Reconstituirea istoriei, baza pentru retrocedarea marilor proprietati

Peste 34 de mii de hectare de padure, aflate pe raza localitatilor Comanesti, Darmanesti, Agas, Asau, Dofteana, Palanca si Brusturoasa sunt revendicate de Paltin Sturza, mostenitor al Mariei Ghica (Mavrocordat). Sunt revendicate mosiile Dofteana, Beleghet, Camanesti si Palanca. Cererea de reconstituire a dreptului de proprietate, pe legea 247/2005, a fost depusa de tatal sau, Elias Sturdza, dar a fost respinsa de Judecatoria Onesti si Tribunalul Bacau, pentru motivul ca Elias Sturdza ar fi ruda de gradul cinci cu proprietarul de drept. Paltin Sturza (fiu si mandatar al lui Elias Sturdza, decedat intre timp) a facut o reviziure asupra dosarului inchis de instantele bacauane, pe baza unore acte descoperite in arhive, care ar putea schimba interpretarea asupra gradului de rudenie. Procesul a fost stramutat la Judecatoria Sfântul Gheorghe, iar instantele vor avea de luat in calcul noile acte, care ar putea rasturna situatia, astfel incât Paltin Sturdza sa aiba gradul de rudenie necesar pentru obtinerea padurilor. Daca actele sunt in masura sa confirme faptul ca Maria Ghika (Mavrocordat) a avut dreptul la padurile din judetul Bacau si nu doar fratele Nicolae Ghika, atunci harta judetului Bacau va arata cu totul altfel.

Valeriu Stoica si Ioan Adam se vor confrunta la Judecatoria de la Sfântu Gheorghe

Miza procesului de revizuire, referitor la cererea de reconstituire a dreptului de proprietate pentru o suprafata de 34 de mii de hectare, este una majora. Practic, Paltin Sturdza ar putea primi toate terenurile localitatilor mentionate, a caror valoare este estimata la o suma de ordinul sutelor de milioane de euro. Directia Silvica Bacau, care a devenit ulterior parte in proces, si-a angajat casa de avocatura a lui Valeriu Stoica (Stoica & Asociatii), profesor universitar si fost ministru al Justitiei. Comisia Judeteana de Fond Funciar Bacau va fi reprezentata de juristul Daniel Asaftei, specializat pe probleme de fond funciar in cadrul Institutiei Prefectului Bacau. Pe partea cealalta, Paltin Sturdza l-a angajat pe reputatul avocat, profesor universitar, Ioan Adam, fost deputat PSD, cunoscut pentru influenta pe care o are in instante. In data de 17 aprilie 2010, la Judecatoria Sfântul Gheorghe va avea loc termenul procesului de revizuire, la care sunt parte Paltin Sturdza, in calitate de revizuient si intimatele Comisia Judeteana de Fond Funciar Bacau, Directia Silvica Bacau dar si comisiile locale de fond funciar din cele sapte localitati, unde se afla padurea solicitata de urmasii familiei Ghika.

Acte noi, exceptii noi

La procesul din data de 17 aprilie, Paltin Sturdza, prin avocatul Ioan Adam va prezenta noi acte, decizii ale instantelor sau intelegeri care au avut loc in perioada interbelica intre fiii lui Nicolae Ghika si sora acestuia, Maria. Avocatul lui Paltin Sturdza afirma ca Maria Ghila (Mavrocordat) a fost nedreptatita la dota si impartirea bunurilor imobiliare. In acest caz, ei i s-ar cuveni o treime din paduri. „Am formulat o actiune de revizuire, cale extraordinara de atac, intrucât am descoperit acte noi, de care nu s-a stiut la celelalte procese. Este vorba de o hotarâre judecatoreasca din 1943, de codiciliul lasat de Dimitrie Ghika dar si de o recipisa. Propriu-zis, batrânul recunoaste ca a nedreptatit-o pe fiica Maria. Elie Sturdza a venit in proces dupa bunica lui, care avea drept la o treime din avere”, a declarat pentru ziarul Desteptarea, avocatul Ioan Adam. Institutia Prefectului Bacau, prin juristul Daniel Asaftei a formulat o serie de exceptii pentru respingerea actiunii de revizuire. O prima exceptie, care ar putea anula intreaga actiune, este aceea de tardivitate. “Termenul de exercitare a cererii de revizuire este de o luna si incepe sa curga din ziua in care s-au descoperit inscrisurile noi ce se invoca. Paltin Sturdza a ridicat in data de 25 ianuarie 2009 de la Directia judeteana Bacau a Arhivelor Nationale codiciliul din 1921 si deciziunea civila din 1943 iar actiunea a fost facuta tardiv, abia in 23 aprilie 2009. Pe de alta parte, este discutabila admisibilitatea cererii de revizuire, in conditiile in care actele noi prezentate nu sunt decizii definitive si irevocabile a instantelor sau sunt doar acte unilaterale”, ne-a declarat Daniel Asaftei, juristul Prefecturii Bacau.“Noi am facut acesta revizuire dupa ce am descoperit noi acte. Codiciliul din 1921 dar si deciziunea civila din 1943 dovedesc dreptul de proprietate a Mariei Ghika”, ne-a declarat Paltin Sturdza.Paltin Sturdza este descendent din familii princiare si boieresti precum Ghika, Sturdza si Mavrocordat. Tatal lui, Elie Vlad Sturdza (care a decedat anul trecut) este fiul lui Zoe Mavrocordat, casatorita cu Mihail Sturdza (Ministru de Externe a României in 1940) in 1914. Zoe Mavrocordat, bunica lui Paltin Sturdza este fiica Mariei Ghika, asupra careia se disputa dreptul de proprietate a padurilor din judetul Bacau.Atât subprefectul Tudorita Lungu, presedintele Comisiei Judetene de Fond Funciar, cât si Gheorghe Manaila, directorul Directiei Silvice Bacau, ne-au declarat ca doar instantele se pot pronunta asupra acestui caz si au refuzat sa se angajeze in declaratii.

Neintelegerile legate de avere s-au tinut lant la Ghika

Argumentele invocate de Paltin Sturdza se refera la faptul ca partajul ascendent din 1902 a ramas fara efect in urma testamentului din 1906 si a codiciliului din 1921. In fapt, fostul prefect si deputat Dimitrie Ghika, dupa sinuciderea fiului, in 1921, urmare a dezastrului de la Banca Natiunii, decide sa faca o noua impartire a averii, prin redistribuirea catre fiica Maria, iar restul spre cei cinci nepoti. Intentia lui Dimitrie Ghika s-a materializat intr-un codiciliu. Totusi, in ciuda codiciliului, in 1923 are loc tranzactia 6840, care insa se face fara acordul Tribunalului, de pe urma caruia Maria Ghika ar fi primit 6 milioane de lei. In 1943, Curtea de Apel din Iasi anuleaza tranzactia 6840, prin urmare, pune in drepturi codiciliul si testamentul din 1906. „Prin testamentul olograf, datat 2 noiembrie 1906, Dimitrie Ghika confirma actul de partaj de ascendent, specificând expres ca o jumatate a mosiilor Comanesti si Palanca, donate fiului (in 1902) sau prin acel act ii este data peste partea legitima de succesiune, adaugând ca, vointa sa cea de pse urma, este ca, la caz eventual de a se ataca partajul facut de dânsul, fiul sau sa nu aiba a raporta mosiile Comanesti si Palanca, urmând in asemenea caz a se plati in bani o diferenta eventuala ce s-ar constata. Prin codiciliul din 28 noiembrie 1921, Dimitrie Ghika mentine aceleasi dispozitiuni fata de mosenitorii fiului sau care predecedase”, potrivit expunerii Curtii de Apel Iasi – 1943. Pe de alta parte, juristii statului afirma ca acesta a devenit caduc prin moartea lui Nicolae Ghika, in 1921. “Codiciliul din 1921 reprezinta doar o recunoastere a incalcarii rezervei succesorale si nu o imparteala a mostenirii astfel ca natura succesiunii nu poate fi decât legala”, afirma juristul Daniel Asaftei.

Dimitrie N. Ghika – Comanesteanul, o fila importanta a istoriei si culturii românesti

Dimitrie N. Ghika – Comanesti s-a nascut in 1839 si este urmas al unei case princiare care a condus destinele Moldovei si a Tarii Românestitimp de mai bine de 75 de ani. Macedo români la origine, reprezentantii familiei Ghika, prin merite personale dar si disciplina, au ajuns sa ocupe pozitii cheie in Imperiul Otoman, Moldova si Tara Româneasca. Dimitrie Ghika Comanesteanul, doctor in drept al Universitatii din Berlin, a ocupat atât functia de prefect al judetului Bacau, cât si pe cea de deputat in Parlamentul României. A fost casatorit cu Zoe Lahovary. In plan stiintific, a avut o contributie importanta prin expeditia efectuata in Somalia, in anul 1895, impreuna cu fiul Nicolae Ghika. Dimitrie Ghika moare in 1923. Dimitrie N. Ghika Comanesti a avut impreuna cu sotia Zoe Lahovary doi copii, pe Nicolae si Maria. Nicolae s-a casatorit in 1903 cu Yvonne Baleanu iar Maria cu generalul Leon Mavrocordat. In anul 1902 are loc partajul ascendent prin care Dimitrie N. Ghika isi imparte toate bunurile mobile si imobile detinute, pe care le trece in proprietatea celor doi copii. Nicolae primeste padurile Comanesti si Palanca iar Maria câteva milioane de lei (aur). Partajul ascendent si efectele acestuia, daca s-au produs, va juca un rol important in analiza instantei de la Sfântul Gheorghe. Pe de alta parte, avocatul care il reprezinta pe Paltin Sturdza afirma ca partajul ascendent nu a produs efecte, fapt consemnat in codiciliul lui Dimitrie Ghika din 1906.

Gradul de rudenie „face muzica“ pentru mii de hectare de padure

Instanta de fond, Judecatoria Onesti, a decis prin sentinta civila 3041/2007 ca Elias Sturdza (tatal lui Paltin) este ruda de gradul cinci cu proprietarul celor 34 de mii de hectare de padure. Instanta a considerat ca padurile au ajuns in posesia si proprietatea fiului lui Dimitrie, Nicolae Ghika si apoi a copiilor acestuia Nicolae, Eugen, Dumitru (Dede), Yvette si Alexis. Descendentii acestora, mai precis ai lui Dumitru (Dede) Ghika, care s-a casatorit pe 24 octombrie 1925 la Posada cu Valentina Bibescu, fiica Marthei Bibescu nu au depus cerere in termen pe legea 247/2005. (Fiul lui Dede, John Nicolas, nascut in Paris in 1928, a ajuns general in armata Marii Britanii si director al Union Jack Club din Anglia. In copilarie, de educatia lui s-a ocupat bunica Martha Bibescu.) Atât fiul Jean Nicolas Ghica, cât si nepotii Cristofer Ghica (nascut in 1969) si Jeanne Valentine (1970), locuiesc in Anglia. Fata de copii lui Nicolae D Ghika, Paltin Sturdza este ruda de gradul sase. Daca se va constata ca Maria Ghika a primit drept asupra padurilor, atunci, Paltin Sturdza va deveni ruda de gradul trei. Abia atunci procesul de reconstituire a dreptului de proprietate se va judeca pe fond, pentru stabilirea padurilor care fac obiectul retrocedarilor.

Comanestenii ar putea pierde Palatul Ghika si parcul

Si Palatul Ghika din Comanesti este in litigiu. Paltin Sturdza a reusit intoarcerea procesului spre rejudecare, dupa ce acesta a ajuns la Inalta Curte de Casatie si Justitie. Primarul Comanestiului, Viorel Miron, este ingrijorat de posibilitatea retrocedarii palatului dar si a unor mari suprafete de teren. In fapt, Palatul Ghika este singura cladire impozanta din oras, o adevarata carte de vizita a Comanestiului. „Daca se pierde Palatul Ghika, atunci comanestenii vor pierde singurul parc din oras si cea mai impozanta cladire”, ne-a declarat Viorel Miron. Palatul Ghika din Comanesti este fosta resdinta de vara a familiei Ghika. A fost ridicata in 1890 de arhitectul Albert Galleron In 1946, palatul a fost confiscat si a fost lasat in degradare pâna la restaurarea din 1979. De atunci, aici functioneaza Muzeul de Etnografie si Arta „Dimitrie Ghika-Comanesti”.

Prima zi a dezbaterilor la proiectul Legii Educatiei Nationale a fost una tensionata. Rând pe rând, directorii din prescolar, gimnaziu si liceu din intreg judetul au facut amendamente si propuneri cu privire la unele puncte considerate nevralgice. Daca recunosc ca per ansamblu proiectul are si puncte bune, la capitolul administrativ directorii au numai reprosuri.

Daca noua lege trece in forma propusa de Ministerul Educatiei, Consiliul de Administratie al unitatii de invatamânt va fi compus din 1/3 cadre didactice, 1/3 parinti si 1/3 reprezentanti ai consiliului local (art. 82, al. 2), iar directorul este ales doar dintre reprezentantii parintilor si ai consiliului local. Directorii au asadar functii de coordonare si pot fi demisi cu doar doua treimi din votul consiliului. “Nu este o propunere viabila. Consilierii pot demite directorii foarte usor”, observa prof. Gabriel Andrei, directorul Colegiului “Gheorghe Vranceanu”. “Factorul politic devine decisiv, ceea ce nu este normal. Aceste schimbari ar putea fi implementate intr-o societate ideala, in care parintii si consilierii chiar s-ar implica,”, sustine si prof. Daniela Birzu, directorul Liceului de Arta.

Invatamânt obligatoriu de zece ani: opinii pro si contra

Probleme sunt si in ceea ce priveste trecerea grupei pregatitoare si a claselor a IX-a la gimnaziu. Astfel, invatamântul obligatoriu va avea zece ani si va fi inclus in finantarea de baza. Daca directorii de scoli generale sunt de acord, mai ales ca la mijloc este finantarea per elev (destul de consistenta), inspectorul general adjunct, prof. Nicu Harasemciuc, a atras atentia asupra unei chestiuni esentiale: “Avem capacitatea fizica de a gazdui acesti copii? Nu vrem sa revenim la invatarea in mai multe schimburi, asta e clar. Psihologii ne avertizeaza ca orele dupa-amiaza reprezinta perioada cea mai nefasta pentru acumularea de informatie”.

Finantarea pentru licee nu este mentionata

Un alt capitol sensibil, finantarea, a fost luat in discutie. Daca invatamântul obligatoriu este inclus in finantarea de baza (art. 90, al.4), liceele sunt mentionate doar la finantarea complementara, ce ar putea veni de la Consiliile Judetene (CJ). Finantarea complementara ar urma sa se faca doar in baza unui contract de performanta incheiat intre directorul unitatii de invatamânt si presedintele CJ, in cazul liceelor. Totodata, cheltuielile privind inspectoratele scolare, cluburile elevilor, palatele copiilor, centrele de asistenta pedagogica etc. vor fi suportate de minister, deoarece toate sunt incluse in ceea ce se numeste generic “educatie permanenta”. Desi discutiile nu s-au incheiat, concluzia dupa prima zi de dezbateri a fost una singura: “O revolutie nu este o dezbatere de doua saptamâni, ci de doi ani. Trebuie rabdare cu o revolutie”, a declarat prof. Ion Fercu, directorul Liceului “Ion Borcea”, Buhusi.

Gluma proasta de ziua pacalelilor

Incepând cu 1 aprilie 2010, pensionarii si persoanele cu dizabilitati din Bacau vor fi obligate sa plateasca pretul integral al biletelor de calatorie la transportul in comun. Cauza situatiei nefericite in care s-a ajuns o constituie intentia municipalitatii de a nu mai subventiona transportul public pentru categoriile defavorizate din oras. Edilii afirma ca transportul de persoane pe traseele din municipiu trebuie sa faca obiectul unei noi licitatii. In 2004, societatea Transport Public a câstigat licitatia privind concesionarea pe 25 de ani a traseelor respective. In plus, argumentele municipalitatii sunt contrazise de legislatia europeana in domeniu, dar si de o serie de legi si ordonante interne. Picati in mijlocul abuzului orchestrat de Primarie impotriva companiei de transport in comun, pensionarii bacauani afirma ca se asteptau la un alt tratament din partea edililor.

Societatea Transport Public este haituita din nou de conducerea Primariei. Dupa ce la inceputul anului edilii nu mai vroiau sa subventioneze transportul in comun pentru categoriile defavorizate din municipiu, acestia au ajuns la concluzia ca traseele pe care se desfasoara transportul trebuie scoase, iarasi, la licitatie. Conventia incheiata in ianuarie 2010 de Transport Public si Primarie expira pe 31 martie, fara ca Primaria sa fi facut vreun demers privitor la prelungirea intelegerii. Astfel, de la 1 aprilie zeci de mii de pensionari si persoane cu handicap vor trebui sa plateasca integral pretul pe biletele de calatorie.

Argumente… de ochii lumii

Pentru edili lucrurile sunt clare: Transport Public trebuie scoasa in decor sau macar trasa pe dreapta. Viceprimarul Dragos Luchian a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca Legea 92 din 2007 – a transportului public local – prevede ca orice concesiune a traseelor de transport municipale nu se poate intinde pe o perioada mai mare de sase ani. “Legea 92 din 2007 stipuleaza ca orice contract de concesionare a serviciilor de transport urmeaza a fi facut pe 6 ani de zile si ca orice contract anterior incheiat nu poate dura mai mult de 6 ani de zile. Chiar nu am avut timp sa ma ocup de aceasta problema. Eu stiu ca problema subventiilor trebuia rezolvata chiar saptamâna aceasta. Daca a aparut o alta ordonanta asa cum sustineti, vom discuta cu cei de la juridic sa vedem ce este de facut”, a afirmat el.
Societatea Transport Public a concesionat traseele in 2004, astfel incât – in opinia sefilor din Primarie – 2010 este anul in care contractul ar expira.

Concesionare protejata de legile europene

Capitolul III din Contractul de concesiune nr.11252 din 26 martie 2004 prevede, la Articolul 3, alineat 1, ca “durata contractului de concesiune este de 25 de ani si acesta intra in vigoare odata cu semnarea lui de catre ambele parti” .
Prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.13 din februarie 2008, emisa ulterior Legii 92 de care se prevaleaza edilii, Legea 51 – cea care guverneaza serviciile comunitare – a suferit mai multe amendari. Astfel, la Articolul 33, alineat 4, OUG 13 instituie ca „furnizorii/prestatorii serviciilor de utilitati publice existenti la data intrarii in vigoare a prezentei legi, care isi desfasoara activitatea (…) pe baza unor contracte de concesiune/delegare a gestiunii valabil incheiate anterior intrarii in vigoare a prezentei legi isi vor continua activitatea pâna la expirarea acestor contracte”. Ordonanta amintita are un caracter urgent, motivat la acea data de armonizarea legilor nationale privitoare la serviciile comunitare cu documentele europene din domeniu.
Mai mult, pozitia vadit abuziva a Primariei e contrazisa nu doar de reglementari interne, ci si de legislatia europeana in vigoare. Regulamentul Consiliului European (CE) nr.1370 din 23 octombrie 2007, care se aplica pe tot cuprinsul Uniunii Europene, prevede la Articolul 8, alineatele 2 si 3, ca “(…) serviciile publice atribuite pe baza unei proceduri competitive echitabile de atribuire, dupa 26 iulie 2000 si inainte de 3 decembrie 2009, pot continua pâna la expirare, dar nu mai mult de 30 de ani”.
In plus, Articolul 7, alineat 2 din cadrul aceluiasi regulament prevede ca in eventualitatea organizarii unei noi licitatii pentru atribuirea serviciului, “fiecare autoritate competenta ia masurile necesare pentru a se asigura ca, cu cel putin un an inainte de lansarea invitatiei de participare la procedura competitiva de atribuire (…) sunt publicate in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene: numele si adresa autoritatii competente; tipul de atribuire vizat; serviciile si zonele potential vizate”. Cu alte cuvinte, daca Primaria doreste sa organizeze licitatie pentru concesionarea traseelor din municipiu, aceasta trebuia anuntata in urma cu… 1 an in jurnalul de profil al UE.
Practic, concesionarea traseelor din municipiul Bacau de catre Transport Public este imposibil de atacat de conducerea Primariei, fara ca aceasta sa intre pe tarâmul abuzurilor administrative.

Pensionari revoltati

Mihai Enache, vicepresedintele filialei bacauane a Uniunii Nationale a Pensionarilor din România (UNPR) a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca vârstnicii Bacaului se asteptau la un alt tip de tratament din partea municipalitatii. Enache a evidentiat ca nu este prima oara când edilii isi bat joc de pensionarii bacauani.
“Nu inteleg de ce suntem persecutati de Primarie. De Pasti nu am mai primit niciun tichet, niciun pachet. Acum vad ca ni se iau si facilitatile la transport. Domnul primar nu se gândeste la noi? Este primarul tuturor. Noi suntem 37.000 de pensionari in municipiu. Cred ca meritam un alt tratament din partea lui, chiar daca nu l-am votat toti”, a spus Enache.
“Intentia de organizare a unei noi licitatii de reatribuire a traseelor deja concesionate pentru o perioada de 25 de ani (pâna in anul 2029) in favoarea Transport Public este nelegala, abuziva si contrara tuturor normelor comunitare relevante. Reamintim faptul ca Regulamentul CE se exprima fara echivoc in sensul continuarii derularii raporturilor contractuale deja incheiate inainte de intrarea in vigoare a Legii 92/2007 pâna la expirarea duratei convenita in respectivul contract. Avertizam municipalitatea ca societatea a investit sume imense de bani in modernizarea transportului public din Bacau, inclusiv prin achizitionarea a zeci de autobuze de ultima generatie, investitii care au fost efectuate in considerarea termenului de 25 de ani pentru amortizarea lor si care vor fi recuperate, in cazul fortarii unei licitatii, pe caile legale de la cei responsabili de un eventual abuz comis in acest sens.”
Gabriel Ionita, avocat SC Transport Public SA

Prejudicii de peste 3 milioane de euro

Societatea Transport Public a comandat un raport de audit extern privitor la estimarea prejudiciilor inregistrate de societate in situatia organizarii unei noi licitatii inainte de termen. Potrivit concluziilor raportului, daunele pe care le-ar inregistra compania se cifreaza la peste 3 milioane de euro, reprezentând investitiile neamortizate si profitul nerealizat, daune care conform contractului de concesiune nr. 11252 din 2004 trebuie suportate de catre concedent (municipalitatea bacauana).

In ultimii ani, mai multe retrocedari de rasunet au schimbat fata judetului Bacau. Urmasii familiei Generalului Eremia Grigorescu au primit in instante mosia Grozesti-Harja, de la Oituz, cu o suprafata de 9008 hectare de padure, reprezentantii familiei Stirbey au luat peste 6500 de hectare la Darmanesti, iar Mitropolia Moldovei si Bucovinei, inca 7500 de hectare, din care 5310 la Blagesti, iar restul la Slanic Moldova si Caiuti.

La aceste suprafete se adauga altele, aflate acum in litigiu, in diferite stadii procesuale. Au ramas nesolutionate solicitarile depuse de Composesoratul „Poiana Sarata”, pentru 1182 de hectare. Alecu Jiurgena a cerut 921 hectare in Gioseni, Composesoratul Aklos, 400 de hectare la Darmanesti, Academia Româna solicita 200 de hectare la Sascut, iar IC Sturdza a ajuns in instanta pentru delimitarea amplasamentului a 90,3 hectare la Brusturoasa, dupa ce i s-a recunoscut dreptul de proprietate asupra a peste 1155 de hectare de padure. Ultimile doua cereri de retrocedare, inca nesolutionate, sunt de la Apostol Rodica, mostenitor al familiei Krupenski, pentru 421 de hectare la Solont si de la Tatiana Apostoleanu, pentru 160 de hectare la Izvorul Berheciului. „Toate aceste dosare sunt in curs de solutionare, in instante sau la Comisia Judeteana de Fond Funciar”, ne-a precizat Gheorghe Manaila, directorul Directiei Silvice Bacau.
Judetul Bacau are 275 de mii de hectare de padure. Din acestea, doar 173 de mii au mai ramas in proprietatea statului iar restul au fost retrocedate prin legile 18/1991 (22200 hectare), legea 1/2000 si legea 400/2002 (43862 de hectare) si 35 376 de hectare, prin legea 247/2005.

Asezaminte sociale in padurile Mitropoliei

Mitropolia Moldovei si Bucovinei a câstigat in data de 17 martie 2010, prin sentinta definitiva si irevocabila, 5310 hectare de padure in Ocolul Silvic Fântânele. Tribunalul Brasov a respins contestatia in anulare formulata de Institutia Prefectului Bacau si Directia Silvica Bacau in dosarul 2858/110/2009. Dealtfel, Mitropolia fusese deja validata si pusa in posesie pentru suprafata forestiera din Blagesti (si unele suprafete aflata in proximitate, care intra in teritoriul administrativ al comunelor Racova si Margineni) inca din 2008. Reprezentantii Mitropoliei sunt de parere ca institutiile bacauane au avut interese pentru tergiversarea acestei retrocedari. „Aceasta tergiversare este o stratagema pentru a mai câstiga timp pentru eventuale exploatari. Mitropolia Moldovei si Bucovinei a investit deja foarte mult in zona. Au fost cumparate cantoanele silvice, au fost facute modernizari. Pe viitor, in aceste paduri vom face asezaminte sociale, centre de odihna si recreere”, ne-a declarat preotul Constantin Grigore, juristul Mitropoliei Moldovei si Bucovinei. Reprezentantii institutiei bisericesti intentioneaza sa infiinteze un ocol silvic privat, sa respecte legislatia si regulamentul silvic.
Reprezentantii Directiei Silvice Bacau au luptat in ultimii ani pentru padurile statului. „Noi am parcurs toate procedurile legale. Restul e la latitudinea instantelor. Suntem doar administratori, proprietar este statul si Ministerul de Finante”, ne-a precizat Gheorghe Manaila, directorul Directiei Silvice Bacau.

Ocol privat la Oituz, infiintat de Tornator

Peste 9 mii de hectare de padure din comuna bacauana Oituz au fost retrocedate in 2008 urmasilor familiei Grigorescu-Negropontes. Ariana Grigorescu, cea de-a doua sotie a fiului generalului Eremia Grigorescu (Ulisse Grigorescu- Negropontes) cu ajutorul serviciilor casei de avocatura Chereches&Chereches, reuseste sa intre in posesia padurilor. Ulterior, suprafetele forestiere au fost vândute cu 50 de milioane de euro unei societati specializata in prelucrarea lemnului. Firma finlandeza Tornator, care a achizitionat padurea in 2009, a infiintat deja un ocol silvic privat, in care a angajat fostul personal silvic. „Firma care a cumparat cele 9 mii de hectare de padure a infiintat Ocolul Privat Oituz, pentru care foloseste fostul personal silvic”, ne-a precizat Gheorghe Manaila, director al Directiei Silvice Bacau.Mosia Grozesti Harja a fost cumparata de boierul grec Odisey Negropontes in 1866, dupa ce fusese pierduta la carti de mosierul Lascar Bogdan. Proprietatea s-a transmis pâna la Elena Negropontes, care in timpul primului razboi mondial il cunoaste pe generalul Eremia Grigorescu. In 1917 se naste Ulisse Negropontes, devenit Grigorescu dupa casatoria incheiata dupa terminarea razboiului.

In Darmanesti, austriecii au infiintat Ocolul Lignum

Un alt caz, care a stârnit controverse, a fost retrocedarea a 6676 hectare de padure in Darmanesti, urmasilor familiei Stirbey. In 2006, in aceasi zi, terenul este cumparat de la mostenitori, cu 5 milioane de euro, de Otmar Golles, prin Golles Turism si Gastronomie. Padurea a fost vânduta unei alte societati austriece, Forestier Mu Silvicultura, specializata in achizitionarea de terenuri forestiere. Austriecii care au luat padurea Stirbey de la Darmanesti au infiintat Ocolul Lignum.

Tot mai multi angajati din judetul Bacau intra in concediu de boala. Fata de anul trecut, la Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate se depun lunar cu 20% mai multe certificate de concediu medical. Numarul zilelor de invaliditate a crescut cu 30%. Ministerul Sanatatii a pregatit un nou regulament de prescriere a concediilor medicale si surprize neplacute bolnavilor inchipuiti.

Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate primeste lunar mai multe certificate de concediu medical decât in aceeasi perioada a anului trecut. Dupa centralizarea recenta a datelor din luna ianuarie 2010, s-a observat o crestere de aproximativ 20 la suta comparativ cu ianuarie 2009. “Este o crestere atât la numarul de certificate de concediu medical, cât si la numarul de zile,ne-a declaratViorica Draganuta, director general al CJAS Bacau. Daca in ianuarie 2009 am primit 6871 de certificate, in ianuarie 2010 s-au depus la Casa 8280 certificate.” Si numarul de zile de repaus prescrise de medici este in crestere. In luna ianuarie a anului trecut acestea au fost de 38.600, iar in prima luna a acestui an au depasit 50.700. Cresterea este de 30%. Ministerul Sanatatii a anuntat ca, incepând din luna aprilie, sistemul de acordare a concediilor medicale va fi modificat. In premiera, angajatorii si reprezentantii Casei de Sanatate vor putea verifica daca pacientul aflat in concediu de boala se afla la domiciliu. In caz contrar, acesta nu va primi indemnizatia de asigurari sociale aferente concediului medical. Medicii care vor elibera certificate de concediu medical in mod nejustificat vor fi amendati. De asemenea, sunt prevazute masuri prin care se reduc termenele dupa care se pot prelungi concediile medicale. Prin introducerea noilor prevederi, Ministerul Sanatatii incearca sa descurajeze fraudarea sistemului de acordare a concediilor medicale.
Aproximativ 6% din Fondul National Unic de Asigurari de Sanatate se cheltuieste pe plata concediilor medicale. Anul trecut, la nivel national s-au platit de la fond 923 milioane lei pentru asiguratii aflati in incapacitate temporara de munca. S-au eliberat 2.700.000 de certificate de concediu medical. In anul 2009, CJAS Bacau a decontat angajatorilor pentru concediile medicale ale salariatilor peste 6,3 milioane lei.

Conducerea PD-L Bacau a organizat luni o conferinta de presa in care a incercat sa mai domoleasca valul de speculatii stârnit de iminenta trecere a parlamentarilor liberali Gabriel Berca si Mihai Banu sub culorile partidului lui Boc. In frunte cu Neculai Olaru, liderul organizatiei, dar si cu Ioan Chiriac, vicepresedintele PD-L Bacau, democrat-liberalii s-au declarat deschisi venirii lui Berca in partid. Acestia au subliniat ca nemultumitii din celelalte partide pot gasi o usa deschisa la PD-L, dar doar in masura in care vin ca prieteni. Olaru a recunoscut ca a avut mai multe intâlniri cu cei doi parlamentari penelisti care s-au aratat, la rândul lor, deschisi unei colaborari cu PD-L. „Am avut discutii cu ei, dar deocamdata nu facem decât supozitii. Sunt tatonari, intâlniri. M-am intâlnit cu ei, dar Berca nu a afirmat niciodata ca ar vrea sa vina presedinte la PD-L Bacau“, a declarat Olaru. El a criticat dur intoxicatia de presa promovata de oficiosul lui Romeo Stavarache – „Ziarul de Bacau” – mentionând ca speculatiile jurnalistice nu au fost intretinute nici de Berca, nici de Banu. „Nu Berca sau Banu au lansat aceste lucruri prin presa, ci adversarii politici. Ce a aparut in «Ziarul de Bacau», probabil la sugestia domnului Stavarache, e departe de coordonatele pe care se discuta in acest moment, departe de realitati“, a afirmat seful pedelist.

„Am mai jucat in acest film”

Olaru a mai opinat ca nu crede in tema „desantului politic coordonat de la Bucuresti“ si ca „nemultumirile parlamentarilor liberali s-au produs dupa congresul PNL“.
„Relatia cu Berca a fost buna intotdeauna, nu am avut niciodata o contradictie, am fost compatibili. Eu chiar il apreciez si cred ca are valente bune de politician.
Va trebui sa mai munceasca la miez. Personal, nu cred in tema desantului coordonat de la Bucuresti, sa vina cineva de la Bucuresti sa ne spuna cine sa fie sef in Bacau“, a explicat el. Pe o pozitie similara s-a aflat si Ioan Chiriac, acesta declarând ca rememoreaza filmul eliminarii sale din PNL, in 2005, de catre Romeo Stavarache. „Eu am mai jucat in acest film. In 2010 ruleaza acelasi film ca in 2005, dar cu alti actori. Lucrurile sunt total diferite acum. Sunt ferm convins ca exista discutii paralele, asa e in politica. La PD-L suntem o echipa si va spun ca aceasta organizatie are anticorpi foarte puternici“, a afirmat Chiriac.

Criza financiara pare sa fi afectat aproape toate institutiile de stat. Daca in anii trecuti angajatii mai primeau câte ceva, anul acesta masa de Paste va fi mai mult goala.

Doar o amintire frumoasa

Lucratorii Politiei Primariei au primit in fiecare an prime de Paste, insa acum nu stiu cu exactitate daca „cei de sus“ vor mai fi la fel de darnici. „La mijlocul acestei saptamâni, vom avea o sedinta si atunci vom afla daca vom mai primi si anul acesta prime de sarbatorile pascale“, ne-a declarat Florin Podoleanu, purtatorul de cuvânt al Politiei Primariei Bacau. La Directia Sanitar-Veterinara, nici nu poate fi vorba de asa ceva. „Cine primeste in conditiile acestea prima de Paste? Nu avem de unde. Trebuie sa ne incadram in bugetul pe care-l avem si anul acesta nu ne permitem sa dam prime“, ne-a spus Vasile Zaharia, director DSVSA Bacau. In aceeasi situatie sunt pompierii din cadrul Inspectoratului Judetean pentru Situatii de Urgenta si politistii din cadrul Inspectoratului Judetean de Politie Bacau. Nici ei nu se vor bucura de râvnitele prime.

S-ar multumi sa-si ia salariile

Angajatii din spitale nu se mai gândesc la prime de Paste, fiind ingrijorati cu privire la salariile lor. “Am fi bucurosi sa fie bani pentru plata drepturilor salariale, ne-a declarat Aurel Cretu, lider al Sindicatului Sanitas. Sumele colectate la bugetul Sanatatii sunt in scadere. Aceasta situatie se resimte in sistem. Putine spitale si-au permis sa dea al XIII-lea salariu. Spitalul Judetean de Urgenta a achitat doar 33% din acesta, iar Spitalul de Pediatrie si Spitalul Buhusi nu au resurse pentru a acorda acest drept.” Si tichetele de masa au ajuns o povara pentru unii angajatori. Potrivit celor declarat de Aurel Cretu, in unele cazuri se inregistreaza intârzieri, iar Spitalul de Pneumoftiziologie nu mai poate suporta cheltuiala cu bonurile de masa.

Casa de Sanatate nu are nici bani de salarii

Acesta este cel mai greu an pentru salariatii de la Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate (CJAS). Fondul de salarii primit de institutie se dovedeste insuficient. “Nu putem acorda salariul integral, ce sa mai vorbim de prime, ne-a declarat Viorica Draganuta, director general al CJAS Bacau. Nici al treiprezecelea salariu nu l-am luat si nici nu avem fonduri pentru a-l acorda.” La Directia de Sanatate Publica (DSP), angajatii se vor bucura doar de zile libere. Desi au sperat ca banii din a doua transa a celui de-al treisprezecelea salariu sa le mai rotunjeasca bugetul de Paste, acest lucru nu se va intâmpla. “Probabil ca ii vom primi pe 15 aprilie, in ziua obisnuita de salariu”, a spus dr. Marin Bustuc, director adjunct al DSP.

„Seceta“ la Compania de Apa

Vesti bune nu sunt nici pentru salariatii unor societati comerciale pe actiuni. In fiecare an angajatii Companiei de Apa (fosta Regia Autonoma de Gospodarie Comunala), care apartine Consiliului Local al municipiului Bacau, beneficiau de Craciun si de Paste de prime consistente. Pentru prima data, anul acesta traditia a fost rupta. „Nu se da nicio prima de Paste“, ne-a spus Petrus Radulescu, directorul executiv al companiei. Decizia conducerii companiei era previzibila, dupa ce Consiliul Local a aprobat majorarea cu 18,3 la suta a pretului apei potabile, fapt care i-a scandalizat pe bacauani.

„Doar o zi libera de Paste!”

Anul acesta, angajatii Consiliului Judetean (CJ) Bacau nu vor primi, de Paste, prime sau alte beneficii: “Nu vom lua nici premii, nici bonuri sau tichete-cadou, afirma Angela Bogea, director «Resurse Umane» in CJ. Nu exista niciun fel de sporuri sau beneficii, toate au fost anulate prin ordonanta data de Guvern in ianuarie. Nu primim nimic-nimic!” Nici pe angajatii Prefecturii Bacau nu-i va vizita “iepurasul”. In mod obisnuit, aveau dreptul la un premiu lunar reprezentând un procent din venituri. Functionarii primeau 10 la suta din salariu, iar personalul contractual, 2 la suta. Banii erau achitati trimestrial sau anual, dupa cum doreau angajatii. “Premiile de 2, respectiv 10 la suta, noi nu le-am luat nici anul trecut, declara Alexandra Albut, manager public. Anul acesta, nici nu sunt prinse in buget. Vom avea doar o zi libera, pe 5 aprilie.”

„Apele” dau al 13-lea salariu

Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC) Bacau nu va da nici premii, nici oua rosii deoarece “nu sunt bani, avem buget de criza”, spune Alina Iftode, purtatorul de cuvânt al DGASPC. Directia Apelor Siret (DAS), chiar daca nu va acorda prime de Paste, va plati al 13-lea salariu pentru 2009, care este echivalentul salariului mediu realizat in 2008. Asta inseamna intre 1500 de lei, cât câstiga un inspector, si 3500 lei, salariul unui sef de serviciu. In mâna, banii vor fi, insa, mai putini. “Am convenit cu sindicatele ca sumele pentru cele 8 zile fara plata acordate anul trecut, in noiembrie si decembrie, sa fie retinute acum, din al 13-lea salariu, declara Constantin Draganuta, directorul DAS. Atunci au luat salariul intreg. Banii pe 8 zile reprezinta aproximativ 35 la suta din salariu.” Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (DADR) abia are bani de salariu. “Suntem suta la suta bugetari, declara Ioan Chiriac, directorul institutiei. Fiind perioada de criza, abia avem bani de salarii.” Regula e aceeasi pentru toti: “In 2010, nu ia prime nimeni, incepând de la sofer pâna la director.”

La institutiile Muncii, niciun leu

Anul acesta, de Paste in institutiile Ministerului Muncii va fi o si mai mare austeritate decât in 2009. Si de aceasta data salariatii lor nu vor beneficia de vreo prima cât de mica, dar nu se vor mai bucura nici de alte drepturi. In cele mai multe institutii angajatii nici nu se asteptau la o surpriza placuta. „Din 1990, de când lucrez la aceasta institutie, niciodata nu s-au dat prime de sarbatori, ne-a spus Gheorghe Alexe, director coordonator, interimar, al Agentiei Judetene de Prestatii Sociale (AJPS) Bacau. Nu au fost prevazute in legislatie si nici in regulamentul de functionare a institutiei. Acum, dupa Legea 330, a salarizarii unice, nicio institutie bugetara nu mai are voie sa-si stabileasca asemenea prime. Doar daca le-au prevazut la cheltuieli materiale si sunt prinse in contractul sau acordul colectiv de munca, situatie care se regaseste la numai câteva administratii locale.“ Dar lucrurile stau si mai rau la institutiile Ministerului Muncii. Din acest an si stimulentele se dau pe sponci. Daca in anii anteriori lunar se acordau stimulente care erau in cuantum de 60-80 la suta din salariul de baza, acum la Inspectoratul Teritorial de Munca, de exemplu, unde se platea cel mai mult, suma s-a redus la 20 la suta.

La CET, cadourile ies din discutie

Societatea bacauana de termoficare nu va acorda nici in acest an prime de Paste angajatilor. “Nici nu poate fi vorba despre asa ceva, ne-a declarat Elena Cirnu, purtator de cuvânt al CET. Nu este prevazut asa ceva in contractul colectiv de munca.” Cu ocazia altor sarbatori, angajatii s-au mai bucurat de cadouri. Astfel, de 8 martie, toate angajatele au primit “atentii” din partea societatii si a sindicatului. Pastele nu le va aduce, insa, salariatilor nicio surpriza placuta la locul de munca.

Dupa ce a pus umarul la distrugerea FCM Bacau si a hingherit la nesfârsit societatea Transport Public, edilul sef recidiveaza in plina Saptamâna Mare. Primaria nu a mai incheiat o conventie pentru acordarea de subventii la transportul in comun categoriilor defavorizate din Bacau. Vechea intelegere parafata in ianuarie cu Transport Public expira la finele acestei luni. Incepând cu 1 aprilie 2010, zeci de mii de pensionari sau persoane cu dizabilitati vor fi obligate sa plateasca bilet intreg daca vor alege sa circule cu autobuzele transportatorului bacauan.

Romeo Stavarache nu se dezice. Desi in plina Saptamâna Mare, seful municipalitatii a reluat hinghereala societatii Transport Public, dupa ce planul de ingenunchere a echipei fanion a orasului – FCM Bacau – i-a acaparat atentia in ultimele saptamâni. In ianuarie 2010, Primaria a incheiat o conventie cu societatea sus-amintita privind subventionarea transportului in comun pentru categoriile defavorizate ale municipiului. Asta, dupa ce in prealabil zeci de mii de pensionari si persoane cu dizabilitati nu au putut beneficia de acest drept prescris de lege, tergiversarea repetata a negocierilor de catre edili facând imposibila incheierea unei intelegeri in acest sens intre conducerea Transport Public si Primarie.
Conventia parafata in ianuarie si valabila un trimestru (3 luni) expira la sfârsitul lui martie. Timp de mai multe luni, municipalitatea nu a facut niciun demers privitor la prelungirea intelegerii din ianuarie, astfel incât incepând cu 1 aprilie 2010, zecile de mii de pensionari si persoane cu dizabilitati vor trebui sa plateasca bilet intreg la transportul in comun.

Bani neachitati pe luna ianuarie

Mai mult, Primaria are restante de peste 1,5 miliarde lei vechi catre societatea de transport in comun, suma ce consta in subventii nevirate pentru perioada 1 – 10 ianuarie, timp in care – in ciuda faptului ca nu exista o conventie incheiata intre cele doua parti – pensionarii au beneficiat de facilitati la transport. Suma nu va mai intra niciodata in conturile companiei bacauane, edilii motivând ca nu pot justifica in fata Curtii de Conturi efectuare unor astfel de plati.

Pe ce se bazeaza municipalitatea?

La sfârsitul acestei luni, Primaria a remis SC Transport Public SA o adresa (nr. 2933) prin care incearca sa motiveze dorinta de a nu mai prelungi conventia incheiata in ianuarie. Astfel, edilii arata ca exact la sfârsitul lunii martie (!), contractul de concesionare a traseelor de transport in comun din municipiu ar expira. Asta, in conditiile in care prin Contractul nr. 11252 din 2004, acestea au fost concesionate catre Transport Public pe o perioada de 25 de ani. In plus, toate actele normative europene si interne, intrate in vigoare incepând cu 2008, impun in mod explicit continuarea contractelor de concesiune a serviciului de transport in comun, pâna la expirarea acestora.
„Municipalitatea a actionat in pripa, lasând pe ultima suta de metri chestiuni care pâna la aceasta ora trebuiau sa fie solutionate. Intelegem modul defectuos de lucru instituit de conducerea actualei administratii locale, dar credem ca actiunile nesabuite ale acesteia nu trebuie sa lezeze interesele categoriilor defavorizate din Bacau, precum si interesele societatii Transport Public. De altfel, pe tot parcursul ultimelor luni, societatea s-a aratat deschisa pentru gasirea unei solutii privitoare la prelungirea conventiei parafate in ianuarie 2010.“
Gabriel Ionita, avocat SC Transport Public SA

Doua sedinte de Consiliu Local, nicio propunere din partea edilului

Bogdan Ghervan, presedintele Consiliului de Administratie al SC Transport Public SA, a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca persoanele defavorizate din municipiu meritau un alt tratament din partea actualei conduceri a administratiei locale. Ghervan a apreciat ca primarul Stavarache a premeditat situatia la care s-a ajuns, devreme ce in cele doua sedinte de Consiliu Local din luna martie nu a catadicsit sa puna pe ordinea de zi un proiect de hotarâre vizând prelungirea conventiei cu Transport Public. „Inteleg perfect nemultumirile si stresul in care traiesc pensionarii Bacaului. Acestia se intreaba si ne intreaba, luna de luna, daca Primaria va mai subventiona transportul in comun asa cum cere legea in vigoare. Din pacate, din cauza primarului municipiului Bacau, care nu s-a preocupat sa propuna in cele doua sedinte de Consiliu Local din martie o prelungire a conventiei incheiata in ianuarie, incepând cu data de 1 aprilie 2010 atât pensionarii, cât si celelalte categorii defavorizate vor fi nevoite sa plateasca pretul integral al tichetelor de calatorie“, a declarat Ghervan.