Acasă Blog Pagina 5308

Handbal masculin: De florile marului

Obiectivul european al „studentilor“, pus in pericol printr-o infrângere usturatoare: Sporting Lisabona – Stiinta MD 30-24 (15-13), in prima mansa din sferturile Challenge Cup.

Mâncati de lei! „Studentii“ au scapat ieftin cu o infrângere la doar sase goluri in primul duel din sferturile Challenge Cup. Sporting Lisabona a luat astfel prima optiune la calificarea in semifinale, faza la care handbalistii bacauani viseaza de la inceputul sezonului. In vara, la aducerea lui Otto Heel pe banca tehnica a Stiintei, obiectivul european a fost fixat la cel putin o prezenta in careul de asi.

Echilibru

Inceputa cu o sarabanda de ratari, prima repriza a avut momente si momente. 2-4 (‘11), 5-5 (‘14), 8-7 (‘19), 10-11 (‘24), 13-12 (‘28). Egalul la 13 a ramas insa ultimul echilibru al meciului, pentru ca pâna la pauza gazdele au reusit in premiera sa-si ia un avans de doua goluri. Un avans triplat (!) in debutul partii secunde.

Negru

In 10 minute negre, Sporting a facut diferenta. Handbalistii bacauani n-au marcat deloc, in timp ce gazdele au valorificat toate sansele. Cu un Pedro Solha stralucitor (golgheterul intâlnirii cu 12 reusite), portughezii s-au distantat la 20-13 (‘40). Calvarul s-a transformat si intr-un joc de-a leii si mieluseii, cu un dezavantaj de 8-9 goluri (24-16 ‘48, 26-17 ‘50).

O minune?

Stiinta? Fara nicio reactie. Atacuri anemice, aparare vraiste si un goal-keeper Tevzadze care a continuat sa incaseze nestingherit gol dupa gol. Asta in timp ce, printre altele, lui Tamas i s-a dat sansa sa apere numai vreo cinci minute. Cam atât a adunat si Rotaru, unul din titularii indiscutabili in precedenta campanie europeana. O campanie incheiata anul trecut in sferturi, asa cum risca sa se termine si sezonul 2009-2010. Daca nu cumva, in Sâmbata Mare, se va intâmpla o minune.
Stiinta MD: Tevzadze, Tamas – Iacob (7), Bondar (4), Moskalenko (3), Gurkovskiy (3), Ghita (3), Onyejekwe (2), Paunica (2), Rotaru, Iancu, Tarâta.

Dana Popa

Fotbal, Liga a II-a: Rau ca au pierdut, dar bine ca au jucat

Gloria Buzau – FCM Bacau 3-1 (1-0)

Au marcat: R. Radu (min. 10, din penalty), Cruceru (min. 73), Sigartau (min. 87), respectiv Dobos (min. 80).
Gloria Buzau: Leu – Cruceru, Marincau, Berceanu, Lorincz – M. Stefan, Rizea, Otvos (min. 46 Mocanu), Ursu, R. Radu, Mutiu (min. 81 Sigartau). Antrenor: Nicolae Anton.
FCM Bacau: Ignatescu – Mihalachioaie, Adascalitei, Carnariu, Dobârceanu – Radutoiu (min. 60 Câmpeanu), Spiridon, Dobos, Marchis (min. 60 Boboc), I. Radu, M. Munteanu (min. 73 Huiban). Antr.: Gheorghe Poenaru.
Arbitri: Mihai Marcu (Oradea), Danut Dumitru (Focsani) si Claudiu Florea (Pitesti).

Important e sa participi

O veste buna si una rea. Cea buna: dupa ce a fost la un pas de desfiintare, FCM Bacau s-a prezentat sâmbata, la Buzau pentru intâlnirea de campionat cu Gloria. Vestea rea: „galben-albastrii“ au pierdut cu scorul de 3-1 la capatul unui joc de la care nu puteau pretinde prea multe. „Cel mai important lucru este ca ne-am putut prezenta“, a declarat dupa meci, cu franchete, antrenorul Bacaului, Gheorghe Poenaru.

S-a inceput de la 0-1

Pentru oaspeti, intâlnirea a inceput prost. Dupa zece minute era deja 1-0 in favoarea Gloriei, care a deschis scorul dintr-un penalty obtinut de Mutiu si transformat de R. Radu. Bacauanii au punctat la capitolul posesie, dar nu si in ceea ce priveste faza de finalizare, ocaziile clare de gol lasându-se asteptate. La un sfert de ceas de la reluare, Poenaru l-a trimis in teren si pe Câmpeanu, insa de inscris, a facut-o tot Gloria, prin Cruceru, dintr-o pozitie suspecta de ofsaid.

Direct din corner

Dobos a readus speranta in rândul „galben-albastrilor“, marcând in minutul 80 un gol superb, direct din corner. Bacaul a alergat dupa egalare, dar totul s-a naruit cu trei minute inainte de final, atunci când noul intrat Sigartau a profitat de o ingramadeala in careul advers si l-a invins pe Ignatescu. Buzaul isi continua astfel lupta pentru salvarea de la retrogradare, in timp ce Bacaului nu-i ramâne decât sa spere ca tot ce a fost mai rau a trecut.

Dan Sion

Volei feminin: Heavy Metal is the best

Desi invinse de Stiinta, galatencele au dominat primul turneu play-off al sezonului desfasurat la Bacau

Primul turneu play-off ne-a spus ceea ce stiam deja cu totii: Metal Galati ramâne principala forta a campionatului. Desi macinata de probleme financiare si in ciuda infrângerii suferita vineri in fata gazdelor de la Stiinta Bacau, campioana en titre si-a conservat avansul fata de principala contracandidata, Dinamo Bucuresti, pe care a invins-o cu scorul de 3-1. „Vrem sa câstigam din nou titlul“, au subliniat jucatoarele Metalului la finalul turneului bacauan.

Sinusoide

Daca Metal si-a pastrat postura de lidera, in schimb Stiinta nu a reusit sa paraseasca pozitia a patra, desi a avut un start excelent, depasind cu scorul de 3-1 campioana. Bacauancele au inregistrat o cadere inexplicabila in jocul cu Tomis Constanta si nu au reusit sa materializeze pâna la capat revenirea din partida cu Dinamo. „Oricum, cred ca vom pune in continuare multe probleme adversarelor“, a spus „centrul“ Stiintei, Mihaela Herlea.

F…k disco!

Urmatorul turneu Final Four va avea loc la finalul saptamânii viitoare la Constanta. In mod normal, gazdele de la Tomis ar trebui sa recupereze o parte din terenul pierdut, desi e putin probabil ca lupta pentru titlu sa fie altceva decât o „afacere in doi“: Metal – Dinamo. Daca isi vor rezolva situatia financiara, galatencele nu vor avea nicio problema, transformând finalul campionatului intr-un concert heavy-metal. Asta in conditiile in care Dinamo o va da in cel mai bun caz pe hard-rock. Ca sa nu spunem disco!

Turneu util

Antrenorul Stiintei Bacau, Florin Grapa, a recunoscut ca astepta mai mult de la primul turneu play-off al campionatului. „Sincer, speram sa obtinem ceva in plus, mai ales ca evolam acasa. Chiar si asa consider insa ca a fost un turneu bun, util pentru noi. Am reusit sa invingem campioana si am fost aproape de a da lovitura si in jocul cu Dinamo“, a declarat tehnicianul bacauan. Grapa are si un regret: faptul ca echipa sa nu a putut sa intoarca rezultatul in jocul cu Dinamo. „Daca impotriva Tomisului am avut o evolutie slaba, in schimb contra lui Dinamo cred ca puteam sa câstigam. Din pacate, in tie-break, am avut o cadere surprinzatoare“.

Prima victorie

Stiinta Bacau – Metal Galati 3-1 (25-19, 25-22, 19-25, 25-21)
Stiinta a inceput primul turneu play-off ca o adevarata campioana! A dat de pamânt cu Metalul, trecându-si in cont prima victorie din acest sezon contra unei formatii de pe podium. Cu o aparare-beton care l-ar fi facut mândru pe Helenio Herrera si cu un joc de echipa foarte bine legat, studentele au neutralizat individualitatile campioanei. In primul set, gazdele au avut un singur moment de cumpana, când de la 12-7 s-au vazut conduse cu 14-12! Grapa a schimbat ridicatoarea, iar mutarea s-a vazut. Nitulescu s-a dovedit in mâna, ducând jocului spre un succes cu 25-19. Actul secund a inceput sub nota echilibrului, insa „nasa“ Herlea“ si „fina“ Manu au facut legea, permitând Stiintei sa se impuna la trei puncte diferenta. Metal a revenit in joc si pe tabela, câstigând setul trei cu 25-19, dar a fost vorba doar de un „intermezzo“, nu de o schimbare de macaz. Gazdele au facut minuni si in setul patru, câstigând cu 25-21 si, implicit, la „general“ cu 3-1.
Stiinta: Polischiuk (Nitulescu), Chivorchian, Purice (Kovacic), Herlea, Anghel, IOsef (Truta), Manu (libero).
Metal: Miclea, Alajbeg (Trica), Tocko, Nneka Onyejekwe, Muresan, Golubovic, Cebic (libero).

Valuri mari

Stiinta Bacau – Tomis Constanta 0-3 (20-25, 11-25, 22-25)
Sa desfiintezi campioana si sa nu ai reactie in fata Tomisului! Se poate? Din pacate, da. I s-a intâmplat Stiintei care, la doar 24 de ore de la succesul cu Metal Galati, a fost facuta farâme de constantence. Jocul de sâmbata nu s-a dovedit altceva decât un vis urât pentru gazde, care au inceput primele doua seturi de la handicapuri inimaginabile. In actul de debut, Tomis a avut 9-0 pe serviciul lui Simanic. Ce urmeaza lui 0-9? Ei bine, 19-21! Aici s-a rupt firul pentru Stiinta, care a pierdut setul la cinci puncte diferenta, iar in actul urmator a fost de-a dreptul desfiintata, gresind la toate capitolele: serviciu, aparare si atac. Rezultatul? 11-25, dupa ce Tomis a avut 9-0 si 14-2. Bacauancele au strâns rândurile in setul trei, unde au condus in premiera cu 4-3 si, pentru ultima data, cu 20-19. La acest scor, sextetul de pe Litoral nu a mai lasat nicio bresa si, cu o Katarina Barun de neoprit, a dinamitat din nou terenul bacauancelor, aruncând in aer si tabela: 25-22 in setul al treilea si 3-0!
Stiinta: Polischiuk (Nitulescu), Purice, Chivorchian (Kovacic), Herlea, Anghel, Iosef (Truta), Manu (libero).
Tomis: Simanic, Plchtova, Barun, Gavrilescu, Konekna, Topic, Vujovic (libero).

La limita

Stiinta Bacau – Dinamo Bucuresti 2-3 (21-25, 9-25, 25-16, 25-22, 7-15)
Schimbarea orei le-a prins pe fetele de la Stiinta pe picior gresit. Duminica dimineata, studentele au dormit un ceas in plus. Suficient pentru ca Dinamo sa ia avans. Chitigoi si compania au jucat (cam) fara adversar in primele doua seturi ale ultimului lor meci din turneul bacauan. In actul de debut, Stiinta a egalat dupa ce a fost condusa cu 10-4 si apoi a tinut pasul pâna spre 21-22, inainte de a ceda setul la patru puncte diferenta. Setul urmator a fost de cosmar. Cu Szekelyova la serviciu, Dinamo a inceput ca din tun. Oaspetele au avut 7-0 si 18-3, inainte de a câstiga „sub zece“, cu 25-9. Gazdele si-au revenit ca din pumni si au inceput sa recupereze. Incet, dar sigur. 25-16 si 25-22 au fost bornele care au dus intâlnirea in tie-break, acolo unde publicul astepta o noua proba de vointa din partea favoritelor. Inexplicabil insa, Stiinta a cazut, prabusindu-se sub un numar surprinzator de greseli neprovocate. Dinamo a câstigat setul decisiv cu 15-7, ramânând in plasa liderei, in timp ce studentele au ratat sansa unei a doua victorii cu greutate.
Stiinta: Polischiuk (Purice), Truta, Chivorchian (Kovacic), Herlea, Anghel, Iosef (Nitulescu), Manu (libero).
Dinamo: Szekelyova, Chitiogoi (Neaga), Hâncu, Hatinova, Marcovici, Zdovc, Inamoto (libero).

Dan Sion

Hotel Helen: „Bine ati venit acasa!”

Situat la intrarea in padurea Magura, Hotelul Helen este o adevarata bijuterie ce se ridica dintre brazi. Desi a fost “instelat” doar de patru ori, cu siguranta hotelul merita cel putin cinci stele. Intregul edificiu a fost construit cu un capital 100% privat, de catre familia Paun. Aceasta locatie a fost realizata cu multa migala, implicare si dragoste de catre familia Paun. Un hotel cu patru etaje, 36 de camere si doua apartamente reuseste sa faca diferenta. “Este un concept nou. Am incercat sa realizam pentru Bacau o locatie pentru un turism bussines, insa nu opulent. Ne dorim ca persoanele care ne trec pragul sa se simta ca acasa”, a spus Vasile Paun, proprietarul hotelului. Nu degeaba sloganul acestei locatii este “Bine ati venit acasa!”. Asta nu este tot. Bacauanii si nu numai se pot bucura si de câteva momente de relaxare intr-un centru spa ce cuprinde sala de masaj, jacuzzi, baie turceasca si sauna finlandeza. Pentru a te bucura de toate acestea nu este nevoie neaparat sa-ti rezervi o camera in hotel. Oricine poate veni aici pentru a petrece câteva momente de relaxare intr-un ambient placut.

Nimic lasat la intâmplare

Odata intrat in hotel, reusesti sa te detasezi de toate tensiunile. Culori atent alese, materiale nobile, mobilier elegant, totul combinat cu mult bun gust intr-un stil clasic-contemporan, ce reuseste sa atraga privirile si admiratia tuturor. “Pentru a iesi totul asa cum ne-am dorit ne-am inspirat din locurile unde am fost, dar am si colaborat cu un designer din Bucuresti, Gabriel Adascalitei. Am folosit materiale atent alese si nu am lasat nimic la intâmplare”, a mai spus Vasile Paun. Cei care vin sa se relaxeze sau pur si simplu la o intâlnire de afaceri au totul la dispozitie, incepând de la sala de conferinte, cu o capacitate de 50 de locuri, echipata complet, pâna la un restaurant traditional românesc. Camerele sunt cu adevarat primitoare. Totul este de cea mai buna calitate. Mobilierul clasic din lemn, baile utilate complet, tesaturile rafinate, toate reusesc sa satisfaca si cele mai extravagante gusturi, fara a obosi insa privirea cu lucruri incarcate. Familia Paun nu are de gând sa se opreasca aici. Isi doreste sa completeze totul cu o piscina, terenuri de sport si o pârtie de schi. Pâna atunci, ei va asteapta cu bratele deschise sa le treceti pragul macar o data.

Sinziana Filimon

Manifestare a credintei pe strazile orasului

    În Duminica Floriilor, sau Duminica Patimilor, în Biserica Catolica este celebrata anual Ziua Tineretului. În Bacau aceasta zi a fost marcata printr-o Liturghie care a avut loc în catedrala “Ss. Petru si Paul” la ora 18.00, urmata de o procesiune pe strazile orasului. Aceasta zi care deschide saptamâna patimirii Domnului nostru Isus Cristos invita pe toti crestinii sa aprofundeze misterul crucii prin care dobândim mântuirea.
    În lumea întreaga au avut loc în aceasta zi manifestari ale tinerilor, care unesc suferintele din viata lor cu crucea Mântuitorului. Initiatorul acestei Zile Mondiale a Tineretului a fost venerabilul papa Ioan Paul al II-lea în anul 1984. În fiecare an, papa a transmis un mesaj special pentru tineri, tema propusa de papa Benedict al XVI-lea în acest an fiind: “Învatatorule bun, ce trebuie sa fac ca sa mostenesc viata vesnica?” (Mc 10,17).
    În acest context, in Bacau a avut loc o ampla manifestare a tinerilor catolici, adunându-se în jurul crucii tineri si credinciosi de toate vârstele din Parohia “Sfântul Nicolae”, dar si din Parohiile “Sfânta Cruce” si “Fericitul Ieremia” din Bacau, din comunitatea Izvoare, de la Colegiul National Catolic “Sfântul Iosif” si din alte parohii din jurul Bacaului. Momentul central l-a constituit celebrarea sfintei Liturghii, în cadrul careia a fost proclamata Patimirea Domnului nostru Isus Cristos dupa sfântul evanghelist Luca, urmata de o reflectie asupra mesajului papei Benedict al XVI-lea. Tinerilor le-a fost amintit faptul ca ei sunt speranta lumii si ca trebuie sa caute în Cristos izvorul fericirii lor.
    A urmat o marturie vie a acestei sperante, când tinerii au purtat crucea si au participat cu entuziasm la celebrarea Caii sfintei cruci pe strazile orasului Bacau. Pornind din fata catedralei au mers pe strazile Mihai Viteazu, Ana Ipatescu, 9 Mai… Din când în când s-au oprit si au rememorat un moment din drumul crucii lui Cristos. Cântarile religioase specifice au însotit întreaga ceremonie. Aceasta marturie publica constituie dovada ca Isus Cristos este speranta noastra, iar marturia tinerilor ne invita pe toti sa reflectam asupra propriei vieti si a modului în care exprimam credinta noastra.

    Pr. Petrica Tamas

    Gruparea Berca – Banu divorteaza de Stavarache

      Ruptura de proportii in PNL

      Ruptura dintre gruparea Berca – Banu si liderul PNL Bacau este ireconciliabila. Cei doi parlamentari liberali sunt foarte aproape de a trece in PD-L, pe fondul deteriorarii relatiilor din interiorul filialei bacauane a PNL. Surse apropiate celor doi au declarat pentru cotidianul Desteptarea ca „Stavarache vrea un partid de buzunar, care sa fie controlat de doi, trei indivizi, asa cum era PD-ul pe timpul lui Vasile Nistor”. Contactat telefonic, deputatul Mihai Banu s-a abtinut sa comenteze situatia creata in PNL, motivând ca in apropierea Pastelui nu vrea sa faca declaratii politice.

      Divortul dintre liderul penelist Romeo Stavarache si gruparea dizidenta Berca – Banu este iminent, plecarea celor doi parlamentari liberali din filiala bacauana a PNL fiind o chestiune de zile. De cel putin o jumatate de an, relatiile dintre cele doua grupari s-au deteriorat progresiv, partile situându-se – in acest moment – pe pozitii ireconciliabile. Surse din anturajul gruparii dizidente au confirmat pentru cotidianul Desteptarea ca atât deputatul Mihai Banu, cât si senatorul Gabriel Berca s-au aratat nemultumiti de intoxicatia intretinuta in mod voit de oficiosul lui Stavarache, publicatie care ii dadea pe cei doi deja plecati spre PD-L, in pofida faptului ca nici Banu si nici Berca nu au facut un anunt oficial in acest sens. Contactat telefonic, Mihai Banu a declarat ca refuza sa comenteze situatia creata in partid. „Nu fac politica in preajma Pastelui. Ii las pe altii s-o faca. Sunt zile cu profunde implicatii spirituale care nu trebuie intinate de iesirile politice ale unuia sau altuia”, a declarat deputatul.

      „Trebuie sa ne intrebam cine nu pleaca“

      Surse liberale au precizat ca plecarea celor doi parlamentari se va petrece abia dupa sarbatorile pascale. Oficiali ai partidului au declarat ca parlamentarii vor fi insotiti in PD-L de cel putin 15 primari. Acestia isi vor pastra calitatea de membri ai PNL, insa nu vor mai „presta” pentru partid, urmând ca in vecinatatea alegerilor locale din 2012 sa paraseasca – in corpore – partidul lui Stavarache. „Trebuie sa ne intrebam cine nu pleaca, nu cine vor fi cei care vor pleca. Vor ramâne foarte putini in jurul lui Stavarache. Trei, patru primari care inca mai sunt indragostiti de liderul suprem”, a opinat un oficial liberal. Aceeasi sursa a dezvaluit ca primarii liberali sunt amenintati in mod sistematic de catre actuala conducere a PNL. „Vointa primarilor nu poate fi supusa nimanui. Se tin primari in PNL cu amenintari ca li se iau bani daca nu joaca asa cum li se cere”, a mai afirmat oficialul.

      Primaria si CJ, tinte pentru 2012

      Trecerea gruparii Berca-Banu in PD-L ar conduce la fortificarea formatiunii portocalii. Potrivit unor surse din mediul politic, tinta celor doi ar fi ca PD-L sa ajunga la 40 la suta in judetul Bacau, in 2012, iar numarul primarilor inregimentati in partid sa sara de 40. Gabriel Berca ar urma sa candideze la sefia Consiliului Judetean, din partea PD-L, in timp ce pentru Primaria Bacau partidul urmeaza sa identifice un candidat viabil, altul decât Constantin Scripat, numele vehiculat de presa lui Stavarache drept viitor candidat PD-L la fotoliul de primar. „Stavarache vrea sa aiba un partid mic, care sa fie controlat de doi-trei indivizi, asa cum era PD-ul pe vremea lui Vasile Nistor”, a opinat un membru al Biroului Politic al PNL.
      Gabriel Berca nu a putut fi contactat pentru a oferi explicatii vizavi de perspectiva plecarii sale din partidul lui Crin Antonescu.

      Partidul unui singur om

      In ultimele luni, tot mai multi membri ai PNL Bacau s-au declarat nemultumiti de faptul ca partidul a devenit jucaria unui singur om. In frunte cu cei doi parlamentari dizidenti, nemultumitii au afirmat ca organizatia se indreapta spre un drum gresit. Cristian Cojocaru, ales local liberal, dar si secretar general al filialei, a declarat intr-una din delegatiile permanente ale partidului ca in PNL ar trebui sa se distribuie carnete de partid rosii, facând aluzie la faptul ca modul de lucru din organizatie aminteste de Partidul Comunist.

      Alianta Stavarache – Benea, factor de nemultumiri

      Un alt focar de nemultumiri il constituie alianta pe care Stavarache a angajat-o cu Dragos Benea, presedintele Consiliului Judetean. Numerosi liberali „visau” ca partidul sa intre la guvernare alaturi de PD-L, intr-o coalitie politica de dreapta, relatia partidului cu presedintele CJ Benea fiind ultimul lucru de care acestia aveau nevoie. Unii penelisti au emis chiar ipoteza candidaturii lui Benea la presedintia CJ, in 2012, din partea PNL, in eventualitatea in care in urma alegerilor interne din PSD, seful judetului nu ar reusi sa preia conducerea organizatiei social-democrate.

      Lucian Bogdanel

      Lumina in „Valea Plangerii”

        Intr-o dimineata mai putin prietenoasa de martie, in ajunul marii sarbatori crestine a Floriilor, un grup de eleve de la Scoala „Al.I. Cuza“, membre ale corului „Prietenii muzicii“, alaturi de profesorul Vintila Dabija, au pornit sa duca lumina si daruri copiilor din Spria, comuna Colonesti, zona cunoscuta de bacauani ca „Valea Plângerii“. In mod surprinzator, elevele de la Cuza s-au intors cu adevarate lectii de viata, in timp ce cadourile materiale i-au bucurat pe copiii din Spria pâna la lacrimi.

        Initiativa, derulata sub dictonul „Nu uita”, a reusit sa mobilizeze elevii de la Cuza care au donat din lucrurile lor copiilor mai putin norocosi din punct de vedere financiar. „Am vrut sa aducem un zâmbet pe buzele acestor copii, acum in apropiere de Pasti”, a motivat simplu profesorul Dabija.

        Nerabdare in curtea scolii

        Pe elevii din Spria i-am gasit adunati in curtea scolii. De la cel mai mic, Gabita Ojog, boboc in clasa intâi, pâna la cei mai mari, in jur de 40 de suflete asteptau cu nerabdare sa vada ce le-au pregatit colegii din oras. S-au asezat linistiti intr-o sala de clasa si rând pe rând au primit pachetelele din mâna elevelor de la Cuza. Toata intâmplarea a avut un fundal muzical de mare frumusete. Dupa ce a primit cadoul, Gabita s-a grabit sa plece. L-am prins chiar inainte de a porni la drum. „Locuieste destul de departe de scoala, la câtiva kilometri”, ne-au spus oamenii aflati in trecere. Cu toate acestea, bobocul era decis sa care singur pachetul destul de greu si voluminos. „Ma duc acasa, la mama”, ne-a spus piciul, grabit nevoie mare. Acasa il asteapta, de fapt, alti sase frati. Tata nu mai e alaturi de ei. Toti membrii familiei locuiesc acum intr-o singura camera. Chiar si asa, copilul vine zilnic la scoala de mâna cu sora mai mare, Adriana. Cum asteapta Gabita Pastele? „Nu stiu daca vine iepurasul”, au fost singurele cuvinte soptite de copil.

        O experienta de viata

        Cu amintiri despre Floriile de anul acesta au plecat si elevele de la Cuza. „Mi-a placut simplitatea copiilor. Chiar daca noi ne consideram uneori superiori, ei sunt mai presus de noi la comportament. M-au impresionat”, ne-a spus Alina Stoleru. „Daca noi avem de toate, pentru ei dulciurile au fost un cadou”, a remarcat si Alexandra Baidac. „Este de admirat cum acesti copii se descurca singuri. Vin la scoala de la atâtia kilometri. Daca noi avem mai multe, de ce sa nu daruim ?”, a conchis Catalina Surdea. Alaturi de ele, la pregatirea si impartirea de cadouri au mai participat elevele Silvia Gheorghe, Madalina Vlasie, Elena Daniliuc si Iuliana Berzuntanu.
        A fost o dubla sarbatoare la Spria. Corul „Prietenii Muzicii” implineste anul acesta 20 de ani de la infiintare. Pentru a marca acest moment, fondatorul grupului, profesorul Dabija, a pregatit un CD in care a reunit o parte din piesele interpretate de-a lungul timpului de acest ansamblu. Elevii din Spria au fost primii care au ascultat cele zece piese. A fost singura multumire pe care profesorul a acceptat-o din partea copiilor, ca recunostinta pentru cadourile primite.

        Andreea Lupascu

        Bacaul din spatele fatadelor varuite

          Au benzinarii, au si sedii de banci, nu le lipsesc florariile, macelaria este lânga casa de schimb valutar, iar mai incolo te ispiteste un magazin cu scule de firma. De la strada, unde si blocurile au fost vopsite frumos, pare ca bacauanii de pe Milcov nu au a se plânge. Dar daca treci dincolo de aceasta fatada vezi o alta realitate, una dura nu atât prin amanunte iesite din comun, ci prin permanentizarea urâtului si a indiferentei. Oazele de verdeata sunt sufocate de mizerie ori s-au transformat in petice de pamânt batatorit, blocurile vechi de 30 de ani isi arata soarelui fatadele jupuite, pâlcurile de copii isi gasesc cu greu locuri in care sa se joace pentru ca nimanui nu-i pasa de asta, de jandarmi si de politisti nu se teme nimeni, si oricum rar de tot bat cu pasul strazile dintre blocuri… Si câte mai poti afla in numai doua ore si jumatate prin spatele blocurilor de pe strada Milcov! Trebuie doar sa vrei sa stii, sa-ti pese de oameni si sa incerci sa-i ajuti. Dar cu ei nu sta nimeni de vorba, din patru in patru ani ii aduna de la Primarie si li se pune in brate o punga cu alimente in schimbul votului. Pe urma incearca sa se descurce singuri, stiind ca nu vor fi niciodata pe lista de prioritati a alesilor.

          Care parc? Asta-i tot!

          Asa cum au promis, redactorii Trustului “Desteptarea” au poposit vineri, la ora 16, in cartierul Milcov pentru a se intâlni cu bacauanii si a le asculta pasurile. Cum era o dupa-amiaza insorita, mamicile isi scosesera copiii la plimbare si prima nemultumire cu care am fost intâmpinati a fost lipsa locurilor de joaca. “Uneori ne ducem in parculetul de lânga stadion, dar e un pic cam departe, afirma Petronela Lazar, 42 de ani, care il plimba pe fiul ei, Andrei, un pusti de trei ani si jumatate. Avem si aici un loc, la blocul 75, dar e foarte mic si nu e amenajat ca lumea.” Si Aurel Tanase, care are patru nepoti, critica lipsa spatiilor de joaca. Am ajuns in parculetul cu pricina si am constatat ca pe un teren de dimensiunea unui apartament se afla un tobogan si câteva banci. “Care parc? Asta-i tot!”, sustin mamicile. Stelian, 14 ani, Daniel, 13 ani, si Mitica, 14 ani, joaca fotbal pe tapsanul de lânga blocul 95. “Ne duceam inainte la Scoala 20, dar de când au facut teren artificial nu ne mai lasa. La Scoala 10, se juca fotbal in curte si s-a distrus tot”, spune Stelian, resemnat. Bat mingea intre blocuri, ceea ce ii deranjeaza pe locatari: “Ies la geam si ne cearta ca stricam iarba si facem galagie”, marturiseste Mitica. Isi iau mingea si se duc 50 de metri mai departe, lânga alt bloc, unde iar sunt certati si iar pleaca, asa incât partida se joaca, mereu, “in deplasare”. Fetitele vor pista pentru role, iar baietii, pentru biciclete, numai ca, in afara de noi, nu i-a intrebat nimeni ce isi doresc. Vacanta bate la usa, asadar, ii intreb despre planuri. Dau din umeri. “Stam in casa, la calculator, sau iesim afara, intre blocuri, afirma Daniel. Ne mai plimbam cu bicicleta, dar nu prea avem unde. Exista o singura pista, la Insula, dar mama nu ma lasa, zice ca e periculos, da’ si pe strada e periculos!”

          Atentie, cad balcoane!

          Majoritatea cladirilor situate intre “Pompieri” si intersectia cu Letea sunt construite in perioada 1968-1970. Dupa ce a suportat patru decenii intemperiile, blocul 79 are nevoie de reparatii, sustin locatarii, care sunt de-a dreptul speriati ca bucatile de tencuiala si beton care se desprind de la balcoane si de pe ziduri ar putea omori pe cineva. “Au cazut deja pe masini, dar ar putea, intr-o zi, sa loveasca un copil”, sustine Adriana Paduraru. “Am dat câte 4,2 de milioane si ne-au inlocuit toate tevile de apa calda si canalizare”, spune Maria Lungu, 56 de ani, asa incât “nu mai avem bani si sa reparam cladirea pe dinafara.” De altfel, blocul se afla pe lista celor care trebuie reabilitate, dar a fost sarit, cica “nu i-a venit rândul”. “Nici nu are rost sa mai reclamam, ca nu se rezolva niciodata nimic, spune Ciprian M., suparat. “Am cerut Primariei Bacau sa ne taie copacii din fata, ca fac prea multa umbra si e intuneric in casa, dar nu a venit nimeni. Am solicitat un loc de parcare si nu am primit niciun raspuns. Sunt lamurit.”

          „Le pasa tare!“

          Iritati, locatarii desarta tot sacul: le cad balcoanele, nu au caldura in baie, iar in subsol e plin de sobolani, “sunt cât pisica”, “ne-au trimis o firma, dar trebuie sa platim”, insa zona Milcov e locuita de oameni cu salarii modeste, de someri si vârstnici cu pensii mici sau chiar fara pensie. Locatarii l-au chemat si pe Petre Gheorghe, presedintele Asociatiei 64. “Am anuntat Primaria, stia care e situatia, dar in loc sa reabiliteze blocul 79, care este o urgenta, au luat blocul 75 si urmeaza 73, afirma presedintele. Noi am facut documentele pentru toate blocurile la aceeasi data. Au trecut trei ani de atunci si a fost reabilitat un singur bloc: 75.” Explicatia autoritatilor a fost simpla: reabilitarea se face in ordinea construirii, cu alte cuvinte conteaza vechimea din scripte, nu starea cladirii: “Nu a venit nimeni la fata locului sa faca o evaluare si sa vada care sunt urgentele, acuza locatarii blocului 79. Le pasa tare!”

          „Noi bem mâl, nu apa!“

          Alta zona, aceeasi nemultumire: “Blocul nostru (bl. 29, Alecu Russo – n.n.) e construit in ’68 si a fost pe lista celor care urmau sa fie reablitate, dar nu s-a mai facut, sustine Savastita Costea, 60 de ani. Nu mai sunt bani, asa ni s-a spus. Au reparat blocul din fata, iar noua ne cad balcoanele in cap. Mai mult, când a fost santier, au distrus spatiile verzi si nu mai creste nimic.” Sunt foarte suparati si din cauza cresterii pretului apei: “Am vrut sa vin la redactie, la dumneavoastra, când am auzit ca vor sa scumpeasca apa. Sunt nesimtiti, asa ceva nu e posbil”, spune Constantin Toloaca. Revolta lui e tardiva: majorarea s-a aprobat in ultima sedinta a CL Bacau. “Noi am schimbat, pe banii nostri, conducta de apa rece si am vazut ce era acolo: jumatate mâl, jumatate rugina, acuza Toloaca. Sa vina aici si sa bea, ei, apa asta! Nu le este rusine? Asta bem noi, mâl, nu apa!”

          „Pe aici nu vine nimeni“

          “Milcov e un cartier foarte neglijat”, sustine Daniel Apetrei, care locuieste aici de 10 ani. Sunt batai, furturi, dar nu intervine nimeni. “Jandarmii patruleaza cu masina”, declara Daniel, iar daca se intâmpla ceva, oamenii de ordine se fac ca nu vad. “Impozite de ce mai platim? Puteti sa-mi spuneti?” intreaba tânarul. Nu putem. “Exista o hotarâre a CL Bacau, privind obigatile proprietarilor de câini, pe care nu o respecta nimeni, nici nu verifica nimeni daca e respectata, acuza Dragomir Amariutei, 61 de ani. Ati vazut pe cineva, cu punguta si maturica, sa curate excrementele? Eu nu am vazut. Ne sfideaza. Patrulele, când trec, daca trec, nu se iau de ei! De tigani nu se iau, de hoti nu se iau, macar de astia sa se ia!” Locuitorii spun ca evita sa iasa noaptea. “Becul asta nu arde de la sarbatori”, acuza Sebastian Balta, de la blocul 120. Siguranta nu au, spatii verzi nu sunt, locuri de parcare, nici atât. “Sunt atâtea zone moarte, ca acestea, de ce nu le folosesc? Pamântul e batatorit, iarba nu mai creste, dar nici loc de parcare nu e! Le-am sugerat sa le amenjeze, dar nu exista niciun fel de incercare de a gasi solutii, niciun pic de interes”, afirma Sebastian. Suparati, “dezamagiti”, “tradati” de alesii care ii viziteaza doar din patru in patru ani, asa se simt locuitorii din zona Milcov: “Pretentiile sunt foarte mari din partea autoritatilor – sa nu faci mizerie, sa nu arunci hârtii, sa curati zapada, sa-ti achiti taxele -, dar din partea lor, zero. Zero!”

          Silvia Patrascanu
          Nelu Brosteanu

          Revolta pensionarilor: „Vom fi muritori de foame”

            Câteva zeci de vârstnici s-au adunat, vineri, in fata Prefecturii, pentru a protesta impotriva unor masuri care ii vizeaza direct: impozitarea pensiilor, inghetarea punctului, coplata serviciilor medicale. Ei sustin ca nu e corect sa fie comparati cu batrânii din alte tari, al caror nivel de trai e incomparabil mai ridicat.

            Peste 50 de vârstnici reprezentând Sindicatul Liber al Pensionarilor (SLP) din judet au pichetat, ieri, Prefectura Bacau pentru a-si manifesta dezaprobarea fata de masurile luate de Guvern in ultimele luni si pentru a-si face cunoscute revendicarile. Sindicatul pensionarilor din judet are 13.000 de membri. Majoritatea solicitarilor pe care le-au anuntat vineri vizeaza scaderea veniturile. “Sunt pensionari care, de Paste, nu vor avea ce pune pe masa, arata Ioana Droanta, presedinta SLP Bacau. Suntem batrâni, bolnavi, neajutorati… Am vazut la televizor ca pentru cosul zilnic iti trebuie 1500 lei pe luna, dar cine are atâtia bani?” Aproape plângând, batrânii au marturist ca o duc foarte greu si ca nici copiii lor, afectati de somaj si de credite, nu-i mai pot ajuta. Daca preturle vor continua sa creasca, iar pensiile vor scadea, “vom ajunge muritori de foame”, sustin pensionarii. Vinovati sunt toti cei care s-au perindat pe la guvernare timp de 20 de ani: “Au luat tara ca o floare si acum e ca o cârpa! Cu noi s-a facut tara asta, cu noi cei care munceam pe 70 la suta din salariu inainte de ‘89 si faceam munca patriotica, nu cu ei, astia cocotati in scaune!” acuza Constantin Neaca.

            „Am irosit, in loc sa investim!”

            “Nu sunt bani? intreaba Constantin Voinea. Dintr-o trasatura de creion le arat de unde sa ia bani pentru pensii si salarii!” Pensionarii au solicitat ca valoarea punctului de pensie sa fie de 45 la suta din salariul mediu brut pe economie si indexarea integrala a pensiilor de asigurari sociale cu rata inflatiei. Vârstnicii mai cer, de asemenea, anularea Art. 3 din Legea bugetului de asigurari privind acordarea biletelor de tratament, precum si decontarea calatoriilor auto si navale de catre Ministerul Transporturilor. Claudiu Balan, prefectul judetului, i-a primit si i-a ascultat, dar nu le-a putut promite nimic. El le-a explicat ca legile, intre care si cea a pensiilor, sunt aprobate de Parlament, nu de Guvern, si ca odata votate trebuie respectate. Prefectul judetului a criticat modelul de asistenta sociala practicat timp de 20 de ani, aratând ca “nu a fost bun, am irosit in loc sa investim”, si a afirmat ca sistemul de pensii trebuie reformat in asa fel incât sa nu dea faliment peste câtiva ani.

            Silvia Patrascanu

            Guvernul imbie IMM-urile cu fonduri

            Ministerul Economiei, Prefectura si CCI au organizat o intâlnire cu intreprizatorii bacauani, la initiativa secretarului de stat Mariei Pârcalabescu. Oamenii de afaceri au fost imbiati sa participe la expozitiile din Shanghai si Beijing, dar si sa profite din plin de programele de finantare derulate de Guvern si UE.

            Delegatia reprezentând Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri a fost impresionanta: cinci directori de departamente, in frunte cu Maria Pârcalabescu, secretar de stat, responsabil cu promovarea exporturilor de servicii si produse. Bacaul a fost reprezentat de prefectul Claudiu Balan, subprefectul Tudorita Lungu, directorii CCI si Oficiului Teritorial pentru IMM-uri. Maria Pârcalabescu si-a exprimat satisfactia ca paticiparea intreprinzatorilor e atât de consistenta, nestiind ca jumatate dintre cei prezenti in sala DADR sunt directori de deconcentrate, adjuncti, sefi de servicii, primari. Secretarul de stat a prezentat masurile prin care Guvernul promoveaza exporturile si a incercat sa-i convinga sa participe la expozitiile organizate de minister in Shanghai, Beijing si in alte orase ale lumii. Maria Pârcalabescu le-a marturisit intreprinzatorilor ca este bacauanca si i-a sfatuit, cu insistenta, sa foloseasca fondurile guvernamentale si europene:
            “Este o prioritate pentru noi si dorim din tot sufletul ca acesti bani sa ajunga la mediul de afaceri.” In cadrul aceleiasi intâlniri, seful OTIMM a prezentat 5 programe nerambursabile, intre care, “Femeia-manager” si “Start”, destinat tinerilor, prin care poate fi obtinuti 100.000 de lei. Prin programul pentru servicii de piata, in care intreprinzatorii trebuie sa asigure 40 la suta din costuri, acestia pot achizitiona utilaje, mobilier, seifuri, licente, brevete. Un alt program avantajos este cel destinat mestesugarilor si artizanilor. Suma alocata este de 500.000 de lei, din care statul suporta 90 la suta.

            Silvia Patrascanu

            Coplata apasa greu pe salariati

              Introducerea sistemului de coplata pentru serviciile medicale ii imparte din nou pe bolnavi in “cotizanti” si “scutiti”. Persoanele care contribuie lunar la Fondul asigurarilor sociale de sanatate sunt taxate pentru fiecare vizita la medic, in timp ce categoriile scutite de la contributia la Sanatate vor ingrosa in continuare marea masa a celor care beneficiaza gratuit de servicii medicale.
              Se estimeaza ca, dupa intrarea in vigoare a actului normativ care instituie coplata in sistemul public de sanatate, numarul celor care nu vor fi atinsi de acesta se va ridica la peste 9 milioane de persoane. Este vorba despre urmatoarele categorii: persoane fara venituri si persoanele care fac parte dintr-o familie care are dreptul la ajutor social, potrivit Legii nr. 416/2001; pensionarii cu un venit mai mic de 700 de lei/luna; copiii cu vârsta sub 18 ani; tinerii de la 18 la 26 de ani, daca sunt elevi, studenti, ucenici si nu realizeaza venituri; somerii; persoanele care beneficiaza acum de gratuitate la serviciile medicale prin efectul unor legi specifice (revolutionari, persecutati politic, veterani de razboi, persoane cu handicap etc.); gravidele, doar pentru serviciile aferente graviditatii.
              (Pe larg in editia de luni, 29 martie)

              Doina Mincu

              Tarzan, „spaima bombelor”

              Nu a semnat legea tacerii, insa este foarte tacut atunci când pleaca in misiune.

              Tarzan este un ciobanesc german, politist din nastere si are sase ani. A venit pe lume chiar la Canisa Centrului Chinologic “Dr. Aurel Greblea” din Sibiu, adica maternitatea cainilor politisti. De la un an si jumatate, acesti câini urmeaza un stagiu de dresaj. Acolo deprind tehnicile speciale, prin care reusesc sa ia urma hotilor, a persoanelor disparute si, in cazul lui Tarzan, urma substantelor explozive. Dupa ce a terminat stagiul de dresaj, a fost trimis in Bacau iar cel care il are in custodie acum este agentul principal Dan Gârleanu. Pentru ca sunt cei mai buni, ambii au fost prinsi in Detasamentul Antitero pentru Misiuni Internationale. Tarzan si-a meritat pe deplin acest loc. Este ascultator, dedicat si deloc agresiv. Mai mult, nici nu latra. A fost special antrenat, pentru ca in fata unui exploziv vibratiile ar putea declansa bomba. Dan Gârlenu se ocupa intotdeauna ca Tarzan sa fie cât mai bine ingrijit. Desi locuieste la canisa din cadrul Inspectoratul de Politie Judetean Bacau, Dan il viziteaza in fiecare zi, iar câteodata il ia si acasa. “Am avut o actiune acum trei luni si Tarzan a gasit niste materiale explozive, foarte bine ascunse. A fost clipa in care am fost mândru si multumit de el”, ne-a povestit agentul principal Dan Gârleanu, Grupa Pirotehnica a IPJ Bacau. De ziua Politiei a sarbatorit si Tarzan, insa prin munca. A participat la exercitiul demonstrativ al celor de la DPIR.
              “Singura recompensa pe care o poate primi este de la mine, prin grija pe care o am fata de el, prin faptul ca-l ingrijesc si-l scot la plimbare. Bucuria lui cea mai mare este mingea pe care o primeste de fiecare data când descopera exploziv”, a spus Dan. Din pacate câinii politisti ies la pensie la vârsta de sapte ani. Tarzan mai are doar un an de activitate. Exista insa mari sanse sa se pensioneze mai târziu. Asta daca isi va mentine aptitudinile. Chiar daca nu va fi asa, Tarzan va ramâne pe mâini bune. Dupa pensionare, el va putea fi adoptat chiar de catre “partenerul” sau, Dan Gârleanu.

              Sinziana Filimon

              Lecturi pentru weekend

              Stiu: dumneavoastra sunteti, ca si mine, niste fiinte morale, nu aidoma depravatilor de occidentali care vineri la prânz pun telefonul pe silentium, mâna pe card si pleaca aiurea, pâna duminica seara, prin insulele Baleare, Zakynthos sau Corfu. Patrioti din fire, noi ramânem, si în weekend, lânga soacra, pe lânga casa (ca nu cumva sa dea hotii iama, pentru ca politistii sunt putini si foarte ocupati), cu telefonul la ureche (poate ne suna seful, patronul, haibaladârvala…). E posibil ca, desi sunteti acaparati atractiv de aceste tinte nobile, sa aveti unele mici momente de tradare a acestor idealuri, clipe omenesti de sictir sau de plictiseala, motiv pentru care va recomandam doua lecturi fundamentale pentru acest sfârsit de saptamâna. Sunt doua romane proaspete de tot si deja celebre…
              Primul roman, Demolatorul, a aparut la editura Groparul. Eroii principali sunt Karaoski si, cu nume de cod, Demolatorul. Actiunea – ati ghicit! – se petrece în Iad. E un thriller de foc si smoala. Demolatorul (codificat astfel pentru infractiunea de desfiintare a echipei de fotbal FCM Bacau), înfratit cu o lopata sic-profesionista, arunca non-stop carbune sub un cazan încins care are formatul si design-ul unei mingi de fotbal prevazuta cu un interesant capac. Atunci când oboseste, sositii în vizita de curtoazie în Iad – Ghita Aristide, Dembrovschi, Ene Daniel, Rugiubei si alte figuri ale generatiei de aur – îi dau la gioale, obligându-l sa nu slabeasca ritmul dracesc al pedepsei divine. Karaoski, momit de celebrul Ghita Aristica, golkeeperul de poveste, cu înca un toi, pune trei draci cu bici suplimentar pe demolator, smoala din cazan face bulbuci de vulcan pus pe eruptie, în vreme ce alti trei draci cu staif se pregatesc sa-l arunce pe lopatar în marea fierbere neagra. În acest moment, romancierul recurge la un artificiu de pomina si arunca actiunea într-un suspans mai fierbinte decât smoala… E de pomina toata povestea! N-o ratati!
              Cel de-al doilea roman pe care vi-l recomandam, Inima nu vrea catuse, are cerneala tipografica la fel de proaspata a editurii Fenta. Eroul, sensibilul Voy Ku, senator, om cu scârt la limba si lipici la subterana/euro, are o familie la fel de sensibila, chiar duioasa, naturel de ales al natiei, un cord la fel de vraiste ca al meu si, va imaginati, potrivit logicii si simtirii crestine, întrucât puscariile „îl decimeaza pe om” (citat din erou), Voy Ku nu poate fi arestuit cu una, cu doua. Motiv pentru care, aruncându-se într-un halat alb (simbol al inocentei, al puritatii moral-politice, al nevinovatiei acelui Adam înca necazut în pacatul adamic ), eroul cere azil de cord si-l primeste, cu toata dragostea, în acordurile linistitoare ale deja celebrului hit, fredonat în premiera, Inima nu vrea catuse. Romancierul asta, la fel de mintos ca si celalalt condeier (romancierii astia fac parte, cu totii, din familia marilor mintosi ai regnului uman), face, oameni buni, pe la jumatatea scriiturii, o voluta atât de shakespeariana, încât – tineti-va bine!- catusele încep, precum obiectele vrajite din Stapânul inelelor, sa… As fi un mare tikalos, daca v-as priva de placerea de a descoperi cu ochii personali si mintea din dotare aceasta minunata aventura mioritica a catuselor din Inima nu vrea catuse…
              Daca apucati sa cititi cele doua romane în acest weekend, va asigur ca depravatii de occidentali, care-si ucid ca vai de mama lor plictisul prin amarâtele insule exotice amintite, vor fi în mare pierdere
              fata de dumneavoastra.

              Ion Fercu

              Handbal masculin / Cupa Challenge, sferturi, mansa I: Primul duel

              Sporting Lisabona – Stiinta MD (duminica, ora 19.00)

              „Studentii” intra in groapa cu leii Sportingului. Calificati in turneul final al campionatului intern, handbalistii portughezi ii asteapta pe bacauani pentru primul duel din sferturile Cupei Challenge. Dupa ce a obtinut o remiza de moral in compania campioanei HCM Constanta (30-30), Stiinta MD pleaca vineri la Izvorani, iar apoi decoleaza spre Portugalia in incercarea de a lua o optiune importanta la calificarea in semifinale. „Studentii” au in plan depasirea celei mai bune performante europene a handbalului masculin bacauan, stabilita anul trecut prin participarea in sferturile Cupei Challenge. Mansa tur Sporting Lisabona – Stiinta Municipal Dedeman se va desfasura duminica, 28 martie, de la ora locala 17.00 (19.00 in România) si va fi transmisa in direct de postul portughez de televiziune RTP2. Pentru acest joc, EHF a delegat o brigada din Suedia, alcatuita din Michael Johansson si Jasmin Kliko, supervizati de Luis Colmenero (Spania).Alte doua jocuri din sferturi se disputa duminica, 28 martie: RD Slovan (Slovenia) – CSU Suceava (ora 19.30) si Stord Handball (Norvegia) – Bologna United (Italia). Duelurile MMTS Kwidzyn (Polonia) – Xico Andebol (Portugalia) au loc pe 3 si 4 aprilie.

              Dana Popa

              Dupa corn si lapte, mere in scoli

                Inca un pas pentru o alimentatie sanatoasa

                Guvernul a decis ca fiecare elev de scoala generala sa primeasca zilnic câte un mar. Medicii pediatri apreciaza masura. Copiii se bucura. Autoritatile locale invoca lipsa de bani.
                Chiar din acest an scolar, 2009-2010, pe lânga lapte si corn, elevii din clasele I-VIII trebuie sa beneficieze zilnic si de mere in valoarea a 0,3 lei. Masura a fost decisa de catre Guvern in ultima sa sedinta si a fost impusa, in primul rând, de faptul ca si România trebuie sa introduca Programul european de incurajare a consumului de fructe in scoli, care se va derula pâna in 2013. „Este o idee buna, considera dr.Aurelia Taga, directorul medical al Spitalului de Pediatrie. Un fruct pe zi, cu aportul de vitamine pe care il are, ajuta la buna crestere a copilului. Pe de alta parte, tot ceea ce se deprinde in copilarie, ramâne pentru tot restul vietii. Marul are vitamina C, fructoza si fibre celulozice. El asigura si un tranzit intestinal normal si contribuie la o buna digestie si functionare a organismului, prin inlaturarea toxinelor.“ Medicii saluta aceasta masura, cu atât mai mult cu cât in ultima vreme se confrunta cu o situatie alarmanta, cauzata de stilul de viata, implicit de cel de alimentatie, al copiilor. La Spitalul de Pediatrie, din 10 pacienti consultati de catre medici sapte sunt cu tranzit intestinal incetinit, ceea ce, pe lânga disconfortul creat, in timp poate sa duca la afectiuni cronice. Aceasta ca urmare a vietii sedentare, a lipsei de miscare dar si a alimentatiei care nu mai consta in consumul constant de fructe si legume celulozice. Dar alimentatia nesanatoasa nu are numai efectele aratate mai sus. Scopul hotarârii Guvernului este de a crea obiceiuri de alimentatie sanatoasa in rândul tinerilor, „având in vedere cifrele care demonstreaza faptul ca obezitatea infantila este in crestere si devine un fenomen ingrijorator“. „Continua sa se inregistreze o incidenta crescuta de copii obezi, mai ales in rândul prescolarilor si al celor aflati la vârsta pubertatii“, ne-a spus si dr. Gabriela Fetecau, medic primar pediatru, care are in evidenta 30 de copii obezi. Dar fiecare medic pediatru si medic de familie are printre pacientii lui mai multe sau mai putine asemenea cazuri.

                Bucuria elevilor

                Elevii sunt incântati de ideea ca vor primi in “pachetelul” zilnic si un fruct, chiar daca marul nu se numara printre fructele preferate in cazul unora. “Mi-ar placea sa primim capsune, dar nu e posibil. Orice fruct este bun pentru ca e sanatos”, ne-a spus Bianca Bordianu, eleva in clasa intâi. “Ar fi mai sanatos”, “O sa avem vitamine care ne ajuta la crestere”, ne-au spus si elevele clasei a IV-a E de la Scoala “Mihai Dragan”, care au sugerat chiar ca in fiecare saptamâna sau an sa fie schimbat fructul, “ca sa fie toti multumiti”.

                „Nu avem bani pentru mere”

                “Stiu ca exista un proiect de lege care prevede ca fiecare prescolar si scolar sa primeasca un mar, dar chiar daca legea ar fi promulgata imediat nu va putea fi aplicata decât din septembrie 2010 deoarece trebuie elaborate normele metodologice”, arata Angela Bogea, director executiv in cadrul Consiliului Judetean (CJ) Bacau. Mai importanta decât normele, insa, e problema banilor: “Trebuie sa precizeze care e sursa de finantare, spune Angela Bogea. Noi nu avem bani pentru mere. Daca legea a fost initiata de Ministerul Educatiei, acesta trebuie sa indice sursa, iar Ministerul Finantelor sa-si dea avizul. Va dura ceva timp, nu e o procedura foarte simpla.”

                Silvia Patrascanu
                Andreea Lupascu
                Elena Tintaru

                Miei putini, mici si scumpi

                  „Trece Pastele si cu fasole”

                  In pietele bacauane a inceput comertul cu miei. Timid, ce-i drept, cu dezamagire si din partea comerciantilor, si a cumparatorilor. Primii miei sunt mici, dar scumpi. Pretul de debut este cuprins intre 20 si 22 de lei. Crescatorii au venit cu câte 10-12 bucati, numai pentru a sonda piata. Clientii sunt nemultumiti de preturi si spera in ieftinirea produselor traditionale de Paste.

                  In Piata Centrala si-au facut aparitia primii miei. Aproape toti au greutatea sub 7 kilograme. Crescatorii spun ca iarna a fost grea, Pastele este timpuriu, asa ca nu au avut de unde sacrifica, la fel ca in alti ani, miei de 10-12 kilograme. Fiecare a adus in piata in jur de 10 bucati, doar pentru a testa cererea. “Am dat un singur miel, ne-a declarat Maria Gherase, din Oncesti. Avea 5 kilograme. Am luat un milion pe el.” Altii au reusit sa vânda in primele ore ale diminetii aproape toata cantitatea. “Am venit cu 12 si am dat 10, ne-a spus si Nicolae Alexa din Stanisesti. Asta fiindca sunt putini miei in piata. Ceilalti din Stanisesti, patria oilor, nu au aflat ca s-a dat drumul la comert. Vin de mâine. Nu stiu câti voi sacrifica anul acesta. Nu prea am mai venit la piata. Eu taiam mieii pentru blanite. Le vindeam la Chisinau. Acum incerc sa-i dau in piata.” Constantin Boboc, din Horgesti, incearca piata cu berbecuti. Da kilogramul cu 16-17 lei. Cei care sunt nemultumiti de greutatea mica a mieilor au astfel de unde alege altceva. “Saptamâna viitoare aduc miei. Ca sa ies din necazuri si sa-mi scot cheltuiala trebuie sa-i dau cu cel putin 20 de lei pe kilogram.” Crescatorii spun ca iarna a fost apriga, iar oile au stat 100 de zile numai in staul. Au mâncat tone de furaje.

                  „Mai bine manânc urzici”

                  Clientii se plimba printre tarabe, intreaba, dau din cap necajiti sau comenteaza in gura mare. “Mai bine manânc urzici in ziua de Paste decât sa dau un milion pe 5 kg de oase si pielita, spunea suparat foc Mihoc Serafim. E absurd ce se intâmpla la noi. In prag de sarbatori se scumpesc toate. Casul era 13 lei kilogramul acum o saptamâna. Azi este 18 lei. Parca-i cu pulbere de aur!” Ioan Stan ar taia din alte cheltuieli pentru o friptura de miel. Din pacate, nu prea are de unde face economie. “Am dat 600 de lei la intretinere. Trece Pastele si cu fasole.” Chiar si cei care au cumparat deja mielul râvnit cred ca preturile sunt prea mari. Aceasta fiindca le raporteaza la venitul lor. Putini se gândesc insa la munca si investitia crescatorului de animale. Clientii spera ca in zilele urmatoare oferta sa fie mai bogata, iar pretul sa scada. Dupa cum evolueaza piata, sunt slabe sanse de ieftinire. Comerciantii au rotunjit bine cifrele de pe etichete. Inainte de sarbatori, au o mentalitate paguboasa: in loc sa vânda ieftin si mult, prefera sa aiba marfa scumpa si clienti putini.

                  Doina Mincu

                  Sacul Stavarache si consilierii-petice

                    Bolboroseli grabite in loc de prezentari clare, glumite penibile in loc de analize serioase, laude desantate in loc de asumarea responsabilitatilor. Acestea au fost ingredientele amare ale sedintei de Consiliu Local, o sedinta care ar putea fi denumita foarte simplu „Sacul gol si peticele multicolore“ din cauza pactizarii cvasigenerale a consilierilor locali cu bunul-plac al primarului Stavarache. Ordinea de zi a sedintei Consiliului Local a fost una destul de incarcata, unele probleme ale Bacaului necesitând seriozitate si studiu din partea alesilor. Preocuparea a fost insa inlocuita de o tratare superficiala, care a convenit de minune lui Romeo Stavarache. Nici macar raportul actualului primar pe anul 2009 nu a stârnit cât de cât interesul, chiar daca Stavarache s-a dat de gol de câteva ori si a recunoscut fara sa vrea ca a administrat prost municipiul. Cea mai mare scapare a fost la capitolul venituri, unde procentul de bani proveniti de la Uniunea Europeana a fost de doar 2,58 la suta din total.
                    Cu alte cuvinte, zecile de milioane de euro atrase pur si simplu nu exista, cum nu exista nici investitiile cu care s-a laudat primarul in ultimii ani. La fel de lipsiti de reactie au fost consilierii si când a venit vorba despre deszapezire, operatiune in cursul careia s-au aruncat in Bacau 5.500 de tone de antiderapant. Efectele pozitive au fost infime la vremea respectiva, insa cele negative se vad si acum. Municipiul este plin de prundis, praf si nisip, chiar Stavarache recunoscând ca este foarte mult de lucru pâna când bacauanii vor putea respira normal. Delicatul subiect al scumpirii apei a fost dus in derizoriu de presedintele de sedinta, consilierul George Bogatu. Prevalându-se excesiv de prerogativele care ii revin, Bogatu a impiedicat orice abordare serioasa a problemei. Grava este si absenta de la sedinta a consilierilor PD-L, care au preferat sa se spele pe mâini cu pretul apei, trimitându-l carne de tun pe consilierul Axinte, incapabil sa faca fata de unul singur Coalitiei Stavarache-Benea, cea care, la urma urmelor, a scumpit brusc apa bacauanilor.
                    In acest fel, nu s-a raspuns la cea mai justificata intrebare: de ce in ultimii ani, toti electorali, nu s-au aprobat scumpiri treptate si mai mici, iar in 2010, când alegerile sunt inca departe, se voteaza brusc majorarea pretului apei cu 20 la suta? La fel de legitime si importante ar fi fost discutiile pe tema bugetelor celor doua monopoluri la care Consiliul Local este actionar. Vorbim despre CET Bacau si despre Compania de Apa, doi furnizori de servicii cu standarde foarte scazute ale calitatii. Sa ne mai intrebam daca era oportuna votarea unui proiect prin care se instaleaza camere de supraveghere in piete sau cât de aplicabila este decizia infiintarii magazinelor si farmaciilor de tip Economat? Concluzia acestei sedinte este una cât se poate de trista: avem un consiliu local pe masura primarului, ambele parti având ca ultima preocupare binele cetatenilor.

                    Nelu Brosteanu

                    „Crezul meu sunt copiii si cantecul”

                    Interviu cu Maria SALARU, interpret de muzica populara, presedinte al Fundatiei „Floricica“

                    – Eu am stiut, ca multi fani ai dumneavoastra, ca sunteti din Bacau. De multi ani sunteti prezenta cu inima, sufletul, talentul si harul primite de la Dumnezeu in viata noastra, daruindu-ne mereu boabe de roua in clipe magice ale existentei noastre…
                    – Ma bucur pentru afirmatiile dumneavoastra, insa o spun mereu spectatorilor mei ca vin din Nord, din Delenii Iasilor, eu m-am desprins din stejarii din marginea Dumbravei de acolo si, ca o ghinda, m-am rostogolit in Bacau si am prins aici radacini. Toata lumea stie ca o vreme, un viers din viata mea l-am trait in Sascut, mai precis 16 ani. A fost un cântec, a fost o doina, a fost un cântec de jale, a fost o primavara. Am fost apropiata de cântec de când ma stiu, pe aripile lui mi-am luat eu zborul. 10 ani la Sascut nu am mai cântat, deoarece aveam copii mici si ei aveau nevoie, ca orice copil, de mama. Insa dragostea de cântat nu a disparut si atunci am gândit ca pot sa imi indeplinesc visul prin copii. Am adunat in jurul meu copii din Sascut, din Pancesti, Sascut Târg, Beresti, Sascut Sat, din alte sate, pe care i-am leganat in bratele cântecului popular, le-am insuflat dragostea pentru traditii, pentru costumul popular. Asa a luat fiinta Grupul FLORICICA. Au trecut 20 de ani de la prima noastra reprezentatie publica, de Florii, la Biserica din Schineni, cu cântari pascale.

                    De la Floricica la Ingerasii

                    – Am trecut foarte repede peste 20 de ani. Ce s-a intâmplat, totusi, in acesti ani?
                    – Da. Am plecat de la 5-6 copii si am ajuns sa lucrez pâna astazi cu peste 100 de copii, si mari si mici. A luat fiinta apoi Asociatia Culturala FLORICICA, in cadrul careia functioneaza, pe criterii de vârsta si voce grupurile despre care va vorbeam: Floricica, Boboceii, Flacaii si Ingerasii, asociatie care organizeaza anual si Festivalul “Bobocel de la Bacau”, despre care bacauanii stiu deja. Debutul nostru a fost de bun augur, de aceea cred ca am avut si reusite, ne-am indeplinit impreuna gândul. Am realizat cu acest grup cinci albume video, doua albume audio, am iesit in lume in numeroase emisiuni televizate, de radio, in spectacole, unde am fost apreciati. A fost un efort extraordinar, si fizic, si intelectual, dar nu trebuie sa-l uitam pe cel financiar. Noi nu avem o finantare, decât pentru Festival, care, in acest an nu se mai tine, tot din lipsa de bani, mai beneficiem de alte contributii benevole ale sponsorilor, ale parintilor acestor copii. Fara ei nu am fi realizat nimic si imi fac o datorie de onoare prin a le multumi.
                    – Am acum in fata noul album “Lacrimile lui Iisus”, care va iesi pe piata de Florii, inaintea Sarbatorilor Pascale.
                    – Ca o incununare a tuturor eforturilor noastre de 20 de ani, a muncii copiilor, a parintilor, a colaboratorilor, a Casei de discuri Trinitas, a Patriarhiei Române, ceea ce da albumului, sunt sigura, girul calitatii, albumul poate fi ascultat de catre toti cei interesati incepând din aceasta saptamâna. Inregistrarile s-au facut in studioul nostru, al Asociatiei “Floricica”. Si vreau sa va spun ca fara ajutorul Trustului Media DESTEPTAREA acest lucru nu ar fi fost posibil, mai mult albumul va fi distribuit prin reteaua de difuzare presa a Trustului. Eu cred ca nicio osteneala nu este mai de folos ca aceea de a transmite copiilor, generatiilor viitoare tezaurul folcloric românesc, traditiile, portul. Acum toata activitatea se desfasoara in Bacau, insa am copii din tot judetul, din Livezi, din Izvorul Berheciului, din Comanesti, Magiresti, Buhusi. Acum avem performanti 42, restul sunt in formare, in pregatire, parte dintre ei sunt elevi ai Scolii Populare de Arta, pentru ca este partenerul meu de nadejde, unde imi si desfasor activitatea ca profesor de canto popular.

                    Primaria Bacau cânta dupa ureche

                    – Cum faceti promovarea acestor copii, a grupurilor pe care le conduceti?
                    – Cum va spuneam, organizam in fiecare an un festival, m-am zbatut sa ajungem la televiziunile nationale, la Radio, am o emisiune saptamânala la Radio Iasi, prin spectacole. Insa, sa stiti, ca nu toate autoritatile locale sunt interesate de acest lucru. Când am solicitat un sprijin din partea Consiliului Judetean mi s-a spus ca am copii numai din municipiul Bacau, ceea ce nu este adevarat, la municipiu am apelat de mai multe ori, insa am gasit poarta inchisa. Am sa va dau un exemplu: acum, in preajma Pastelui, am solicitat la Primarie sa ni se dea pentru un spectacol Teatrul de Vara. Am sunat, am vorbit cu persoana care raspunde de aceasta activitate, mi-a promis, apoi nu a mai raspuns la telefon. Teatrul de Vara este renovat, este al bacauanilor, noi organizam fara bani un spectacol pentru publicul bacauan. Nu a fost sa fie, nu stiu motivele, insa este pacat. Ar fi fost o rasplata pentru toti copiii, de la Ingerasii, Boboceii, Floricica, Flacaii, pentru parintii lor. Ar fi fost o incântare.
                    – Artistul are nevoie de public, de spatiu pentru a-si manifesta talentul. Rar vezi un spectacol de folclor autentic in Bacau…
                    – Este o intrebare si o observatie buna. Este destul de greu in Bacau. Am propus Primariei Bacau infiintarea unei orchestre proprii, a municipiului. Nu am primit niciun raspuns. Cât ar costa? Asa cum se dau bani pe tot felul de proiecte pe care nu-i caderea mea sa le discut, am convingerea ca in urma acestei initiative am avea toti de câstigat. Ne-am pastra lautarii, care altfel pleaca, am acoperi necesarul local cu ocazia unor manifestari ale orasului, tinerii ar avea unde sa se manifeste. Unde sa o faca? Cu ce? De unde bani? De ce credeti ca in Botosani, in Suceava, in Vrancea, Iasi, in Bihor, Oltenia mai ales, apar noi valori, noi talente. Au orchestre, au spatii, au manifestari. Si la noi sunt talente, si la noi sunt artisti, dar nu-i vede si nu-i aude nimei. Stiti cât costa sa scoti astazi un album? Peste 100 de milioane de lei o matrita de album. Ma gândeam si am propus Trustului dumneavoastra alocarea si la Radio Alfa zilnic, saptamânal, o lingurita de folclor. Poate n-ar fi in zadar aceasta investitie. Si avem comori extraordinare, dar si interpreti valorosi, insa necunoscuti marelui public. Nu-i pacat? Eu ii multumesc lui Dumnezeu pentru ce mi-a dat, a fost mult sau putin, doar spectatorii si iubitorii de folclor pot spune. Crezul meu sunt copiii si cântecul, in aceste doua valori cred ca in Dumnezeu. Cântecul este peren si perenitatea este asigurata de copii, care vor duce la nemurire traditia româneasca.

                    Boabe din trairile mele sufletesti

                    – Ce se intâmpla cu acesti copii dupa ce trec prin mâinile dumneavoastra, dupa ce depasesc vârsta?
                    – Cei talentati, inzestrati, dar si cu putin noroc pot continua pe cont propriu sa cânte, sa se afilieze pe lânga un ansamblu. Exemple sunt Georgiana Paduraru, Ioana Munteanu, Tudor Atomii care s-au desprins de FLORICICA si au o cariera frumoasa cu Ansamblul “Busuiocul” sau alte grupuri. Sigur, va spun ca dorinta mea nu este de a scoate neaparat vedete, nici nu exclud aceasta posibilitate, insa eu vreau in primul rând ca traditiile noastre sa ramâna, sa strabata timpul si copiii sunt cei care pot face acest lucru. Ati vazut, ati ascultat un copil de cinci ani, de 10 ani interperetând o doina, un cântec popular cu mesaj? Este extraordinar sa le vezi costumele, facute cu mari eforturi de parinti, sa-i asculti. Este cea mai mare rasplata pe care viata mi-a dat-o. Ar trebui sa-i ascultati pe Mitica Paduraru de la Izvorul Berheciului, pe Nicoleta Lela, descoperita de mine, un talent extraordinar tot din Iz. Berheciului, pe Ionel Chelaru din Bacau.
                    – Vorbiti foarte frumos despre copii, insa vorbiti foarte putin de Maria Salaru, interpreta indragita a cântecului popular din zona Moldovei…
                    – Maria Salaru se identifica cu activitatea sa. Inima mea este acaparata de copii. Exista o intâmplare nefericita din viata mea, care m-a facut sa ma apropii foarte tare de copii. Este vorba de pierderea unui copil. S-a intâmplat acum 12 ani, iar venirea mea in Bacau nu a fost intâmplatoare, de atunci am cutreierat gradinitile din Bacau si din alte localitati pentru a descoperi copii talentati si a-i atrage catre melosul popular. Maria Salaru a debutat acum 30 de ani, la Festivalul Toamna Muzicala Bacauana. Am fost descoperita de maestrul George Sârbu, cu o melodie preluata de la o mare pastratoare a folclorului nostru traditional Maria Gaina, matusa Maria din Deleni. Patru ani am colaborat cu Orchestra Plaiurile Bistritei. M-am dus la Sascut si timp de 10 ani am intrerupt activitatea artistica. Am revenit pe scena o data cu Floricica, cu copiii mei, intâi la Sascut, apoi in Bacau, la Clubul Elevilor, iar dupa cinci ani am ajuns la Scoala Populara de Arta, unde activez si acum. Toate proiectele mele au fost indeplinite, unele chiar daca mai târziu, cum a fost acest album “Lacrimile lui Iisus”, care cuprinde cântari pascale si pricesne. Este cadoul nostru de Paste pentru toti iubitorii de folclor si muzica religioasa. Eu am pastrat metafora, mesajul, am adus in fata publicului doina, balada, natura si viata oamenilor, costumul popular autentic si prin toate acestea comunicarea cu Dumnezeu, cu Divinitatea. Am in repertoriu peste 100 de cântece, toate sunt trecute prin filtrul simtirii mele, a sufletului meu, toate sunt facute de mine si au fiecare o boaba din trairile mele sufletesti.
                    – Ne cântati o strofa dintr-un cântec de pe albumul “Lacrimile lui Iisus”?
                    – Da. Cu mare placere.
                    Ridica azi române tu fruntea din pamânt / Si-nalta o rugaciune spre cer la Domnul Sfânt / Sa ne adunam cu totii, la bine si la greu / Sa fim la locul nostru lasat de Dumnezeu / Nu ne mai lasa Doamne sa pribegim prin lume / Vrem sa muncim acasa pentru sfintita pâine.

                    Lacrimile lui Iisus

                    Albumul cuprinde 16 cântari pascale si priscene, interpretate de Maria Salaru (3), grupurile Floricica, Boboceii, Flacaii, dar si de grupurile reunite ale Asociatiei “Floricica”. Sunt melodii care se cânta in preajma Floriilor, a Pastelui, dar si despre Inviere. Duminica la Florii, Rugaciune, Doamne-ajuta-ma sa cresc!, Inveseliti-va crestini! E ziua Invierii, Hristos a Inviat! sunt doar câteva dintre titlurile cântarilor de pe acest album. Aranjamentul muzical a fost facut de Aurel Ursinschi, de la Filarmonica din Bacau.
                    Albumul se gaseste in reteaua de difuzare presa a Trustului Media DESTEPTAREA, incepând de vineri, 26 martie 2010.

                    Gheorghe Baltatescu

                    Alianta Stavarache – Benea a scumpit apa bacauanilor

                    Bacauanii vor plati 3,12 lei pe metrul cub de apa, unul dintre cele mai mari preturi din tara.  Consiliul Local a aprobat cu 14 voturi pentru si 3 impotriva majorarea pretului la apa. Consilierii PD-L au absentat in bloc, desi in prealabil au anuntat ca vor vota impotriva scumpirii.

                    Cu largul concurs al alesilor PNL si PSD, bacauanii vor plati un pret piperat la apa. Colaborarea administrativa dintre primarul Stavarache si presedintele CJ Dragos Benea a atins un nou nivel. Cei doi „guverneaza“ politica de utilitati a Bacaului. Intr-o liniste totala, cei 17 alesi prezenti la ultima sedinta a Consiliului Local au aprobat ieri majorarea pretului la apa cu 18,5 la suta. Proiectul a fost initiat de mai multi consilieri ai PSD, dar si de liberalul Ilie Birzu, omul de incredere al primarului Stavarache. Dupa ce in urma cu o luna si-a aprins paie in cap demarând pe cont propriu proiectul de scumpire a apei, Romeo Stavarache a spus pas sedintei si a parasit plenul Consiliului Local cu mult timp inainte de aprobarea majorarii.

                    Doar 3 voturi impotriva

                    Costel Dunava si Nicolae Zaharia, ambii de la PSD, respectiv Gabriel Axinte din partea PD-L, au fost singurii alesi locali care au votat impotriva majorarii, restul de 14 consilieri, impartiti pe doua partide PSD si PNL, votând pentru si reconfirmând astfel ca alianta Stavarache – Benea, ce guverneaza utilitatile municipiului, functioneaza de minune. „Am votat impotriva deoarece pretul apei nu se reflecta in calitatea acesteia si este o marire nejustificata pentru bacauani din acest punct de vedere. Nu cunosc motivele pentru care o parte a colegilor mei a votat pentru scumpirea apei. Nu am discutat cu ei pe aceasta tema“, a declarat Dunava.

                    Pedelistii au dat bir cu fugitii

                    Cu exceptia lui Axinte, consilierii democrat-liberali au absentat de la sedinta. Acesta a declarat ca alesii PD-L detin si functii in deconcentrate, iar joi au fost retinuti la Bucuresti prin ministere. „Majoritatea consilierilor având si functii in deconcentrate au fost retinuti la Bucuresti. Am ramas singur impotriva tuturor“, a declarat Gabriel Axinte. Desi au declarat ca vor face „scandal“ pe tema majorarii apei, pedelistii au tratat cu indiferenta sedinta Consiliului Local.

                    Lucian Bogdanel

                    „Big brother” in piete

                      Consilierii locali au aprobat impânzirea pietelor si a oboarelor bacauane cu aparatura de supraveghere. Camerele de luat vederi sunt ultima gaselnita a alesilor locali pentru stârpirea infractionalitatii. Acestia au motivat ca politistii primariei sunt depasiti de situatie. Propunerea de instalare a camerelor de luat vederi in pietele si oboarele din Bacau a trecut aproape nebagata in seama prin sedinta de consiliu local. Alesii au votat indiferenti aceasta investitie. In timp ce in piete conditiile de comert sunt jalnice, primaria va investi in echipamente sofisticate de tip “big brother”. Comerciantii cred ca sunt probleme mai urgente si mai grave care ar trebui rezolvate. “Adevarata urgenta este inchiderea pietei, ne-a declarat Mariana Reutchi, comerciant din Piata Centrala. In spatiul acesta deschis este un curent ingrozitor. Iarna ne ingheata marfa, vara se face efect de sera. Asta ne trebuie, nu camere de luat vederi.” Indignati de masura sunt si comerciantii din sectorul pentru flori. “Este o investitie inutila, ne-a declarat Codrin Sicu. In acest sector este nevoie de aparate de aer conditionat. Ni se ofilesc florile. Avem pierderi mari. Degeaba ne plângem. Nu ne asculta nimeni. Am inteles ca in acte piata ar fi dotata cu instalatie de climatizare.” Cristinel Stângaciu se intreaba daca aceasta investitie nu este platita tot din buzunarele comerciantilor. “Acum vor sa ne puna sa platim taxa pe masa anticipat. Vii nu vii in piata, dai banii.” Maria Ilies este printre comerciantii doborâti de “minunatele” conditii create prin modernizarea pietei. “Anul trecut m-a luat ambulanta. Am lesinat de caldura. Ne mor florile, murim si noi.” Nicuta Pletea crede ca alesii iau decizii fara noima. “Piata este modernizata, se spune, dar nu avem nici apa, nici toalete. Prin acoperisul nou ne ploua in cap. Când e soare ne sufocam ca in sera. Daca ne plângem ni se spune sa plecam acasa. Camere video ne mai lipseau!” Comerciantii sunt convinsi ca noua investitie va fi platita tot de ei prin majorarea chiriilor. “E criza, peste tot scad chiriile, la noi s-au majorat si ni le cer anticipat. Daca vor sa stârpeasca hotii, sa-i puna pe politisti la treaba!” Camerele de supraveghere vor fi instalate in Piata Centrala, Piata Sud, Piata de gros, Oborul Serbanesti si Bazarul Milcov. Mai ramâne de vazut ce intreprinzator va bate palma cu primaria in aceasta afacere.

                      Doina Mincu

                      ULTIMELE ȘTIRI