi-trei indivizi, asa cum era PD-ul pe vremea lui Vasile Nistor”, a opinat un membru al Biroului Politic al PNL.
Gabriel Berca nu a putut fi contactat pentru a oferi explicatii vizavi de perspectiva plecarii sale din partidul lui Crin Antonescu.

Partidul unui singur om

In ultimele luni, tot mai multi membri ai PNL Bacau s-au declarat nemultumiti de faptul ca partidul a devenit jucaria unui singur om. In frunte cu cei doi parlamentari dizidenti, nemultumitii au afirmat ca organizatia se indreapta spre un drum gresit. Cristian Cojocaru, ales local liberal, dar si secretar general al filialei, a declarat intr-una din delegatiile permanente ale partidului ca in PNL ar trebui sa se distribuie carnete de partid rosii, facând aluzie la faptul ca modul de lucru din organizatie aminteste de Partidul Comunist.

Alianta Stavarache – Benea, factor de nemultumiri

Un alt focar de nemultumiri il constituie alianta pe care Stavarache a angajat-o cu Dragos Benea, presedintele Consiliului Judetean. Numerosi liberali „visau” ca partidul sa intre la guvernare alaturi de PD-L, intr-o coalitie politica de dreapta, relatia partidului cu presedintele CJ Benea fiind ultimul lucru de care acestia aveau nevoie. Unii penelisti au emis chiar ipoteza candidaturii lui Benea la presedintia CJ, in 2012, din partea PNL, in eventualitatea in care in urma alegerilor interne din PSD, seful judetului nu ar reusi sa preia conducerea organizatiei social-democrate.

Intr-o dimineata mai putin prietenoasa de martie, in ajunul marii sarbatori crestine a Floriilor, un grup de eleve de la Scoala „Al.I. Cuza“, membre ale corului „Prietenii muzicii“, alaturi de profesorul Vintila Dabija, au pornit sa duca lumina si daruri copiilor din Spria, comuna Colonesti, zona cunoscuta de bacauani ca „Valea Plângerii“. In mod surprinzator, elevele de la Cuza s-au intors cu adevarate lectii de viata, in timp ce cadourile materiale i-au bucurat pe copiii din Spria pâna la lacrimi.

Initiativa, derulata sub dictonul „Nu uita”, a reusit sa mobilizeze elevii de la Cuza care au donat din lucrurile lor copiilor mai putin norocosi din punct de vedere financiar. „Am vrut sa aducem un zâmbet pe buzele acestor copii, acum in apropiere de Pasti”, a motivat simplu profesorul Dabija.

Nerabdare in curtea scolii

Pe elevii din Spria i-am gasit adunati in curtea scolii. De la cel mai mic, Gabita Ojog, boboc in clasa intâi, pâna la cei mai mari, in jur de 40 de suflete asteptau cu nerabdare sa vada ce le-au pregatit colegii din oras. S-au asezat linistiti intr-o sala de clasa si rând pe rând au primit pachetelele din mâna elevelor de la Cuza. Toata intâmplarea a avut un fundal muzical de mare frumusete. Dupa ce a primit cadoul, Gabita s-a grabit sa plece. L-am prins chiar inainte de a porni la drum. „Locuieste destul de departe de scoala, la câtiva kilometri”, ne-au spus oamenii aflati in trecere. Cu toate acestea, bobocul era decis sa care singur pachetul destul de greu si voluminos. „Ma duc acasa, la mama”, ne-a spus piciul, grabit nevoie mare. Acasa il asteapta, de fapt, alti sase frati. Tata nu mai e alaturi de ei. Toti membrii familiei locuiesc acum intr-o singura camera. Chiar si asa, copilul vine zilnic la scoala de mâna cu sora mai mare, Adriana. Cum asteapta Gabita Pastele? „Nu stiu daca vine iepurasul”, au fost singurele cuvinte soptite de copil.

O experienta de viata

Cu amintiri despre Floriile de anul acesta au plecat si elevele de la Cuza. „Mi-a placut simplitatea copiilor. Chiar daca noi ne consideram uneori superiori, ei sunt mai presus de noi la comportament. M-au impresionat”, ne-a spus Alina Stoleru. „Daca noi avem de toate, pentru ei dulciurile au fost un cadou”, a remarcat si Alexandra Baidac. „Este de admirat cum acesti copii se descurca singuri. Vin la scoala de la atâtia kilometri. Daca noi avem mai multe, de ce sa nu daruim ?”, a conchis Catalina Surdea. Alaturi de ele, la pregatirea si impartirea de cadouri au mai participat elevele Silvia Gheorghe, Madalina Vlasie, Elena Daniliuc si Iuliana Berzuntanu.
A fost o dubla sarbatoare la Spria. Corul „Prietenii Muzicii” implineste anul acesta 20 de ani de la infiintare. Pentru a marca acest moment, fondatorul grupului, profesorul Dabija, a pregatit un CD in care a reunit o parte din piesele interpretate de-a lungul timpului de acest ansamblu. Elevii din Spria au fost primii care au ascultat cele zece piese. A fost singura multumire pe care profesorul a acceptat-o din partea copiilor, ca recunostinta pentru cadourile primite.

Au benzinarii, au si sedii de banci, nu le lipsesc florariile, macelaria este lânga casa de schimb valutar, iar mai incolo te ispiteste un magazin cu scule de firma. De la strada, unde si blocurile au fost vopsite frumos, pare ca bacauanii de pe Milcov nu au a se plânge. Dar daca treci dincolo de aceasta fatada vezi o alta realitate, una dura nu atât prin amanunte iesite din comun, ci prin permanentizarea urâtului si a indiferentei. Oazele de verdeata sunt sufocate de mizerie ori s-au transformat in petice de pamânt batatorit, blocurile vechi de 30 de ani isi arata soarelui fatadele jupuite, pâlcurile de copii isi gasesc cu greu locuri in care sa se joace pentru ca nimanui nu-i pasa de asta, de jandarmi si de politisti nu se teme nimeni, si oricum rar de tot bat cu pasul strazile dintre blocuri… Si câte mai poti afla in numai doua ore si jumatate prin spatele blocurilor de pe strada Milcov! Trebuie doar sa vrei sa stii, sa-ti pese de oameni si sa incerci sa-i ajuti. Dar cu ei nu sta nimeni de vorba, din patru in patru ani ii aduna de la Primarie si li se pune in brate o punga cu alimente in schimbul votului. Pe urma incearca sa se descurce singuri, stiind ca nu vor fi niciodata pe lista de prioritati a alesilor.

Care parc? Asta-i tot!

Asa cum au promis, redactorii Trustului “Desteptarea” au poposit vineri, la ora 16, in cartierul Milcov pentru a se intâlni cu bacauanii si a le asculta pasurile. Cum era o dupa-amiaza insorita, mamicile isi scosesera copiii la plimbare si prima nemultumire cu care am fost intâmpinati a fost lipsa locurilor de joaca. “Uneori ne ducem in parculetul de lânga stadion, dar e un pic cam departe, afirma Petronela Lazar, 42 de ani, care il plimba pe fiul ei, Andrei, un pusti de trei ani si jumatate. Avem si aici un loc, la blocul 75, dar e foarte mic si nu e amenajat ca lumea.” Si Aurel Tanase, care are patru nepoti, critica lipsa spatiilor de joaca. Am ajuns in parculetul cu pricina si am constatat ca pe un teren de dimensiunea unui apartament se afla un tobogan si câteva banci. “Care parc? Asta-i tot!”, sustin mamicile. Stelian, 14 ani, Daniel, 13 ani, si Mitica, 14 ani, joaca fotbal pe tapsanul de lânga blocul 95. “Ne duceam inainte la Scoala 20, dar de când au facut teren artificial nu ne mai lasa. La Scoala 10, se juca fotbal in curte si s-a distrus tot”, spune Stelian, resemnat. Bat mingea intre blocuri, ceea ce ii deranjeaza pe locatari: “Ies la geam si ne cearta ca stricam iarba si facem galagie”, marturiseste Mitica. Isi iau mingea si se duc 50 de metri mai departe, lânga alt bloc, unde iar sunt certati si iar pleaca, asa incât partida se joaca, mereu, “in deplasare”. Fetitele vor pista pentru role, iar baietii, pentru biciclete, numai ca, in afara de noi, nu i-a intrebat nimeni ce isi doresc. Vacanta bate la usa, asadar, ii intreb despre planuri. Dau din umeri. “Stam in casa, la calculator, sau iesim afara, intre blocuri, afirma Daniel. Ne mai plimbam cu bicicleta, dar nu prea avem unde. Exista o singura pista, la Insula, dar mama nu ma lasa, zice ca e periculos, da’ si pe strada e periculos!”

Atentie, cad balcoane!

Majoritatea cladirilor situate intre “Pompieri” si intersectia cu Letea sunt construite in perioada 1968-1970. Dupa ce a suportat patru decenii intemperiile, blocul 79 are nevoie de reparatii, sustin locatarii, care sunt de-a dreptul speriati ca bucatile de tencuiala si beton care se desprind de la balcoane si de pe ziduri ar putea omori pe cineva. “Au cazut deja pe masini, dar ar putea, intr-o zi, sa loveasca un copil”, sustine Adriana Paduraru. “Am dat câte 4,2 de milioane si ne-au inlocuit toate tevile de apa calda si canalizare”, spune Maria Lungu, 56 de ani, asa incât “nu mai avem bani si sa reparam cladirea pe dinafara.” De altfel, blocul se afla pe lista celor care trebuie reabilitate, dar a fost sarit, cica “nu i-a venit rândul”. “Nici nu are rost sa mai reclamam, ca nu se rezolva niciodata nimic, spune Ciprian M., suparat. “Am cerut Primariei Bacau sa ne taie copacii din fata, ca fac prea multa umbra si e intuneric in casa, dar nu a venit nimeni. Am solicitat un loc de parcare si nu am primit niciun raspuns. Sunt lamurit.”

„Le pasa tare!“

Iritati, locatarii desarta tot sacul: le cad balcoanele, nu au caldura in baie, iar in subsol e plin de sobolani, “sunt cât pisica”, “ne-au trimis o firma, dar trebuie sa platim”, insa zona Milcov e locuita de oameni cu salarii modeste, de someri si vârstnici cu pensii mici sau chiar fara pensie. Locatarii l-au chemat si pe Petre Gheorghe, presedintele Asociatiei 64. “Am anuntat Primaria, stia care e situatia, dar in loc sa reabiliteze blocul 79, care este o urgenta, au luat blocul 75 si urmeaza 73, afirma presedintele. Noi am facut documentele pentru toate blocurile la aceeasi data. Au trecut trei ani de atunci si a fost reabilitat un singur bloc: 75.” Explicatia autoritatilor a fost simpla: reabilitarea se face in ordinea construirii, cu alte cuvinte conteaza vechimea din scripte, nu starea cladirii: “Nu a venit nimeni la fata locului sa faca o evaluare si sa vada care sunt urgentele, acuza locatarii blocului 79. Le pasa tare!”

„Noi bem mâl, nu apa!“

Alta zona, aceeasi nemultumire: “Blocul nostru (bl. 29, Alecu Russo – n.n.) e construit in ’68 si a fost pe lista celor care urmau sa fie reablitate, dar nu s-a mai facut, sustine Savastita Costea, 60 de ani. Nu mai sunt bani, asa ni s-a spus. Au reparat blocul din fata, iar noua ne cad balcoanele in cap. Mai mult, când a fost santier, au distrus spatiile verzi si nu mai creste nimic.” Sunt foarte suparati si din cauza cresterii pretului apei: “Am vrut sa vin la redactie, la dumneavoastra, când am auzit ca vor sa scumpeasca apa. Sunt nesimtiti, asa ceva nu e posbil”, spune Constantin Toloaca. Revolta lui e tardiva: majorarea s-a aprobat in ultima sedinta a CL Bacau. “Noi am schimbat, pe banii nostri, conducta de apa rece si am vazut ce era acolo: jumatate mâl, jumatate rugina, acuza Toloaca. Sa vina aici si sa bea, ei, apa asta! Nu le este rusine? Asta bem noi, mâl, nu apa!”

„Pe aici nu vine nimeni“

“Milcov e un cartier foarte neglijat”, sustine Daniel Apetrei, care locuieste aici de 10 ani. Sunt batai, furturi, dar nu intervine nimeni. “Jandarmii patruleaza cu masina”, declara Daniel, iar daca se intâmpla ceva, oamenii de ordine se fac ca nu vad. “Impozite de ce mai platim? Puteti sa-mi spuneti?” intreaba tânarul. Nu putem. “Exista o hotarâre a CL Bacau, privind obigatile proprietarilor de câini, pe care nu o respecta nimeni, nici nu verifica nimeni daca e respectata, acuza Dragomir Amariutei, 61 de ani. Ati vazut pe cineva, cu punguta si maturica, sa curate excrementele? Eu nu am vazut. Ne sfideaza. Patrulele, când trec, daca trec, nu se iau de ei! De tigani nu se iau, de hoti nu se iau, macar de astia sa se ia!” Locuitorii spun ca evita sa iasa noaptea. “Becul asta nu arde de la sarbatori”, acuza Sebastian Balta, de la blocul 120. Siguranta nu au, spatii verzi nu sunt, locuri de parcare, nici atât. “Sunt atâtea zone moarte, ca acestea, de ce nu le folosesc? Pamântul e batatorit, iarba nu mai creste, dar nici loc de parcare nu e! Le-am sugerat sa le amenjeze, dar nu exista niciun fel de incercare de a gasi solutii, niciun pic de interes”, afirma Sebastian. Suparati, “dezamagiti”, “tradati” de alesii care ii viziteaza doar din patru in patru ani, asa se simt locuitorii din zona Milcov: “Pretentiile sunt foarte mari din partea autoritatilor – sa nu faci mizerie, sa nu arunci hârtii, sa curati zapada, sa-ti achiti taxele -, dar din partea lor, zero. Zero!”

Câteva zeci de vârstnici s-au adunat, vineri, in fata Prefecturii, pentru a protesta impotriva unor masuri care ii vizeaza direct: impozitarea pensiilor, inghetarea punctului, coplata serviciilor medicale. Ei sustin ca nu e corect sa fie comparati cu batrânii din alte tari, al caror nivel de trai e incomparabil mai ridicat.

Peste 50 de vârstnici reprezentând Sindicatul Liber al Pensionarilor (SLP) din judet au pichetat, ieri, Prefectura Bacau pentru a-si manifesta dezaprobarea fata de masurile luate de Guvern in ultimele luni si pentru a-si face cunoscute revendicarile. Sindicatul pensionarilor din judet are 13.000 de membri. Majoritatea solicitarilor pe care le-au anuntat vineri vizeaza scaderea veniturile. “Sunt pensionari care, de Paste, nu vor avea ce pune pe masa, arata Ioana Droanta, presedinta SLP Bacau. Suntem batrâni, bolnavi, neajutorati… Am vazut la televizor ca pentru cosul zilnic iti trebuie 1500 lei pe luna, dar cine are atâtia bani?” Aproape plângând, batrânii au marturist ca o duc foarte greu si ca nici copiii lor, afectati de somaj si de credite, nu-i mai pot ajuta. Daca preturle vor continua sa creasca, iar pensiile vor scadea, “vom ajunge muritori de foame”, sustin pensionarii. Vinovati sunt toti cei care s-au perindat pe la guvernare timp de 20 de ani: “Au luat tara ca o floare si acum e ca o cârpa! Cu noi s-a facut tara asta, cu noi cei care munceam pe 70 la suta din salariu inainte de ‘89 si faceam munca patriotica, nu cu ei, astia cocotati in scaune!” acuza Constantin Neaca.

„Am irosit, in loc sa investim!”

“Nu sunt bani? intreaba Constantin Voinea. Dintr-o trasatura de creion le arat de unde sa ia bani pentru pensii si salarii!” Pensionarii au solicitat ca valoarea punctului de pensie sa fie de 45 la suta din salariul mediu brut pe economie si indexarea integrala a pensiilor de asigurari sociale cu rata inflatiei. Vârstnicii mai cer, de asemenea, anularea Art. 3 din Legea bugetului de asigurari privind acordarea biletelor de tratament, precum si decontarea calatoriilor auto si navale de catre Ministerul Transporturilor. Claudiu Balan, prefectul judetului, i-a primit si i-a ascultat, dar nu le-a putut promite nimic. El le-a explicat ca legile, intre care si cea a pensiilor, sunt aprobate de Parlament, nu de Guvern, si ca odata votate trebuie respectate. Prefectul judetului a criticat modelul de asistenta sociala practicat timp de 20 de ani, aratând ca “nu a fost bun, am irosit in loc sa investim”, si a afirmat ca sistemul de pensii trebuie reformat in asa fel incât sa nu dea faliment peste câtiva ani.

Introducerea sistemului de coplata pentru serviciile medicale ii imparte din nou pe bolnavi in “cotizanti” si “scutiti”. Persoanele care contribuie lunar la Fondul asigurarilor sociale de sanatate sunt taxate pentru fiecare vizita la medic, in timp ce categoriile scutite de la contributia la Sanatate vor ingrosa in continuare marea masa a celor care beneficiaza gratuit de servicii medicale.
Se estimeaza ca, dupa intrarea in vigoare a actului normativ care instituie coplata in sistemul public de sanatate, numarul celor care nu vor fi atinsi de acesta se va ridica la peste 9 milioane de persoane. Este vorba despre urmatoarele categorii: persoane fara venituri si persoanele care fac parte dintr-o familie care are dreptul la ajutor social, potrivit Legii nr. 416/2001; pensionarii cu un venit mai mic de 700 de lei/luna; copiii cu vârsta sub 18 ani; tinerii de la 18 la 26 de ani, daca sunt elevi, studenti, ucenici si nu realizeaza venituri; somerii; persoanele care beneficiaza acum de gratuitate la serviciile medicale prin efectul unor legi specifice (revolutionari, persecutati politic, veterani de razboi, persoane cu handicap etc.); gravidele, doar pentru serviciile aferente graviditatii.
(Pe larg in editia de luni, 29 martie)

Inca un pas pentru o alimentatie sanatoasa

Guvernul a decis ca fiecare elev de scoala generala sa primeasca zilnic câte un mar. Medicii pediatri apreciaza masura. Copiii se bucura. Autoritatile locale invoca lipsa de bani.
Chiar din acest an scolar, 2009-2010, pe lânga lapte si corn, elevii din clasele I-VIII trebuie sa beneficieze zilnic si de mere in valoarea a 0,3 lei. Masura a fost decisa de catre Guvern in ultima sa sedinta si a fost impusa, in primul rând, de faptul ca si România trebuie sa introduca Programul european de incurajare a consumului de fructe in scoli, care se va derula pâna in 2013. „Este o idee buna, considera dr.Aurelia Taga, directorul medical al Spitalului de Pediatrie. Un fruct pe zi, cu aportul de vitamine pe care il are, ajuta la buna crestere a copilului. Pe de alta parte, tot ceea ce se deprinde in copilarie, ramâne pentru tot restul vietii. Marul are vitamina C, fructoza si fibre celulozice. El asigura si un tranzit intestinal normal si contribuie la o buna digestie si functionare a organismului, prin inlaturarea toxinelor.“ Medicii saluta aceasta masura, cu atât mai mult cu cât in ultima vreme se confrunta cu o situatie alarmanta, cauzata de stilul de viata, implicit de cel de alimentatie, al copiilor. La Spitalul de Pediatrie, din 10 pacienti consultati de catre medici sapte sunt cu tranzit intestinal incetinit, ceea ce, pe lânga disconfortul creat, in timp poate sa duca la afectiuni cronice. Aceasta ca urmare a vietii sedentare, a lipsei de miscare dar si a alimentatiei care nu mai consta in consumul constant de fructe si legume celulozice. Dar alimentatia nesanatoasa nu are numai efectele aratate mai sus. Scopul hotarârii Guvernului este de a crea obiceiuri de alimentatie sanatoasa in rândul tinerilor, „având in vedere cifrele care demonstreaza faptul ca obezitatea infantila este in crestere si devine un fenomen ingrijorator“. „Continua sa se inregistreze o incidenta crescuta de copii obezi, mai ales in rândul prescolarilor si al celor aflati la vârsta pubertatii“, ne-a spus si dr. Gabriela Fetecau, medic primar pediatru, care are in evidenta 30 de copii obezi. Dar fiecare medic pediatru si medic de familie are printre pacientii lui mai multe sau mai putine asemenea cazuri.

Bucuria elevilor

Elevii sunt incântati de ideea ca vor primi in “pachetelul” zilnic si un fruct, chiar daca marul nu se numara printre fructele preferate in cazul unora. “Mi-ar placea sa primim capsune, dar nu e posibil. Orice fruct este bun pentru ca e sanatos”, ne-a spus Bianca Bordianu, eleva in clasa intâi. “Ar fi mai sanatos”, “O sa avem vitamine care ne ajuta la crestere”, ne-au spus si elevele clasei a IV-a E de la Scoala “Mihai Dragan”, care au sugerat chiar ca in fiecare saptamâna sau an sa fie schimbat fructul, “ca sa fie toti multumiti”.

„Nu avem bani pentru mere”

“Stiu ca exista un proiect de lege care prevede ca fiecare prescolar si scolar sa primeasca un mar, dar chiar daca legea ar fi promulgata imediat nu va putea fi aplicata decât din septembrie 2010 deoarece trebuie elaborate normele metodologice”, arata Angela Bogea, director executiv in cadrul Consiliului Judetean (CJ) Bacau. Mai importanta decât normele, insa, e problema banilor: “Trebuie sa precizeze care e sursa de finantare, spune Angela Bogea. Noi nu avem bani pentru mere. Daca legea a fost initiata de Ministerul Educatiei, acesta trebuie sa indice sursa, iar Ministerul Finantelor sa-si dea avizul. Va dura ceva timp, nu e o procedura foarte simpla.”

„Trece Pastele si cu fasole”

In pietele bacauane a inceput comertul cu miei. Timid, ce-i drept, cu dezamagire si din partea comerciantilor, si a cumparatorilor. Primii miei sunt mici, dar scumpi. Pretul de debut este cuprins intre 20 si 22 de lei. Crescatorii au venit cu câte 10-12 bucati, numai pentru a sonda piata. Clientii sunt nemultumiti de preturi si spera in ieftinirea produselor traditionale de Paste.

In Piata Centrala si-au facut aparitia primii miei. Aproape toti au greutatea sub 7 kilograme. Crescatorii spun ca iarna a fost grea, Pastele este timpuriu, asa ca nu au avut de unde sacrifica, la fel ca in alti ani, miei de 10-12 kilograme. Fiecare a adus in piata in jur de 10 bucati, doar pentru a testa cererea. “Am dat un singur miel, ne-a declarat Maria Gherase, din Oncesti. Avea 5 kilograme. Am luat un milion pe el.” Altii au reusit sa vânda in primele ore ale diminetii aproape toata cantitatea. “Am venit cu 12 si am dat 10, ne-a spus si Nicolae Alexa din Stanisesti. Asta fiindca sunt putini miei in piata. Ceilalti din Stanisesti, patria oilor, nu au aflat ca s-a dat drumul la comert. Vin de mâine. Nu stiu câti voi sacrifica anul acesta. Nu prea am mai venit la piata. Eu taiam mieii pentru blanite. Le vindeam la Chisinau. Acum incerc sa-i dau in piata.” Constantin Boboc, din Horgesti, incearca piata cu berbecuti. Da kilogramul cu 16-17 lei. Cei care sunt nemultumiti de greutatea mica a mieilor au astfel de unde alege altceva. “Saptamâna viitoare aduc miei. Ca sa ies din necazuri si sa-mi scot cheltuiala trebuie sa-i dau cu cel putin 20 de lei pe kilogram.” Crescatorii spun ca iarna a fost apriga, iar oile au stat 100 de zile numai in staul. Au mâncat tone de furaje.

„Mai bine manânc urzici”

Clientii se plimba printre tarabe, intreaba, dau din cap necajiti sau comenteaza in gura mare. “Mai bine manânc urzici in ziua de Paste decât sa dau un milion pe 5 kg de oase si pielita, spunea suparat foc Mihoc Serafim. E absurd ce se intâmpla la noi. In prag de sarbatori se scumpesc toate. Casul era 13 lei kilogramul acum o saptamâna. Azi este 18 lei. Parca-i cu pulbere de aur!” Ioan Stan ar taia din alte cheltuieli pentru o friptura de miel. Din pacate, nu prea are de unde face economie. “Am dat 600 de lei la intretinere. Trece Pastele si cu fasole.” Chiar si cei care au cumparat deja mielul râvnit cred ca preturile sunt prea mari. Aceasta fiindca le raporteaza la venitul lor. Putini se gândesc insa la munca si investitia crescatorului de animale. Clientii spera ca in zilele urmatoare oferta sa fie mai bogata, iar pretul sa scada. Dupa cum evolueaza piata, sunt slabe sanse de ieftinire. Comerciantii au rotunjit bine cifrele de pe etichete. Inainte de sarbatori, au o mentalitate paguboasa: in loc sa vânda ieftin si mult, prefera sa aiba marfa scumpa si clienti putini.

Bolboroseli grabite in loc de prezentari clare, glumite penibile in loc de analize serioase, laude desantate in loc de asumarea responsabilitatilor. Acestea au fost ingredientele amare ale sedintei de Consiliu Local, o sedinta care ar putea fi denumita foarte simplu „Sacul gol si peticele multicolore“ din cauza pactizarii cvasigenerale a consilierilor locali cu bunul-plac al primarului Stavarache. Ordinea de zi a sedintei Consiliului Local a fost una destul de incarcata, unele probleme ale Bacaului necesitând seriozitate si studiu din partea alesilor. Preocuparea a fost insa inlocuita de o tratare superficiala, care a convenit de minune lui Romeo Stavarache. Nici macar raportul actualului primar pe anul 2009 nu a stârnit cât de cât interesul, chiar daca Stavarache s-a dat de gol de câteva ori si a recunoscut fara sa vrea ca a administrat prost municipiul. Cea mai mare scapare a fost la capitolul venituri, unde procentul de bani proveniti de la Uniunea Europeana a fost de doar 2,58 la suta din total.
Cu alte cuvinte, zecile de milioane de euro atrase pur si simplu nu exista, cum nu exista nici investitiile cu care s-a laudat primarul in ultimii ani. La fel de lipsiti de reactie au fost consilierii si când a venit vorba despre deszapezire, operatiune in cursul careia s-au aruncat in Bacau 5.500 de tone de antiderapant. Efectele pozitive au fost infime la vremea respectiva, insa cele negative se vad si acum. Municipiul este plin de prundis, praf si nisip, chiar Stavarache recunoscând ca este foarte mult de lucru pâna când bacauanii vor putea respira normal. Delicatul subiect al scumpirii apei a fost dus in derizoriu de presedintele de sedinta, consilierul George Bogatu. Prevalându-se excesiv de prerogativele care ii revin, Bogatu a impiedicat orice abordare serioasa a problemei. Grava este si absenta de la sedinta a consilierilor PD-L, care au preferat sa se spele pe mâini cu pretul apei, trimitându-l carne de tun pe consilierul Axinte, incapabil sa faca fata de unul singur Coalitiei Stavarache-Benea, cea care, la urma urmelor, a scumpit brusc apa bacauanilor.
In acest fel, nu s-a raspuns la cea mai justificata intrebare: de ce in ultimii ani, toti electorali, nu s-au aprobat scumpiri treptate si mai mici, iar in 2010, când alegerile sunt inca departe, se voteaza brusc majorarea pretului apei cu 20 la suta? La fel de legitime si importante ar fi fost discutiile pe tema bugetelor celor doua monopoluri la care Consiliul Local este actionar. Vorbim despre CET Bacau si despre Compania de Apa, doi furnizori de servicii cu standarde foarte scazute ale calitatii. Sa ne mai intrebam daca era oportuna votarea unui proiect prin care se instaleaza camere de supraveghere in piete sau cât de aplicabila este decizia infiintarii magazinelor si farmaciilor de tip Economat? Concluzia acestei sedinte este una cât se poate de trista: avem un consiliu local pe masura primarului, ambele parti având ca ultima preocupare binele cetatenilor.

Consilierii locali au aprobat impânzirea pietelor si a oboarelor bacauane cu aparatura de supraveghere. Camerele de luat vederi sunt ultima gaselnita a alesilor locali pentru stârpirea infractionalitatii. Acestia au motivat ca politistii primariei sunt depasiti de situatie. Propunerea de instalare a camerelor de luat vederi in pietele si oboarele din Bacau a trecut aproape nebagata in seama prin sedinta de consiliu local. Alesii au votat indiferenti aceasta investitie. In timp ce in piete conditiile de comert sunt jalnice, primaria va investi in echipamente sofisticate de tip “big brother”. Comerciantii cred ca sunt probleme mai urgente si mai grave care ar trebui rezolvate. “Adevarata urgenta este inchiderea pietei, ne-a declarat Mariana Reutchi, comerciant din Piata Centrala. In spatiul acesta deschis este un curent ingrozitor. Iarna ne ingheata marfa, vara se face efect de sera. Asta ne trebuie, nu camere de luat vederi.” Indignati de masura sunt si comerciantii din sectorul pentru flori. “Este o investitie inutila, ne-a declarat Codrin Sicu. In acest sector este nevoie de aparate de aer conditionat. Ni se ofilesc florile. Avem pierderi mari. Degeaba ne plângem. Nu ne asculta nimeni. Am inteles ca in acte piata ar fi dotata cu instalatie de climatizare.” Cristinel Stângaciu se intreaba daca aceasta investitie nu este platita tot din buzunarele comerciantilor. “Acum vor sa ne puna sa platim taxa pe masa anticipat. Vii nu vii in piata, dai banii.” Maria Ilies este printre comerciantii doborâti de “minunatele” conditii create prin modernizarea pietei. “Anul trecut m-a luat ambulanta. Am lesinat de caldura. Ne mor florile, murim si noi.” Nicuta Pletea crede ca alesii iau decizii fara noima. “Piata este modernizata, se spune, dar nu avem nici apa, nici toalete. Prin acoperisul nou ne ploua in cap. Când e soare ne sufocam ca in sera. Daca ne plângem ni se spune sa plecam acasa. Camere video ne mai lipseau!” Comerciantii sunt convinsi ca noua investitie va fi platita tot de ei prin majorarea chiriilor. “E criza, peste tot scad chiriile, la noi s-au majorat si ni le cer anticipat. Daca vor sa stârpeasca hotii, sa-i puna pe politisti la treaba!” Camerele de supraveghere vor fi instalate in Piata Centrala, Piata Sud, Piata de gros, Oborul Serbanesti si Bazarul Milcov. Mai ramâne de vazut ce intreprinzator va bate palma cu primaria in aceasta afacere.

Situatia echipei de fotbal este complicata de o serie de hotarâri emise de Consiliul Local. Prin acestea, municipiul transfera drepturi sportive inexistente catre societatea comerciala FCM Bacau SA, in care CL e actionar majoritar cu 90 la suta. Cazul este unic in peisajul administratiei publice din România pentru simplul motiv ca municipiile nu pot avea drepturi sportive, lucru de altfel specificat de regulamentele fotbalistice in vigoare.

Dezmatul administrativ din jurul clubului fanion al orasului continua pe terenul fanteziilor fotbalistice. Actuala conducere a Primariei a transformat municipiul Bacau in „club sportiv“. Performanta, unica de acest fel in tara, a fost realizata de alesii locali in sedinta de ieri a CL. Acestia au aprobat, in mod superficial, doua hotarâri privind transferarea drepturilor sportive si de reprezentare ale municipiului catre SC FCM Bacau SA, respectiv majorarea capitalului social al societatii cu 700.000 lei. Ambele hotarâri frizeaza ridicolul administrativ.

Municipiul nu are drepturi de participare

Acestea – drepturile de participare – au fost cesionate pe o perioada de un an de zile de catre Asociatia Sportiva „FCM Bacau“ catre „Fotbal Club Municipal Bacau SA“, societate in care municipalitatea detine un portofoliu majoritar de actiuni: 90 la suta. In iunie 2010, drepturile sportive si de participare, palmaresul, culorile si emblema clubului vor reveni la Asociatia Sportiva care, in prezent este actionar minoritar in „Fotbal Club Municipal Bacau SA“. Consilierii locali au aprobat tranferul unor drepturi pe care municipiul nu le are.

Asociatie trasa in piept

Asociatia Sportiva „FCM Bacau“, titularul drepturilor sportive, a fost folosita de conducerea municipalitatii la constituirea „Fotbal Club Municipal SA“. Dupa ce s-au vazut cu sacii in caruta edilii au plusat pe linia abuzului in serviciu incercând sa confere societatii drepturile de reprezentare si participare ale municipiului, tocmai din dorinta de a scoate din schema actionarul minoritar si de a se alege cu un loc in divizia B, in viitorul sezon competitional.

Majorarea de capital, doar o intentie

Majorarea de capital de 700.000 de lei aprobata de alesi are mari sanse sa ramâna la stadiul de intentie. Conform Articolului 92, alineat 3 din Legea 31 a societatilor comerciale, „capitalul social nu va putea fi majorat si nu se vor putea emite noi actiuni pâna când nu vor fi fost complet platite cele din emisiunea precedenta“. Având in vedere ca informatiile oficiale consemnate la Registrul Comertului atesta ca cei doi actionari nu au varsat capitalul integral in contul actiunilor pe care le detin, majorarea votata ieri de consilieri mai are de asteptat pâna când se va materializa.

Gura pacatosului…

Intr-un moment de sinceritate dezarmanta, George Bogatu (PSD) a declarat ca pe vremea când supraveghea FCM-ul in calitate de „trimis“ al Consiliului Local in Consiliul de Administratie al clubului (2000 – 2004), toate actele si documentele intocmite au fost legale. „Acolo eram pus in situatia sa supraveghez ce se intâmpla in club. In Consiliul de Administratie veneau documente legale. Toate au fost legale, dar asta nu inseamna ca erau si morale. Din acest motiv nu am avut de semnalat nicio neregula in activitatea de acolo. Erau toate legale“, a confirmat Bogatu.

Articolul 10, Regulamentul FRF:
„La FRF se pot afilia numai structurile sportive cu personalitate juridica legal constituite si recunoscute oficial.“

„Nu ne putem opune finantarii clubului de fotbal, dar nu putem agrea ca o solutie nelegala sa fie utilizata in acest scop. Societatea nu se poate folosi de banii aprobati deoarece acestia au fost aprobati cu titlul expres de contributie a CL la o majorare viitoare. Operatiunea nu poate insa avea loc decât dupa data de 26 iunie. Se vede ca aceste hotarâri au fost introduse la repezeala, peste ordinea de zi, in timpul sedintei. Ele nu au fost aprofundate sub aspectul efectelor pe care le-ar putea produce, nici din punct de vedere practic, nici din punctul de vedere al legalitatii lor.“
Gabriel Ionita, avocat Asociatia Sportiva „FCM Bacau“

„Iepurasul” intârzie pentru zeci de mii de copii

Pâna in aceasta luna alocatiile si indemnizatiile platite prin banca intrau in contul beneficiarilor in data de 15. Acum, daca vor ajunge astazi. Intârzierea se datoreaza decalarilor de alocari de fonduri de la bugetul statului. 32 la suta dintre cele peste 170.000 de alocatii si indemnizatii sunt achitate prin banci.

Zeci de mii de familii asteapta de mai bine de o saptamâna sa primeasca alocatiile de stat pentru copii. Alte peste 1.500 nu au luat indemnizatia de crestere a copilului pâna la implinirea vârstei de doi ani. Demersurile lor la institutiile abilitate sa rezolve problema au fost zadarnice. “Banii trebuiau sa intre in cont in data de 15, ne-a semnalat, ieri, Neculai Nanu. M-am interesat la banca, dar de aici mi s-a spus ca ei nu au nicio vina, pentru ca suma nu le-a fost virata de catre institutia care stabileste si face plata alocatiilor. Noi avem de primit pe luna martie alocatia de 42 lei, alta alocatie de 200 lei si indemnizatia de crestere a copilului, de 600 lei. O suma care pentru noi conteaza.”

Totul depinde de Ministerul Finantelor

Conducerea Agentiei Judetene de Prestatii Sociale (AJPS), institutia care stabileste si dispune plata alocatiilor, confirma cele sesizate mai sus. Dar afirma ca intârzieri sunt numai la plata catre familiile care au optat sa primeasca banii intr-un cont curent deschis la o banca. “Alocatiile care se vireaza prin posta au fost achitate la timp, ne-a spus Gheorghe Alexe, directorul, interimar, al AJPS Bacau. Intârzieri sunt doar la cele care se vireaza bancilor. Aceasta din cauza ca sunt decalari la alocarile bugetare prin Trezorerie. Am facut demersuri la Ministerul Finantelor si incercam ca mâine sa rezolvam situatia, adica sa fie virati banii. Fata de lunile anterioare, când s-au platit pe 15, acum termenul s-a prelungit pâna pe 25.” In judetul Bacau se afla in plata peste 128.000 de alocatii de stat, acordate pentru tot atâtia copii care au depasit vârsta de doi ani. Alti 1.705 copii au dreptul la alocatie dubla, de 84 lei, pentru ca au un handicap. Totodata, 26.374 familii cu unul sau mai multi copii beneficiaza de alocatie complementara iar dintre acestea 4.772 primesc si alocatie monoparentala. Dar alti aproximativ 13.000 copii cu vârsta pâna in doi ani trebuie sa primeasca o alocatie de 200 lei, aceeasi suma fiind acordata altor 352 care au sub trei ani si sunt cu handicap. Sa mai adaugam ca peste 5.000 familii sunt indreptatite la plata indemnizatiei de crestere a copilului iar aproximativ 400 parinti, la achitarea stimulentului de 100 lei, pentru ca au renuntat la concediu si s-au intors la serviciu. Pentru 68 la suta dintre toti beneficiarii enumerati mai sus plata prestatiei sociale se face prin posta. La restul de 32 la suta banii trebuie sa ajunga in contul deschis la banca.