Fara retete, trimiteri si concedii medicale

Medicii de familie acorda, incepând cu 1 aprilie, doar consultatii de urgenta. Pacientii nu mai primesc retete compensate, trimiteri catre alti specialisti si nici concedii medicale. Aceasta situatie a fost determinata de expirarea contractului dintre medicii de familie si Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate. Medicii refuza sa semneze actul aditional pentru prelungirea contractului. Acestia protesteaza astfel impotriva scaderii veniturilor la jumatate fata de anul trecut.

Pe 31 martie, actele aditionale la contractul de anul trecut dintre medicii de familie si Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate au expirat. Incepând cu prima zi din aprilie, ar fi trebuit sa fie incheiat alt act aditional sau contractul pe anul 2010. Nu s-a intâmplat nici una, nici cealalta. Medicii de familie refuza sa semneze orice act, indignati de faptul ca li se pregateste o scadere drastica a veniturilor. “Contractul-cadru de acordare a asistentei medicale in anul 2010 a fost publicat fara modificarile convenite intre Ministerul Sanatatii, Casa Nationala de Asigurari de Sanatate si reprezentantii nostri, ne-a declarat dr. Marilena Caliman, vicepresedinte al Asociatiei medicilor de familie Bacau. In plus, am aflat ca peste noapte au fost trimise spre publicare in Monitorul Oficial si normele de aplicare a contractului-cadru. Acestea nu au fost supuse dezbaterii publice, asa cum este legal, si contin prevederi care determina o scadere a veniturilor in cabinetele de medicina de familie cu 40-50%.”

Trasi pe sfoara

Medicii considera ca au fost pacaliti. Acestia sustin ca li s-a cerut sa accepte introducerea coplatii in sistemul asigurarilor sociale de sanatate si li s-a promis ca veniturile lor nu vor scadea. “S-a schimbat modul de plata, a adaugat dr. Caliman. Suntem finantati 70% pentru lista de pacienti si 30% pe servicii. Tot timpul s-a spus ca medicii primesc bani fara a munci. Am acceptat sa fim platiti la consultatie. Pe ascuns, s-a modificat si formula de calcul la plata per capita. De aceea s-a ajuns la o asemenea scadere a veniturilor.” Reprezentantii medicilor mai spun ca nu vor putea sustine functionarea cabinetelor. Potrivit calculelor lor, un cabinet cu 1700 de asigurati pe lista va avea un venit lunar intre 4.000 si 5.000 de lei. Din aceasta suma trebuie suportate salariile angajatilor din cabinet, viramentele catre bugetul de stat si cel al asigurarilor sociale, precum si toate cheltuielile de intretinere si functionare. Medicii spun ca, in acest caz, nu le ramâne decât sa puna lacatul pe usa. “Vom pleca toti in tari care ne vor.”

Medicii s-au ocupat doar de urgente

In prima zi a lunii aprilie, medicii au acordat doar consultatii de urgenta. Asiguratii nu au primit retete compensate si nici certificate de concediu medical. Aceasta, deoarece in lipsa unui contract cu Casa de Asigurari, medicii nu mai pot elibera astfel de documente. La Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate Bacau au fost deja pregatite actele aditionale la contractul de anul trecut. Iulian Oboroceanu, purtator de cuvânt al institutiei, ne-a declarat ca unii furnizori de servicii au acceptat sa semneze actele aditionale (de exemplu farmacistii). “In aprilie sunt valabile prevederile contractului-cadru de anul trecut. Daca dupa semnarea contractului pe 2010 vor aparea diferente de finantare, se va face regularizarea. Medicii care nu accepta prelungirea contractului o fac pe propria raspundere.”
Doina Mincu

Face si desface in taximetria bacauana, dar in plus este si consilier local din partea PNL, partidul primarului Stavarache. Partidul puterii. Are o firma in faliment despre care bacauanii stiu ca are in proprietate sute de taxiuri. Este creatorul autorizatiilor cu steluta date catre taximetristi, fenomen unic in peisajul transportului de persoane. Se apara spunând ca „taxiuri cu stelute sunt si la Bucuresti“. Este seful Camerei Taximetristilor din judetul Bacau, dar proprietar de Touareg full option. Numele sau: Nechita. Nicolae Nechita.

Toata lumea stie ca Bacaul musteste de taxiuri. Unele pirat, altele cu patroni care au o suficienta intrare la mai marii politici ai orasului. Este si cazul Taxitrans Bacau, firma care, pâna de curând, a apartinut consilierului local Nicolae Nechita. Nechita e din partidul primarului Stavarache, PNL, iar la alegerile locale din 2008, când "candidatul Stavarache" avea nevoie de voturi, taximetristii lui Nicolae au tras din greu in campanie.
Intre timp, Taxitrans a dat faliment, insa bacauanii suna tot la "TTB" când vor sa cheme un taxi. Patronul nu a ramas insa fara obiectul muncii, chiar daca firma de suflet s-a "curatat". Nechita a transferat toate masinile pe o noua firma, Transtaxi Nic SRL, unde detine un pachet egal de parti sociale cu sotia sa, Natalia. Firma e veche. A fost infiintata in 2006, iar ultima inregistrare operata la Registrul Comertului dateaza din 23 decembrie 2008. Deloc intâmplator.

El a centrat, el a dat cu capu’

La inceputul lui 2008, prin hotarârea nr. 27 din 28 februarie, Consiliul Local a aprobat un Regulament privitor la organizarea si desfasurarea transportului de persoane in regim de taxi pe raza municipiului Bacau. Regulamentul contine mai multe formulare tip ce trebuie completate de solicitanti in vederea obtinerii autorizatiei de transport. Intre acestea si un contract standard privind atribuirea in gestiune delegata a serviciului de transport persoane in regim taxi. Contractul este edificat in baza prevederilor legale stipulate de Legea 92/2007 a serviciilor de transport public local. Documentul prevede, la capitolul V, articolul 6, litera 1, alineat b obligatia concesionarului "sa asigure minimum 8 ore pe zi de functionare a fiecarui autovehicul taxi pentru care i s-a eliberat autorizatie taxi". De asemenea, alineatul h al aceluiasi articol prevede respectarea timpului de lucru al taximetristului care nu poate depasi 48 de ore saptamânal sau 12 ore pe zi.
In mod ciudat, Regulamentul aprobat in februarie 2008 este completat prin HCL nr.445 din 22 decembrie 2008. HCL 445 prevede la Articolul 1, alineat 3 ca pentru societatile sau persoanele fizice autorizate in cazul carora "rezulta ca desfasoara activitate cu program partial, se poate emite o autorizatie sau maxim doua pentru fiecare loc ocupat cu activitate cu program partial". Proiectul de hotarâre a fost initiat chiar de catre Nicolae Nechita si a fost aprobat in sedinta CL din 22 decembrie 2008, când presedinte de sedinta a fost tot… Nicolae Nechita. Dispensa trecuta prin CL contravine Legii 92 si da dreptul dublarii fiecarei autorizatii de transport taxi prin injumatatirea programului care devine astfel "partial", asa cum prevede HCL 445. De atunci, autorizatiile care se elibereaza de Primarie poarta stelute.

Acuzat de tertipuri

Taximetristii independenti il acuza pe Nechita. Acestia spun ca liberalul are spatele asigurat in Primarie si ca acest lucru ii permite sa "mânareasca lucrurile asa cum vrea".
"Acele masini nu stau in trafic 4 ore. Ele stau full time. Peste 8 ore lejer. Practic e o mânareala. Oamenii sunt angajati pe 4 ore, se platesc mai putine dari, dar timpul de lucru efectiv e dublu sau triplu pentru ca taximetristii trebuie sa realizeze norma. Nu poti face norma in patru ore. Injumatatind programul s-a dublat numarul de masini in trafic. Nu inteleg cum vine treaba cu aceste autorizatii cu stelute. Parca am fi la hoteluri, nu la taximetrie", a declarat un taximetrist independent. In plus, transformarea programului de 8 ore in program partial a antrenat inclusiv diminuarea taxelor platite catre municipalitate, astfel incât incasarile de la bugetul local au suferit scaderi semnificative.

Cum a falimentat TTB?

Tot de la criza i s-a tras. Cel putin asta sustine patronul. Firma a intrat in faliment, iar toate activele Taxitrans SRL au fost trecute, pe parcursul lui 2009 pâna in luna august, pe societatea Transtaxi Nic SRL. Chiar daca "resturile" din falimentara TTB au fost preluate in 2009 de Transtaxi Nic, societatea din urma are depus la Registrul Comertului bilant inclusiv pe 2008.
Transtaxi Nic a avut, in 2008, 40 de salariati si o cifra de afaceri de peste 1 milion de lei (aproximativ 250.000 de euro). Profitul brut declarat a fost de doar 5451 de lei (putin peste 1000 de euro). Ultima inregistrare la Registrul Comertului pe Transtaxi Nic dateaza din 23 decembrie 2008. La doar o zi de la aprobarea de catre CL a buclucasei Hotarâri 445.

Criza bat-o focu’

Nicolae Nechita se apara. El afirma ca pe 22 decembrie 2008, când HCL 445 a fost aprobata de alesii locali, taximetria mergea brici, iar "baietii faceau norma in câteva ore". Din acest motiv, a opinat Nechita, a fost nevoie de o hotarâre de CL prin care programul de lucru sa devina partial, adica sub cele 8 ore prevazute prin Contractul de atribuire in gestiune delegata. Intre timp, criza s-a instalat in municipiu, dar HCL 445 a ramas in vigoare, cu programul ei partial cu tot. Nechita se contrazice. "In 2008 taximetria mergea, in sensul ca nu exista criza economica. Baietii faceau planul in câteva ore. Acum nici in 24 de ore nu reusesc sa faca banii. Când a iesit hotarârea (n.r. – HCL 445) am redus timpul ca sa intre si cei independenti, sa aiba o pâine de mâncat", a explicat el, dupa care a dezvaluit ca prin HCL 445 "ne-am acomodat la situatia de criza pentru ca acuma merge foarte prost". Intrebare: a fost sau n-a fost criza in 2008? Numai Nechita stie. Patronul spune ca a renuntat de bunavoie la 50 de autorizatii. Mai are doar 150. Cele mai multe din municipiu. "Nu am autorizatii cu stelute si angajati care sa mearga cu astfel de autorizatii. Nu e nimic rau in asta. Sunt si la Bucuresti", a spus el.

Programul de reabilitare termica a blocurilor se desfasoara haotic in Bacau. Lucrarile sunt lente si, in multe cazuri, de proasta calitate. Mai nou, proiectele ii invrajbesc si ii intriga pe locatari. Aceasta, deoarece unele blocuri vor avea acoperis la final, altele nu. Proprietarii apartamentelor nu mai inteleg deciziile Primariei Bacau si cred ca se face economie tocmai unde nu ar trebui.

Blocul 14 de pe strada Aviatori a intrat in reabilitare termica. Schelele sunt instalate, iar placarea peretilor cu polistiren este in derulare. Se lucreaza si in interior, la izolarea peretilor de pe casa scarii. Numai pe acoperis nu se vede miscare. “Contrar celor la care ne asteptam, nu se pune acoperis la acest bloc, ne-a declarat Ioan Târca, presedintele Asociatiei de proprietari 51. Am primit adresa de la primarie prin care suntem informati ca numai acolo unde exista sarpanta, aceasta va demontata si se va construi una nou.” Locatarii din blocurile pentru care nu s-a prevazut construirea acoperisului sunt scandalizati. In blocul 14, apartamentele de la ultimul etaj sunt distruse de ploaie. “Sunt infiltratii peste tot, ne-a declarat Mariana Ghiciusca, locatar. Speram ca vom avea acoperis nou, sa scapam de necaz.”

Bataie de joc si pe Republicii

Pentru situatia din Aviatori, proiectantul ne-a declarat ca a lucrat dupa indicatiile Primariei Bacau, pe baza unei liste intocmite de aceasta institutie, cu blocurile care au si cele care nu au sarpanta. Pe strada Aviatori, blocul 14 nu este singurul care ramâne fara acoperis. Blocul 19 A, care a avut sarpanta dar a fost demontata de locatari fiindca o lua vântul, este in aceeasi situatie. In schimb, blocul 21, care are un fel de acoperis improvizat, va avea sarpanta noua dupa reabilitare. Mai aberant este ce s-a intâmplat pe strada Republicii. Blocul 60 nu a avut sarpanta, dar prin programul de reabilitare i s-a construit. Imobilul “geaman”, cu numarul 62, are sarpanta la doua scari. “Am construit-o pe banii nostri, iar acum primaria ne-a amenintat ca o darâma, dar fara a face alta prin programul de reabilitare, ne-a declarat o locatara. Nu permitem asa ceva.”

Au aruncat banii pe fereastra

Primaria Bacau a luat decizii paguboase in acest program de reabilitare a blocurilor. De exemplu, blocul de pe strada Slanicului 1 avea o sarpanta solida, construita de locatari. Aceasta nu le facuse niciodata probleme. Oamenii s-au impotrivit când firma de constructii care a câstigat lucrarile de reabilitare in zona a inceput demontarea acoperisului. Fara folos: proiectul trebuia respectat. Firma a lasat blocul luni de zile fara acoperis. Apartamentele au fost distruse de ploi. In acest caz, primaria a aruncat banii pe fereastra. La fel se poate spune si in ceea ce priveste calitatea lucrarilor. Aceeasi firma a lucrat in Aviatori, la blocul 14. Din partea de sus a peretilor se desprinde deja tencuiala, iar brâul de la baza este umflat. Prin stratul de finisaj, spart, se vede plasa care acopera polistirenul. Presedintele Asociatiei 51 a cerut firmei care a incasat bani frumosi pe lucrare sa remedieze fatada, insa a primit doar promisiuni si amânari.
“Când a inceput programul de reabilitare termica, ni s-a spus ca vor avea prioritate blocurile unde tâmplaria a fost inlocuita cu termopane. I-am convins pe locatari sa investeasca, pentru ca primaria sa faca economie, sa nu le mai puna cu bani de la buget. Oamenii au ascultat. Acum, de ce nu foloseste primaria banii economisiti astfel, pentru a pune acoperis?”
Ioan Târca, presedinte Asociatia de proprietari 51

Prietenii primarului nu se dezmint

Pentru unii alesi locali, legile rutiere precum si cele ale bunului-simt ramân o mare necunoscuta. Este si cazul lui George Bogatu, consilier local din partea PSD. Acesta si-a parcat autoturismul de lux, proprietate personala, chiar pe trotuarul din fata Primariei, incomodându-i vizibil pe trecatori.

Ajuns in intârziere la sedinta extraordinara a Consiliului Local (CL), George Bogatu (PSD) si-a parcat autoturismul de lux marca Audi A6 pe trotuarul din fata Primariei. Acesta nu a fost nici macar atentionat de catre lucratorii Politiei Primariei care asigurau paza cladirii. Bogatu a fost luat la bani marunti de colegii din CL. Acestia i-au reprosat consilierului pesedist ca nu respecta legea si ca ar fi avut loc de parcare daca ar fi cautat unul. "Nu este normal. Nu se parcheaza asa. Si eu m-am invârtit câteva minute bune in jurul Primariei. Pâna la urma am gasit un loc de parcare. Trebuie sa mai respectam si legea", a declarat Mihai Slic, ales local din partea PD-L.

"Este prietenul primarului"

Ioan Chiriac (PD-L) a dezvaluit ca Bogatu este un prieten apropiat al primarului Stavarache, astfel incât ii este permis aproape orice. "Nu mi se pare corect sa parcheze asa, insa domnul Bogatu este prietenul primarului. Daca e prieten poate sa parcheze unde vrea", a afirmat Chiriac. Mircea Fechet (PNL) s-a abtinut de la a face comentarii.

"Imi cer scuze"

De cealalta parte, impricinatul Bogatu a declarat ca nu a gasit un loc de parcare in vecinatatea Primariei. Pesedistul a motivat ca a fost presedinte de sedinta la ultima intrunire a Consiliului Local, astfel incât a fost obligat sa vina in graba la Primarie. "Am fost presedinte la aceasta sedinta si nu am avut unde sa parchez. M-au sunat sa vin mai repede. Am ajuns in graba, dar nu am gasit loc de parcare. Imi cer scuze tuturor celor pe care i-am deranjat", a declarat Bogatu. Consilierul PSD a mai spus ca in lipsa unor parcari pe masura numarului de masini din municipiu, va incerca sa initieze un proiect de hotarâre privitor la edificarea unei parcari supraterane in locul actualei statii de salvare. Aceasta ar urma sa fie mutata intr-o locatie invecinata cu Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta.

Locuitorii municipiului intâmpina Pastele sub auspicii dintre cele mai sumbre. Primul trimestru al lui 2010 a fost de cosmar: taxele si impozitele locale au crescut cu 20 la suta, pretul apei cu 18,5 la suta, asta in timp ce Bacaul e pe primul loc in tara la suspendari de activitate si falimente ale firmelor. In plus, bacauanii au avut cele mai mari reduceri salariale din tara in 2009 comparativ cu 2008. De parca nu era suficient, peste 700 de locuitori ai municipiului au fost muscati de câinii maidanezi in ultima perioada.

Taxe locale mai mari, apa mai scumpa

Taxele si impozitele locale au fost majorate inca de la inceputul anului cu 20 la suta, asta dupa ce in ultimii doi ani, edilii au evitat – din ratiuni electorale – sa creasca nivelul acestora. Astfel, taxa de salubritate costa 5 lei, cu 1 leu mai mult ca anul trecut, in timp ce autorizatia de functionare a firmelor s-a scumpit de la 81 la 100 de lei. Bomboana pe coliva sarbatorilor pascale o constituie insa scumpirea pretului apei cu 18,5 la suta. Artizanul majorarii este insusi Romeo Stavarache care, pe 26 noiembrie 2004 a semnat – in calitate de primar al Bacaului – Contractul de Imprumut nr. 8023 cu BERD. Documentul prevede o majorare anuala a pretului apei, lucru care nu s-a intâmplat in ultimii trei ani. Motivatia este una electorala, in conditiile in care in 2008 Stavarache a candidat la al doilea mandat de primar, iar in 2009 edilul bacauan a condus campania electorala prezidentiala a PNL. Scumpirile au venit buluc peste bacauani care, in primele trei luni ale lui 2010, au fost spectatorii unui val de majorari neasteptate.

Trimestru sub semnul falimentului

In primele doua luni ale anului suspendarile de firme consemnate la Registrul Comertului au crescut de 12 ori fata de anul trecut. Daca in primele doua luni ale lui 2009 doar 26 de firme isi intrerupeau activitatea, in aceeasi perioada a anului 2010 numarul acestora a ajuns la 330. Cifrele inregistrate la capitolul dizolvari sunt la fel de ingrijoratoare. Ele marcheaza o tendinta negativa in economia locala, dizolvarile voluntare dublndu-se in intervalul in ianuarie-februarie 2010 fata de aceeasi perioada a lui 2009. Efectele crizei se regasesc si in numarul radierilor de firme. Acesta inregistreaza o crestere de 73 la suta in primele doua luni ale anului (de la 123, 2009, la 213, in 2010). Starea precara a economiei bacauane nu are rival in regiune.
La capitolul radieri (n.r. – desfiintari de firme) stam cel mai prost din toata Moldova. In Iasi, spre exemplu, se remarca o tendinta pozitiva, numarul radierilor pe luna ianuarie 2010 fiind mai mic cu 7 la suta, decât procentul inregistrat in prima luna din 2009. In Vrancea tendinta este si mai sustinuta, in conditiile in care numarul firmelor desfiintate in 2010 este cu 15 la suta mai mic fata de ianuarie 2009.

Inglodati in datorii pâna in 2025

Bugetul pe 2010 al municipiului este construit in jurul unui imprumut bancar de aproximativ 15 milioane de euro, pe care Primaria l-a contractat de la BCR, in toamna anului trecut. Pentru dobânzi si comisioane bacauanii vor plati alte 57 de milioane de lei, daca Primaria nu va reusi sa ramburseze creditul mai devreme de 20 de ani. Potrivit programului de investitii din acest an, aproape jumatate (!) din imprumutul bancar va fi dirijat catre santierul Spitalului Municipal, un obiectiv care, de aproape trei ani de zile, consuma bugetul local si pentru care actualul edil sef nu a stiut sa gaseasca alte surse de finantare decât buzunarul contribuabilului bacauan. Pentru acest an santierul va beneficia de aproximativ 250 de miliarde lei vechi, o suma imensa in raport cu problemele economice cu care se confrunta municipiul.

Bacaul, muscat de maidanezi

Câinii vagabonzi au redevenit o problema pentru locuitorii municipiului. Numai in 2009 peste 700 de bacauani au fost muscati de maidanezi. Municipalitatea nu a gasit inca o solutie pentru a rezolva problema câinilor comunitari. Potrivit specialistilor veterinari, in Bacau hoinaresc intre 2000 si 3000 de patrupede fara stapân. Odata cu venirea anotimpului cald numarul acestora ar putea creste pe fondul inmultirii necontrolate.

Angajatii Primariei, salarii de 7 milioane de euro

Potrivit organigramei municipalitatii, edilul sef doreste sa mai angajeze inca 54 de persoane in primarie, situatie care ar ridica numarul total la aproape 1500 (1496) de angajati. Interesant este faptul ca primarul intentioneaza sa angajeze 47 din cele 54 de persoane in propriul aparat de specialitate si nu in directiile unde munca este obligatorie. Din totalul angajatilor Primariei Bacau, 1038 lucreaza efectiv la serviciile publice de specialitate (salubrizare, spatii verzi, Politia Primariei etc), iar restul reprezinta aparatul de specialitate al primarului, sector in care angajatii sunt mai bine platiti. Cuantumul salariilor reprezinta un motiv de nemultumire pentru angajatii obisnuiti din Primaria Bacau. In timp ce sefii realizeaza venituri cuprinse intre 4 si 8 mii de lei (care cresc in functie de numarul indemnizatiilor, sporurilor si a altor premii), muncitorii sau functionarii de rând abia daca mai realizeaza venituri cuprinse intre 600 si 1300 de lei. Numarul mare al angajatilor Primariei Bacau, dar si salariile exagerate ale edilului si ale sefilor din subordinea sa reprezinta o adevarata lovitura la bugetul local. In 2010, bugetul a fost estimat la 132 de milioane de lei, din care 27 de milioane de lei (aproape 7 milioane de euro) vor fi cheltuite cu salariile subordonatilor primarului. In 2008, când numarul angajatilor din Primaria Bacau era mai redus (aproximativ 1100 de persoane), cheltuielile cu salariile s-au cifrat la peste 26 de milioane de lei. Dupa obiceiul ultimilor ani, aceasta suma va fi rectificata.

Gropi de 200 de miliarde

Sefii administratiei locale au afirmat ca numai in 2009 au alocat 200 de miliarde lei in refacerea strazilor din municipiul Bacau. Cu toate acestea, in primavara lui 2010, sunt umplute cu pietris gropile gropile uriase care au aparut peste tot. Primaria Bacau, pentru a sterge urmele „investitiilor” din infrastructura, nu face publice contractele de lucrari la momentul incheierii. Pe site-ul public SEAP (Sistemul Electronic al Achizitiilor Publice), contractele municipalitatii cu firmele care au realizat lucrari la strazi sunt postate cu o intârziere de mai bine de 2 ani de la atribuire. In acest fel, contractele sunt facute publice abia dupa incheierea perioadei de garantie, pentru ca firmele prietene administratiei Stavarache sa nu fie trase la raspundere pentru calitatea proasta alucrarilor. In acelasi timp, reprezentantii municipalitatii refuza sa puna la dispozitia mass-media caietele de sarcini si contractele de lucrari, in conditiile prevazute de lege. Din 2005 pâna in prezent, de la bugetul local, din sumele colectate din taxele si impozitele locale s-au cheltuit peste 100 de milioane de lei pentru strazile rupte din municipiu. Intre cei interesati functioneaza legea tacerii.

5.500 tone de praf pe strazi

“Ati vazut cum am actionat in iarna aceasta: am aruncat 5.500 tone de antiderapant in oras“, declara intr-o sedinta de consiliu local primarul Stavarache. Aceasta solutie pompieristica a produs numai rau. In primul rând, nu a inlaturat de pe strazi si trotuare mormanele de zapada si stratul gros de gheata, bacauanii cu sau fara masina indurând patru luni de circulatie anevoioasa. Dupa ce natura s-a indurat de locuitorii municipiului si a topit nametii, a iesit la iveala celalalt inconvenient major provocat de lipsa de viziune a edililor. Peste Bacau s-a asternut un strat gros de praf, care la fiecare adiere de vânt ataca ochii si plamânii oamenilor. Actiunea serviciului de salubritate a fost aproape inexistenta.

Saraci, tot mai saraci

Statisticile oficiale arata ca angajatii din Bacau au suferit cel mai mult in 2009 la capitolul reduceri salariale nete fata de 2008. Cu un minus de 181 de lei in medie, bacauanii care inca mai au un loc de munca se situeaza pe primul loc intr-un clasament national. Iar ca imaginea dezastrului sa fie completa, comparatia cu urmatorul judet ca pierderi (Botosani) ne arata ca noi am pierdut aproape dublu la acest capitol. Printre cel 15 judete care inregistreaza cresteri, Harghita (plus 92 de lei) si Arges (plus 88 lei) sunt in vârf.

Reconstituirea istoriei, baza pentru retrocedarea marilor proprietati

Peste 34 de mii de hectare de padure, aflate pe raza localitatilor Comanesti, Darmanesti, Agas, Asau, Dofteana, Palanca si Brusturoasa sunt revendicate de Paltin Sturza, mostenitor al Mariei Ghica (Mavrocordat). Sunt revendicate mosiile Dofteana, Beleghet, Camanesti si Palanca. Cererea de reconstituire a dreptului de proprietate, pe legea 247/2005, a fost depusa de tatal sau, Elias Sturdza, dar a fost respinsa de Judecatoria Onesti si Tribunalul Bacau, pentru motivul ca Elias Sturdza ar fi ruda de gradul cinci cu proprietarul de drept. Paltin Sturza (fiu si mandatar al lui Elias Sturdza, decedat intre timp) a facut o reviziure asupra dosarului inchis de instantele bacauane, pe baza unore acte descoperite in arhive, care ar putea schimba interpretarea asupra gradului de rudenie. Procesul a fost stramutat la Judecatoria Sfântul Gheorghe, iar instantele vor avea de luat in calcul noile acte, care ar putea rasturna situatia, astfel incât Paltin Sturdza sa aiba gradul de rudenie necesar pentru obtinerea padurilor. Daca actele sunt in masura sa confirme faptul ca Maria Ghika (Mavrocordat) a avut dreptul la padurile din judetul Bacau si nu doar fratele Nicolae Ghika, atunci harta judetului Bacau va arata cu totul altfel.

Valeriu Stoica si Ioan Adam se vor confrunta la Judecatoria de la Sfântu Gheorghe

Miza procesului de revizuire, referitor la cererea de reconstituire a dreptului de proprietate pentru o suprafata de 34 de mii de hectare, este una majora. Practic, Paltin Sturdza ar putea primi toate terenurile localitatilor mentionate, a caror valoare este estimata la o suma de ordinul sutelor de milioane de euro. Directia Silvica Bacau, care a devenit ulterior parte in proces, si-a angajat casa de avocatura a lui Valeriu Stoica (Stoica & Asociatii), profesor universitar si fost ministru al Justitiei. Comisia Judeteana de Fond Funciar Bacau va fi reprezentata de juristul Daniel Asaftei, specializat pe probleme de fond funciar in cadrul Institutiei Prefectului Bacau. Pe partea cealalta, Paltin Sturdza l-a angajat pe reputatul avocat, profesor universitar, Ioan Adam, fost deputat PSD, cunoscut pentru influenta pe care o are in instante. In data de 17 aprilie 2010, la Judecatoria Sfântul Gheorghe va avea loc termenul procesului de revizuire, la care sunt parte Paltin Sturdza, in calitate de revizuient si intimatele Comisia Judeteana de Fond Funciar Bacau, Directia Silvica Bacau dar si comisiile locale de fond funciar din cele sapte localitati, unde se afla padurea solicitata de urmasii familiei Ghika.

Acte noi, exceptii noi

La procesul din data de 17 aprilie, Paltin Sturdza, prin avocatul Ioan Adam va prezenta noi acte, decizii ale instantelor sau intelegeri care au avut loc in perioada interbelica intre fiii lui Nicolae Ghika si sora acestuia, Maria. Avocatul lui Paltin Sturdza afirma ca Maria Ghila (Mavrocordat) a fost nedreptatita la dota si impartirea bunurilor imobiliare. In acest caz, ei i s-ar cuveni o treime din paduri. „Am formulat o actiune de revizuire, cale extraordinara de atac, intrucât am descoperit acte noi, de care nu s-a stiut la celelalte procese. Este vorba de o hotarâre judecatoreasca din 1943, de codiciliul lasat de Dimitrie Ghika dar si de o recipisa. Propriu-zis, batrânul recunoaste ca a nedreptatit-o pe fiica Maria. Elie Sturdza a venit in proces dupa bunica lui, care avea drept la o treime din avere”, a declarat pentru ziarul Desteptarea, avocatul Ioan Adam. Institutia Prefectului Bacau, prin juristul Daniel Asaftei a formulat o serie de exceptii pentru respingerea actiunii de revizuire. O prima exceptie, care ar putea anula intreaga actiune, este aceea de tardivitate. “Termenul de exercitare a cererii de revizuire este de o luna si incepe sa curga din ziua in care s-au descoperit inscrisurile noi ce se invoca. Paltin Sturdza a ridicat in data de 25 ianuarie 2009 de la Directia judeteana Bacau a Arhivelor Nationale codiciliul din 1921 si deciziunea civila din 1943 iar actiunea a fost facuta tardiv, abia in 23 aprilie 2009. Pe de alta parte, este discutabila admisibilitatea cererii de revizuire, in conditiile in care actele noi prezentate nu sunt decizii definitive si irevocabile a instantelor sau sunt doar acte unilaterale”, ne-a declarat Daniel Asaftei, juristul Prefecturii Bacau.“Noi am facut acesta revizuire dupa ce am descoperit noi acte. Codiciliul din 1921 dar si deciziunea civila din 1943 dovedesc dreptul de proprietate a Mariei Ghika”, ne-a declarat Paltin Sturdza.Paltin Sturdza este descendent din familii princiare si boieresti precum Ghika, Sturdza si Mavrocordat. Tatal lui, Elie Vlad Sturdza (care a decedat anul trecut) este fiul lui Zoe Mavrocordat, casatorita cu Mihail Sturdza (Ministru de Externe a României in 1940) in 1914. Zoe Mavrocordat, bunica lui Paltin Sturdza este fiica Mariei Ghika, asupra careia se disputa dreptul de proprietate a padurilor din judetul Bacau.Atât subprefectul Tudorita Lungu, presedintele Comisiei Judetene de Fond Funciar, cât si Gheorghe Manaila, directorul Directiei Silvice Bacau, ne-au declarat ca doar instantele se pot pronunta asupra acestui caz si au refuzat sa se angajeze in declaratii.

Neintelegerile legate de avere s-au tinut lant la Ghika

Argumentele invocate de Paltin Sturdza se refera la faptul ca partajul ascendent din 1902 a ramas fara efect in urma testamentului din 1906 si a codiciliului din 1921. In fapt, fostul prefect si deputat Dimitrie Ghika, dupa sinuciderea fiului, in 1921, urmare a dezastrului de la Banca Natiunii, decide sa faca o noua impartire a averii, prin redistribuirea catre fiica Maria, iar restul spre cei cinci nepoti. Intentia lui Dimitrie Ghika s-a materializat intr-un codiciliu. Totusi, in ciuda codiciliului, in 1923 are loc tranzactia 6840, care insa se face fara acordul Tribunalului, de pe urma caruia Maria Ghika ar fi primit 6 milioane de lei. In 1943, Curtea de Apel din Iasi anuleaza tranzactia 6840, prin urmare, pune in drepturi codiciliul si testamentul din 1906. „Prin testamentul olograf, datat 2 noiembrie 1906, Dimitrie Ghika confirma actul de partaj de ascendent, specificând expres ca o jumatate a mosiilor Comanesti si Palanca, donate fiului (in 1902) sau prin acel act ii este data peste partea legitima de succesiune, adaugând ca, vointa sa cea de pse urma, este ca, la caz eventual de a se ataca partajul facut de dânsul, fiul sau sa nu aiba a raporta mosiile Comanesti si Palanca, urmând in asemenea caz a se plati in bani o diferenta eventuala ce s-ar constata. Prin codiciliul din 28 noiembrie 1921, Dimitrie Ghika mentine aceleasi dispozitiuni fata de mosenitorii fiului sau care predecedase”, potrivit expunerii Curtii de Apel Iasi – 1943. Pe de alta parte, juristii statului afirma ca acesta a devenit caduc prin moartea lui Nicolae Ghika, in 1921. “Codiciliul din 1921 reprezinta doar o recunoastere a incalcarii rezervei succesorale si nu o imparteala a mostenirii astfel ca natura succesiunii nu poate fi decât legala”, afirma juristul Daniel Asaftei.

Dimitrie N. Ghika – Comanesteanul, o fila importanta a istoriei si culturii românesti

Dimitrie N. Ghika – Comanesti s-a nascut in 1839 si este urmas al unei case princiare care a condus destinele Moldovei si a Tarii Românestitimp de mai bine de 75 de ani. Macedo români la origine, reprezentantii familiei Ghika, prin merite personale dar si disciplina, au ajuns sa ocupe pozitii cheie in Imperiul Otoman, Moldova si Tara Româneasca. Dimitrie Ghika Comanesteanul, doctor in drept al Universitatii din Berlin, a ocupat atât functia de prefect al judetului Bacau, cât si pe cea de deputat in Parlamentul României. A fost casatorit cu Zoe Lahovary. In plan stiintific, a avut o contributie importanta prin expeditia efectuata in Somalia, in anul 1895, impreuna cu fiul Nicolae Ghika. Dimitrie Ghika moare in 1923. Dimitrie N. Ghika Comanesti a avut impreuna cu sotia Zoe Lahovary doi copii, pe Nicolae si Maria. Nicolae s-a casatorit in 1903 cu Yvonne Baleanu iar Maria cu generalul Leon Mavrocordat. In anul 1902 are loc partajul ascendent prin care Dimitrie N. Ghika isi imparte toate bunurile mobile si imobile detinute, pe care le trece in proprietatea celor doi copii. Nicolae primeste padurile Comanesti si Palanca iar Maria câteva milioane de lei (aur). Partajul ascendent si efectele acestuia, daca s-au produs, va juca un rol important in analiza instantei de la Sfântul Gheorghe. Pe de alta parte, avocatul care il reprezinta pe Paltin Sturdza afirma ca partajul ascendent nu a produs efecte, fapt consemnat in codiciliul lui Dimitrie Ghika din 1906.

Gradul de rudenie „face muzica“ pentru mii de hectare de padure

Instanta de fond, Judecatoria Onesti, a decis prin sentinta civila 3041/2007 ca Elias Sturdza (tatal lui Paltin) este ruda de gradul cinci cu proprietarul celor 34 de mii de hectare de padure. Instanta a considerat ca padurile au ajuns in posesia si proprietatea fiului lui Dimitrie, Nicolae Ghika si apoi a copiilor acestuia Nicolae, Eugen, Dumitru (Dede), Yvette si Alexis. Descendentii acestora, mai precis ai lui Dumitru (Dede) Ghika, care s-a casatorit pe 24 octombrie 1925 la Posada cu Valentina Bibescu, fiica Marthei Bibescu nu au depus cerere in termen pe legea 247/2005. (Fiul lui Dede, John Nicolas, nascut in Paris in 1928, a ajuns general in armata Marii Britanii si director al Union Jack Club din Anglia. In copilarie, de educatia lui s-a ocupat bunica Martha Bibescu.) Atât fiul Jean Nicolas Ghica, cât si nepotii Cristofer Ghica (nascut in 1969) si Jeanne Valentine (1970), locuiesc in Anglia. Fata de copii lui Nicolae D Ghika, Paltin Sturdza este ruda de gradul sase. Daca se va constata ca Maria Ghika a primit drept asupra padurilor, atunci, Paltin Sturdza va deveni ruda de gradul trei. Abia atunci procesul de reconstituire a dreptului de proprietate se va judeca pe fond, pentru stabilirea padurilor care fac obiectul retrocedarilor.

Comanestenii ar putea pierde Palatul Ghika si parcul

Si Palatul Ghika din Comanesti este in litigiu. Paltin Sturdza a reusit intoarcerea procesului spre rejudecare, dupa ce acesta a ajuns la Inalta Curte de Casatie si Justitie. Primarul Comanestiului, Viorel Miron, este ingrijorat de posibilitatea retrocedarii palatului dar si a unor mari suprafete de teren. In fapt, Palatul Ghika este singura cladire impozanta din oras, o adevarata carte de vizita a Comanestiului. „Daca se pierde Palatul Ghika, atunci comanestenii vor pierde singurul parc din oras si cea mai impozanta cladire”, ne-a declarat Viorel Miron. Palatul Ghika din Comanesti este fosta resdinta de vara a familiei Ghika. A fost ridicata in 1890 de arhitectul Albert Galleron In 1946, palatul a fost confiscat si a fost lasat in degradare pâna la restaurarea din 1979. De atunci, aici functioneaza Muzeul de Etnografie si Arta „Dimitrie Ghika-Comanesti”.

Prima zi a dezbaterilor la proiectul Legii Educatiei Nationale a fost una tensionata. Rând pe rând, directorii din prescolar, gimnaziu si liceu din intreg judetul au facut amendamente si propuneri cu privire la unele puncte considerate nevralgice. Daca recunosc ca per ansamblu proiectul are si puncte bune, la capitolul administrativ directorii au numai reprosuri.

Daca noua lege trece in forma propusa de Ministerul Educatiei, Consiliul de Administratie al unitatii de invatamânt va fi compus din 1/3 cadre didactice, 1/3 parinti si 1/3 reprezentanti ai consiliului local (art. 82, al. 2), iar directorul este ales doar dintre reprezentantii parintilor si ai consiliului local. Directorii au asadar functii de coordonare si pot fi demisi cu doar doua treimi din votul consiliului. “Nu este o propunere viabila. Consilierii pot demite directorii foarte usor”, observa prof. Gabriel Andrei, directorul Colegiului “Gheorghe Vranceanu”. “Factorul politic devine decisiv, ceea ce nu este normal. Aceste schimbari ar putea fi implementate intr-o societate ideala, in care parintii si consilierii chiar s-ar implica,”, sustine si prof. Daniela Birzu, directorul Liceului de Arta.

Invatamânt obligatoriu de zece ani: opinii pro si contra

Probleme sunt si in ceea ce priveste trecerea grupei pregatitoare si a claselor a IX-a la gimnaziu. Astfel, invatamântul obligatoriu va avea zece ani si va fi inclus in finantarea de baza. Daca directorii de scoli generale sunt de acord, mai ales ca la mijloc este finantarea per elev (destul de consistenta), inspectorul general adjunct, prof. Nicu Harasemciuc, a atras atentia asupra unei chestiuni esentiale: “Avem capacitatea fizica de a gazdui acesti copii? Nu vrem sa revenim la invatarea in mai multe schimburi, asta e clar. Psihologii ne avertizeaza ca orele dupa-amiaza reprezinta perioada cea mai nefasta pentru acumularea de informatie”.

Finantarea pentru licee nu este mentionata

Un alt capitol sensibil, finantarea, a fost luat in discutie. Daca invatamântul obligatoriu este inclus in finantarea de baza (art. 90, al.4), liceele sunt mentionate doar la finantarea complementara, ce ar putea veni de la Consiliile Judetene (CJ). Finantarea complementara ar urma sa se faca doar in baza unui contract de performanta incheiat intre directorul unitatii de invatamânt si presedintele CJ, in cazul liceelor. Totodata, cheltuielile privind inspectoratele scolare, cluburile elevilor, palatele copiilor, centrele de asistenta pedagogica etc. vor fi suportate de minister, deoarece toate sunt incluse in ceea ce se numeste generic “educatie permanenta”. Desi discutiile nu s-au incheiat, concluzia dupa prima zi de dezbateri a fost una singura: “O revolutie nu este o dezbatere de doua saptamâni, ci de doi ani. Trebuie rabdare cu o revolutie”, a declarat prof. Ion Fercu, directorul Liceului “Ion Borcea”, Buhusi.

Gluma proasta de ziua pacalelilor

Incepând cu 1 aprilie 2010, pensionarii si persoanele cu dizabilitati din Bacau vor fi obligate sa plateasca pretul integral al biletelor de calatorie la transportul in comun. Cauza situatiei nefericite in care s-a ajuns o constituie intentia municipalitatii de a nu mai subventiona transportul public pentru categoriile defavorizate din oras. Edilii afirma ca transportul de persoane pe traseele din municipiu trebuie sa faca obiectul unei noi licitatii. In 2004, societatea Transport Public a câstigat licitatia privind concesionarea pe 25 de ani a traseelor respective. In plus, argumentele municipalitatii sunt contrazise de legislatia europeana in domeniu, dar si de o serie de legi si ordonante interne. Picati in mijlocul abuzului orchestrat de Primarie impotriva companiei de transport in comun, pensionarii bacauani afirma ca se asteptau la un alt tratament din partea edililor.

Societatea Transport Public este haituita din nou de conducerea Primariei. Dupa ce la inceputul anului edilii nu mai vroiau sa subventioneze transportul in comun pentru categoriile defavorizate din municipiu, acestia au ajuns la concluzia ca traseele pe care se desfasoara transportul trebuie scoase, iarasi, la licitatie. Conventia incheiata in ianuarie 2010 de Transport Public si Primarie expira pe 31 martie, fara ca Primaria sa fi facut vreun demers privitor la prelungirea intelegerii. Astfel, de la 1 aprilie zeci de mii de pensionari si persoane cu handicap vor trebui sa plateasca integral pretul pe biletele de calatorie.

Argumente… de ochii lumii

Pentru edili lucrurile sunt clare: Transport Public trebuie scoasa in decor sau macar trasa pe dreapta. Viceprimarul Dragos Luchian a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca Legea 92 din 2007 – a transportului public local – prevede ca orice concesiune a traseelor de transport municipale nu se poate intinde pe o perioada mai mare de sase ani. “Legea 92 din 2007 stipuleaza ca orice contract de concesionare a serviciilor de transport urmeaza a fi facut pe 6 ani de zile si ca orice contract anterior incheiat nu poate dura mai mult de 6 ani de zile. Chiar nu am avut timp sa ma ocup de aceasta problema. Eu stiu ca problema subventiilor trebuia rezolvata chiar saptamâna aceasta. Daca a aparut o alta ordonanta asa cum sustineti, vom discuta cu cei de la juridic sa vedem ce este de facut”, a afirmat el.
Societatea Transport Public a concesionat traseele in 2004, astfel incât – in opinia sefilor din Primarie – 2010 este anul in care contractul ar expira.

Concesionare protejata de legile europene

Capitolul III din Contractul de concesiune nr.11252 din 26 martie 2004 prevede, la Articolul 3, alineat 1, ca “durata contractului de concesiune este de 25 de ani si acesta intra in vigoare odata cu semnarea lui de catre ambele parti” .
Prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.13 din februarie 2008, emisa ulterior Legii 92 de care se prevaleaza edilii, Legea 51 – cea care guverneaza serviciile comunitare – a suferit mai multe amendari. Astfel, la Articolul 33, alineat 4, OUG 13 instituie ca „furnizorii/prestatorii serviciilor de utilitati publice existenti la data intrarii in vigoare a prezentei legi, care isi desfasoara activitatea (…) pe baza unor contracte de concesiune/delegare a gestiunii valabil incheiate anterior intrarii in vigoare a prezentei legi isi vor continua activitatea pâna la expirarea acestor contracte”. Ordonanta amintita are un caracter urgent, motivat la acea data de armonizarea legilor nationale privitoare la serviciile comunitare cu documentele europene din domeniu.
Mai mult, pozitia vadit abuziva a Primariei e contrazisa nu doar de reglementari interne, ci si de legislatia europeana in vigoare. Regulamentul Consiliului European (CE) nr.1370 din 23 octombrie 2007, care se aplica pe tot cuprinsul Uniunii Europene, prevede la Articolul 8, alineatele 2 si 3, ca “(…) serviciile publice atribuite pe baza unei proceduri competitive echitabile de atribuire, dupa 26 iulie 2000 si inainte de 3 decembrie 2009, pot continua pâna la expirare, dar nu mai mult de 30 de ani”.
In plus, Articolul 7, alineat 2 din cadrul aceluiasi regulament prevede ca in eventualitatea organizarii unei noi licitatii pentru atribuirea serviciului, “fiecare autoritate competenta ia masurile necesare pentru a se asigura ca, cu cel putin un an inainte de lansarea invitatiei de participare la procedura competitiva de atribuire (…) sunt publicate in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene: numele si adresa autoritatii competente; tipul de atribuire vizat; serviciile si zonele potential vizate”. Cu alte cuvinte, daca Primaria doreste sa organizeze licitatie pentru concesionarea traseelor din municipiu, aceasta trebuia anuntata in urma cu… 1 an in jurnalul de profil al UE.
Practic, concesionarea traseelor din municipiul Bacau de catre Transport Public este imposibil de atacat de conducerea Primariei, fara ca aceasta sa intre pe tarâmul abuzurilor administrative.

Pensionari revoltati

Mihai Enache, vicepresedintele filialei bacauane a Uniunii Nationale a Pensionarilor din România (UNPR) a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca vârstnicii Bacaului se asteptau la un alt tip de tratament din partea municipalitatii. Enache a evidentiat ca nu este prima oara când edilii isi bat joc de pensionarii bacauani.
“Nu inteleg de ce suntem persecutati de Primarie. De Pasti nu am mai primit niciun tichet, niciun pachet. Acum vad ca ni se iau si facilitatile la transport. Domnul primar nu se gândeste la noi? Este primarul tuturor. Noi suntem 37.000 de pensionari in municipiu. Cred ca meritam un alt tratament din partea lui, chiar daca nu l-am votat toti”, a spus Enache.
“Intentia de organizare a unei noi licitatii de reatribuire a traseelor deja concesionate pentru o perioada de 25 de ani (pâna in anul 2029) in favoarea Transport Public este nelegala, abuziva si contrara tuturor normelor comunitare relevante. Reamintim faptul ca Regulamentul CE se exprima fara echivoc in sensul continuarii derularii raporturilor contractuale deja incheiate inainte de intrarea in vigoare a Legii 92/2007 pâna la expirarea duratei convenita in respectivul contract. Avertizam municipalitatea ca societatea a investit sume imense de bani in modernizarea transportului public din Bacau, inclusiv prin achizitionarea a zeci de autobuze de ultima generatie, investitii care au fost efectuate in considerarea termenului de 25 de ani pentru amortizarea lor si care vor fi recuperate, in cazul fortarii unei licitatii, pe caile legale de la cei responsabili de un eventual abuz comis in acest sens.”
Gabriel Ionita, avocat SC Transport Public SA

Prejudicii de peste 3 milioane de euro

Societatea Transport Public a comandat un raport de audit extern privitor la estimarea prejudiciilor inregistrate de societate in situatia organizarii unei noi licitatii inainte de termen. Potrivit concluziilor raportului, daunele pe care le-ar inregistra compania se cifreaza la peste 3 milioane de euro, reprezentând investitiile neamortizate si profitul nerealizat, daune care conform contractului de concesiune nr. 11252 din 2004 trebuie suportate de catre concedent (municipalitatea bacauana).

In ultimii ani, mai multe retrocedari de rasunet au schimbat fata judetului Bacau. Urmasii familiei Generalului Eremia Grigorescu au primit in instante mosia Grozesti-Harja, de la Oituz, cu o suprafata de 9008 hectare de padure, reprezentantii familiei Stirbey au luat peste 6500 de hectare la Darmanesti, iar Mitropolia Moldovei si Bucovinei, inca 7500 de hectare, din care 5310 la Blagesti, iar restul la Slanic Moldova si Caiuti.

La aceste suprafete se adauga altele, aflate acum in litigiu, in diferite stadii procesuale. Au ramas nesolutionate solicitarile depuse de Composesoratul „Poiana Sarata”, pentru 1182 de hectare. Alecu Jiurgena a cerut 921 hectare in Gioseni, Composesoratul Aklos, 400 de hectare la Darmanesti, Academia Româna solicita 200 de hectare la Sascut, iar IC Sturdza a ajuns in instanta pentru delimitarea amplasamentului a 90,3 hectare la Brusturoasa, dupa ce i s-a recunoscut dreptul de proprietate asupra a peste 1155 de hectare de padure. Ultimile doua cereri de retrocedare, inca nesolutionate, sunt de la Apostol Rodica, mostenitor al familiei Krupenski, pentru 421 de hectare la Solont si de la Tatiana Apostoleanu, pentru 160 de hectare la Izvorul Berheciului. „Toate aceste dosare sunt in curs de solutionare, in instante sau la Comisia Judeteana de Fond Funciar”, ne-a precizat Gheorghe Manaila, directorul Directiei Silvice Bacau.
Judetul Bacau are 275 de mii de hectare de padure. Din acestea, doar 173 de mii au mai ramas in proprietatea statului iar restul au fost retrocedate prin legile 18/1991 (22200 hectare), legea 1/2000 si legea 400/2002 (43862 de hectare) si 35 376 de hectare, prin legea 247/2005.

Asezaminte sociale in padurile Mitropoliei

Mitropolia Moldovei si Bucovinei a câstigat in data de 17 martie 2010, prin sentinta definitiva si irevocabila, 5310 hectare de padure in Ocolul Silvic Fântânele. Tribunalul Brasov a respins contestatia in anulare formulata de Institutia Prefectului Bacau si Directia Silvica Bacau in dosarul 2858/110/2009. Dealtfel, Mitropolia fusese deja validata si pusa in posesie pentru suprafata forestiera din Blagesti (si unele suprafete aflata in proximitate, care intra in teritoriul administrativ al comunelor Racova si Margineni) inca din 2008. Reprezentantii Mitropoliei sunt de parere ca institutiile bacauane au avut interese pentru tergiversarea acestei retrocedari. „Aceasta tergiversare este o stratagema pentru a mai câstiga timp pentru eventuale exploatari. Mitropolia Moldovei si Bucovinei a investit deja foarte mult in zona. Au fost cumparate cantoanele silvice, au fost facute modernizari. Pe viitor, in aceste paduri vom face asezaminte sociale, centre de odihna si recreere”, ne-a declarat preotul Constantin Grigore, juristul Mitropoliei Moldovei si Bucovinei. Reprezentantii institutiei bisericesti intentioneaza sa infiinteze un ocol silvic privat, sa respecte legislatia si regulamentul silvic.
Reprezentantii Directiei Silvice Bacau au luptat in ultimii ani pentru padurile statului. „Noi am parcurs toate procedurile legale. Restul e la latitudinea instantelor. Suntem doar administratori, proprietar este statul si Ministerul de Finante”, ne-a precizat Gheorghe Manaila, directorul Directiei Silvice Bacau.

Ocol privat la Oituz, infiintat de Tornator

Peste 9 mii de hectare de padure din comuna bacauana Oituz au fost retrocedate in 2008 urmasilor familiei Grigorescu-Negropontes. Ariana Grigorescu, cea de-a doua sotie a fiului generalului Eremia Grigorescu (Ulisse Grigorescu- Negropontes) cu ajutorul serviciilor casei de avocatura Chereches&Chereches, reuseste sa intre in posesia padurilor. Ulterior, suprafetele forestiere au fost vândute cu 50 de milioane de euro unei societati specializata in prelucrarea lemnului. Firma finlandeza Tornator, care a achizitionat padurea in 2009, a infiintat deja un ocol silvic privat, in care a angajat fostul personal silvic. „Firma care a cumparat cele 9 mii de hectare de padure a infiintat Ocolul Privat Oituz, pentru care foloseste fostul personal silvic”, ne-a precizat Gheorghe Manaila, director al Directiei Silvice Bacau.Mosia Grozesti Harja a fost cumparata de boierul grec Odisey Negropontes in 1866, dupa ce fusese pierduta la carti de mosierul Lascar Bogdan. Proprietatea s-a transmis pâna la Elena Negropontes, care in timpul primului razboi mondial il cunoaste pe generalul Eremia Grigorescu. In 1917 se naste Ulisse Negropontes, devenit Grigorescu dupa casatoria incheiata dupa terminarea razboiului.

In Darmanesti, austriecii au infiintat Ocolul Lignum

Un alt caz, care a stârnit controverse, a fost retrocedarea a 6676 hectare de padure in Darmanesti, urmasilor familiei Stirbey. In 2006, in aceasi zi, terenul este cumparat de la mostenitori, cu 5 milioane de euro, de Otmar Golles, prin Golles Turism si Gastronomie. Padurea a fost vânduta unei alte societati austriece, Forestier Mu Silvicultura, specializata in achizitionarea de terenuri forestiere. Austriecii care au luat padurea Stirbey de la Darmanesti au infiintat Ocolul Lignum.