Medicul din Secuieni nu si-a abandonat visul

Prin dispensarul din Secuieni au trecut vreo 60 de medici in ultimii 30-40 de ani. Unul singur a ramas, de peste 15 ani. A cumparat cladirea darapanata, a renovat-o si are planuri mari de viitor. Din pacate, realitatile economice si subfinantarea sistemului sanitar sunt o frana puternica. Dr. Cristina Loghina pare hotarata sa infrunte greutatile si sa aduca medicina moderna in Secuieni.

Cabinetul medical din comuna Secuieni a fost printre primele si putinele vandute de administratiile locale doctorilor. Unii au carcotit (“Medicii or sa deschida restaurante in cabinetele facute cu munca noastra”, este cel mai adesea argumentul contra vanzarii), insa au fost nevoiti sa-si inghita vorbele. Dr. Cristina Loghina a cumparat cladirea “o ruina, un grajd, veche de peste 50 de ani”, dupa cum isi aminteste asistenta Aglaia Leahu, s-a indatorat la banca pe ani buni si a transformat-o intr-un cabinet modern si primitor. “In 2007 am cumparat cladrea, ne-a declarat dr. Loghina. Nu avea nici acoperis sau tavane. Am facut credit la banca si eu, si sotul. Am achitat pretul si am inceput renovarea. Nu am crezut vreodata ca voi ajunge sef de santier.” Cabinetul s-a transformat dupa toate normele moderne de functionare. Dr. Loghina ar fi continuat investitiile, insa finantarea cabinetelor de medicina de familie a intrat in vrie anul trecut. Apar noi si noi prevederi legislative care le taie veniturile. “Gasisem si un sponsor, insa nu era favorizat de legislatie. Cabinetele medicale sunt considerate «pe profit». In acest caz, m-am gandit la alta solutie. Am facut un master de gestiune a resurselor in sanatate, pentru a accesa fonduri europene.” Nici calea aceasta nu s-a dovedit simpla. CMI-ul ar trebui sa se transforme in SRL. “Daca va merge la fel de greu finantarea, ne vom organiza in SRL.”

Nicio facilitate pentru cei care vor sa investeasca

In Secuieni, din cei peste 2000 de locuitori aflati in grija medicului de familie, multi au afectiuni cronice care necesita atentie permanenta. Cele doua asistente, Aglaia Leahu si Daniela Palade, locuiesc in comuna. Medicul vine zi de zi si chiar face vizite la domiciliu, nu le trece doar in registru. In ziua in care am pasit pragul cabinetului am asteptat-o pe dr. Loghina sa vina de la un muribund, pacient vechi. Nu putea face multe pentru batran, dar i-a mai alinat suferinta si i-a dat speranta. Normele gandite de autoritati prevad ca, dupa 20 de consultatii, doctorul ar trebui sa incuie usa. Nu poate face asa ceva. Sa le ia bani pentru consultatie? Exclus. “Din cei 1800 de asigurati, pot sa-i numar pe degete pe cei cu pensii peste 1000 de lei, ne-a spus as. Aglaia Leahu. Si asa sunt care mor fiindca nu au cu ce merge la spital.” Medicul a vrut sa vina in ajutorul acestor bolnavi. Intentiona sa imparta sala de asteptare in doua si sa amenajeze un cabinet in care, prin rotatie, sa invite colegi de diverse specialitati. Proiectul a fost pus deoparte pentru vremurile in care medicul va fi platit corect pentru munca sa. Iarna, dr. Loghina are chiar si 60 de pacienti/zi. Ar insemna sa fie platita pentru 20, iar pentru ceilalti 40 sa faca munca voluntara. De unde sa mai investeasca in cabinet? Deocamdata trebuie sa se asigure ca poate plati salariile celor doua asistente si intretinerea cabinetului. Legislatia are si alte aberatii. “Cu cat investesti mai mult, cu atat pierzi bani in contractul cu Casa de Asigurari. Am facut instalatie de apa, am pierdut la punctajul de rural. Ai calorifere, pierzi iar.” In aceste conditii, nu te poate insoti la drumul greu de navetist prin viscol sau canicula decat speranta ca vor veni si vremuri mai bune.

Impozite ca in Bacau, trai ca la Malosu

Cine se avanta pentru prima data in zona dintre strazile Milcov si Alecu Russo nu va mai face o a doua incercare. Pe jos ori cu masina, este la fel de rau. Noroiul, gropile si gunoaiele sunt la ele acasa. Din pacate, locuitorii de aici nu au incotro si trebuie sa indure cosmarul de a trai ca intr-un catun uitat de lume, desi platesc taxe si impozite de oras european. Cei mai multi nu au nici macar speranta ca, intr-o zi, administratia isi va aminti si de ei.

In spatele blocurilor de pe strada Milcov, cu fatada vopsita in asa-zisa reabilitare termica, se intinde o zona plina de mocirla, gropi si ramasite de la interminabilele interventii de pe retelele de utilitati publice. Tot aici, blocurile scorojite intregesc peisajul jalnic. Locatarii incearca fara succes sa ocoleasca baltoacele si noroiul. Masinile scartaie prin gropi. Un teren generos, care ar putea fi un loc de joaca pentru copii, a devenit, dupa ploile din ultimele zile, o adevarata mlastina. „Merg pe jos in fiecare zi pe aici, ne-a declarat Dumitru Juganaru. Aleea aceasta este o scurtatura care face legatura intre strazile Milcov si Alecu Russo. Este foarte circulata. Cu toate acestea, nimeni nu se intereseaza de ea. Tot timpul se fac reparatii si e plin de gropi. Si acum s-a schimbat o bucata de conducta. Daca veniti peste o saptamana, sunt alte sapaturi.” Pentru copiii de la scoala din cartier, drumurile zilnice sunt o aventura prin noroi. Parintii si bunicii nu stiu cum sa-i fereasca de baltoace. „Este prea murdar pe aici”, ne-a spus si Ion Chitic, in timp ce-si aducea nepotica de la scoala. Locatarii nu mai au speranta. Sunt cativa ani de cand li s-a promis ca vor avea alei asfaltate si un loc de joaca pentru copii. Nu s-a realizat nimic. „Nu e niciun interes din partea nimanui, ne-a declarat Maria Stefanescu. Nimic nu se face aici. Toamna trecuta am suportat un santier aici. S-au schimbat conducte si am crezut ca se termina problemele. Nu trec 2-3 zile si iar sunt avarii. Apa calda nu avem, acum nu-i nici apa rece. Nu ai cui te plange.”

Clientela politica isi face de cap

In septembrie 2009, in aceasta zona s-au schimbat conductele care fac legaturta dintre punctul termic si blocurile racordate la acesta. Lucrarea s-a intins pana in decembrie. Cazuse zapada peste conductele noi dezgolite. In mare graba, santurile au fost astupate. In urma constructorilor au ramas atunci mormane de pietroaie, dale dislocate din alei, gropi si pamant. Nici dupa incalzirea vremii, firmele care au luctrat in zona nu s-au grabit sa refaca spatiile verzi si aleile. Dupa multe insistente din partea presei si a locatarilor, s-au miscat, insa remedierile sunt de mantuiala. Aleile sunt numai hartoape, iar spatiile dintre blocuri arata ca maidanele. Locatarii habar nu au ca in zona a lucrat o asociatie de firme, formata din Branpis, Multiservice, Segama, PHIC Izolatii SRL Pascani si General Electric. Ei stiu ca i-a angajat Primaria Bacau, iar ca beneficiar al lucrarii ar fi trebuit sa urmareasca ce a ramas in urma firmelor. Degeaba stiu, fiindca, asa cum ne-au declarat o locatarii, „nu ai cui te plange”, fiind vorba de „clientela politica”.

Dumitru Chiriac revendica 1 hectar din terenul pe care firma Bel Rom Cinci a edificat, incepand cu 2007, complexul comercial Real. Bacauanul afirma ca respectiva suprafata a apartinut soacrei sale – Elena Duhalm, care l-a primit zestre de la tatal ei, Dumitru Efstatiade. In 1994, terenul a facut obiectul unei improprietariri catre urmasii unui oarecare Petre Florea. In iunie 2006, acestia au vandut hectarul societatii Bel Rom Cinci. Potrivit unor documente extrase din arhiva Termloc, entitate care pe timpul comunistilor se ocupa cu despagubirea celor expropriati, urmasii lui Florea au primit in „dar” un teren care nu i-a apartinut niciodata acestuia si pe care defunctul Petre Florea nici macar nu l-a revendicat vreodata. Chiriac afirma ca este victima sistemului corupt ce guverneaza retrocedarile in municipiul Bacau. In replica, reprezentantii Primariei sustin ca bacauanul nu a avut niciodata proprietati pe amplasamentul pe care-l revendica.

Un bacauan revendica un hectar din terenul pe care se afla complexul comercial Real. Dumitru Chiriac sustine ca bucata de pamant a apartinut soacrei sale – Elena Duhalm, care a primit terenul ca zestre de la tatal ei, Dumitru Efstatiade.
Potrivit Certificatului de Improprietarire nr.1213 din din 13 februarie 1921, Efstatiade primea 2 hectare de pamant drept recompensa pentru ca a luptat in Primul Razboi Mondial. Ambele hectare se gaseau pe Mosia Fodor: unul era incadrat in trupul Bosoteni, celalalt in trupul Pilat. Inca din 1991, urmasii lui Efstatiade au solicitat autoritatilor locale retrocedarea celor doua hectare. Pentru unul dintre ele, cel aflat pe trupul Bosoteni, acestia au primit o suprafata aflata in rezerva municipalitatii, reconstituirea dreptului de proprietate pe vechiul amplasament nefiind posibila (n.r. – terenul in cauza se afla sub pista Aeroportului).
Incepand cu anul 2005, Elena Duhalm solicita retrocedarea celui de-al doilea hectar, suprafata fiind – la acea data – libera de sarcina. In acelasi an, femeia il mandateaza pe Dumitru Chiriac pentru a face demersurile necesare retrocedarii hectarului. Acesta depune cerere de retrocedare la Primarie insa reprezentantii municipalitatii il anunta ca terenul apartine, inca din 1994, urmasilor lui Petre Florea.

Expertiza „penala“

Incepand cu 2007, Chiriac a deschis mai multe actiuni in instanta pentru a recupera terenul, asta dupa ce urmasii lui Florea vandusera hectarul – in vara lui 2006 – catre dezvoltatorul de parcuri retail Bel Rom Cinci. In 2008, Judecatoria cere expertizarea terenului, operatiune derulata de inginerii Vasile Tranc si Lucian Dragomirescu. Expertiza intocmita de cei doi ii este potrivnica lui Chiriac, dar se dovedeste a fi falsa. Cei doi experti tehnici au fost pusi sub urmarire penala pe parcursul lui 2009, ei fiind in prezent trimisi in judecata pentru savarsirea infractiunii de marturie mincinoasa.

Au cerut ce n-au avut

Conform Cererii nr.1352 din 18 martie 1991, urmasii lui Florea au cerut retrocedarea a trei imobile (terenuri) situate in Calea Republicii la numerele 65, 107, respectiv 111. Acestia au primit in schimbul imobilelor suprafata de 1,47 hectare, teren situat in intravilanul municipiului, sola 68 si aflat, potrivit declaratiilor oficialilor Primariei, in rezerva municipalitatii (cf. Certificat de Proprietate nr. 6371 din 16 ianuarie 1994). Amplasamentul coincide insa cu terenul revendicat de Chiriac. Mai multe documente scoase de Chiriac din arhiva Termloc, entitate care se ocupa cu despagubirea cetatenilor expropriati sub vechiului regim, atesta ca Petre Florea nu a detinut niciodata terenuri pe Calea Republicii 107 si 111, asa cum au solicitat urmasii sai in Cererea nr.1352 din martie 1991. La numerele anterior indicate apar ca despagubiti Ioan Lupu, respectiv Toader Grapa, nicidecum Petre Florea.

„Hectarul zestre“, identificat in tarlaua 68

Raportul de expertiza tehnica judiciara elaborat cu prilejul urmaririi penale a inginerilor Tranc si Dragomirescu, identifica terenul primit zestre de Elena Duhalm ca facand parte din tarlaua 68. Acelasi raport atesta ca tarlaua „denumita popular la Fodor a fost reconstituita in totalitate diferitelor categorii de proprietari indreptatiti a primi pamant in baza legilor fondului funciar”.

Cum a fost emis Certificatul?

Emiterea Certificatului de Proprietate nr. 6371, prin care urmasii lui Florea au intrat in posesia celor 1,47 hectare din tarlaua 68 ramane o enigma. Dan Asaftei, jurist al Prefecturii specializat pe probleme de fond funciar, a confirmat pentru cotidianul Desteptarea ca in arhiva institutiei nu se gasesc documentele care au stat la baza emiterii certificatului. „Ele se afla la municipiu, in arhiva Comisiei Locale de Fond Funciar. Noi nu avem astfel de documente. Doar dupa 1995 am inceput sa avem o astfel de arhiva”, a explicat Asaftei.
De cealalta parte, reprezentantii Primariei sustin ca nici ei nu detin documentele in baza carora s-a emis certificat de proprietate pentru mostenitorii lui Florea. „Pe baza cererii i s-a emis certificatul. Nu s-a facut referat tehnic. Referatele au inceput sa se faca in 1999 la Primaria Bacau. Florea a primit un teren din rezerva municipalitatii. Oricum, Chiriac nu a avut niciodata pamant acolo unde cere. Nu a stiut niciodata sa localizeze cu exactitate terenul. El a avut sus pe deal la URA (n.r. – fabrica de avioane Aerostar) si nu sub Real”, a apreciat Loghin Achilov, consilier in cadrul Serviciului cadastru din Primarie.
Dumitru Chiriac sustine ca documentele eliberate din arhiva Termloc atesta ca „s-a facut o golaneala cu terenul”. „Am batut din poarta in poarta, la oameni; am stabilit vecinatatile. Un vecin avea chiar o cioata ramasa ca hotar. Ei au facut o golaneala. Se vede din orice act ca dreptatea este de partea mea. Am cerut de trei ori stramutarea cauzei si nu mi s-a acceptat. Am cerut de doua ori recuzarea judecatoarei Pruteanu Cristina si nu mi s-a acceptat. In acest dosar eu am fost judecat numai de Pruteanu. Totul e cusut cu ata alba”, a afirmat Chiriac. Acesta a deschis o actiune in revizuire a hotararilor de pana acum ale instantei, prevalandu-se de documentele extrase din arhiva Termloc.

Vanzare la Vrancea

In iunie 2006, urmasii lui Florea decid sa vanda terenul cu care au fost improprietariti in 1994, catre Bel Rom Cinci. Suma vanzarii este de 655.900 de euro. Conform antecontractului de vanzare-cumparare, mostenitorii au incasat 75.000 euro, diferenta de bani fiind directionata catre un obscur cont bancar deschis la sucursala din Vrancea a Raiffeisen Bank. Intermedierea afacerii imobiliare a fost realizata de Lexgimi, societate care conform documentelor oficiale nu si-a depus bilantul pe 2004 la Registrul Comertului. In 2006, Lexgimi – cu doar 2 salariati – a realizat un profit brut de 10 ori mai mare decat cifra de afaceri (667.000 profit, 68.800 cifra de afaceri). In urmatorii doi ani, societatea a ramas cu un singur angajat si nu a mai inregistrat profit.

Investitie pe placul clientilor politici

De-a lungul timpului, in presa locala au aparut mai multe informatii cu privire la modul in care a fost realizata investitia Bel Rom Cinci in Bacau. Hendrik – Jan Staffers, manager de proiect al societatii, a recunoscut in martie 2009 ca i s-a „sugerat” cu cine sa lucreze la Bacau si ca printre firmele de constructii care au ridicat complexul retail Real se numara si societati afiliate intereselor PNL (n.r. – Segama, controlata de Liviu Goian, afacerist ce are in proprietate postul de casa al PNL Bacau – 1 TV). „Pentru un investitor este rau. Primaria e un Hobby Club neprofesionist. E o situatie ciudata. Se iau bani nejustificati prin tot felul de firme”, declara, la acea data, Staffers.
Lucian Bogdanel

Casa de cultura din Tg. Ocna gazduieste in perioada 19-31 mai “Expozitia de desene”, care are ca tema combaterea consumului de droguri. Lucrarile au fost realizate de trei detinuti: Mihai Carapalea, Corneliu Hireceniuc si Danut Dobranis. Actiunea are ca scop transmiterea unui mesaj catre cei care consuma tutun bauturi alcoolice si droguri. Fiecare dintre cei trei “artisti” a incercat sa transpuna prin desene viziunea lui asupra a ceea ce inseamna un viciu periculos. “Lucrarile realizate de persoanele private de libertate au fost prinse intr-un program de terapie ocupationala”, a declarat comisar sef Silvia Racu, sef birou Educatie si Asistenta Psiho-Sociala din cadrul Penitenciarului Spital Tg. Ocna. Temele expozitiei sunt “Mesajul meu antifumat” si “Sa spunem nu drogurilor”. In total au fost expuse 30 de lucrari. Organizatorii au decis sa faca expozitia in aceasta perioada pentru ca pe data de 31 mai se sarbatoreste Ziua Anti-tutun, iar pe 26 iunie este Ziua Internationala a Luptei Impotriva Traficului si Consumului de Droguri. De ce aceasta expozitie? “In ultimii ani ne-am confruntat cu o frecventa mai mare a fostilor consumatori ajunsi in penitenciare, in urma infractiunilor savarsite pentru procurarea drogurilor”, a mai spus comisar sef Silvia Racu.

Scoala „Constantin Platon” a aniversat in aceasta saptamana zilele scolii. Printre cele mai importante activitati s-a numarat simpozionul cu tema „Anul 2010 – anul international al biodiversitatii”, la care au participat cadre didactice din intreg judetul cu lucrari stiintifice. Manifestarea a fost deschisa de elevii claselor primare, care s-au straduit printr-o sceneta sa arate publicului situatia in care se afla mediul inconjurator in acest moment. „Activitatile de anul acesta au fost inchinate naturii. Ne-am propus sa formam la copii deprinderea de a proteja mediul inconjurator. Ei au exprimat prin desene si machete viziunea lor asupra acestui aspect”, a explicat prof. Mircea Bostan, directorul scolii. Sesiunea de comunicari stiintifice a cuprins trei sectiuni: biodiversitatea, natura – dar al lui Dumnezeu si rolul educatiei ecologice. Sufletul activitatilor eco au fost profesorii Angelica Condruc si Manuela Neculce. In paralel cu simpozionul s-a desfasurat si concursul de protectie civila „Cu viata mea apar viata”.

Si economistii sunt „verzi”

O zi verde si la Colegiul Economic, unde cadrele didactice, elevii si o seama de invitati au discutat despre pericolul in care se afla planeta noastra daca nu suntem decisi sa nu mai facem risipa de resurse si sa reciclam. Evenimentul a debutat cu un „Manifest pentru protejarea viitorului”. In intreaga scoala au fost pregatite expozitii tematice: „Verdele este in tendinte”, “Pentru o lume verde, actionam eco!”, si „Expo-sanatate”. Elevii s-au implicat in fiecare proiect, dovedind astfel ca sa fii eco este la moda. „In ziua de azi, multa lume polueaza mediul. Cred ca miscarea eco prinde printre elevi, pentru ca ne trebuie o lume cu un aer mai curat”, ne-a spus Oana Stanciu. „Incerc sa reciclez. Sortez cartonul, hartia. Lumea noastra va fi mai curata, dar in viitor”, a opinat si Florinel Moisa. In partea a doua a zilei au fost organizate activitati pe ateliere de lucru si in paralel concursuri sportive. Ziua s-a incheiat cu rasfat bio-culinar. Judetul Bacau se mandreste cu patru unitati scolare care au obtinut in urma proiectelor realizate Steagul Verde si statutul de Eco-Scoala. In evaluarea finala de anul acesta pentru obtinerea primului Steag Verde au intrat Scoala “Al.I.Cuza”, Colegiul Pedagogic, Colegiul Economic si Scoala Traian.

„Aceasta zi s-a dorit a fi un eco semnal deoarece lumea noastra naturala este amenintata. Totul este sa ne pese de natura si sa ii facem si pe altii sa isi schimbe atitudinea. Ne constituim intr-un agent de schimbare prin simplul fapt ca stam de vorba despre ecologie”, a declarat prof. Dana Enache, directorul Colegiului Economic.

Caminul Cultural din Siretu sta incuiat. Costinel Manea, primarul comunei Saucesti, nu le mai da voie satenilor sa organizeze aici nunti, botezuri, spectacole, aniversari… Oamenii sunt nemultumiti, dar edilul e de neclintit. “Nu pot sa risc, e foarte periculos! Cladirea a fost construita din paianta si e veche, are pe putin 60 de ani. Daca dau drumul la nunti, oricand se poate prabusi”, sustine primarul, aratand spre tavanul curbat. Cladirea are o sala mare, un hol si doua sali mai mici, deci poate asigura spatiul necesar desfasurarii unor festivitati, insa este foarte degradata. Peretii sunt brazdati de crapaturi, usile s-au deplasat, stalpii sunt rosi de ploi. Primaria Saucesti a vrut sa construiasca in Siretu un camin nou si a depus o cerere de finantare pentru 1,8 milioane de euro. Din pacate, criza a spulberat investitia. “Nu se mai face camin cultural, cica e <<proiectul lui Tariceanu>>, afirma primarul. Acum se construiesc case pentru specialisti, dar in Saucesti nu avem nevoie, sunt 5 km pana in Bacau si ajungi mai repede aici decat la URA.” Costinel Manea spune ca a depus proiectul pentru ca oamenii au cerut camin si pentru ca exista un program national destinat asezamintelor culturale. “Am platit ridicarile topo, studiul, documentatia de demolare a cladirii vechi… Peste 20.000de lei am cheltuit ca sa depunem proiectul la Compania Nationala de Investitii (CNI). Putem spune ca sunt bani aruncati.”

Pacienta purtata pe drumuri pentru un petic de hartie

Introducerea programarii la medicul de familie si restrictionarea la un anumit numar de consultatii pe zi au inceput sa-si arate efectul negativ asupra bolnavilor. O batrana care, pe langa povara anilor, duce in spate o gramada de boli cronice, a avut ghinionul sa mai si raceasca. I s-a refuzat biletul de trimitere fiindca avea programare peste mai mult de doua saptamani.

"Am insuficienta cardiaca, sunt operata pe cord, am operatie si la un san pentru cancer mamar, am semipareza stanga si m-am mai pricopsit si cu o raceala care nu ma mai slabeste, ne-a relatat Mariana Irimia. In 29 martie m-am dus la medicul de familie si mi-a spus sa iau Tantum verde si Paracetamol. Dar m-am simtit rau in continuare." Femeia spune ca tusea zi si noapte, ceea ce era riscant pentru inima ei, astfel ca in 6 aprilie a mers la cardiolog, care i-a prescris Augmentin. La al doilea flacon administrat a facut, insa, intoleranta. In 30 aprilie a inceput, din nou, sa aiba febra, sa tuseasca si sa respire greu. S-a dus iar la medicul de familie, care i-a dat un tratament, dar i-a spus ca trebuie sa mearga si la un control la un pneumolog. "Medicul de familie mi-a scris pe o hartie simpla ce investigatie sa-mi faca pneumologul, mai afirma femeia. Am mers la acesta, m-a vazut, mi-a facut investigatiile necesare, dar mi-a spus ca nu-mi poate da reteta compensata fara bilet de trimitere de la medicul de familie. Medicul de familie a refuzat, insa, sa-mi dea bilet, motivand ca nu poate sa-mi elibereze decat in 24 mai, cand sunt programata."

“Este vina acestui sistem cretin”

Medicul Anca Taraboante ne-a declarat ca situatia pacientei sale nu este atat de grava pe cat pretinde aceasta. “Nu are bronhopneumonie, ci o bronsita obstructiva cronica. Este programata la consultatie pe 24 mai. Nu se intampla nimic pana atunci. Ori cu o saptamana in plus, ori cu una in minus nu mai conteaza.” Dr. Taraboante spune ca refuzul sau de a da trimitere sau o alta reteta compensata pacientei sale a fost perfect justificat. “Este vina acestui sistem cretin care ne obliga sa ne limitam la 20 de consultatii pe zi. Cand s-a intors la mine la cabinet de la medicul specialist am programat-o pe 24 mai. Atunci cand am programat-o nu aveam voie sa dau trimiteri medicale sau retete compensate peste numarul de 20 de consultatii zilnice. Intre timp, s-a schimbat ceva.” Medicii sunt limitati in continuare la a acorda 20 de consultatii pe zi. Tot ce depaseste aceasta cifra nu este platit de Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate. Au inteles, insa, ca au dezlegare sa le elibereze pacientilor retete compensate, trimiteri si certificate de concediu medical. “Daca pacienta ar veni acum, as putea sa-i dau trimitere, chiar daca am consultatii programate pana in iunie.”

Inca se lucreaza la detalii

La inceputul acestei luni, medicilor li s-a interzis verbal sa acorde documente prin CJAS peste numarul limita de consultatii decontate de Casa. Au aparut imediat nemultumirile. “Eu am avut in aprilie 690 de consultatii, a explicat dr. Taraboante. Dupa noile norme, ar trebui sa le reduc la 400. Nu pot sa-i oblig pe cronici sa ia reteta pe trei luni. Unii sunt saraci si nu-si permit sa suporte costul medicamentelor pe trei luni o data.” Conducerea CJAS Bacau ne-a declarat ca se pot gasi solutii pentru fiecare situatie in parte. “Pentru un caz de urgenta, de exemplu, se pot da trimiteri medicale, ne-a declarat Viorica Draganuta, directorul CJAS Bacau. In ceea ce priveste activitatea medicilor de familie, inca incercam sa punem la punct niste detalii legate si de sistemul informatic de transmitere a datelor.”

Municipiul Bacau, „un oras fara primar”

Persoanele varstnice din cadrul Fundatiei "Constantin Brancoveanu" au primit sfaturi de la Politie cu privire la modul in care sa se protejeze impotriva infractorilor. Varstnicii s-au plans ca nu se simt in siguranta in municipiul Bacau. Multi afirma ca Bacaul este "un oras fara primar".

Aproximativ 50 de membri ai Clubului Persoanelor Varstnice din cadrul Fundatiei "Constantin Brancoveanu" s-au intalnit cu un reprezentant al Politiei municipiului Bacau pentru a face cunoscute acesteia problemele privind siguranta lor pe strada si in locuinta. Pentru inceput, Viorel Ioje, agent sef adjunct la Sectia I a Politiei municipiului Bacau, le-a prezentat varstnicilor riscurile care ii pandesc din toate colturile, dat fiind faptul ca ei sunt cei mai expusi furturilor si talhariilor, sunt o prada usoara pentru infractori. Persoanele varstnice au fost sfatuite sa nu deschida usa locuintei decat celor pe care ii cunosc si sunt de incredere, sa fie discreti in ce priveste bunurile pe care le detin si sa fie atenti cand pleaca de acasa, daca sunt urmariti de cineva.

„Nu ma simt in siguranta”

In cadrul dezbaterii, participantii s-au plans ca le este teama sa mai iasa pe strada, ca numarul persoanelor fara adapost, agresive, a crescut ingrijorator si ca Politia comunitara si Primaria Bacau sunt putin preocupate de protectia cetateanului. "Eu nu ma simt in siguranta numai pe strada unde locuiesc, ci in tot orasul, a spus Natalia Bichescu. Cu ani in urma, cand faceam munca de teren, plecam noaptea, dar niciodata nu mi-a fost teama ca ma agreseaza cineva. Acum mi-e frica si ziua sa ies pe strada. Nu ma simt in siguranta, nu simt ca cineva are grija mea, ca vegheaza la orasul asta si este mare pacat!". Referindu-se la persoanele care locuiesc pe strada, Doina Stancu a declarat: "In campania electorala era vorba ca la fostele unitati militare se va construi un adapost pentru ele. Domnul primar a promis atunci ca le va face un adapost, le va da de lucru acolo la o gradina, dar nu s-a tinut de promisiune. Multi dintre cei fara o locuinta sunt un pericol pentru noi." Persoanele varstnice sunt revoltate ca pana si prin centrul municipiului Bacau a devenit riscant sa mai circuli. Ele s-au plans ca de la o vreme foarte rar pot fi vazuti politisti in aceasta zona si ca este periculos sa traversezi strada si pe trecerea de pietoni, deoarece poti fi spulberat de un autoturism sau o motocicleta. Cei prezenti la dezbatere au concluzionat unanim ca pe langa Politie, Primaria ar trebui sa se implice mult mai mult in protectia cetateanului. "La ora actuala noi nu mai avem primar, s-a plans Eugen Proca. Sta tot timpul la Bucuresti, asa ca a ajuns in paragina tot ce s-a facut inainte". "Primarul, in Bacau, este aproape inexistent, a spus si Vasile Spoiala. Doar la votare se implica. In restul perioadei noi suntem Bacaul fara primar"!

Institutia Prefectului Bacau isi va imbunatati performantele si va scurta timpul de rezolvare a problemelor bacauanilor. Institutia bacauana a realizat un proiect prin care a obtinut finantare europeana pentru implementarea unui sistem de gestiune electronica a documentelor si de informare online a cetatenilor. Institutia Prefectului a anuntat oficial demararea implementarii proiectului “Mecanisme integrate de reducere a duratei de livrare a serviciilor publice”. La eveniment, alaturi de prefectul Claudiu Balan au mai luat parte directorii unor institutii, viceprimarul Dragos Luchian, directorul Camerei de Comert si Industrie (CCI) dar si reprezentantii unor ONG-uri. Proiectul are valoarea totala eligibila de 352 de mii de lei, din care 85% este finantat prin Fondul Social European iar restul de Guvernul Romaniei, prin Ministerul Administratiei si Internelor (MAI). ”Acest proiect este necesar si este foarte bine ca am reusit sa accesam fonduri pentru a-l realiza”, a spus prefectul Claudiu Balan. Prima etapa a proiectului presupune achizitionarea aplicatiei informatice de management integrat al documentelor, prin care toate documentele Prefecturii vor fi scanate si vor putea deveni publice in regim online, pe site-ul institutiei. Prefectul Claudiu Balan a mentionat faptul ca in cadrul acestui proiect se urmareste ca serviciile publice oferite de institutie sa fie orientate catre cetateni. Institutia bacauana va desfasura campanii pentru informarea cetatenilor cu privire la drepturile si obligatiile care le revin in relatiile cu institutiile publice. Managerul acestui proiect este Alexandra Albut. Proiectul va dura timp de un an, pana in mai 2011, perioada in care se vor organiza campanii in mass media, materiale publicitare, dar si un forum cetatenesc cu tema: “Eficienta si responsabilitate in furnizarea serviciilor”. “Acest proiect este scris de colegii din Prefectura, este meritul lor. Noi nu am apelat la firme de consultanta si am reusit sa atragem fonduri pentru eficientizarea activitatii noastre”, a declarat Alexandra Albut.

Este ora 9.30. Dupa ce noaptea a plouat torential, dimineata s-a aratat soarele deasupra comunei Saucesti. Cei mai multi localnici s-au grabit sa profite de vremea buna si au plecat la camp. Pe cativa, insa, i-am gasit la cabinetul medical al dr. Irina Stoian, medic de familie. In sala de asteptare a cabinetului patru batrane isi spun una alteia necazul. Nu cel legat de sanatate, ci de vestea ca Guvernul Boc "umbla" la pensii. "Eu am o pensie de trei milioane sapte sute de mii de lei vechi, de la CAP, ne spune Maria Arva. Daca imi ia 15 la suta n-o sa-mi ajunga sa ma intretin. La farmacie, in fiecare luna, las un milion de lei. Cu ce voi mai trai?" Aceeasi temere are si Vergina Maciuca. "Nu stiu cum ne vom descurca, ni se plange batrana. Sotul meu este paralizat de peste patru ani, eu am probleme cu tensiunea, cu inima si sufar si de pancreatita. Un milion trei sute de lei se duce numai pe medicamente. Este din ce in ce mai greu." Tot la ceape a lucrat si Maria H. "Am muncit la colectiva, aveam copiii mici, ii chinuiam si pe ei pentru ca ii luam cu mine la camp, si acum am o pensie de 3.780.000 lei vechi, ne relateaza batrana. Daca nu ne-am mai putea misca eu si sotul meu ca sa muncim sa crestem animale, ar fi vai de capul nostru. Medicamentele costa, chiar daca sunt compensate. Totul este scump. Acuma ne mai ia din pensie, in loc sa ne mai dea ceva?! Doamne fereste, sa mai avem si alte boli!"

Mai mult de o treime au boli cronice

Medicul de familie Irina Stoian se ingrijeste de sanatatea a peste 2.000 de locuitori din Saucesti. Dintre acestia, peste 800 sufera de una sau mai multe boli cronice. "Cei mai multi au afectiuni cardiace si cerebrovasculare, ne-a spus dr. Irina Stoian. Din cauza situatiei economice dau in orice fel de boala. Marea majoritate au pensii de agricultori. Au venituri foarte mici. Se descurca foarte greu. Au multe afectiuni, pentru care au nevoie de tratament continuu, dar mai trebuie sa respecte si un regim alimentar. Daca le mai reduce si pensia, nu stiu ce vor face."

Prefectul Claudiu Balan, in cadrul Colegiului Prefectural, a pus in discutie problemele aparute in comuna Magura, unde primarul Alexandru Palade a reclamat executia proasta a unor lucrari la sistemul de canalizare. Prefectul a solicitat directorului Inspectoratului de Stat in Constructii un punct de vedere clar asupra calitatii lucrarilor. Reactia reprezentantului Guvernului in teritoriu a venit urmare a reclamatiei facute de primarul Alexandru Palade, precum si a articolului aparut ieri in ziarul Desteptarea. “Problemele in Magura se rezolva respectand legea, nu reactionand in presa. Statul roman si institutiile sale au deja un deficit de credibilitate. In aceasta perioada avem nevoie mai mult de unitate si colaborare”, a spus Claudiu Balan, dupa care a continuat critica: “Avem un obicei prost. Ne plangem la partid, la deputati, senatori sau chiar la prefect si uitam sa muncim, sa respectam procedura, asa cum este ea stabilita de lege”. Adrian Sichitiu, directorul Inspectoratului de Stat in Constructii Bacau, a trecut in revista starea de lucruri de la Magura. “Lucrarea a inceput in 2007, neanuntata la noi, la Inspectorat. Nu a fost sanctionata la vremea aceea. Lucrarile au fost receptionate pe doua tronsoane, dar sunt unele probleme la capacele care s-au deplasat. Problemele care au aparut in Magura se datoreaza si cetatenilor care s-au bransat ilegal, fara autorizatie si respectarea normelor in domeniu”, a precizat Adrian Sichitiu. Lucrarile la sistemul de canalizare in comuna Magura au fost finantate cu peste 3,3 milioane de lei, in 2007. Autoritatile locale nu au mai facut receptia lucrarilor in 2009, asa cum era prevazut, deoarece au reclamat existenta unor deficiente grave. Una din cauzele care au determinat blocarea sistemului de canalizare, revarsarea materiilor si a apei menajere este lipsa rigolelor pe marginea drumurilor din comuna. In acelasi timp, vinovati pentru deficiente sunt si locuitorii din Magura care s-a bransat ilegal. Ieri, reprezentantii firmelor Segama si RKS Drumuri s-au intalnit cu inspectori in constructii, cu proiectantul lucrarii si dirigintele de santier pentru gasirea unor solutii si evaluarea primara a lucrarii. “In 25 de zile speram sa fie finalizata procedura de receptie si in acest interval sa fie realizate lucrarile pentru remedierea deficientelor”, a mai declarat Sichitiu.

Locuitorii bransati ilegal risca sa fie amendati

Peste 150 de locuitori din comuna Magura s-au bransat ilegal la reteaua de canalizare nou-infiintata in comuna. Acum ei risca o sanctiune din partea Inspectoratului de Stat in Constructii pentru nerespectarea legislatiei in domeniu. Cei mai multi dintre magureni, au preferat sa se branseze neautorizati, fara a apela la firme specializate in domeniu. Majoritatea s-au bransat direct la teava de canal, acolo unde distanta era mai mare decat pana la caminul de scurgere. “Cat priveste aceste bransamente ilegale, primaria trebuie sa dispuna intrarea lor in legalitate, prin obtinerea autorizatiei de bransare si apoi realizarea corecta a lucrarilor, conform unui proiect. Satenii trebuie sa tina cont ca aceasta canalizare este pentru apa menajera si nu pentru apa pluviala. Unii si-au facut canalizare si in curte”, a mai adaugat Adrian Sichitiu. Receptia lucrarilor se va face riguros, astfel incat constructorii sa lase primariei o lucrare in perfecta stare de functionare. Subprefectul Constantin Scripat considera ca situatia de la Magura trebuie privita cu toata seriozitatea. “La Magura trebuie facut un control obiectiv. Nu putem permite niciunui constructor sa-si bata joc de banul public”, a spus Constantin Scripat.

Nu pot dormi de frica inundatiilor

Locuitorii din Serbesti – Saucesti nu au uitat inundatiile din 2008. De cate ori ploua torential, cei care se invecineaza cu raul stau de veghe. Mai ales ca, in ultimii 2-3 ani, apele au ros 100 m din gradinile lor, apropiindu-se periculos de case.

Satenii din Serbesti nu iubesc ploaia. Ei sustin ca rapaiala violenta in tabla acoperisului le da frisoane. Mai ales noaptea. Isi iau lanternele si se duc sa vada daca nu cumva creste apa. “Suntem foarte aproape de Siret si frica va exista intodeauna, afirma Vasile Chitis, 46 de ani. Si e pacat ca s-a rezolvat cu casele, dar nu s-a facut nimic cu Siretul. In primul rand e aproape si oricand poate da afara. Chiar daca nu se ridica se surpa malul, ca e nisipos. Stam mereu cu frica-n san.” Pe langa teama de inundatii, cu care aproape s-au obisnuit, locuitorii din Serbesti se mai confrunta cu un neajuns: nu-si pot permite sa construiasca nimic, o magazie sau un cotet, nici sa investeasca in culturi. E ca si cum ar arunca banii. “In ultimii doi-trei ani, Siretul a ros o suta de metri din mal si a ajuns la jumatatea gradinilor, sustine Remi Petrea, 42 de ani. Acum e la 50-60 m de locuinta, daca vine o viitura pot spune «adio, casa».”

Pe aici au trecut ministri…

La Serbesti, raul face o bucla chiar in dreptul caselor. Asadar, solutia ar fi eliminarea acestei bucle prin saparea unei albii noi, in linie dreapta, care ar scurta cursul si ar indeparta Siretul de locuintele oamenilor. Primarul Costinel Manea sustine ca a facut toate demersurile necesare: “Intr-adevar, este o problema cu Siretul, recunoaste edilul. Dupa inundatii, aici au venit ministri, specialisti, secretari de stat… I-am informat pe toti si sper ca anul acesta sa se rezolve. Altfel, sunt in pericol si casele, si reteaua electrica, si tot ce e aici!” Cheltuielile pentru taierea cotului nu ar fi foarte mari, sustine edilul. Ar fi suficient sa se aduca un buldoexcavator dintre cele care lucreaza in balastierele din vecinatate si sa se sape o albie. E nevoie, insa, de aprobarea autoritatilor in domeniu. “Cunosc problema, trebuie rezolvata, declara subprefectul Constantin Scripat. Trebuie sa ma duc la fata locului impreuna cu cei de la Directia Apelor si sa vedem care e situatia acum. Vom alege cea mai buna solutie pentru satenii din Serbesti.”

Un sfert din cele 1200 de blocuri din municipiu sunt imobile ce prezinta un risc seismic ridicat sau relativ ridicat.

Adrian Sichitiu, directorul Inspectoratului Teritorial de Stat in Constructii Bacau a dezvaluit la ultima intrunire a Colegiului Prefectural ca in municipiul Bacau peste 270 de imobile de locuit prezinta risc seismic. Sichitiu a evidentiat mai multe cazuri concrete de imobile din Bacau vulnerabile in caz de cutremur.
“In data de 4 martie s-au împlinit 33 de ani de la puternicul cutremur din 4 martie 1977. Dupa teoriile mai vechi seismele puternice care au ca epicentru zona Vrancea s-ar produce la intervale de circa 30-40 de ani”, a afirmat seful ISC Bacau. Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului are în derulare programul de consolidare a cladirilor de locuit multietajate, program prin care sunt alocate fonduri de la bugetul de stat pentru expertizarea, proiectarea si executarea lucrarilor de consolidare a acestora.

Doar un imobil consolidat in municipiu

In perioada 1991-1997 s-au expertizat din punct de vedere al riscului seismic, conform normativelor tehnice în vigoare la acea data (P100-92), 272 imobile din judetul Bacau, cu regim de înaltime de la P+2 la P+10, edificate în perioada 1954-1979.
“În urma elaborarii expertizelor tehnice, s-au încadrat în clasa I de risc seismic un numar de 7 imobile, toate din municipiul Bacau, de pe B-dul. Marasesti, 69 imobile s-au încadrat în clasa II de risc seismic, iar restul de 197 imobile în clasa III de risc seismic. În baza programului guvernamental stabilit prin OG 20/1994 în judetul Bacau s-a realizat consolidarea unui singur bloc de locuinte amplasat în municipiul Bacau, str. Marasesti nr. 11”, a mai declarat Adrian Sichitiu.

Cosurile se pot sparge in capul bacauanilor

Subprefectul Constantin Scripat a ridicat problema cosurilor termice care stau sa se darame pe trecatori. In mai multe locuri din oras, unde au functionat puncte termice apartinand CET Bacau, turnurile cosurilor de fum au ramas in stare avansata de degradare. Primaria Bacau a omis sa ia in calcul riscul reprezentat de aceste turnuri. „Cosurile termice sunt un pericol pentru bacauani, ele pot sa cada de la o zi la alta, fara sa aiba loc vreun cutremur. Intalnim astfel de cosuri pe langa autogara, la scoala Nicu Enea, pe Pictor Aman s.a. Solicit Inspectoratului de Stat in Constructii o inventariere a acestor cosuri, verificarea starii fizice si juridice a acestora. Daca va fi cazul, acestea vor fi demolate”, a spus Scripat. Municipalitatea bacauana a demolat o parte a centralelor termice din Bacau, care au fost scoase din functiune, dupa racordarea cartierelor la CET.
Reprezentantii Primariei Bacau au confirmat faptul ca o parte a cosurilor provenite de la centralele termice au ramas in picioare, dar au promis ca vor lua masuri. „Mai exista cateva cosuri termice. Din cate stiu, acestea vor fi demolate curand. S-au inceput procedurile in acest sens”, a declarat viceprimarul Dragos Luchian.