Acasă Blog Pagina 5276

Vor descrie Bacaul in pasi de dans contemporan

de
Deșteptarea
-

Centrul de Cultura si Arte „George Apostu” este in aceasta luna gazda unor oaspeti de seama din lumea artistica. Un coregraf si interpret de origine italiana si un muzician si compozitor indian vor efectua o rezidenta in Bacau in urma careia va rezulta un jurnal de calatorie transpus in momente teatrale si dans contemporan.

Gianfranco Celestino si colegul sau, Rajeevee Sukumary Ayyappan, isi vor desfasura proiectele in domeniul dansului contemporan in aceasta luna, la Centrul Apostu. Actiunea este parte a proiectului ArtistNe(s)t, realizat in parteneriat cu Centrul de creatie coregrafica din Luxemburg pe durata a trei ani, 2009-2011 si care isi propune sustinerea activitatii creative a artistilor deschisi spre inovatie in domeniul dansului contemporan. Cei doi oaspeti vor realiza un jurnal de calatorie care va cuprinde impresiile lor cu privire la experienta din Romania. „Voi lucra la un nou proiect. Ideea de la care pornesc este de a intocmi un jurnal despre locurile pe care le voi vizita. Ma voi concentra pe experienta din Bacau si din toate locurile pe care le voi vedea in Romania”, a explicat Gianfranco Celestino, care nu este la prima vizita in tara noastra. Bacaul este insa prima oprire dintr-o lista mai lunga pe care sunt inscrise diverse locatii din Franta, Germania, Luxemburg si Finlanda. Colegul sau din India, cu care este deja la a treia colaborare, va avea misiunea de a imortaliza situatii si fete prin intermediul camerei de luat vederi. „Voi lucra la un jurnal video al calatoriei incercand sa reflect nu atat istoria, cat oamenii si cum arata lumea de astazi”, sustine Rajeevee Sukumary Ayyappan. La prezentarea celor doi oaspeti, Geo Popa, directorul Centrului Apostu, nu a uitat sa ii mentioneze pe cei doi initiatori ai programului: Cosmin Manolescu, prezent la conferinta de presa, si Gabriela Tudor, trecuta in nefiinta.

Un CV impresionant

Cei doi oaspeti straini sunt fini cunoscatori ai domeniilor in care profeseaza. Gianfranco Celestino a absolvit Conservatorul „G. Verdi” din Torino, dupa care a studiat dansul la Scoala din Essen, Germania si a obtinut chiar si o bursa de studiu in Viena. Din 2002, acesta lucreaza independent, dezvoltand diverse proiecte personale in care combina teatrul si dansul. „Solo con Piano”, „Crossing Town” si „Sweet Dreams” sunt doar cateva dintre piesele pe care le-a pus in scena. Rajeevee Sukumary Ayyappan, in schimb si-a inceput cariera artistica la varsta de 5 ani alegand muzica traditionala indiana. Acesta lucreaza independent la alegerea sunetului pentru filme si piese de balet si colaboreaza indeaproape cu un cvartet de jazz din Luxemburg.

Urmeaza rezidenta in Luxemburg

In cadrul aceluiasi proiect, bacauanca Carmen Cotofana a fost selectata de Centrul Apostu pentru a efectua rezidenta in luna iulie in Luxemburg. In plus, in colaborare cu Centrul National al Dansului, un artist roman va efectua o rezidenta la centrul bacauan, in luna octombrie.

Andreea Lupascu

Handbal feminin: S-a stabilit programul

de
Deșteptarea
-

Stiinta va deschide turneul de completare a Ligii Nationale 2010-2011, organizat la Targoviste de catre Federatia Romana de Handbal. "Studentele" vor avea primul meci in compania divizionarei secunde CSM Ploiesti (echipa clasata pe locul al II-lea in Seria A), iar a doua zi isi vor incheia participarea la acest baraj printr-un duel cu Rapidul (alaturi de care a retrogradat din Liga Nationala).
Turneul de la Targoviste, la care au confirmat prezenta numai trei din cele patru echipe nominalizate ("U" Timisoara declinand invitatia), a fost lansat in eventualitatea neinscrierii sau retragerii unor echipe din primul esalon. Exista insa si varianta ca Adunarea Generala din 21 iunie sa voteze majorarea numarului de formatii din Liga, de la 14 la 16.
Programul turneului:
Joi, 27 mai: Stiinta Bacau – CSM Ploiesti (18.00);
Vineri, 28 mai: Rapid Bucuresti – Stiinta Bacau (11.00);
Sambata, 29 mai: CSM Ploiesti – Rapid Bucuresti (11.00).

Dana Popa

Turul ciclist al Romaniei 2010: Etapa de tranzit

de
Deșteptarea
-

Pentru al doilea an consecutiv, Bacaul se regaseste pe harta Micii Bucle. Turul Ciclist al Romaniei 2010 va tranzita orasul in penultima etapa a celei de-a 47-a editii a circuitului national. Ciclistii vor parcurge runda a V-a pe traseul Botosani – Targu Frumos – Roman – Savinesti – Piatra Neamt, urmand ca startul in urmatoarea etapa sa fie dat din Bacau, pe 11 iunie, pentru linia Adjud-Focsani-Buzau.
Editia 2010 a Turului Ciclist al Romaniei va cumula 1170,5 km, iar startul se va da la 5 iunie, de la Deva, unde se va disputa prologul, competitia fiind structurata in sapte etape: Alba Iulia – Targu Mures (118 km), Targu Mures – Vatra Dornei (174,8 km), Vatra Dornei – Suceava (137,6 km), Suceava – Botosani (219,2 km), Botosani – Piatra Neamt (184,3 km), Bacau – Buzau (179,5), Slobozia – Constanta (154,1 km). La start si-au anuntat participarea 15 echipe, 10 fiind din strainatate. Romania va participa cu cinci cluburi: "nationala" de tineret, CS Dinamo, Olimpic Team Campulung, CS Mazicon Bucuresti si Tusnad Cycling Team Miercurea Ciuc.

Dana Popa

Fotbal: Cioca-boca juniors

de
Deșteptarea
-

Sezon ratat pentru echipele de juniori ale SC FCM Bacau SA

Sezonul 2009-2010 nu a fost unul compromis doar pentru echipa mare a FCM Bacau. Formatiile de juniori ale SC FCM Bacau SA au clacat, la randul lor, ratand in corpore calificarea la turneele de zona ale campionatului, acolo unde vor merge in schimb Politehnica Iasi, LPS Botosani si Ceahlaul Piatra Neamt. Este prima data in ultimii ani cand juniorii republicani ai "galben-albastrilor" nu reusesc sa se califice la turneele finale!

Fara regrete

Ceea ce surprinde cu adevarat este insa faptul ca lipsa de rezultate este insotita si de lipsa regretelor in tabara bacauana. Cel putin la nivelul conducerii. Presedintele clubului, Relu Damian a declarat, in mai multe randuri, ca prezenta la turneele finale de juniori nu este un obiectiv in sine pentru gruparea sa, in timp ce directorul sportiv al FCM-ului, Remus Pozanarea considera ca "ratarea calificarii nu este un esec".

Locul 3? Un succes!

Paradoxal, Pozanarea vorbeste chiar despre o reusita! "In conditiile in care situatia juridica a clubului a fost una neclara, clasarea pe locul trei mi se pare un succes", a precizat directorul sportiv, care recunoaste, insa, ca o analiza a sezonului nu a fost inca facuta in planul copiilor si a juniorilor: "Dupa ce se va incheia campionatul la echipa mare, vom avea timp si pentru a analiza comportamentul echipelor de juniori".

Lipsa de bani si de interes

Cauzele acestui sezon cenusiu sunt multiple. De la lipsa de interes manifestata de conducatori pana la problemele de ordin financiar. Astfel, antrenorii centrului de copii si juniori nu au fost platiti cu lunile, iar la unele partide nici macar nu s-a putut achita baremul de arbitraj! Culmea a fost atinsa de neprezentarea echipelor la meciurile de acasa cu Romanul. Interesant este ca daca ar fi jucat si castigat acel joc, juniorii B antrenati de Gica Penoff s-ar fi calificat la zona!

Ce (mai) lipsea

Directorul Centrului de Copii si Juniori, Cornel Elisei a subliniat si un alt aspect: remanierea echipelor. "Mai multi jucatori au fost imprumutati in Liga a lll-a si a lV-a, campionate care au grad de combativitate ridicat fata de competitiile de juniori. Adevarul e ca ne lipseste mult o echipa-satelit de Divizia C, care sa fie alcatuita in mare parte din juniori", a opinat Elisei. Din pacate, chiar daca observatia lui Elisei e justa, la conditiile existente, doar o echipa-satelit le-ar mai lipsi "galben-albastrilor"!

Dan Sion

Karting / Open Master: 16 din 47

de
Deșteptarea
-

Stacheta coborata

Cea de-a treia etapa a Open Master-ului italian la karting nu a fost cu noroc pentru Denis Marcu. Week-end-ul trecut, pe circuitul de la Muro Leccese, pilotul asistat din punct de vedere tehnic de Selena Motor Sport Bacau a coborat stacheta fixata in primele doua runde, in care obtinuse inclusiv o clasare pe podium. Duminica, Marcu a incheiat pe locul 16 dintr-un total de 47 de piloti care au luat startul la clasa Mini.

Ploaie torentiala

Unul dintre principalele inconveniente cu care s-a confruntat sportivul roman a fost ploaia torentiala care s-a abatut peste circuitul "La Conca" in timpul curselor de sambata si duminica. "Pe un circuit uscat sunt convins ca Denis ar fi reusit o clasare mult mai buna. Din pacate, acestea au fost conditiile, iar cel mai important lucru este sa tragem invatamintele necesare", a declarat directorul sportiv al Selenei Motor Sport, Vladimir Bortov.

Evolutie sinusoidala

In calificari, Denis Marcu a obtinut al 20-lea timp, dar in prefinala a recuperat nu mai putin de zece pozitii, incheiind pe locul zece. In finala, sportivul roman a facut insa din nou pasul inapoi, clasandu-se al 16-lea. "Sper ca la ultima etapa, programata la Sarno, in perioada 11-13 iunie, sa revin pe primele locuri ale clasamentului", a spus Denis Marcu, care isi va face incalzirea pe circuitul de la Sarno chiar la finalul acestei saptamani.

Dan Sion

Comoara din biserica

de
Deșteptarea
-

În Buhusi, din perspectiva obiectivelor istorice, bisericile si manastirile reprezinta singurele repere turistice care se mai afla în viata. Am descoperit recent, la biserica „Sfanta Înviere”, pastorita cu ales har de catre preotii Viorel Gavril, paroh, Gheorghe Craciunescu si Stefan Gabriel Moldoveanu, cateva aspecte inedite pe langa care, din pacate, furati de zgomotul lumii, trecem insensibili. Construita în urma cu aproape doua sute de ani (peste doi ani ar putea sarbatori bicentenarul de la asezarea pietrei de temelie), biserica este ultima constructie moldava de acest tip. Construita dupa tiparele cetatii de tip medieval, cu pereti grosi de trei metri, ziduri care o înconjoara, ea „face trecerea de la lumea medievala la civilizatia occidentala”, spune preotul Gheorghe Craciunescu. Sfantul lacas a fost ctitorit de Toader si Ana Buhus, familie de boieri care este nominalizata de Cantemir în Descriptio Moldaviae.

Icoana singulara

Una dintre picturile din stanga altarului este, potrivit aprecierii preotului Gheorghe Craciunescu, intelectual de o mare profunzime culturala, inedita în iconografia ortodoxa. Icoana, de mari dimensiuni, îi reprezinta pe Sf. Toader si Sf. Ana. Ineditul consta în alaturarea acestor doi sfinti în acelasi tablou. Sf. Toader este un sfant martir al sfarsitului secolului al III-lea, începutul secolului al IV-lea, Sf. Ana este mama Maicii Domnului. În iconografie, pe Sf. Ana o mai regasim alaturi de sotul ei, Sf. Ioachim, cu Maica Domnului în brate sau singura. „Aceasta alaturare din icoana noastra este cu totul exceptionala”, spune preotul Gheorghe Craciunescu. Este de înteles ca pictorul, anonim, i-a reprezentat pe cei doi ctitori, Toader si Ana Buhus. Pictura respecta si un adevar istoric: Toader Buhus era mai tanar decat sotia sa, Ana. Toader a si murit înaintea sotiei sale. Conform unor izvoare scrise, Ana Buhusoaia avea zestre foarte buna si nu este exclus ca mai tanarul Toader sa fi încheiat aceasta casatorie (si) din interes, cunoscut fiind faptul ca Ana l-a sprijinit mult, financiar, pentru a ridica aceasta minunata biserica. În iconografia bizantina, Ana este mult mai tanara. Icoana de la Buhusi face o exceptie. „Interesanta este si vestimentatia sfintei Ana din icoana noastra: aidoma celei din saloanele napoleoniene, nu o tinuta medievala” (Gh. C.). Cati stiam despre aceasta comoara iconografica?

Inedit, inedit…

Daca pictorul i-a reprezentat pe cei doi ctitori în imediata vecinatate a catapetesmei, avem – cred eu, ca nespecialist – si altceva inedit. Ctitorii sunt zugraviti, de regula, chiar la intrarea în biserica. Mai mult, unii preoti ne-au spus ca la începutul anilor 1800 înca nu exista dezlegarea pictarii ctitorilor. Probabil ca ingeniosul pictor anonim a apelat la un subterfugiu pentru a-i reprezenta pe cei doi ctitori sub aura celor doi sfinti. Si unde? Chiar în vecinatatea sfantului altar… Ineditul este prezent si pe minunata catapeteasma, o alta comoara a bisericii, o bijuterie a genului care-si pastreaza originalitatea. De regula, icoana mare cu Sfantul Mantuitor, care se afla în centrul catapetesmei, este strajuita în iconografia ortodoxa de arhanghelii Mihail si Gavril. Aici este prezenta însa exceptia: cei care-L strajuiesc pe Sfantul Mantuitor sunt Sfantul Dumitru si Sfantul Gheorghe.

Un Buhus, ctitor si staret de Horaita

Prezente ale spiritualitatii familiei Buhus au fost gasite de preotul Gheorghe Craciunescu la manastirea Horaita si la biserica de pe Muntele Taborului: „Ultimul reprezentant de seama al familiei Buhus, Ermoghen Buhus, avea sa fie ucenic al staretului Irinarh Roseti de la Horaita. Vizitand Horaita, m-a izbit pur si simplu un duh de familiaritate al constructiei de aici cu biserica noastra din Buhusi, desi, ca stil, cele doua constructii sunt diferite. Asa am descoperit ca Ermoghen Buhus a slujit aici. De fapt, staretul Roseti avea sa-i lase în grija aceasta manastire, întrucat el a plecat pe Muntele Taborului, în Tara Sfanta, unde a înaltat biserica Schimbarea la Fata”. Este de înteles faptul ca si ceva din simtirea lui Ermoghen Buhus a facut zidire sfanta pe muntele Taborului, cunoscuta fiind influenta ucenicului asupra dascalului sau. În anul 1843, cand arhimandritul Irinarh Roseti pleaca la Ierusalim, monahul Ermoghen Buhus este hirotonit preot, apoi este uns arhimandrit si numit staret al Manastirii Horaita, în locul parintelui sau. El a pastorit cu multa întelepciune obstea acestei manastiri, mai mult de treizeci de ani, pastrand întru totul randuielile lasate de Cuviosul Irinarh si mentinand aceeasi unitate si traire duhovniceasca în sobor. În timpul sau, numerosi calugari din Manastirea Horaita s-au dus sa se nevoiasca în Muntele Athos, iar altii au sihastrit în Muntii Neamt. Dintre acestia, unii au ajuns sihastri iscusiti, caci staretul Ermoghen îi ajuta pe toti si îi întarea în dragostea lui Hristos. Între anii 1865-1867, staretul Ermoghen Buhus a înaltat o mareata biserica de zid în Manastirea Horaita, cum se vede pana astazi, în locul celei dintai care era neîncapatoare. În anul 1872, nevoitorul staret s-a mutat la odihna cea vesnica, lasand în urma o obste calugareasca bine organizata si o frumoasa biserica închinata Preasfintei Treimi.
În acest context, întelegem si mai bine spiritul bisericii „Sfanta Înviere” din Buhusi, cea care are norocul de a avea, si astazi, comorile în fericita pastrare si slujire. Renovarile/restaurarile efectuate, grija pentru acuratete si conservarea grozava a picturii si edificiului merita toate multumirile noastre de fiinte care gasesc aici punti peste care pot pasi în cautarea unor farame de absolut. Daca aveti drum prin Buhusi, nu ocoliti nici aceasta biserica. Este pacat sa ratati întalnirea cu niste comori atat de pretioase, cu istoria noastra autentica si cu niste oameni rari care vegheaza la respectarea ei.

Ion Fercu

„Afacere” cu profit de 9 lei pe zi

    de
    Deșteptarea
    -

    Maria Iftimoiu are 74 de ani si este din comuna Bucium, judetul Bacau. Am intalnit-o intr-o dimineata in piata din Onesti. In fiecare zi, in jurul orei 8, isi ia in primire jumatatea ei de taraba si isi asaza cu grja marfa, productie proprie. De mai bine de 50 de ani face naveta in fiecare zi din comuna Bucium pana in Onesti, pentru a vinde oua si lapte.

    Bunica Maria, cum ii spun cunoscutii, traieste cu o pensie de 350 lei pe luna. Nu s-a gandit niciodata sa renunte la a mai veni in piata. “Vin aici de 50 de ani, de cand s-a deschis piata asta. Acasa ce sa fac? Sunt singura. Asa mai reusesc sa cumpar una sau doua paini”, a spus femeia. Daca faci un scurt calcul, iti dai seama ca munca depusa, naveta si orele petrecute in spatele tarabei nu-i aduc mare castig bunicii Maria. O taraba in piata din Onesti ii costa pe tarani 10 lei pe zi. Maria Iftimoiu nu-si permite sa inchirieze o taraba intreaga, asa ca plateste 5 lei pentru o jumatate de masa. In fiecare zi face naveta cu autobuzul si plateste 6 lei dus-intors. Dintr-un foc s-au cheltuit 11 lei. Probabil va intrebati cat castiga „bunica”? “Daca am vanzare, strang 20 de lei. Rar de tot mai reusesc sa vand de 30 de lei. In ultimul timp nu se mai cumpara nimic, ca lumea nu are bani; e criza”, se plange Maria. Singurii care mai vin in piata la cumparaturi sunt pensionarii, dar si ei sunt atenti la bani: vin, se uita, intreaba si pleaca. Bunica Maria se multumeste cu cat castiga. Stie ca nu este mult, dar asta face de-o viata. Multi ani a muncit pentru a-si tine cele doua fete in scoala. Acum fiecare este la casa ei. Una dintre ele a lucrat la rafinarie, dar postul a fost desfiintat si acum se chinuie sa gaseasca un loc de munca. Cea de-a doua fata este chimist, insa viata i-a jucat feste. In urma cu ceva timp a fost operata de cancer, dar nu a renuntat la munca. Maria este mandra de familia ei. Cei doi nepoti pe care-i are sunt la facultate, iar nepoata “invata bine si are bursa”. Bunica este ingrijorata acum. Se gandeste ca anul acesta ar putea fi ultimul in care mai vine la piata din Onesti. “Peste vreo sase luni vor sa ne oblige sa ne luam casa din aceea de marcat. Cu banii pe care-i castig nu am cum sa iau casa din aia. Poate se razgandesc politicienii astia”, a spus Maria. Daca totusi se va intampla acest lucru, bunica va fi nevoita sa renunte la “afacerea” ei.

    Trei la 1 leu

    Taranii care vand in piata din Onesti s-au gandit la o modalitate de a face vanzare. Daca este criza, reducerile sunt o strategie de a atrage clientii. Asa ca daca mergeti in piata puteti cumpara trei legaturi mari de verdeata cu un leu. Foarte putin, daca ne gandim ca in Piata Centrala din Bacau, o legatura de verdeata costa 1-1,5 lei. Si laptele proaspat de vaca este mai ieftin in Onesti. O sticla de doi litri costa 4 lei, insa este loc si de tocmeala. In Bacau, pentru aceeasi cantitate, bacauanii dau cel putin 5 lei. In Piata Centrala din Bacau o salata verde poate costa si 2,5 lei. Si la acest capitol, onestenii stau mai bine, fiind doar 1 leu.

    Sinziana Filimon

    Cosmar pe Chimiei

      de
      Deșteptarea
      -

      „Marea Asfaltare“, doar pe hartie

      Primaria intarzie repararea drumurilor din municipiu. Dupa ce a anuntat ca a dat startul campaniei „Marea Asfaltare“, pentru care a anuntat un buget de 10 milioane de lei (aproximativ 2,5 milioane de euro), conducerea municipalitatii da… prin gropi. Marturie sta traficul infernal desfasurat pe strada Chimiei, artera rutiera ce se afla de mai multi ani pe lista municipalitatii vizand executarea de lucrari de modernizare. In repetate randuri, bacauanii au adresat interpelari edililor cu privire la situatia creata, fara ca Primaria sa actioneze pentru remedierea acesteia.

      Varianta infernala

      Strazile pline de gropi din orasul Bacau nu mai sunt de mult o prioritate pentru administratia locala. Soferii sunt cu nervii la pamant si indiferent de traseul pe care-l aleg, dau de aceeasi problema: ulite in loc de drumuri. Pe strada Chimiei, traficul este infernal, nu din cauza aglomeratiei, ci din cauza craterelor cascate in asfalt. Mii de masini trec in fiecare zi. Gropile si denivelarile sunt la ele acasa. Noua varianta de ocolire nu este nici pe departe o optiune buna. Sensurile de mers nu se mai respecta de mult si asta pentru ca soferii sunt nevoiti sa circule pe contrasens sau chiar pe trotuar pentru a evita craterele din asfaltul pus in urma cu multi… multi ani. La finalul iernii, Primaria a decis sa reabiliteze drumurile. Se pare ca strada Chimiei nu a fost inclusa in plan sau poate nu mai face parte in opinia administratie de municipiul Bacau. Podul spre Letea este impracticabil. Soferii nu au ce face, asa ca se inarmeaza cu multa rabdare si dau cu masinile-n gropi. Nici locuitorii din zona nu sunt multumiti de situatie.

      Praful de pe toba pentru reparatii

      In urma cu doua luni, la jumatatea lui martie, reprezentantii municipalitatii sustineau ca au pregatit un buget de aproximativ 10 milioane de lei (aproximativ 2,5 milioane de euro) pentru a remedia dezastrul lasat in urma, de iarna, la infrastructura rutiera. Marea Asfaltare anuntata de edili a dat in… gropi, strazi importante din municipiu fiind lasate de izbeliste. In plus, Primaria anunta, la data respectiva, ca un numar de 30 de drumuri din oras vor face obiectul lucrarilor de asflatare. Printre acestea si strada Chimiei.

      Raspunsuri in doi peri

      Locuitorii de pe strada Chimiei s-au plans in repetate randuri municipalitatii. Prin intermediul sitului domnuleprimar.ro, unii dintre acestia l-au interpelat direct pe edilul sef Stavarache, cerandu-i socoteala pentru lipsa de implicare a Primariei in modernizarea strazii.
      Pe 10 aprilie 2010, Bogdan Diaconu a sesizat ca traficul greu din zona a deteriorat zidaria blocurilor. “Au inceput sa apara fisuri in apartamente datorita faptului ca strada (Chimiei) este intens circulata de masini de mare tonaj”, se mentioneaza in sesizarea nr. 40.286.
      Raspunsul primarului a luat forma unei acuze indreptate impotriva Guvernului care nu a construit soseaua de centura a municipiului Bacau. Asta, in conditiile in care PNL a condus executivul in intervalul 2004-2008, iar Ludovic Orban, ministru al Transporturilor incepand cu 2007, sau C.P. Tariceanu, in calitate de premier, au “inaugurat” in doua randuri lucrarile la varianta ocolitoare a Bacaului.

      Si iluminatul lasa de dorit

      Pe strada Chimiei nu doar gropile reprezinta o problema pentru locuitorii din zona sau pentru cei care sunt in trecere. Iluminatul public este aproape inexistent, doar doi-trei stalpi avand lampile in buna stare. Daca tinem cont de faptul ca strada respectiva reprezinta si o poarta de intrare in municipiu, ne putem imagina cu ce impresie raman cei care ajung in Bacau pe acea artera.

      Covor subtire si asfaltare la… rece

      Faimosul “covor subtire” cu care Primaria a asfaltat majoritatea strazilor din municipiu a fost surprins la lucru de jurnalistii Desteptarii la mijlocul lunii februarie. Mai multi lucratori din subordinea municipalitatii asfaltau la… lopata strada Chimiei, artera ce preia traficul greu din Bacau, in lipsa unei sosele de centura adecvate. In 2009, edilii au inceput modernizarea a 14 strazi. Potrivit afirmatiilor lui Tomescu, numai anul trecut Primaria a cheltuit peste 200 de miliarde lei vechi pentru modernizarea “in proportie de 90 la suta a 14 strazi din cartierele periferice”.

      Sinziana Filimon
      Lucian Bogdanel

      Cupa Liceelor: Trofeul merge la Iasi

      de
      Deșteptarea
      -

      Finala nationala la handbal feminin s-a desfasurat in Bacau

      La doua saptamani dupa ce a gazduit turneul final al Cupei Liceelor la fotbal, Bacaul a organizat si ultima etapa din competitia similara rezervata elevelor handbaliste. Opt echipe din tara, calificate in urma fazelor zonale, au jucat, timp de trei zile, pentru trofeul editiei 2010. LPS Iasi, Asociatia Sportiva "N. Rotaru" Constanta, LPS Pitesti, LPS Tg Jiu, Col. Economic "E. Gojdu" Hunedoara, LPS Cluj Napoca, AS Prosport din cadrul Liceului Scoala Nationala de Gaz Medias, AS "Anghel Saligny" Bucuresti.
      Victoria a revenit echipei de la LPS Iasi, pregatita de fosta mare handbalista Lenu?a Bors. Lotul campioanei este alcatuit din Alexandru Bursuc, Diana Barticel, Gabriela Conache, Alexandra Toma, Paula Toma, Beatrice Cadinoiu, Georgiana Ungureanu, Georgiana Agape, Andreea Baltag, Petronela Pascu, Ana Maria Inculet, Andreea Vasiliu, Adina Zavlog, Alexandra Orsivschi. Golghetera turneului a fost desemnata Andreea Barsan (Medias), cu 75 reusite in cele cinci meciuri disputate.
      Rezultatele din serii:
      Grupa A: Iasi – Medias 33-34, Pitesti – Hunedoara 27-28, Medias – Hunedoara 39-38, Iasi – Pitesti 34-24, Pitesti – Medias 36-33, Hunedoara – Iasi 36-39.
      Grupa B: Constanta – Bucuresti 29-21, Tg Jiu – Cluj 27-30, Constanta – Targu Jiu 33-29, Bucuresti – Cluj 30-33, Tg Jiu – Bucuresti 35-33, Cluj – Constanta 28-36;
      Semifinale: Medias – Cluj 29-30, Iasi – Constanta 33-30;
      Meciuri de clasament:
      Locurile 7-8: Pitesti – Bucuresti 25-30
      Locurile 5-6: Tg Jiu – Hunedoara 26-20
      Locurile 3-4: Medias – Constanta 27-29
      Locurile 1-2: Iasi – Cluj 28-22.
      Cupa Liceelor a fost organizata de Autoritatea Nationala pentru Sport si Tineret, Comitetul Olimpic Roman, Directia pentru Sport a Judetului Bacau, Academia Olimpica – filiala Bacau, Inspectoratul Scolar Judetean Bacau, Prefectura Bacau si Federatia Romana de Handbal.

      Dana Popa

      Coltul tinerelor talente: Pentru inceput, aur pe linie

      de
      Deșteptarea
      -

      La 8 ani, Delia Zaharia nu are rival. Dupa ce si-a facut debutul la Cupa Bacaului, in 2009, inotatoarea de la SCM Bacau a castigat toate probele la editia inaugurala a Cupei Bistritei, desfasurata in urma cu doua saptamani. "N-a fost greu deloc. Imi place foarte mult acest sport si imi doresc sa ajung o campioana", spune sportiva care a facut cunostinta cu apa la Piatra Neamt, dupa care s-a mutat insa in Bacau, sub indrumarea antrenoarei Sanda Stefanescu. "Facem eforturi ca sa fim alaturi de Delia. Mi-am lasat casa in Piatra, ne-am mutat cu chirie, ne-am mutat cu scoala. O sprijinim cum putem. Pentru moment, faptul ca a luat aur pe linie inseamna ceva. Speram sa fie sanatoasa si vom vedea mai departe ce va fi", completeaza tatal Deliei, care a incercat sa organizeze si galeria inotatorilor bacauani la Cupa Bistritei. "Are talent si are si rezultate. Nu e putin lucru faptul ca a ocupat locul I la Cupa Bistritei", a evidentiat-o antrenoarea Sanda Stefanescu pe mezina de aur a sectiei de performanta de la SCM Bacau. Pana cand va putea concura la "nationale", in planul de pregatire al Deliei Zaharia intra participarea la unele concursuri interne, dar si internationale pentru categoria ei de varsta. Cu gandul la viitor, deocamdata traieste clipa. "Sunt foarte fericita dupa rezultatele de la Cupa Bistritei", spune Delia Zaharia. Pentru moment si pentru inceput, aur pe linie.

      Dana Popa

      Atletism: Au inceput bine

      de
      Deșteptarea
      -

      S-a deschis sezonul de vara, etapa inaugurala a Grand Prix-ului pentru seniori, tineret si juniori desfasurandu-se la Bucuresti. Primul loc I a fost ocupat pentru SCM Bacau de Bianca Perie, care s-a impus in proba de aruncarea ciocanului cu o performanta de 65.58 m (fata de 56.45 m inregistrati de ocupanta pozitiei secunde, vasluianca Oana Baran). O revenire in forta a reusit Cristian Vorovenci (CS Stiinta), care a trecut peste o accidentare de mai bine de jumatate de an si a castigat cursa de 1.500 m (3:46.67), fiind urmat pe podium de Lucian Chesches (CSM Bistrita, 3:47.18) si Daniel Preda (Targoviste, 3:48.64). Alexandru Craescu (SCM Bacau) a controlat aruncarea sulitei (72.84 m), devansandu-l din nou pe campionul Levente Bartha (Steaua, CSM Bucuresti, 72.09 m). La triplusalt, George Baciu (SCM) a inregistrat a doua performanta din concurs (15.72 m), dupa Alin Anghel (Cl. Mulscel – Dinamo, 16.16 m).
      In cea de-a doua zi de Grand Prix, Ionut Enache (CSM Pitesti – CSM Onesti) a trecut primul linia de sosire la 5.000 m (14:43.38), cursa in care Constantin Ifrim (Stiinta Bacau) a terminat al IV-lea (15:25.77).
      Pentru atletii bacauani urmeaza Grand Prix-ul pentru probe combinate la seniori, tineret, juniori I, II si III (27-28 mai, Bucuresti), Campionatele Nationale Scolare (29-30 mai, criteriu de selectie la Cupa Europei) si Campionatele Internationale ale Romaniei (Constanta, 4 iunie).

      Dana Popa

      Handbal masculin: O noua provocare

      de
      Deșteptarea
      -

      Dupa trei sezoane in tricoul Stiintei, Chike Onyejekwe a semnat cu campioana HCM Constanta

      De la promovarea Stiintei in Liga Nationala, Chike Onyejekwe si-a suprapus cariera peste traseul urmat de echipa bacauana timp de trei sezoane. Handbalistul a devenit "student" in vara lui 2007, fiind transferat de la Politehnica Iasi imediat dupa ce formatia antrenata de Gabriel Armanu a obtinut biletele pentru esalonul de elita.
      In rezumat: 2007-2008, locul 4 in primul an de Liga al Stiintei. 2008-2009, cel mai bun tur de campionat (locul I la egalitate cu HCM Constanta), urmat o cea mai buna performanta internationala: sferturile Cupei Challenge. 2009-2010: debutul in echipa nationala de seniori a Romaniei. "Au fost momente foarte frumoase in acesti ani. Stiinta a reprezentat rampa mea de lansare in handbalul mare de la noi din tara, de la Bacau fiind convocat si la echipa nationala. Au fost trei sezoane pline, pe care le-am trait alaturi de un colectiv de nota 10 plus. Pe de o parte regret ca plec, dar asta este viata de sportiv si sper ca transferul la Constanta sa fie un pas inainte in cariera mea", spune extrema stanga de 23 de ani, gata sa accepte o noua provocare in lotul celei mai bune echipe din Romania, HCM Constanta.
      Chike Onyejekwe este astfel primul handbalist din garnitura de baza a Stiintei care paraseste "gasca nebuna". Ajuns la final de contract cu gruparea bacauana, "internationalul" roman a semnat pe trei sezoane cu campioana care si l-a dorit inca din iarna. "Nu voi uita niciodata de unde am plecat! Suporterilor le multumesc din suflet pentru atmosfera creata la fiecare meci, iar fostilor mei colegi le urez mult succes in continuare", este mesajul de "adio" transmis de Chike Onyejekwe la despartirea de echipa care l-a consacrat si pentru care a jucat timp de trei sezoane, cat parcursul Stiintei MD de dupa promovarea in Liga Nationala.

      Dana Popa

      Fotbal, Liga a II-a: Ca si salvati

      de
      Deșteptarea
      -

      Cu trei etape inainte de final, "galben-albastrii" s-au distantat la opt puncte de ultimul loc retrogradabil
      Dinamo II – FCM Bacau 0-2 (0-1)

      Au marcat: Dobarceanu (min. 12) si Vraciu (min. 64).
      Dinamo II : Oprea – Fodor, Albert, Dragalina, Marcu (min. 70 Stanca) – Cazacu, Sandu (min. 73 Simion), Nemtescu, Marmareanu – Dumitrescu, M. Stefan (min. 62 Adlan). Antr.: C. Orac.
      FCM Bacau: Ignatescu – Mihalchioaie, Vajou (min. 60 Marchis), Carnariu, Dobarceanu – Radutoiu (min. 75 R. Cojocaru), Adascalitei, Spiridon, Boboc – Vraciu, I. Radu (min. 40 Tismanaru). Antr.: Gh. Poenaru.
      Arbitri: Marian Balaci (Drobeta Turnu Severin) – Nicolae Meghesan (Tarnaveni), Lorant Szanto (Targu-Mures).

      Final linistit

      FCM Bacau poate rasufla usurata. Victoriosi sambata, cu scorul de 2-0, pe terenul lui Dinamo ll, "galben-albastrii" s-au distantat la opt puncte de ultimul loc ce duce in liga a treia, ocupat de Gloria Buzau. Tinand cont ca pana la finalul sezonului mai sunt in joc doar noua puncte, elevii lui Gheorghe Poenaru sunt ca si salvati de la retrogradare.

      Euro-gol

      Bacauanii au avut o misiune relativ usoara la Bucuresti, contra lui Dinamo ll. Au intalnit o echipa lipsita de experienta, dar si de perspective, care de la anul va juca in mod cert in esalonul trei. Euro-golul lui Dobarceanu – sut de senzatie de la aproximativ 35 metri – a simplificat si mai mult lucrurile, singurele probleme ale oaspetilor fiind propriile ratari.

      Din nou Vraciu

      Ionut Radu a trecut in trei randuri pe langa majorarea diferentei, inainte de a se accidenta si de a ceda locul in teren lui Tismanaru. Adascalitei, Spiridon si Vraciu au fost si ei aproape de golul de 2-0, care a cazut la 18 minute de la reluare. Dobarceanu a centrat din lovitura de colt, iar Vraciu a trimis balonul cu capul sub transversala portii aparate de Oprea.

      Dan Sion

      „Cel mai important moment al carierei mele”

      de
      Deșteptarea
      -

      Andrei Cristea este noul golgeter al Ligii I

      In ultima etapa a editiei 2001-2002, Andrei Cristea bifa prima sa prezenta in Liga I. Debutul era incarcat de semnificatii: atacantul bacauan il inlocuia in finalul meciului cu Gloria Bistrita pe Catalin Cursaru, nimeni altul decat golgeterul campionatului in acel sezon. O predare de stafeta care s-a implinit peste ani: sambata, Cristea a devenit noul golgeter al Ligii I, cu 16 goluri marcate. Desi poarta tricoul lui Dinamo, Andrei Cristea (26 de ani), spune ca aceasta reusita se datoreaza si Bacaului, "echipa care m-a crescut si m-a lansat in fotbalul mare. Sper ca intr-o zi, FCM Bacau sa revina acolo unde ii este locul".

      – Andrei, felicitari pentru titlul de golgeter. Te gandeai la startul sezonului ca ai putea castiga acest trofeu?
      – La inceput, obiectivul meu era sa prind un post de titular in conditiile in care ii aveam drept contraconcurenti pe Danciulescu, Bratu, Claudiu Niculescu sau Marius Niculae. Sansa mea a fost ca l-am convins pe Dario Bonetti, cel care era antrenor la Dinamo in acea perioada si apoi, jucand cu regularitate, au inceput sa apara si golurile. A contat mult si faptul ca veneam dupa un retur foarte bun la Iasi.
      – Ce inseamna acest titlu?
      – Cred ca e cel mai important moment al carierei mele. Sunt foarte bucuros, nu pot sa ascund acest lucru, dupa cum trebuie sa recunosc ca mi-as fi dorit foarte mult ca si Dinamo sa fie mai sus in clasament.
      – Cel mai frumos gol marcat in acest campionat?
      – Ar fi doua: cel cu Urziceniul, si cel marcat Rapidului, in Giulesti. Cat despre cel mai important, in mod cert e golul inscris Stelei. Nu am putut uita cum am plecat din Ghencea si modul in care anumite persoane s-au comportat cu mine. Nu meritam un asemenea tratament, dar, stiti cum se zice, orice sut in fund e un pas inainte.
      – Vacanta?
      – Deocamdata, nu prea este timp pentru vacanta. Sunt convocat la lotul national si sper sa confirm si sub tricolor perioada buna de la echipa de club. Convocarile la nationala m-au ajutat foarte mult, reprezentand o motivatie extraordinara.
      – Mai multe echipe din Italia si Germania si-au manifestat interesul pentru tine. Ramai la Dinamo si in sezonul viitor?
      – Nu stiu, nu depinde numai de mine. Ma onoreaza un asemenea interes si, sincer, mi-ar placea ca la un moment dat sa evoluez intr-un campionat puternic din Europa. Deocamdata, insa, nu pot spune nimic concret.

      Dan Sion

      Vantul dubleaza bugetul local

        de
        Deșteptarea
        -

        Parc eolian in Beresti Bistrita

        Silviu Bondor, vicepresedintele Consiliului Judetean (CJ) Bacau, i-a indemnat pe edilii din zonele sarace sa se gandeasca la o serie de facilitati care sa-i atraga pe investitori, aceasta fiind una dintre putinele solutii, in vremuri de criza, pentru a atrage bani la bugetul local. Un agent economic plateste Consiliului Local (CL) taxe de autorizare si functionare, precum si o parte din impozitele pe salarii. “Poti sa-i dai terenuri si cladiri in folosinta gratuita, printr-un contract de comodat, sa-i concesionezi terenuri la o taxa mai mica, daca CL aproba, sau sa-i sugerezi afaceri care se potrivesc zonei si ar merge bine chiar si cu cheltuieli mai mici”, afirma vicepresedintele CJ. Totul e sa-ti pui mintea la treaba. Primarul din Beresti-Bistrita chiar e preocupat de aceasta posibilitate, mai ales ca, in prezent, CL are venituri proprii de doar 2 miliarde de lei vechi/an desi in comuna exista doua ferme de animale, o livada de meri si una de visini. “Problema e ca impozitele pleaca la bugetul centralizat, la noi vin numai cele indirecte, taxele pe cladiri si terenuri, plus 30 la suta din impozitul pe salarii, declara edilul Mihai Dascalescu. Din pacate, firmele au putini angajati. Din cauza crizei au ma dat afara si au automatizat totul. Incearca sa-si reduca la maximum cheltuielile.” De la CJ, Primaria Beresti Bistrita a primit 1,2 miliarde de lei vechi pentru cofinantarea proiectului privind extinderea sursei de apa. “Incasarile merg prost anul acesta, desi le-am aprobat o reducere de 10 la suta celor care au platit pana la 31 martie. Nu au ce face cu reducerea daca nu au bani deloc. Cei care au dreptul la ajutoare pentru incalzire au achitat si taxele cand le-am dat subventia, dar nu s-a simtit prea mult”, sustine Mihai Dascalescu. Din fericire, la Beresti Bistrita, “bate vantul tot anul.” Din acest motiv, cativa investitori s-au asociat si au pornit sa construiasca in zona un parc eolian, care va avea aproape 300 de hectare: 72 ha pe teritoriul comunei Filipesti si alte 200 ha, in Beresti Bistrita. Functionarea acestui parc va aduce primariei 86.000 de euro pe an. “Cu acesti bani, in primul rand vom face toate drumurile, apoi vom reabilita scolile si, la urma de tot, vom face sediu nou pentru primarie. Va fi una micuta, de bun simt. Dar asta e ultimul lucru care ne preocupa acum!”

        Silvia Patrascanu

        O viata mai buna pentru rromii darmanesteni

          de
          Deșteptarea
          -

          Primaria Darmanesti a decis sa ofere un trai mai bun comunitatii de rromi din oras. In acest moment in Darmanesti exista trei astfel de comunitati. Pentru cea din cartierul Bratulesti, primaria vrea sa investeasca bani. Din acest motiv, in anul 2008 a fost depus un proiect pentru finantare eutropeana, care a si fost aprobat anul trecut. Acesta are ca scop amenajarea paraului Dogaru, care de 20 de ani le creeaza mari probleme locuitorilor din zona. La fiecare ploaie mai puternica se revarsa, inundand gospodariile. Proiectul de 200.000 de euro este acum in derulare, si a fost realizat in proportie de 90%. “Dorim sa imbunatatim calitatea vietii in comunitatea de rromi. Din acest motiv am depus acest proiect PHARE”, ne-a declarat Constantin Toma, viceprimarul orasului Darmanesti. Conform proiectului, albia paraului va fi regularizata prin realizarea unor praguri de gabioane, a doua poduri de trafic usor si a unui pod de trafic greu. Acesta nu este singurul proiect pentru cartierul Bratulesti. Primaria vrea sa refaca si infrastructura din zona, printr-un proiect european care a fost realizat si depus. Licitatia a fost deja castigata, urmand sa inceapa lucrarile imediat ce se vor primi fondurile. Proiectul “Un drum nou, o viata mai buna”, presupune reabilitarea a 900 metri de drum de interes local in cartierul Bratulesti. Proiectul se ridica la o valoare de aproximativ 122.000 euro. “Sunt multi locuitori de etnie rroma in Darmanesti, dar asta nu inseamna ca trebuie marginalizati. Am incercat sa atenuam impactul comunitatii asupra societatii prin educatie si crearea unei vieti mei bune”, a mai adaugat viceprimarul Constantin Toma.

          Comunitate problema?

          “Sunt harnici. Cateodata fac treaba mai bine decat unii romani. Niciodata nu au refuzat sa munceasca pentru banii pe care-i primesc din ajutorul social.”

          Constantin Toma, viceprimar Darmanesti

          De cele mai multe ori, comunitatile de rromi nu sunt privite cu ochi buni de ceilalti locuitori. In orasul Darmanesti, situatia este diferita. Comunitatea de rromi din cartierul Bratulesti are peste 1100 de membri. Ei sunt nomazi, asa ca iarna stau la casele lor si confectioneaza cazane sau galeti, pe care le vand in timpul verii prin diferite zone ale tarii. Pana acum nu au facut mari probleme in oras. Primaria Darmanesti a reamenajat o scoala aflata in comunitate, iar acum cei mici merg la cursuri. Desi de cele mai multe ori sunt marginalizati, rromii din Darmanesti nu au renuntat la carte. In zilele de scoala, poti gasi in bancile de clasa si parintii copiilor care invata acum in clasa I sau a II-a. La Primaria Darmanesti sunt aprobate 307 dosare pentru ajutor social. Dintre acestea, 150 sunt pe comunitatea de rromi. Dupa cum spune viceprimarul, nu s-au dat in laturi de la munca. Singura problema cu care se confrunta primaria este faptul ca unii rromi isi construiesc locuinte peste noapte, ilegal, iar foarte multi nu au nici macar acte de identitate. “Incercam sa-i ajutam sa obtina acte de identitate. Pe cei pe care-i gasim locuind fara forme legale, ii convingem sa vina la Primarie sa le facem documentatia necesara pentru a putea obtine un numar de autorizatie de constructie”, a declarat Constantin Toma. La cerinta comunitatii, Primaria Darmanesti a decis sa construiasca in zona o biserica ortodoxa pentru rromi. Proiectul a fost deja facut. A fost gasit chiar si un preot care sa slujeasca in viitoarea biserica. Viceprimarul spera sa inceapa lucrarile in aceasta vara. Deocamndata insa bugetul nu este de ajuns. Lacasul va fi construit cu bani de la bugetul local si, spera ei, cu ajutorul Episcopiei. Pana atunci, rromii vor continua sa mearga la slujbe in bisericile din apropierea comunitatii.

          Sinziana Filimon

          O poveste de dragoste cu nume de festival

          de
          Deșteptarea
          -

          Festivalul Muzical „Mihai Drimbe”, gestionat fericit de Asociatia „Renasterea” Buhusi, in parteneriat cu I.S.J. Bacau, Consiliul Local Buhusi si Colegiul „Ion Borcea”, a reunit pe scena, timp de trei zile, formatii din judetele Bacau, Neamt si Suceava. Spectacolele au fost aplaudate, zilnic, de catre sute de spectatori. Cand ai pe scena profesionisti precum coristii de la Scoala „Al. Ioan Cuza” Bacau, armonizati superb de prof. Vintila Dabija, si dansatorii/solistii Ansamblului „Ciobanasul”, de la Scoala „Cancicov”, aflati sub bagheta magica a prof. Dumitru Pricopie – formatii care au fost premiate pe toate meridianele lumii – esti foarte fericit ca spectator. Tot foarte fericit esti si atunci cand stii ca Ansamblul folcloric „Privighetorile” Zeletinului din Podu Turcului, dirijat de Nicolae Popa, urca pe scena, dupa ce, cu foarte putin timp in urma, cucerise toate locurile I la concursul national rezervat gimnazistilor. Formatiile corale si de dansuri din Oituz, grupurile vocale, solistii, dansatorii din Sascut, Romani-Neamt, Partesti-Suceava, Clubul Elevilor Moinesti, Liliecii de Sus-Hemeiusi, Scoala „Mihail Sadoveanu”, Colegiul National Pedagogic „Stefan cel Mare”, Colegiul National „Gh. Vranceanu”, Scoala „George Bacovia”, Colegiul „Ion Borcea” Buhusi, Scoala „Mihai Eminescu”, Scoala Nr. 5 si Clubul Elevilor Buhusi au oferit momente autentice de interpretare. Presedintele Renasterii, prof. Petru Botezatu, a acordat plachete si diplome, a oferit flori si a multumit deopotriva profesorilor Dumitru Pricopie, Vintila Dabija, Nicolae Popa, Gheorghe Oprea, Verginia Ursache, Ionela Sandu, Maria Scutaru, Ioan Ferentz, Marinica Ifrim, Dorin Geangalau, Marinela Potarniche, Ioan Agusoaiei, Maria Barcan, Minodora Rachieru, Nicolae Botezatu, Gabriela Galbeaza, Corina Arhip, Sahlean Marcel-Anton Cojocar.
          De ce vin oaspetii la acest festival interjudetean? „Pentru ca ma simt aici, de fiecare data, ca acasa. Resimt aici aceeasi bucurie ca pe scenele din Italia sau Ucraina. Copiii mei stiu ca sunt iubiti aici. Cum sa nu revii mereu acolo unde stii ca esti asteptat cu bratele deschise?”, a spus prof. Nicolae Popa, cel care a „ratat” doar o singura editie din cele paisprezece ale festivalului. E de poveste faptul ca prof. Popa a venit la acest festival, la una dintre editii, atunci cand mama sa era decedata si trebuia inmormantata. „Mama presimtea ca va muri. Stia ca trebuia sa ma duc la Buhusi. Mi-a spus insa: «Chiar daca mor, sa mergi la Buhusi, sa-i faci din nou fericiti pe acei oameni si pentru mine… Am ascultat-o pe mama. Am tras o fuga pana la Buhusi si am cantat si pentru ea. Numai eu stiam ce este in sufletul meu… Festivalul acesta este pentru mine ca o poveste de dragoste…” „Venim aici pentru ca exista niste oameni pe care-i respectam si care ne respecta. Ne imbogatim, spiritual, unii pe altii”, a spus prof. Dumitru Pricopie.

          Ion Fercu

          Hohotul de ras, singura evadare posibila

            de
            Deșteptarea
            -

            Buhuseni se mandresc nespus cu faptul ca gestioneaza singurul concurs din lume care vizeaza filmul de comedie pentru liceeni: MARTZOBOSSUL DE AUR. Ajuns la a treia editie, acest concurs national, despre care au stire si regizori precum Cornel Porumboiu – care a si vizionat filme din concurs – a fost luat din nou cu asalt de catre productii din toate zarile tarii. Juriul, constituit din scriitori, jurnalisti, profesori si elevi, a selectat pentru faza finala vreo douazeci de filme. Gala de premiere a fost de poveste. Au fost acordate, mai intai, premiile haioase: Cele mai bune CV-uri (filmul O alta poveste a Scufitei Rosii, Colegiul „Ion Borcea” Buhusi), The night shift (Costica, dormi?, Colegiul Economic Valcea), Pu-pu-punguta cu 2 bani (Pu-pu-puterea banului, Colegiul Economic Valcea), Birocratia de Aur (Bun venit in Romania, Colegiul National „Costache Negri” Galati), Marea ieseala (Yoh, Don Juan!, Colegiul National „Nicolae Titulescu” Pucioasa), Crucea Rosie (Sanitarii (Ne)priceputi , Colegiul „Ion Borcea” Buhusi), Din dragoste pentru Borcea (City of love, Buhusi), Premiul de Criza (Criza de ras, Grupul Scolar Sighetul Marmatiei). De asemenea, Cele mai frumoase costume (Sandel si insuratoarea, Grupul Sanitar „Antim Ivireanul” Ramnicu Valcea), Cea mai buna coloana sonora (Liderii mileniului III, Colegiul National „Dimitrie Cantemir” Onesti), Cel mai bun scenariu (Povestea unor absente motivate, Buhusi), Cea mai buna regie (Comedy, Buhusi) au fost alte premii acordate. Mentiunile (Premiul de Chihlimbar) au fost adjudecate de filmele: O alta poveste a Scufitei Rosii, Costica, dormi?, Pu-pu-puterea banilor, Bun venit in Romania!, Yoh, Don Juan!, Sanitarii (Ne)priceputi, City of love. Martzobossul de Bronz a fost cucerit de Sandel si insuratoarea si Criza de ras. Martzobossul de Argint a fost primit de Comedy si Liderii Mileniului III. Marele premiu, Martzobossul de Aur, a fost castigat – in premiera de catre buhuseni – cu grozavul film Povestea unor absente motivate, realizat de clasa a X-a C, sub bagheta dirigintei Mihaela Rugina si a elevei Karina Balas, ultima primind si un premiu special din partea organizatorilor. Filmele au fost rulate timp de trei zile la Casa de cultura. Festivitatea de premiere, la care au participat peste cinci sute de spectatori, s-a bucurat si de participarea scriitorilor Calistrat Costin si Viorel Savin, pentru care nici lumea actoriei si a dramaturgiei nu mai prezinta secrete. Cei doi au acordat ultimele trei premii, aplaudand deopotriva cu sala, trupele de actori urcate pe scena. Mihaela Corbu, bibliotecar-documentarist, profesoarele Andreea Cojocaru si Daniela-Elena Pascariu, care au gestionat acest festival, au primit, de asemenea, felicitari. „Totul a fost ca un vis frumos, a spus Karina Balas. Am fost inventivi, am muncit, am castigat”. Pe net au aparut deja comentariile care, va imaginati, nu sunt uneori prea magulitoare la adresa juriului… Asta inseamna – nota bene – ca titlul este foarte ravnit…

            Ion Fercu

            Munca, da, ajutor social, ba!

              de
              Deșteptarea
              -

              Revolta sarmanilor de la Saucesti

              Zeci de familii au muncit zile in sir pentru a beneficia de ajutor social. Primaria i-a chemat la lucru, dar nu le-a dat niciun ban. Conducerea primariei invoca tot felul de motive.

              In aprilie, Primaria Saucesti a revizuit toate dosarele de ajutor social, astfel ca in final au mai ramas 60 din 73 de familii beneficiare. Dar nici acestea nu primisera pina saptamina trecuta banii cuveniti, desi, dupa cum sustin ei, au efectuat lucrari in folosul comunitatii cind au fost chemati la munca de catre primarie. "Am muncit in martie peste 80 de ore, desi sunt bolnava, ni s-a plins Elena Stan. Am trei copii, si ei bolnavi. Anul acesta nu ne-a dat niciun ban. Traim numai din alocatia copiilor. Ca sa-i intretin am vindut tot. Doi dintre ei stau acasa pentru ca nu am bani de pachet de mincare.” Si altii sustin ca au venit la lucru in martie, dar nu au vazut niciun leu in mina. “Am muncit vreo doua saptamini, de la sapte dimineata pina la patru dupa amiaza, dar nu ne-a dat niciun ban. Eu am sase copii. Nu am ce le da de mincare!”. “Am prasit prin pietroaie, am fost si la Schineni la sapat, numai eu stiu cit de greu mi-a fost, dar ajutorul nu l-am vazut. De ce ne-a mai chemat la lucru, daca stiau ca nu au de unde ne plati?”

              Primarul da din colt in colt

              Initial, conducerea Primariei Saucesti a negat vehement ca i-a chemat pe oameni la lucru in contul ajutorului social si ca ei ar fi muncit pentru comunitate. La confruntarea cu oamenii, insa, primarul a facut un pas inapoi. “Citiva au fost la munca, ne-a declarat apoi Costinel Manea, primarul comunei. Si altii sustin ca au muncit, dar nu exista un pontaj cu ei. Viceprimarul trebuia sa tina evidenta celor care au lucrat si a orelor efectuate, dar nu s-a ocupat de aceasta.” Cit priveste restanta la ajutorul social, conducerea primariei invoca diverse motive. “Banii nu s-au dat, deoarece nu am avut deschise credite bugetare de la Directia Financiara, afirma primarul. Dar s-a intirziat cu plata si pentru ca a durat revizuirea dosarelor.” In cele din urma, demersul nostru publicistic s-a dovedit a nu fi in zadar. Dupa patru luni de asteptare, cei care au muncit si-au primit banii.

              Elena Tintaru

              S-a tras cortina peste „Primavara Artelor”

              de
              Deșteptarea
              -

              Intrat deja in traditia Liceului de Arta, concursul national „Primavara Artelor” si-a desemnat castigatorii in urma probelor sustinute la acest sfarsit de saptamana. Elevi veniti din intreaga tara si-au dat concursul la opt sectiuni: canto clasic, muzica de camera, muzica vocala traditionala romaneasca, muzica usoara, instrumente populare, instrumente de suflat din lemn, din alama si percutie. Juriul a fost format din profesori de specialitate din intrega tara. In finala s-au calificat sapte elevi: cinci bacauani de la Liceul de Arta (Georgiana Paduraru – clasa a X-a, la muzica vocala traditionala romaneasca, Ionut Paisa – clasa a VII-a, la trompeta, Ana Dragoi – clasa a VII-a, la percutie, Raymond Cinpoesu – clasa a XI-a, la oboi si Abel Corban si Alina Marciuc – clasa a XII-a, la muzica de camera) si doi elevi din Targoviste.

              Bacauanul Raymond Cinpoesu a castigat marele premiu

              Toti finalistii au avut de sustinut un mini-recital in cadrul Galei „Primavara Artelor”, astfel ca juriul sa acorde marele premiu. O frumoasa surpriza si de altfel un participant constant la toate competitiile de profil, elevul de clasa a XI-a, Raymond Cinpoesu, a convins juriul prin prestatia sa si a castigat astfel Trofeul „Primavara Artelor”. Pe langa suma putin spus modica acordata de minister, Raymond a primit in dar de la Filarmonica „Mihail Jora” sansa de a canta in concert cu aceasta, ceea ce este o premiera pentru tanarul artist. Toti finalistii au primit un mic trofeu si suma de 100 de lei. Desi au participat in numar mai mic fata de editiile trecute, elevii s-au dovedit a fi dintre cei mai buni. „Toti elevii au luat premii si mentiuni. Au fost si cazuri in care juriul nu a reusit sa faca o departajare clara, astfel ca a acordat acelasi premiu mai multor elevi”, a declarat prof. Claudia Vasilache, director adjunct la Liceul de Arta. Aproximativ 25 de elevi bacauani au participat la festival. Reusita evenimentului se datoreaza si profesorilor insotitori, profesorilor corepetitori si echipei care a organizat concursul. “Speram ca anul viitor sa putem aduce elevi de la toate instrumentele in aceeasi editie si chiar si pe cei de la coregrafie si arte plastice. Poate vom reusi sa transformam acest concurs intr-unul cu participare internationala”, a declarat prof. Daniela Birzu, directorul Liceului de Arta.

              Andreea Lupascu
              1...5.2755.2765.277...5.873Pagina 5.276 din 5.873

              ULTIMELE ȘTIRI